Page 2 - 1965-01

F o g . i Dramul socialismului’ Nr. 3114

IC
=2
L

A b £ s i \ v
Băştinaşii din Noua Guinee bat la bal, sau la cabaret, sau pur şi
cu frenezie tam -tam -ul în tobe din simplu se veseleau pe străzi. Acum,
buşteni scobiţi. Spaniolii savurează majoritatea am ericanilor organizea­
12 boabe de struguri, iar îndrăgos­ ză mici petreceri în fam ilie şi u r­
tiţii din Chile se îmbrăţişează în măresc la televizor programele lo ­
voie fără ca acest lucru să supere cale sau cele transmise — cu a ju­
pe cineva. torul releelor — din întreaga lume.
Acestea sînt oîteva din obiceiu­ Radioul şi televiziunea au m o d ifi­
rile de Anul nou cu care popoare­
MUZEUL PEDAGOGIC le lu m ii intîm pinâ sosirea unui an cat şi obiceiurile de A nul nou din
Skandinavia. Astăzi fa m iliile şi p rie ­
nou.
Pentru m em brii trib u rilo r p rim i­ tenii sc adună în ju ru l televizoare­
lo r cu cîte o stacană pinteconsă de
tive din Noua Guinee sărbătoarea vin aromat In mină, discută şi co­
Noul lăcaş de cultură bucureş- 1699 Acest fapt evidenţiază larga lucru îndeobşte cunoscut. Mulţi A n u lu i nou, adusă pe meleagurile
tean, alezat in plin centrul Capi­ circulaţie a cărţilor de învăţătură dintre noi am învăţat in copilărie lo r îndepărtate de europeni, este cu­ mentează cele văzute şi auzite ia
talei, primeşte zilnic zeci de vizi­ in ţările romîneştl reliefindu-se în­ pe cartea de citire printre autorii noscută sub numele de „Neya“ . Ei cutia magică caic scurtează dis­
tatori. Şi chiar dacă mulţi dintre deosebi unitatea spirituală şi cul­ căreia se numără şi Mihail Sado- cîntă, dansează şi se ospătează cu tanţele.
aceştia au mai trecut pe aici, fie­ turală a întregului popor romin. veanu. purcei frip ţi, tuberculi de yam (o Multe ţări de la sud de Ecuator
care nouă vizită adaugă alte cu­ Lăslnd in urmă bucoavnele scri­ Cum e şi firesc, într-una din sec­ plantă care aduce cu cartoful) şi conîideră sosirea A nului nou ca dată
noştinţe despre trecutul sau pre­ se cu litere .chirilice. trecem pe ţiile muzeului intilnim exponate banane. oficiala de inaugurare a perioadei
zentul şcolii romîneşli. Slut multe lingă chipurile lui Constantin care prezintă imaginea activităţii La M adrid cîte un bob de strugu­ vacanţei de vară. De obicei, o dată
lucruri vrednice de văzut: bucoav­ Bnncoveanu şi Dimitrie Cantemir, editoriale din zilele noastre. Pa­ re consumat la miezul nopţii cu fie­ cu I ianuarie. începe un sezon torid
ne şi lepturarii, imagini infăţiştnd pe lingă cel al marelui pedagog nourile şi vitrinele consacrate a- care bătaie a ceasului înseamnă no­ si lecetos care durează 3 pină la
semnificative momente ale proce­ ceh Komensky (ale cărui scrieri au viatului literaturii didactice in a- roc în tot cursul anului. 4 luni.
sului de instrucţiune, portrete de cunoscut o mare răspindire şi uti­ vli regimului democrat-popular în­ T in e rii din Santiago de Chile, un­ In Anglia, ziua de 1 ianuarie nu
iluştri luminători ai poporului, sau lizare in ţara noastră) şi iată-ne făţişează succint şi grăitor uriaşul de morala este de obicei păzită cu este sărbătoare oficială, de aseme-
expoziţii documentare şi tempo­ in zorii secolului al XlX-lea. faţă salt înainte efectuat in acest do­ străşnicie, nu prea au p rile ju l în neaj petrecerea de Revelion se des-
rare. în faţă cu neobosita activitate a meniu in ultimele două decenii: cursul anului să se sărute, cel pu­ Jăşoară in linişte şi cu moderaţie.
O reproducere făcută după o fo­ întemeietorilor invăţămintului ro- 1951-215 titluri de lucrări didacti- ţin în public. In noaptea de Anul In schimb în Scoţia. Revelionul este
tografie de la sfirşitul secolului mincsc: Gheorgc Asachi şi Gheor­ co-pedagogice, cu un tiraj total nou însă. acest luciu le este permis prilejul unor petreceri dintre cele
trecut ne arată prima şcoală romi- ghe Lazăr. Prin rivna lor, au vă­ de 5.949 000 exemplare; 1960—517 fără nici o restricţie. In consecin­ mai zgomotoase, ia r 1 ianuarie cons­
nească ‘întemeiată în 1495. Ghidul zut lumina tiparului inliia oară titluri de lucrări, cu un tiraj de ţă, luna ianuarie aduce totdeauna tituie o sărbătoare respectată cu
muzeului ne informează că loca­ in romlneşle cărţi precum Alge­ 15.905.000 exemplare; 1963-850 ti­ cu sine un adevărat val de logod- sfinţenie. A ju nu l A nului nou (sau
lul. refăcut in secolul al XVIU-lea, bra şi Trigonometria, pe care le tluri, cu un tiraj de 24.380.000 e- I ne şi căsătorii. Wogmany) este de fapt sărbătoarea
poate fi văzut şi astăzi in Schcii parcurgi şi astăzi cu admiraţie xemplare. Tot aici este înfăţişată In Iugoslavia, ţăranii bcsnieci se cca mai dragă a scoţienilor. Ea este
Braşovului. O carte infăţişind prin pentru priceperea cu care Asachi dezvoltarea studiilor şi cercetărilor îndreaptă Ja miezul nopţii pe pote­ întîrnpinată în sunetul tradiţionale­
data apariţiei un moment impor­ şi Lazăr au ştiut să găsească in cu caracter pedagogic prin pre­ cile troienite spre grajd uri şi hră­ lor cimpoaie şi cu consum... suDra-
tant in evoluţia literaturii didac­ graiul nostru echivalenţele cele zentarea celor mai importante din­ nesc vitele cu pîinea cea mai bu­ normativ de wisky. T oţi scoţienii se
tice, ca prim manual de limba ro- mai adecvate privind bazele ter­ tre operele apărute in acest dome­ nă, proaspăt scoasă din cuptor. Lo­ îmbracă, cu această ocazie, in cos­
mină (1749). atrage atenţia prin minologiei ştiinţifice. Sini cărţi pe niu in perioada 1952-1964. cu itorii Romei aruncă pc fereastră tume naţionale. D ărbaţii în alţi şi
farmecul arhaic al titlului: „Bu­ care nu le poţi privi fără emoţie, Standurile conţinind cărţi cu în­ vesela şi mobila veche, iar cei ai bruneţi sînt oaspeţi bineveniţi în
coavnă pentru învăţarea pruncilor“ ca şi vibrantul apel in care Gheor­ semnări de călătorie ale oaspeţilor M altei spoiesc cu v a r treptele de orice casă din Scoţia in ajunul A nu­
şi subtitlului ; „Intru care se cu­ ghe Lazăr indemna tineretul in străini ce au vizitat şcoli romineşti la intrarea casei vecinilor, lucru con­ lui nou. în special dacă trec p rim ii
prinde bucliiile\ Iată alături şi o 1818 să se înscrie la şcoală. de toate gradele sau ale pedago­ siderat de asemenea aducător de după miezul nopţii pragul unei case.
mărturie preţioasă a preocupări­ Excursia sumară in secolul al gilor noştri care au călătorit in noroc. Acesta este semn de noroc pentru
5. U. A. — In foto: Acest delfin, ce la semnalul antrenorului
lor pentru formarea şl dezvoltarea XlX-lea şi in primele decenii ale diferite ţări ale lumii fac şi ele său sare din apă pentru a prinde halten mici, a fost edeta televi­ Deşi japonezii, ca şi musulmanii tot re.Uul anului. Ei sînt şi mai bine­
unui invăţămint primar in Tran­ veacului nostru impune atenţiei obiectul cercetării atente a vizi­ ziunii americane. şi evreii de altfel, sărbătoresc Anul veniţi dacă aduc un ciot dc cărbu-
silvania, aparţinind unui reprezen­ citeva pilduitoare strădanii perso­ tatorilor Muzeului pedagogic. Stam­ nou la alte date calendaristice, m ulţi rv simboli/.înd căldura in lot tim ­
tant de seamă al şcolii ardelene, nale legate de numele unor oameni pe, tablouri, fotografii, materiale dintre ei se alătură celor ce se că­ pi! anului, un hering afum at — lu ă­
Gheorghe Şincai. Este vorba de de seamă care au strălucit şi pe didactice vechi şi noi sădesc in a- lăuzesc după calendarul Gregorian, rii din belşug, precum şi nelipsita
„ABC sau alphavlt pentru folosul alte lărimuri ale culturii, eforturi celaşi timp o dorinţă puternică de Dslfinul—animalul cs mai irteligan! p o triv it căruia Revelionul cade la Siclă de wisky.
şi procopseala şcoalelor celor nor- desfăşurate adesea in climatul in­ 21 decembrie. A nul nou este sărbătorit şi in cca
maleşti” , apărut la Blaj. Lucrări­ diferenţei oficiale. Că Ion Creangă a reveni şl a stărui mai îndelung, In Tunisia, ţară musulmană, se frai marc parte a tinerelor' state a-
le citate vădesc o continuitate a a formulat judicioase idei de pre­ într-o cercetare amănunţită, asu­ După cum relatează „Science / articolul publici se subliniază practică uratul de A nul nou. cei Jicane care şi-au cucerit recent in-
dare, că Mihai Eminescu a fost lepenlenţa. Bineînţeles, sărbătorirea
eforturilor In aceeaşi direcţie, fiind pra celor peste 3.000 exponate pre­ News Letter*. la Centrul de cerce­ că ici finul este unodln cele mal care urează prim ind in schimb o
revizor şcolar, că Odobescu, Sla­ tări ştiinţifice din statul Florida Diligente fiinţe, zest mamifer, re loc intr-un decor cu totul deo*
de fapt continuarea şl amplifica­ zentate sumă de bani.
vici, Vlahuţă, Topîrceanu au al­ (S.U.A.) s-au efectuat o serie de crt atinge 2,5 m. ngime şi 160 ţ ’bit de cel din ţă rile temperate.
rea primei bucoavne apărută la cătuit şi manuale şcolare este un A D IN A CONSTANTINESCU cercetări asupra delfinului. Lt greutate, face pac din familia In insulele Honoluîu locuitorii de In Austria, om ul cel mai căutat
rcceelor. El rcspirţprin plămini, origină japoneză consumă icre, iah- le Anul nou este coşarul, de prefe­
nie de fasole şi carne de balenă.
rinţă dacă poartă cu dinsul şi un
dr poate rătnlne su apâ fără să
Despre carnea de balenă se spune
C A U COP rtpire tim p de 6-7 (nule. Oarde­ că, pe bărbaţi ii face puternici, iar purcel. Cel ce )a miezul nopţii a-
inge hainele pline de funingine ale
că Intr-un
le de ştiinţă presps
fem eilor le aduce m u lţi copii.
oşarului sau m îngîie purcelul va a-
fprut îndepărtai d li nul rra nn
Televiziunea a produs o cotitură
ai mal terestru, car exterior s-a o- în felul în care americanii sărbăto­ uea noroc în restul anului. Coşarii
NĂMOLUL DE LA TECHIRGHIOL, ne. adică 10 la sută din totalul re­ l*ptaf riefii acvatic efor a ilă — ac­ reau A nul nou. In zilele dc dinain­ lac cu această ocazie afaceri fru ­
moase. intrucît toată lumea sc gră­
coltei. rie Iul pclvfenr, fru m şi ari-
HRANĂ PENTRU ANIMALE In ţara noastră, prin asigura ea Poarele care an ofrwerurd aie- tea răspindirii televiziunii, aproape beşte să cumpere cite unul sau mai
S-a descoperit că nămolul de Te- de către industria chim ică a produ­ năndioare cu aceea asbeletr anteri­ toţi cei care îşi puteau perm ite a- m ulţi peri smulşi din periile cu care
chirghio) — cunoscut şi apreciat selor necesare şi aplicarea eficientă oare cu cinci degetetle unor ma­ cest lucru se duceau la restaurant, se curăţă coşur ile.
pentru proprietăţile sale în tratarea a m ăsurilor de protecţie a plantelor, mifere i
unor boli — in special de natură se evită pierderi pe întreaga Agri­ Datorită consirucţ# speciale a
reumatică — se poate folosi şi in cultură de circa 4 m iliarde le. pielei sale netede, re face miş­
hrana anim alelor, fiind bogat în MIEZURI DE FERITA PENTRU cări ondulate, redevii la minimum
substanţe bioslim ulative şi n u triti­ MATRIJE DE MEMORII rezistenţa apel, deliii este un ex­
ve. Această descoperire se datoreşte celent înotător, atingi cu uşurin-
prof. dr. V. G ligor şi colaboratori­ Uzinele „Electronica'* din locu­ ţii t iteza (k• 30-.75 VIi , u Bf UI
lor săi care au experim entat cu ieşti realizează miezuri de feriâ de ort t ~hiar 50 leml'h.
bune rezultate acţiunea biostim ula- un nou gen pentru m atriţele d me­ Cre lrru l ii el/hfi\t Iul pare \ fl ru
tivă a acestui nămol în hrana por­ m orii ale m aşinilor electronic ro­ COTl.V fm r |ir c•ompUrai fii Q.Vferuro
cilo r în prezent, la Staţiunea ex­ mi neşti de calculat. Folosind»-se o rortniort> hui mt f,1 o leli get>ifU rar
perim entală Dobrogea se lac o se­ construcţie originală a m atriţă Pen~ iu tii tstld in lilfftJra ânaleU:»r. In
rie de studii asupra influenţei nă­ tiu presarea acestor m iezuri.ru d i­ plus, delfinivi r sic munt c ’Qtir» Şi
m olului în creşterea greutăţii pui­ mensiuni foarte reduse, s-a reuşit are .vi intui uimon i i,i i plac!’ . ă
lor de găină. S-n observat că nu­ producerea a peste 100.000 Viezuri f oac<p, Im pingr t. le ţ(â, o brtta:
mai: prin adăugarea la raţia z iln i­ cu caracteristici deosebite. îâsură-
torile electronice efectuate ;p rele­ ţeste►a'â adtirr»lrti]1 suinjoc de CI
că a acestora a unei linguriţe de nă­ pe o diudaţii[â Ufif| tVQ niei
mol do Techirghio). dizolvat în apă. vat perform anţele de un îfllt n i- im perte. rlelfin ul ftiE? fl dTC
se obţin sporuri în greutate de pînă vel tehnic ale noilor produs romî- deşt lil de uyar yl la 'r e.TPcuiă
la 17 la sută faţă de alte adausuri noşti. placere dift rite nrtriV, inclu
obişnuite. LA ORAVIJA IN SECOLUL T5ECUT
safirirt pină la 5 # ri deasUf
UN STRĂVECHI COIF CELTIC O raviţa a avut prim ul t?a<u „z i­
d it" din ţară (1817) şi prim cons­
La Muzeul din Baia Mare se află trucţie de gară de cale fentă din
un coif celtic din secolul l l l - l t sud-estul Europei (1848). L sfîrşi-
î.e.n., prim ul de acest fel descope­ tul secolului trecut. în Ou vi ţa ia
rit pe teritoriul patriei noastre. Coi­ fiinţă, pe lingă „corpul vîn torilo r", Dicţionar ectronic
ful a lost scos la iveală cu p rile ­ o „Reuniune de tir**, eareconstru-
ju l săpăturilor arheologice efectua­ ieşte — p o trivit expresiei t'emii — de buziar
te in comun:» Ciumeşti, raionul Că­ „o grădină de tir cu ediliale nece­
FRANŢA. — In fo to : Coborîrea lui Josue Laura, primul speolog rei. El are două părţi distincte per­ sare pentru tir, distracţie ţ i — vile­ Profesorul britani». Bagrit. spe­
In grota din masivul Audltorgue la o adincime de 100 m. Ea va pe­ fect armonizate: coiful proprin-zis giatură*. cialist în dom eniuliberneticii. a
trece in această grotă timp de 3 luni. şi un şoim clin bronz. A rip ile şoi­ declarat că nu este parte vr emea
mului. prinse de corp printr-u n sis­ TRADUCERI DIN LIMBI STRĂINE cind vor fi elaboracalculatori e-
tem de balamale, se mişcau atunci CU MAŞINA ELECTRONCÂ lectronici portativi )abili să tra­
„BANCA" A VIEŢII cind posesorul coifului mergea că­ şoara a fost construită o, naşină e- ducă dintr-o lim bă Inai multe al­
La In stitu tu l polilehnicrtm T im i­
lare, impresionînd inam icii.
O echipă de chirurgi americani au încă în viaţă şi trăieşte cit se poa­ CiTE CEREALE CONSUMA lectroniră denumită Mecbt-1. Noua tele. Aceşti calculat vor permite,
efectuat cu succes o experienţă d i­ te de normal. Operaţia a avut loc maşină este foarte com pila. Ea are de exemplu, unui b:an să conver­
ficilă care ar putea duce în u lti­ la 24 aprilie, cind Clinele avea cinci DĂUNĂTORII citeva m ii de piese. îm blarca aces­ seze lin iş tit cu un dez şi vicever­
mă analiză Ja transplantarea muş­ săptămini. P o trivit calculelor Organizaţiei tora a necesitat 100.000 ic conexi­ sa, fiecare in lim ba. Calculatorii
chiului cardiac pe om. C hirurgii de Prof. K antrow itz a declarat că pentru alim entaţie şi agricultură uni şi sute de kilom etri de conduc­
la spitalul Maimonides. din Broo- peste patru sau cinci ani, pe măsură (E A.O.) a O.N.U.. pierderea anuală tori. Mecipt-1 efectueaz 3 000 de vor avea dimensim unui pachet
klyn, conduşi de prof. A drian Kan- ce tehnica se va îm bunătăţi, va li provocată de insecte, păsări şi a ni­ operaţii pe m inut. Ka r/o jvă 10 e- de ţigări ceva mai rc şi vor pu­
trow itz, au transplantat unui cîine posibil să se transplanteze cardio- male dăunătoare pe cîmp reprezin­ cuaţii cu 10 necunoscut în numai tea fi m anevraţi foc uşor. Ei vor
paţilor incurabili organe prelevate tă 30 milioane tone cereale, adică 25 minute şi obţine irzultntc cu
o inim ă de la un alt cîine de ace­ multe zecimale. Maşini mai poate putea fi folosiţi, pabil, cu înce­
de la persoane decedate din alte 0 la sută din totalul recoltei mon­
eaşi rasă. La şase luni după trans­ motive şi păstrate în lr-o „bancă* diale. Dăunătorii din hambare dis­ efectua traduceri din imbi străine pere din anul 1074, TANZANIA. — In foto: O tlnără femeide pe insula Pemba.
plantare, anim alul receptor se află a in im ilor. trug aproxim ativ 50 milioane de to­
MOROASÂ C Ă .,
Revista „Jcu n ifiiQ u e " a or­ mere. Pînă in prezent, cel mai rispiniIinJin rc Iu re mul mare:
Enormul hotel va avea 1.100 ca­
concurs
un
unul trec s-au sindut J .WO.tlOO IH
ganizat anul tre
THE DE p . D T pentru descmnarcclui mai hui» înalt hotel din lume este W aldorf b ic irld r, d iiâ cu 70 la sula mal
m ult dci in anul
ziarist african afmlui 1064. Ju­
A.storia, din New Y ork (208 me­
1 \ I
riu l a acordat ţniul iu tii (m ă­ tri). ★
ru lu i Arscne Syfc Sainba-Bikin- i
Muzeul regional IIunedoara-Deva ruinele unor construcţii impunătoa­ ligios şi funerar. P rintre m em brii lo r du din Congo-B^aville, student McinbiKu-Klux-KIan-ului au a-
posedă o bogată colecţie de inscrip­ re. cetăţi sau chiar localităţi întregi. în tîln im diferite persoane originare la Facultatea doristică. La Cairo se amenajează cca mai bandonatradiţionala mantie albă
ţii pe piatră, datînd din epoca stă- Numeroasele monumente ridicate de din Asia, Galia sau din alte părţi. Au fost acord dc asemenea marc grădină zoologică din lume. cu glUgŞcntru a adopta o nouă
p în irii romane în Dacia, descoperite form aţiile m ilitare staţionate in Da­ Faptul că provincia Dacia a fost i m enţiuni specia zia riştilo r Ma- Pc o suprafaţă dc 34 ha. vor fi uniformi in stil militar: unifor­
pe cuprinsul regiunii noastre. Dato­ da, sau de soldaţii acestora, sînt părăsită de autorităţile romane in madou Scvni M&nguc (Senegal), găzduite peste 4.000 dc animale mă kak'cască dc oţel şi cismc
rită vechim ii şi im portantei in fo r­ dovada că în provincie au existat anul 271 e.n. se poate dovedi şi prin LCASHO Snmho Dalos şi iccn l Tsoungui- subim părţite in 3G0 dc specii. Gar­ scurte dparaşutist.
m a ţiilo r pe caic Ic aflăm din con­ tot tim pul un num ăr mare de tru- încetarea bruscă a şirului de inscrip­ Ngono (Camcnir dienii care pâ/.cse această grădi­ Dină un sc vede, provei bul
ţin u tu l acestor monumente în pia­ pc. Prezenţa continuă şi masivă a ţii în preajma acestui an. O dată M A R C . î O H l nă zoologică sînt in num ăr dc tradiţioi trebuie puţin modificat:
peste 300.
tră. ele sînt valoroase documente armatei îşi găseşte explicaţia in fap­ cu plecarea stăpinitoiTlor romani. AV O c % O t lupul ntumiai că şi-a păstrat nă­
pentru cunoaşterea cit mai cu prin­ tul că în Dacia a existat un pericol Dacia n-a l'ost însă părăsită şi de V IX A N l XX et Prem iul Nobccnlru literatură ravul. r a dobindit o blană şi
zătoare şi profundă a trecutului is­ permanent de răsturnare a ordinei masele de localnici. Acestea au con­ CAS2ÎALQSAJANA a fost decernat) 1001 (am il in- fn Spania sc va construi cu ca­ mai niirită „crezului" său.
toric al patriei si poporului nostru. impuse. Acei care făceau nesigură tinuat să trăiască pe păm intul fos­ fiin ţă rii Iui) pini zilele noastre, pital american un oraş rezervat «V*
In cursul îndelungatei lor existen­ situaţia rom anilor erau dacii liberi tei provincii, fapt dovedit pe lingă v i X ’A N X v n n dc 57 dc ori. Pul poet earc s-a numai tu riştilo r. C lădirile sale,
ţe. de şaisprezece-optsprezecc vea­ rare trăiau în afara graniţelor pro­ o serie de- alte documente arheo­ CASSIAWF1MĂ deplasat la Stliolm pentru a care vor avea o capacitate de PidrCavallini, un mic funcţio­
100.000 locuri vor fi construite din
curi, multe inscripţii au suferit s tri­ vinciei. dar un real pericol îl pre­ logice şi de folosirea monumentelor COKIVGl FIIIAE p rim i acest pru a fost Sully sticlă, lemn şi alum iniu. Numele nar diriccina (Italia) a lucrat 18
căciuni mar», din care cauză citirea zenta si populaţia autohtonă supusă i-omane dropt m ateriale dc construc­ H & 9 M 1 S Prudhomme. luni laonstruirca machetei unui
lor este dificilă. Cu descifrarea. în­ care se răscula adesea Prezenţa ţie. Aşa se explică faptul că nume­ Făcînd o stacă pc continen­ oraşului va fi M aravilla (adică grup dmonumente din Pisa —
tregirea si studierea acestor monu­ populaţiei dacice supuse este ates­ roase monumente din epoca stupî- te a prem iilor bel p rim ite de-a „O raşul M in unilor") cristeln, catedrala, turnul în c li­
mente se ocupă epigraful, ştiinţa au­ tată şi de către unele nume de o ri­ n irii romane, au fost sparte, trans­ lungul anilor, constatat că A- nat. Micta a fost realizată di
xilia ră a istoriei. gine Iraro-getâ care apar pe dife­ portate la o mare depărtare dc lo- sia a obţinut singur prem iu, Uzinele „T rvcna Zastava" din cinci tioane dc beţe dc ch is­
Monumentele epigraliee oferă, rite inscripţii. Pină în prezent pe < ul în care au fost ridicate in iţia l, acordat scriito;i indian R aliin- K raguicvaţ (R.S.F. Iugoslavia) au turi. Ibul este înclinat, ca şi «
deopotrivă, cercetătorilor şi vizita­ inscripţiile găsite în Dacia au fost sau au fost folosite la diferite cons­ dranath Tagor<îl3), America La­ început producţia unui nou auto­ origitudar, spre deosebire dc
to rilo r. m ărturii concrete şi în m ul­ identificate 58 de asemenea nume. trucţii. Inscripţiile colecţiei Muzeu­ tină, tot unul;ordat scriitoarei vehicul „Zastava-G20u, destinat ser­ cesia, riscă să sc prăbuşească.
te cazuri in form aţii unice, privitoa­ In trucît onomastica dacilor nu poa­ lui regional Munedonra-Deva sînt chiliene Gabrl M istral (1045), v iciilo r comunale. Producţia in se­ *
ric va începe in prim ele luni ale
re la evenimentele care s-au petre­ te fi deosebită in lru to tu l de aceea astfel m ărtu rii edificatoare despre America dc Ni şase prem ii, iar acestui an. Dupfum anunţă societatea dc
cut in Dacia în acele tim puri înde­ a tra cilor în general, nu se poate existenta unei vieţi economice in ­ / Emopa 49. asigur. „N ational Automobile
părtate. tăgădui posibilitatea ca unele din tense în provincia Dacia şi despic Jrn Theftircau" din New York, în
Inscripţiile, după conţinutul lor aceste nume să fi aparţinut local­ persistenţa populaţiei autohtone, a- Recent, ca iarc a încetării Pentru verificarea rezistenţei ma­ luna oinbric s-au furat in
sînt publice comemorative, funerare nicilor daci şi unor traci veniţi din tît în epoca stăpînirii rom anilor cit 7 din viaţă a 6 Eleanor Roosc- terialelor utilizate la construirea S.U /\n num ăr record dc auto-
si religioase. In toate putem găsi sudul D unării. In inscripţiile din co­ şi după retragerea acestora. velt, soţia foşi preşedinte al operei din Svdncy, un calculator mobi i anume 42.773, în valoa­
bogate info rm aţii şi refe riri cu p ri­ lecţia muzeului apar nume de o ri­ Pe lingă valoarea lo r documenta­ S.U.A., a avuc vînzarca la li­ electronic a făcut această opera­
vire la evenimentele istorice din gine traco-gelă. ca Zora, Uutes Te- ră, aceste monumente au şi o va­ citaţie a bm nr fam iliei Rossc- ţiune în 44 dc minute. Pentru a- re diste 39 milioane dolari.
epoca respectivă. lula şi alţii. loare , artistică. M ulte din ele sînt - 4 vclt, a căror |>arc a fost apre­ cclcaşi calcule un matematician ar
Ridicate mai ales de către oficia­ Tot clin inscripţii putem cunoaşte lucrate din marmură fină, cu multă fi avut nevoie dc 34 dc ani. In crea sporirii num ărului de
lită ţile romane, inscrip ţiile publice diferite aspect? ale intensei activi­ artă fiin d împodobite cu basorelie­ Inscripţie fuicrară romană, ornată ciată la 100.01c dolari. 500 de pasai o companie americană dc
comemorative, consemnează fapte tăţi economice din Dacia în secole­ furi. Acestea prezintă im portanţă cit basorelief, aflată in colecţia Mu­ persoane au lt fiecare cîte 10 ★ tram uri aeriene a anunţat re­
dolari p e n tn ili se perm ite să
legate de viaţa economică si socia­ le 11 şi III e.n. Numeroasele monu­ pentru studiul artei romane provin­ zeului regional Deva. admire, inainle vînzarc, cele Stewardesa sovietică caic a stră­ cent tIa bordul avioanelor cu
lă. de organizarea adm inistrativă a mente funerare şi religioase dove­ ciale. In Dacia, o dată cu venirea 2.744 obiecte 1.509 cărţi, dintre bătut cel mai mare număr dc k i­ rcactarc se îndreaptă spre F lo­
provinciei şi de alte probleme pu­ desc că o dată cu rom anii în pro­ coloniştilor atît de d ife riţi ca o rig i­ feritele aspecte ale portului popu­ care multe aparţinut fastului lom etri din lume este Zinaida Ka- rida ' fi prezentate adevărate
blice importante. De pildă, din ins­ vincie au pătruns şi multe elemen­ ne. au fost introduse şi amestecate laţiei autohtme. banova. In tim pul serviciului ca a
c rip ţiile de fundare a e d ificiilo r din te străine venite de pe întreg cu­ numeroase elemente culturale şi ar­ Colecţia tte monumente epigrafice preşedinte. B; obţinuţi la acea­ parcurs cinei milioane dc kilom e­ spee e de teatru şi niusic-hall.
cetăţi şi oraşe, putem şti în prim ii! prinsul Im periului Roman, atrase de tistice. La acestea s-au adăugat şi a Muzeului regional Hunedoara- stă vînzarc v!i vărsaţi în marc tri, adică dc 125 dc ori lungimea Pi a nu fi mai prejos dccit
rînd despre existenţa acelor clădiri bogăţiile solului si subsolului Da­ o serie de elemente şi particularităţi Deva. la fel ca şi celelalte secţii ale parte FundaţBIcanor Rooscvclt. Ecuatorului In u ltim ii 12 ani Z i- soci c dc transport aerian, o
dispărute de m ultă vreme, epoca si ciei. P rintre aceştia sînt atestaţi culturale locale care se pot vedea expoziţiei dL* bază, este o carte des­ naida a petrecut in total cel pu­ eom|c dc căi ferate din lîa lti-
numele m agistraţilor. caN» le-au ri­ meşteşugari greci ca de exemplu mai ales în modul de tratare a im - chisă tutuior vizitatorilor. ofe»‘in- ţin un an in aer. moi ) prezenta
dicat. Nu sînt puţine c ă n ile . în pietrarul Diogenes, negustorii s iri­ brăcăm intii, distingîndu-se unele e- du-le o doum entatâ lecţie de isto­ Cel mal in.iolcl din lume va film e dc lung
caro s-au făcut săpături arheologi­ eni şi alţi meşteşugari, care' erau rie. fi construit lav Orlcans (S.U.A.) mcli pasagerilor din (renurile
ce după inform a ţiile luate din ins­ organizaţi in colegii. Acestea erau lemente locale. Din studiul acestor Trof. L IV IU M A R C H IT A N înălţim ea sa fi dc 250 m ctrL In Japonia, bicicletele cunosc o sale >rcss.
c rip ţii şi s-au descoperit pe teren asociaţii cu caracter profesional, re­ clemente, putem cunoaşte astăzi di- M ii/ cuI regional IIuncdoara-Deva