Page 21 - 1965-01
P. 21

.iJ e v ti   v
                                                                                                                                                    Delimitarea  circumscripţiilor electorale
                                                                                                    PROLETARI  DIN  TOATE  Ţ A R U L   V N I Ţ t V A I
                                                                                                                                                                                                                                              a ,
                                                                                                                                                    pentru  alegerile  de  deputaţi
                                                                                                                                                                                                                         a c t u a l it a t e a
               ✓  -a   .  r  / i v   .                                                                                                                                                                                   , - r *
          of mi m m                                                                                                                                 în  Marea  Adunare  Naţională                                          ^    Biblioteca  orăşenească  llu -


                                                                                                                                                     Consiliul  dc  Suit   al   Republicii   electorale:  —  Regiunea  Crişana  22   nedoara  a  înscris  în  p ri­
                                                                                                                                                    Populare  Rominc,  pc  baza  an.  25   circum scripţii  electorale;  —  Regiu­  mele  zile  ale  anului,  257  c itito ri
                                                                                                                                                    din  Constituţie,  a  emis  un  decret   nea  Dobrogen  12  circum scripţii  elec­  cu  973  cărţi  îm prum utate.  P rin ­
                                                                                                                                                    prin  care  se  delimitează  cele  4G3   torale;  —  Regiunea  Galaţi  27  c ir­  tre  p rim ii  c itito ri  înscrişi  in  a-
                                                                                                                                                    de  circum scripţii  electorale  pentru   cum scripţii  electorale:  —  Regiunea   cest  an  sc  află  munci torul  Ser­
                                                                                                                                                    alegerile  de  deputaţi  în  Marea  A du­  Hunedoara  10  circum scripţii  electo-   bau  N.  Serbau,  gospodina  V ic­
                                                                                                                                                    nare  Naţională,  care  vor  avea  loc  la   iala:  —  Regiunea  Iaşi  26  circum ­  toria  Baboi,  elevul  lo.sif  Bcrghia-
                                                                                                                                                    7  m anie  1965.                  scripţii  electorale;  —  Regiunea  M a­  nu  şi  a lţii  Dc  menţionat  qă  b i­
                                                                                                                                                     P o triv ii  acestei  d e lim itări,  numă­  ramureş  19  circum scripţii  electora­  blioteca  a  fost  înzestrată  cu  încă
                                                                                                                                                    rul  circu m scrip ţiilo r  electorale  pe   le:  —  Regiunea  Mureş  Autonomă   214  volume.  (AN G KLA  UNGJ1E-
                                                                                                                                                    regiuni  şi  în  oraşele  Bucureşti  şi   Maghiara  20  circum scripţii  electo­  HEA,  corespondentă).
                                                                                                                                                    Conscanta  esie  urm ătorul  :    rale:  —  Regiunea  Oltenia  39  c ir­
                                                                                                                                                     —  Regiunea  Argeş  29  circum scrip­  cum scripţii  electorale;  —  Regiunea   La  clubul  sindicatelor  din
                                                                                                                                                    ţii  electorale;  —  Regiunea  Bacău  27   Ploieşti  3G  circum scripţii  electorale;  Simeria,  form aţiile   artis­
                                                                                                                                                   circum scripţii  electorale;  —  Regiu­  —  Regiunea  Suceava   23   circum ­  tice  dc  amatori   au   prezentat
                                                                                                                                                   nea  Banat  31  circum scripţii  electo­  scrip ţii  electorale;  —  Oraşul  Bucu­  icrî,  în  matineu  si  scara,  pentru
                                                                                                                                                   rale;  —  Regiunea  Braşov  2G  circum ­                              m uncitorii  com plexului   C.F.R.,
                                                                                                                                                                                      reşti  34  circum scripţii  electorale  ;
                                                                                                                                                   scrip ţii  electorale;  —  Regiunea  Bu­  —  Oraşul  Constanţa  4  circum scripţii   programul  muzical  in titu la t  „L ’n
                                                                                                                                                                                                                         buchet  de  m elodii".  Din  reper­
                                                                                                                                                   cureşti  42  circum scripţii  electorale:
          AGENDA DE ÎNTRECERE 1965                                                                               De           la                   —  Regiunea  Cluj  30  circum scripţii  electorale.                   toriu  au  făcut  parte  cele  mai  cu­
                                                                                                                                                                                                                         noscute  eîntero  dc  muzică  popu­
                                                                                                                                                                                                                         lară  şi  uşoară,  scenele  vesele  şi
                                                                                                                 Universitatea                                                                                           satirice.     s-a   bucurat   de
                                                                                                                                                                                                                           Spectacolul
                                                                                                                                                   INTRAREA  IN  FUNCŢIUNE  A  UNOR  STAŢII                              succes.
                                                                                                                 serală  de                                                                                                   Ieri  a  avut  loc  la  Muzeul
                                                                                                                                                   PENTRU  RETRANSMITEREA                                                     regional  din  Deva  un  semi­
                                                                                                                 marxism-leninism                                                                                        nar  ş tiin ţific  cu  personalul   de
                                                                                                                                                   PROGRAMULUI  CENTRAL  DE  TELEVIZIUNE                                 specialitate  dc  la  muzeele  din  re­
                                                                                                                 Deva                                De  ctirînd  la  Deva,  Tg.  Mureş,  Cor-   staţii  de  televiziune  principale,   18   giune.
                                                                                                                                                                                                                           In  cadrul  sem inarului  au  fost
                                                                                                                                                   beni  şi  Focşani  au  intrat  in   func­  staţii  dc  retransmisie  situate  în  di­  susţinute  următoarele   re fe ra te :
                                                                                                                                                   ţiune  staţiile  pentru  retransmiterea   ferite  legiuni  şi  fabricarea  de  televi­  „C u ltu rile   arheologice  dc  pe  te­
                                                                                                                    Luni,  11  ianuarie  a.c.(  orele   program ului  central  de  televiziune.   zoare  in  ţară.  A  fost,  de  asemenea,   rito riu l  regiunii  Hunedoara"  (Lî-
                                                                                                                  17(  în  sala  de  şedinţe  a  Comi­  Noile  staţii  deservesc  de  asemenea,   construită  reţeaua  lin iilo r  magistrale   vici  M ărglulan  —  Muzeul  regio­
                                                                                                                  tetului  regional  de  partid,  pen­  oraşele  Hunedoara.  A lba  lulia,  Ha­  dc  ladiorelee  cate  a  permis  realiza­  nal  D eva);  „C ercetările  arhivis­
                                                                                                                  tru  studenţii  anului  I  vor  fi  ex­  ţeg.  Mediaş,  Tîrnăveni.   Sighişoara.   rea  sc him bului  de  programe  de  -te­  tică  în  scopul  îm bogăţirii  secţii­
                                                                                                                  puse  lecţiile  :   „Producţia   de   Făgăraş,  Curtea  de  Argeş,  precum   leviziune  cu  sistemul  inte rviziu n ii  şi   lor  dc  istoric  feudală,  modernă  si
                                                                                                                                                                                      euroviziunii.
                                                                                                                  mărfuri,  banii  şi  legea  valorii.   si  alte  localităţi  situate  pe  o  rază  de                  contemporană  din  expoziţia  dc
                                                                                                                  Apariţia  modului  de  producţie   circa  G0  km..                   Reţeaua  naţională  de  televiziune   muzeu  şi  pentru  întocmirea  de
                                                                                                                                                     In  prezent,  in  întreaga  ţară  există
                                                                                                                                                                                                                         lucrări  ştiinţifice   p rivind  epoci­
                                                                                                                  capitalist"  şi  „Capital  şi  plusva-   peste  330.000  posesori  dc  televizoare,   asigură  acum  rerepţionarea  emisiu­  le  respective"  (S th illin d   Roland
                                                                                                                  loare  Legea  economică  a  capi­  cu  aproape  100.000  mai  m ulţi  faţă  de   n ilo r  de  către  mai  m ult  de  jumătate   —  Muzeul  regional  Deva)  ;  „Aşe­
                                                                                                                  talismului.  Repartizarea  plusva­  începutul  anului  trecut.  La  sporirea   dm  populaţia  ţării.   zarea  hall.statianu  fortificată  dc
                                                                                                                                                   num ărului  deţinătorilor  de   televi­                               la  D rîm bar-Tclcac"   (Alexandru
                                                                                                                  lorii  între  exploatatori".
                                                                                                                                                   zoare,  a  contribuit  construirea  a  10             (Agerpresj.     Popa  —  Muzeul  regional  Al ha
                                                                                                                    In  aceeaşi  zi,  la  orele  17,  în                                                                 IuIiai  şi  „Com plexul -  neolitic  de
                                                                                                                  sala  de  şedinţe  a  Sfatului  popu­                                                                  la  „Lumea  nouă"  şi  cultura  I ‘e-
                                                                                                                                                                                                                         ti‘c.şti“  (Ion  Hereiu  —  Muzeul  re­
                                                                                                                  lar  orăşenesc  Deva.  studenţii  a-   /  februarie  —  1  martie                                      gional  Alba  lulia).
                                                                                                                  nukii  II  vor  audia  lecţiile  :  „în­                                                                 I ‘e  margine,'»  referatelor  au  fost
                                                                                                                  văţătura  marxist-leninistă  despre                                                                    purtate  discuţii  cu  re fe riri  la  ac­
                                                                                                                  trecerea  de  la  capitalism  la  so­ „Luna  cărţii  la  s a te “                                      tivitatea  muzeelor  din  regiunea
                                                                                                                                                                                                                         noastră.
                                                                                                                  cialism.   Construirea   societăţi                                                                          Pentru   constructorii   care
                                                                                                                                                     Larga  acţiune  de  masă   devenită   citito ri  şi  numeroase  manifestări  si­
                                                                                                                  socialiste,  operă  istorică  a  po­                                                                    *—   locuiesc  în   tabăra  de  la
                                                                                                                                                   tradiţională.  „Luna  c ă iţii  la  sate"  se   m ilare  între  inginerii  agronomi   si
                                                                                                                                                                                                                         Hlmning,
                                                                                                                                                                                                                                               clubului
                                                                                                                                                                                                                                    colectivul
                                                                                                                  porului  din  ţara  respectivă,  ro­  va  desfăşura  şi  în  acest  an  între  1   mem brii  cooperativelor  agricole  de   I C S.  Hunedoara  a  organizat  o
                                                                                                                  dul  activităţii  sale  creatoare,  al   februarie  si  1  martie,  urm ărind  ca  si   producţie.  In  cămine  culturale,  scoli,   discuţie  pe  tenia  :  „D espic  cla­
                                                                                                                                                   la  ediţiile  precedente  o  mai   bună   unităţi  agricole  socialiste.  întrep rin­
                                                                                                                  eforturilor  şi  muncii  sale"  si  „In­                                                               sicii  lite ra tu rii  noastre  şi  c itito ­
                                                                                                                                                   popularizare  a  cărţii  la  sale.  deri  forestiere,  sc  vor  organiza  seri   rii  lor".
                                                                                                                  dustrializarea  socialistă  pe  baza   Pe  agenda  „L u n ii  cărţii  la   sate"   literaic,  simpozioane,  procese  literare,
          PRIN  S T R A D A N IA                                                   Colectivul  de  muncă  de  la   tehnicii   înaintate  —  condiţie   stnt  înscrise  numeroase  manifestări.   cursuri.  sărbători  ale  cărţii  Se  vor   m ontajul  lite ra r  „P artid,  pe  tine
                                                                                                                                                                                                                           Astăzi,  în  sala  clubului  are  loc
                                                                                                                                                                                      prezentări  de  cărţi,  recenzii,
                                                                                                                                                                                                                  con­
                                                                                                                                                   80  de  scriitori  din  Capitală  si-au  a-
          ÎN T R E G U L U I  C O L E C T IV                                     U.R.U.M.  Petroşani  a  pus  in   fundamentală  a  dezvoltării  echi­  nunţat  intenţia  de  a  se  in lîln i  cu  a-   înfiinţa  noi  lib ră rii,  se  vor  amenaja   Ic  slăvim,",  la  care  îşi  aduce  con­
                                                                                                                                                                                                                         trib uţia   colectivul  dc  recitatori.
                                                                                 centrul  preocupărilor  sale  ca­
                                                                                                                  librate  şi  armonioase  a  tuturor
                                                                                                                                                   rest  p rile j  cu  c itito rii  dc  la  sate.  Au
                                                                                                                                                                                      bazare  si  standuri  permanente  pre­
            M uncitorii,  tehnicienii  si  ingine­  piese  de  bună  calitate.  La  fel  şi  în   litatea  reparaţiilor  şi  construc­  ramurilor  economiei  naţionale".  fost  programate  peste  120  asemenea   cum  şi  expoziţii  de  cărţi  cu  vinzare.  jEŞ  Azi,  un  grup  dc  34  tova-
          rii  Uzinei  mecanice  din  Cugii’  au  în­  secţiile  mecanică  I  si  lîm.plărîe  ca­  ţiilo r  metalice  executate                    intiilniri  intre  redactori  de  edituri  cu         (Agerpres).          răşi  dc  la  C.S.  Hunedoara
          ceput  anul  1965  cu  sarcinile  de  plan   litatea  a  fost  în  centrul  preocupărilor   In  fo to g ra fic :  După  ce  co­                                                                                si  I C.S.IL,   pleacă   cu   autoca­
                                                                                                                                                                                                                         rul  in lr-o   excursie  la  C luj.  In
          nu  numai  îndeplinite,  ei  chiar  de­  m uncitorilor,  tehnicienilor  şi  ingine­  roana  dinţată  a  fost  term ina­                                                                                        drum,  ei  vor  vizita  oiaşcle  Alha
          păşite.   încă   din  prim ele  zile  de   rilor.  Sporind  productivitatea  muncii                                                                                                                            lulia ,  A im l,  Turda,  iar  la  C luj
          producţie  în  fiecare  secţie  munca  s-a   şi  reducînd   procentul  de  rebuturi,   lă,  lucrători  cu  o  înaltă  cali­  Repararea  utilajului  agricol
          desfăşurat  într-un  ritm   susţinut  înre-   secţiile  am intite  au  înregistrat  cele   ficare  îi  fac  ultim ele  retuşuri                                                                                principalele   obiective   turistice
                                                                                                                                                                                                                         din  oraş.
          gistrindu-se   depăşiri  ale  planurilor   mai  mari  depăşiri  de  plan.  cu  polizorul.
          zilnice.  S-a  reuşit  astfel  ca  pînă  în   Aceste  rezultate  se  datoresc  măsu­  F olo :  N  M O LDO VEANU                                                                                                 73  In  cadrul   staţiunilor   de
          ziua  de  8  ianuarie   să  se  producă   rilo r  luate  din  tim p  pentru  pregăti­                    Jn  perioada  actuală.   principala   80.  ceea  ce  reprezintă  aproape  70  la   bra  si  (Inţog,  la  unităţile  respective   maşini  şi  tractoare  din  re­
          peste  sarcinile  stabilite  20  de  maşini   rea  temeinică  a  producţiei  pentru  n-                preocupare  a  mecanizatorilor   din   sută  din  plan  In  afară  de  tractoare   această  lucrare  fiind  executată  abia   giunea  noastiă  au  începui  dc  tu ­
          pentru  frezat  universale.  0  maşini  de   cest  an  (are  pune  în  faţa  lucrătorilor              staţiunile  de  maşini  si  tractoare   o   s-au  mai  reparat  şi  revizuit  peste   in  proporţie  de  aproape  50  la  sulă  lin d   cursurile  învăţăm inU ilui  a-
          frezat  prin  copiere  şi  G7  maşini  de   de  la  U.M.  Cugir  sarc ini  sporite.  P ri­             constituie  pregătirea  u tila ju lu i  in  ve­  75  la  şută  din  numărul  .semănători­  Trebuie  arătat  că  finind  seama  de   grotclm ic  dc  masă  cu  durata  dc
          cusut  casnice                    mele  succese  înscrise  în  agenda  de  Zi  de  zi  cu  sarcinile   derea  executării  în  bune  condiţiuni   lor  pentru  cereale  păi oase.  peste  G0   experienţa  pc  care  au   acumulal-o   trei  ani.  La  această  formă  dc
                                                                                                                                                   la  sută  din  semănătoi ile  pentru  po­
            Preocupat  de  a  asigura  m aşinilor-   întrecere  a  anului  19G5  arată  că  co­                  a  lu cră rilo r  din  campaniile  agricole   rumb.  mai  bine  de  30  la  sută  din   mecanizatorii  şi  de  condiţiile  create,   îmbogăţire  a  cunoştinţelor  pro­
          unelte  si  m aşinilor  de  cusut  un  inalt   lectivul  de  muncă  al  Uzinei  mecani­  îndeplinite   ale  acestui  an.  Creşterea  sim ţitoare                            există  posibilităţi  depline  pentru  re­  fesionale,  participă  aproape  1.003
          grad  de  tehnicitate.  întregul  colectiv   ce  din  Cugir.  îndrum at  de  organiza­                 a  parcului  de  maşini   si  tractoare   cultivatoare  şi  90  la  sută  din  grapele   pararea  şi  revizuirea  întregului  u-   de  mecanizatori.  Cursanţii  nu  la
                                                                                                                 com parativ  cu  anii  anteriori,  a  de­
                                                                                                                                                   cu  discuri.  Desfăşurarea  lu cră rilo r  in
          de  muncă  a  dat  o  deosebită  atenţie   ţia  de  partid.  îşi  va  .îndeplini   în                  term inat  şi  mărirea  volum ului  lu­  ritm ul  de  pînă  acum  va  permite  me-^   lila j  în  cadrul  perioadei  ele  tim p   dispoziţie  manuale  şi  a lic  mate­
          ca lită ţii  In tră rilo r  executate.  La  tu r­  mod  exemplar  sarcinile  stabilite   şi   De  la  Atelierele  R.M.R,  din  $i-   crări I6r  de  reparaţi ii*  fn  “vederea  c-   .P.ltfn.iXLăbŢ.  fn  acelaşi, timp.  ,nu.  .trei-,   riale  didactice,  ia r  lecţiile  .vor  fi
          nătorie  si  forjă   procentul  de  rebuturi   angajamentele  luate  cu  prile ju l  dez­  meria  ne-a  sosit  vestea  că  colecti­  fectuării  acestora  ia  tim p  şi  de  ca­  cnnizaTorilor  *de  Ia  S.M.T.  Miercurea'  'blrfe  nVglijâtu  nici  calitatea  lucrări­  sirius  legate  de  specificul  muncii
                                                                                                                                                                                 cu
                                                                                                                                                   să  termine  pregătirea  u tila ju lu i
          a  lost  sim ţitor  redus  dîndu-se  numai  baterii  cifrelor  de  plan.  vul  de  muncă  de  aici  n  înscris  în                                                          lor,  cunoscut  fiind  tnpiui  că  <lc  a-   din  staţiunile  dc  maşini  şi  trac-
                                                                              graficul  întrecerii  socialiste  din  a-   litate,  conducerile   S.M.T.  au   luat   cîleva  zile  mai  devreme  faţă  de  dala   coasta  depind?   asigurarea   bunei   tourc.
                                                                              cest  an  primele  succese.  In  numai   măsuri  pentru  extinderea  spaţiului   planificată.           funcţionări  şi  utilizarea  cu   randa­  I  Cu  2  /.ile  in  urmă,  în  sala
                                                                                                                                   asigurarea  unor
                                                                                                                 atelierelor,  pentru
                                                                                                                                                     In  ceea  ce  priveşte 'repararea
                                                                                                                                                                                 şi
          Exploatînd  raţional  locomotivele                                  8  zile  lucrătorii  A telierelor  dc  re­  condiţii  corespunzătoare  de  lucru  şi   revizuirea  m aşinilor   agricole  unele   ment  sporit  h  tractoarelor  şi  maşini­  dc  şedinţe  de  la  sectorul  me
                                                                                                                                                                                      lor  agricole.
                                                                              parat  material  ‘rulant  au  term inat
                                                                              lucrările  de  reparaţii  la  4  locomo­  organizarea  judicioasă  a  muncii  pe   rezultate  bune  s-au  obţinut   şi   la   In  scopul  în fă p tu irii  acestor  obiec­  i'a ii ic  şef  din  cadrul  I.C.S.II.  a  în ­
            M uncitorii,  inginerii  si  tehnicienii   şi  în  realizarea  de  economii  aportul   tive.  două  din  seria  „Reşiţa'’  apar-   echipe  şi  posturi  specializate  E fici­  S.M.T.  Orăstie,  unde  la  semănăto­  tive  este  necesar   ca   în   fiecare   ceput  instruirea  tin e rilo r  care  fac
          depoului  C .F ll  Tcîus  au  păşit   în   cel  mai  însemnat  l-au  avut  mecani­  ţinînd  Com binatului  siderurgic  Hu­  enţa  m ăsurilor  luate  şi-a  arătat  din   rii?  pentru  porumb  si.  cereale  păioa-   S.M.T.  organizaţiile  de  partid  să  ur­  parte  din  organele  conducătoare
                                                                                                                                                                                                                         L .T M .  In  cele  G  zile  de  instruire,
          noul  an  hotărîţi  sa  dezvolte  succe­  cii  luan  Medren.  loan  Zdrobolă,  loan   nedoara  şi  două  penii u  C.F.R  plin  roadele.  Astfel,  la  staţiunea  de   se.  cultivatoare  si  grape  cu  discuri   mărească  îndeaproape  modul  cum  se   pe  lingă  studiul  individual  al  d i­
          sele  de  pînă  acum.  In  primele  G  /.ile   Repede  si  alţii.  Buna  întreţinere  a   Zilele  trecute  călătorii  care  plecau   maşini  si  tractoare  din  Miercurea,   lucrările  respectiv?  s-au  efectuat  în   feritelor  m ateriale  legate  de  via­
          «ale  noului  an.  mecanicii  şi  fochişlii   locomotivelor,  exploatarea  lor  raţio­  din  staţia  Deva  la  ora  prinznlui  aii   repararea  tractoarelor  s-a  organizat   proporţie  de  60—85  Ia  sulă.  Trebuie   desfăşoară  lucrările  de  reparaţii,  să
          depoului  au  transportat  peste  sarci­  nală  în  parcurs  au  făcut  ca  mecani­  rămas  surprinşi  de  faptul  că  in  ca­  in  flu x  tehnologic,  pe  posturi  specia­  arătat  însă  cu  faţă  de  posibilităţile  e-   îndrume  şi  să  sprijine  conducerile   ta  dc  organizaţie,  in  fala  p a rti­
          nile  de  plan  1.0411  tone  m ărfuri.  I.a   cii  şi  fochişlii  depoului  C.F.R.   clin   pul  trenului  care  venea  de  la  IIia  sc   lizate.  La  repartizarea  mecanicilor  si   xistente.  la  repararea  tractoarelor  sc   u n ităţilor  respective,  să  ia  măsurile   cipanţilor  vor  Ii  făcute  expuneri
                                                                                                                                                                                                                         pc  teme  cum  sînt:  „Conducerea
          capitolul   economii  de  combustibil   Teiuş  să  înscrie  in  agenda  acestui  an   afla  o  locomotivă  cu  partea  exterioa­  m ecanizatorilor  pe  posturi  s-a  ţinut   constată  o  oarecare  rămînere  în  ur­  tehnice  şi  organizatorice   necesare   dc  către  partid  —  chezăşia  tu tu ­
          convenţional  au  lost  înregistrate  în   succese  incă  din  primele  zile.  ră  puţin   aspectuoasa.  In  marchiza   seama  de  experienţa  si  priceperea   ină.  Rină  acum  au  fost  efectuate  in ­  care  să  asigure   pregătirea  în  bune   ror  succeselor  U .T M .M,  „S arcini­
          aceste  zile  04,8  tone.  A tit  în  remor­     AOIMAN  OŢOIU      „dublei"  insă  nu  sc  afla  numai  me­  fiecăruia.  Faptul  că  organizaţia   de   tervenţiile  necesare  abia  la  jum ătate            le  ce  stau  în  faţa  organizaţiilor
          ca rea  tre n urilo r  cu  tonaj  sporit  cit      corespondent     canicul  si  fochistul,  ci  mai  m ulţi  oa­  partid  s-a  orientat  ca  din  compo­  din  numărul  tractoarelor   prevăzut.   condiţiuni  a  întregului  u tila j  agricol
                                                                              meni:  tehnicieni   de   la   Atelierele   nenţa  posturilor  să  facă  parte  c Re   Pentru  impulsionarea  ritm u lu i  lu ­  ce  $o  va  folosi  in  campaniile  agri­  U .TM .  în  v iito r"  ele,
                                                                              R.M.R.  Simeria  care  au  executat  re­  2—3  membri  si  candidaţi  de  partid   crurilor  este  necesar  să  fie  luate  mă­  cole  ale  acestui  an.
          Produse  refractare  peste  plan                                    paraţiile  şi  un  delegat  ai  beneficia­  a  dus  la  întărirea  răspunderii  per­  suri  în  vederea  realizării  unei  încur­
                                                                              rului.  Cu  u ltim ii  kilom etri  parcurs»
                                                                              pînă  la  Simeria.  locomotiva  avea  să   sonale  a  m ecanizatorilor  fată  de  ca­  cături  corespunzătoare  a  atei icrelor.
                                                                                                                                                   ţinindu*se  seama  ca  o  dată  cu  a-
                                                                                                                 litatea  reparaţiilor  executate,
                                                                                                                                             ceea
            încă  do  la  începutul   trim estrului   pediat  n ţvlă riilo r  din  Hunedoara  si   treacă  examenul  exigent  de  calitate   ce  s-a  reflectat  pozitiv  in  constată­  ceasta  să  fie  în tă rit  controlul  pc  faze
          IV  al  anului  trecut  conducerea  între­  Cîmpia  Turz.ii  140  tone  produse  re­  la  caic  a  fost  supusă  in  cursa  de   rile  făcute  de  către  comisia  de  re­  de  lucruri  în  scopul  îm bunătăţirii
          prinderii  de  produse  refractare  din   fractare  de  bună  calitate,  indeplinin-   probă.  Intrată  in  ateliere  aici  i  s-au   cepţie  care  nu  a  respins  nici  o  lu ­  calităţii  reparaţiilor.
          Bani  Mare  a  luat  măsuri  pentru  pre­  du-si  sarcinile   contractuale  prevă­  făcut  ultim ele  remedieri   pe   baza   crare  ca  fiin d    necorespunzătoare.   Sub  nivelul  po sib ilită ţilo r  se  pre­
          gătirea  .temeinică  . a  . producţiei  din   zute  pentru  primele  8  zile  ale  anu­  constatărilor  făcute  in  cursa  de  pro­  Organizarea  judicioasă  a  lucrului  si   zintă  şi  realizările  înregistrate   la
          acest  an.  Ca  urmare,  din  primele  zile   lui.  Pe  lingă  aceasta,  la  ultim a  des­  bă  şi.  după  ce  i  s-a  făcut  „toaleta"   încărcarea  atelierelor  conform  g ra fi­  S.M.T  Alba  La  această  unitate  au
          de  producţie  din.  această  lună   in   cărcare.  a  cuptoarelor  lucrătorii  fa­  locomotiva  a  fost  expediată  spre  de­  cului  stab ilit  sînt  factori  care   au   mai  rămas  de  reparat  peste  G0  trac­
          toate  secţiile   munca  s-a  desfăşurat                            poul  de  dom iciliu
                                            bricii  au  piodus  peste   prevederile   In  prezent  in  depou  sc  află  in  u lti­  permis  colectivului  de  mecanizatori   toare,  la  semănătorile  pentru  păioa-
          intr-un  ritm   susţinut.  Buna  organi­  planului  12  tone  produse  retractare.  ma  fază  de  lucru  a  5-a  locomotivă   de  la  această  unitate  să  înregistreze   sc  nu  s-au  început  lucrările,  iar  la
          zare  a  muncii,  folosirea  clin  plin  a   La  obţinerea  acestor  rezultate  s-a   care  va  li  predată  beneficiarului  m ii-   unele  rezultate  satisfăcătoare  în  ceea   grapele  cu   discuri  şi  cultivatoare
          tim pului  de  lucru  şi  a  capacităţilor   făcut  sim ţită  contribuţia  lucrători­  ne.  10  ianuarie.  Cu  aceasta  colectivul   ce  priveşte  repararea  şi  revizuirea  u-   s-au  executat  într-un  procent  sub  10
          de  producţie  s-au  soldat  cu  îndepli­  lor  de  la  preparare,  fasonare,  arde­  de  muncă  dc  Io  Atelierele  R.M.R.  Si­  U lajului  agricol.  Astfel,  din  numă­  la  sută.  De  asemenea,  lucrurile  de
                                            re,  precum  şi  a  celor  de  la  iran:;port   men a  isi  îndeplineşte  în  mod  exem­
          nirea  sarcinilor  zilnice  de  plan.  Pînă
                                            care  au  trebuit  să  învingă  condiţiile   plar  planul  de  reparaţii  pe  prima   rul  de  tractoare  prevăzut  s-au  făcut   reparaţii,  îndeosebi  la  tractoare,  sînt
          în  prezent  lucră to rii  fabricii  au  ex­  grele  de  lucru  din  ultim ele  zile.  decadă.         intervenţiile  necesare  la  mai  m ult  de  rămase  in  urmă  şi  Ia  S.M.T.  din  Do-
                                                                              DESPRE  CALITATE
                                                                              LA  BLOCURILE  ANULU11965
                                                                                Constructorii  şantierului  nr.  4  al   —  Eşafodajele  penlru   turnarea   ce  M iliai  Boea.  Angusiin  Les  şi  C ră­
                                                                              1CS.  Hunedoara  au  intrat   înlr-o   plăcilor  de  m onolitizarc  sînt  execu­  ciun  Ţirlea,  m uncitori  cu  categorii
                                                                              nouă  etapă  a  muncii  lor  :  lucrează   tate  corect  şi  la  cotele  cerute.  Nu   mari  de  încadrare,  mai  efectuează
                                                                              intens  la  execuţia   apartamentelor   există  posibilitatea  ca  la  turnarea   unele  operaţiuni  care  nu  corespund
                                                                              din  planul  anului  19G3.  Acest  înce­  bcloanclor  să  se  ivească  nereguli.  din  punct  de  vedere  tehnic:  ramele
                                                                              put  de  an  coincide  cu  o  intensificare   Am  mai   trecut   şi   pe  ia  alte   clin  fier-beton  pentru  grinzi  nu  sini
                                                                              n  e fo rtu rilo r  tuturor  ( onslruclorilor.   blocuri  aflate  în  execuţie.  P retutin­  dispuse  la  distanţa   reglementară
                                                                              Deşi  ne  aflăm  in lr-o   perioadă  de   deni.  aspectele  bune  precumpănesc,   prevăzută  în  proiect,  nu  se  montea­
                                                                              iarnă  se  munceşte  la  circa  400  a-   numele  celor  care  se  înscriu   in   ză  distanţiere  la  arm ăturile  de  nio-
                                                                              pnnamente.  Să  urm ărim   grija  care   dreptul  noţiunii  de  calitate   fiind   nolitizare  s.a.m d.  Este  necesar  ca
                                                                              se  manifestă  incă  de  pe  acum  pentru   m ult  mai  mare  :  Weber  Andrei  —   şeful  brigăzii,  Petru  Moca,  să  fie
                                                                              calitatea  locuinţelor  ce  se  vor  preda   zidar.  Titus  Brănisteanu  —  insta­  prezent  mai  des  printre  oameni,  să
                                                                              în  viîior.  O  primă  oprire  am  făcul-o   lator,  Constantin  Păsărelei  —  mo­  controleze  calitatea  tuturor  lu cră ri­
                                                                              în  blocul  12.                   zaicar,  N i col ac  Sîibu  —  maistru,  şi   lor  efectuate  de  brigada  ce  o  con­
                                                                                Pe  un  tronson  al  blocului  munceş­  încă  m ulţi  alţii.       duce.
                                                                              te  brigada  condusă  de  zidarul  Va-                                In  general  calitatea  execuţiei  la
                                                                              sile  Caj-laonţ.  In  general,  asa  după   U rm ărind  execuţia  la  mai  multe   obiectivele  cc  se  vor  preda  în  J9G5
                                                                              cum  remarca  şi  iov.  Grigore  Do­  blocuri  am  sesizat  şi  unele  aspecte   este  bună.  Totuşi,  pc  leicn  s-nu  în-
                                                                              im i.   secretarul   organizaţiei   dc   neplăcute,  de  natură  să  diminueze   ttln it  si  anumite  situaţii  cînd  lucră­
                                                                              partid,  lucrările  sînt  de  bună  cali­  calitatea  lucrărilor.  La  blocul  .1  1   rile  nu  s-au  executat  corect   din
                                                                              tate:  ziduri  dropie,  rosturi  regle­  se  observă  că  zidăria  si  tencuiala   punct  de  vedere  tehnic,  cînd  anu­
                                                                              mentare  între  cărămizi,  cu  încurcă­  executate  de  brigada  condusă   dc   mite  brigăzi  sau  echipe  au  trecut
                                                                                                                Andrei  M atei  este  pe  alocuri  neco-
                                                                              tură  corespunzătoare  de  monac.  îm ­  rcspunzăioaru  :  are  m uchii  si  spa-   prea  uşor  cu  vederea  peste  unele
                                                                              binare  corectă,  verticalitate  deplină                            deficienţe.  Sîntem  abia  In  începutul
                                                                              peste  lot.  Şeful  brigăzii  a  ţinut  să   leţi  strîm bi.  Toi  această  brigadă  a   anului  si  deficienţele  semnalate  pot
                                                                              comploteze  :                     turnat  betoane  necompactate  la  ci­  fi  înlăturate  fără  greutate.  Colecti­
                                                                                                                nele  grinzi  de  rezistenţă,  boiandrugi
                                                                                —  înainte  do  tonte,  calitatea  esie   şi  chiar  planşee.      vul  dc  muncă  de  pe  şantierul  nr.
                                                                              carica  de  vizită  cu  care  nc  prezen­                           4  al  I C S H  va  trebui  să  facă  tot
                                                                              tăm  in  faţa  locatarilor.  Noi  ţinem   Deşi  aspectele  bune  sînt  cele  care   ce-i  stă  în  putinţă  pentru  aceasta,
                                                                              ca  examenul  de  exigenţă  al  viito ­  predomină,  '-un  in tiln ii  totusî  si  In   pentru  ca  lucrările  anului  1965  să
                                                                              rilo r  locatari  să-1  trecem  cu  bine   blocul  G  1  cinele  nereguli.  Montarea   primească  numai  calificative   dc
                                                                              Tocmai  de  aceea.  Pa vel   -Jeliscâ,   plăcuţelor  de  ceramică  specială  la   „foarte  bine"  din  partea  beneficiu-
                                                                              Gheorghe  Tulic,  Chîş  Pali  M artin.   faţade  se  face  defectuos.  De  aseme­  rului.  Organizaţia  dc  partid  va  tre­  Calitatea  tricotajelor  şi  ciorapilor  —  produse  alo  Fabricii  „Sebeşul"
                                                                              Constantin  C roitoru  şi  ceilalţi  com­  nea,  brigada  condusă  dc  Ion  Engel.   bui  să  îndrume  conducerea  şantie­  din  Sohcş,  este  condiţională  dc  calitatea  fire lo r  de  bumbac.  Dc  aceea,
                                                                              ponenţi  ai  brigăzii  nu  se  pot  îm­  înaintea  m ontării,  nu  polizează  plă­  rului  pentru  ca  aceasta  să  aplice  in   în  secţia  de  bobinat  a  fabricii,  obiectivul  nr  1  al  întrecerii  socialiste
                                                                              păca  cu  ideea  unui  lucru  de  m in­  cuţele  şi  din  această  pricină  apar   viaţă  în  tim p  cit  mai  scurt  preve­  este  calitatea  firelor.  U rm ărirea  atentă  a  fiecărei  bobine,  penlru  res­
                                                                              imală.  C alităţii  din  stadiul  final,   numeroase  rosturi  verticale,  ceea  ce   derile  planului  M.T.O.  P rin  sporirea   pectarea  întocmai  a  grosim ii  lor,  este  preocuparea  principală  a  fie ­
                                                                              acum  i  se  pun  bazele.         nu-i  permis.                      e fo rtu rilo r  tu tu ro r  factorilor  de  care   cărei  muncitoare
               înainte  de  a  lua  drum ul  magazinelor,  produsele  C om binatului  de   Trerînd  si  pe  la  blocul  G  I.  mai­  Uni»  oameni  din  brigada  dc  lic-   depinde  bunul  mers  al  producţiei,   P rintre  lucrătoarele  secţiei  care  au  obţinui  în  anul  trecut  cele  mai
           industrializare  a  cărnii  din  Haţeg  poposesc  in  magazia  dc  preparate.   strul  Gheorghe  Nistor  a  ţin u t  să  re­  rari-betonisti  condusă  de  Peti ci  Hoca   colectivul  de  muncă  al  şantierului   bune  rezultate  sc  numără  şi  Gcrda  Las/lo  (în  fotografic).  Dcpâşindu-şi
           A ici,  lucrătoarele,  ,  printre  care  si  M arin  Ta buia  (în  fotografic),  sc  în-   leve  ca li valea  unor  lu cră ii  efectua­  nu  tratează  cu  suficientă  răspundere   nr.  4  va  putea  executa  numai  lu-   cu  regularitate  sarcinile  dc  plan  cu  cîtc  15—20  dc  procente  şi  dind  fire
           grijesc  ca  ele  să fic  păstrate  in  cele  mai  bune  condiţiuni.  te  de  dulgherii  din  brigada  condu­  problema  calită ţii  operaţiunilor  c-   c»*ăi i  de  bună  calitate.  de  calitate,  ca  s-a  situat  in  tot  cursul  anului  trecut  în  fruntea  între­
                                                         Foto:  V.  ONOIU     să  de  Sonleiter  Samoilă.       fectuate.  Numai  astfel  se  explică  de              A.  OARGĂ      cerii  socialiste.
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26