Page 21 - 1965-01
P. 21
.iJ e v ti v
Delimitarea circumscripţiilor electorale
PROLETARI DIN TOATE Ţ A R U L V N I Ţ t V A I
a ,
pentru alegerile de deputaţi
a c t u a l it a t e a
✓ -a . r / i v . , - r *
of mi m m în Marea Adunare Naţională ^ Biblioteca orăşenească llu -
Consiliul dc Suit al Republicii electorale: — Regiunea Crişana 22 nedoara a înscris în p ri
Populare Rominc, pc baza an. 25 circum scripţii electorale; — Regiu mele zile ale anului, 257 c itito ri
din Constituţie, a emis un decret nea Dobrogen 12 circum scripţii elec cu 973 cărţi îm prum utate. P rin
prin care se delimitează cele 4G3 torale; — Regiunea Galaţi 27 c ir tre p rim ii c itito ri înscrişi in a-
de circum scripţii electorale pentru cum scripţii electorale: — Regiunea cest an sc află munci torul Ser
alegerile de deputaţi în Marea A du Hunedoara 10 circum scripţii electo- bau N. Serbau, gospodina V ic
nare Naţională, care vor avea loc la iala: — Regiunea Iaşi 26 circum toria Baboi, elevul lo.sif Bcrghia-
7 m anie 1965. scripţii electorale; — Regiunea M a nu şi a lţii Dc menţionat qă b i
P o triv ii acestei d e lim itări, numă ramureş 19 circum scripţii electora blioteca a fost înzestrată cu încă
rul circu m scrip ţiilo r electorale pe le: — Regiunea Mureş Autonomă 214 volume. (AN G KLA UNGJ1E-
regiuni şi în oraşele Bucureşti şi Maghiara 20 circum scripţii electo HEA, corespondentă).
Conscanta esie urm ătorul : rale: — Regiunea Oltenia 39 c ir
— Regiunea Argeş 29 circum scrip cum scripţii electorale; — Regiunea La clubul sindicatelor din
ţii electorale; — Regiunea Bacău 27 Ploieşti 3G circum scripţii electorale; Simeria, form aţiile artis
circum scripţii electorale; — Regiu — Regiunea Suceava 23 circum tice dc amatori au prezentat
nea Banat 31 circum scripţii electo scrip ţii electorale; — Oraşul Bucu icrî, în matineu si scara, pentru
rale; — Regiunea Braşov 2G circum m uncitorii com plexului C.F.R.,
reşti 34 circum scripţii electorale ;
scrip ţii electorale; — Regiunea Bu — Oraşul Constanţa 4 circum scripţii programul muzical in titu la t „L ’n
buchet de m elodii". Din reper
cureşti 42 circum scripţii electorale:
AGENDA DE ÎNTRECERE 1965 De la — Regiunea Cluj 30 circum scripţii electorale. toriu au făcut parte cele mai cu
noscute eîntero dc muzică popu
lară şi uşoară, scenele vesele şi
Universitatea satirice. s-a bucurat de
Spectacolul
INTRAREA IN FUNCŢIUNE A UNOR STAŢII succes.
serală de Ieri a avut loc la Muzeul
PENTRU RETRANSMITEREA regional din Deva un semi
marxism-leninism nar ş tiin ţific cu personalul de
PROGRAMULUI CENTRAL DE TELEVIZIUNE specialitate dc la muzeele din re
Deva De ctirînd la Deva, Tg. Mureş, Cor- staţii de televiziune principale, 18 giune.
In cadrul sem inarului au fost
beni şi Focşani au intrat in func staţii dc retransmisie situate în di susţinute următoarele re fe ra te :
ţiune staţiile pentru retransmiterea ferite legiuni şi fabricarea de televi „C u ltu rile arheologice dc pe te
Luni, 11 ianuarie a.c.( orele program ului central de televiziune. zoare in ţară. A fost, de asemenea, rito riu l regiunii Hunedoara" (Lî-
17( în sala de şedinţe a Comi Noile staţii deservesc de asemenea, construită reţeaua lin iilo r magistrale vici M ărglulan — Muzeul regio
tetului regional de partid, pen oraşele Hunedoara. A lba lulia, Ha dc ladiorelee cate a permis realiza nal D eva); „C ercetările arhivis
tru studenţii anului I vor fi ex ţeg. Mediaş, Tîrnăveni. Sighişoara. rea sc him bului de programe de -te tică în scopul îm bogăţirii secţii
puse lecţiile : „Producţia de Făgăraş, Curtea de Argeş, precum leviziune cu sistemul inte rviziu n ii şi lor dc istoric feudală, modernă si
euroviziunii.
mărfuri, banii şi legea valorii. si alte localităţi situate pe o rază de contemporană din expoziţia dc
Apariţia modului de producţie circa G0 km.. Reţeaua naţională de televiziune muzeu şi pentru întocmirea de
In prezent, in întreaga ţară există
lucrări ştiinţifice p rivind epoci
capitalist" şi „Capital şi plusva- peste 330.000 posesori dc televizoare, asigură acum rerepţionarea emisiu le respective" (S th illin d Roland
loare Legea economică a capi cu aproape 100.000 mai m ulţi faţă de n ilo r de către mai m ult de jumătate — Muzeul regional Deva) ; „Aşe
talismului. Repartizarea plusva începutul anului trecut. La sporirea dm populaţia ţării. zarea hall.statianu fortificată dc
num ărului deţinătorilor de televi la D rîm bar-Tclcac" (Alexandru
lorii între exploatatori".
zoare, a contribuit construirea a 10 (Agerpresj. Popa — Muzeul regional Al ha
In aceeaşi zi, la orele 17, în IuIiai şi „Com plexul - neolitic de
sala de şedinţe a Sfatului popu la „Lumea nouă" şi cultura I ‘e-
ti‘c.şti“ (Ion Hereiu — Muzeul re
lar orăşenesc Deva. studenţii a- / februarie — 1 martie gional Alba lulia).
nukii II vor audia lecţiile : „în I ‘e margine,'» referatelor au fost
văţătura marxist-leninistă despre purtate discuţii cu re fe riri la ac
trecerea de la capitalism la so „Luna cărţii la s a te “ tivitatea muzeelor din regiunea
noastră.
cialism. Construirea societăţi Pentru constructorii care
Larga acţiune de masă devenită citito ri şi numeroase manifestări si
socialiste, operă istorică a po *— locuiesc în tabăra de la
tradiţională. „Luna c ă iţii la sate" se m ilare între inginerii agronomi si
Hlmning,
clubului
colectivul
porului din ţara respectivă, ro va desfăşura şi în acest an între 1 mem brii cooperativelor agricole de I C S. Hunedoara a organizat o
dul activităţii sale creatoare, al februarie si 1 martie, urm ărind ca si producţie. In cămine culturale, scoli, discuţie pe tenia : „D espic cla
la ediţiile precedente o mai bună unităţi agricole socialiste. întrep rin
eforturilor şi muncii sale" si „In sicii lite ra tu rii noastre şi c itito
popularizare a cărţii la sale. deri forestiere, sc vor organiza seri rii lor".
dustrializarea socialistă pe baza Pe agenda „L u n ii cărţii la sate" literaic, simpozioane, procese literare,
PRIN S T R A D A N IA Colectivul de muncă de la tehnicii înaintate — condiţie stnt înscrise numeroase manifestări. cursuri. sărbători ale cărţii Se vor m ontajul lite ra r „P artid, pe tine
Astăzi, în sala clubului are loc
prezentări de cărţi, recenzii,
con
80 de scriitori din Capitală si-au a-
ÎN T R E G U L U I C O L E C T IV U.R.U.M. Petroşani a pus in fundamentală a dezvoltării echi nunţat intenţia de a se in lîln i cu a- înfiinţa noi lib ră rii, se vor amenaja Ic slăvim,", la care îşi aduce con
trib uţia colectivul dc recitatori.
centrul preocupărilor sale ca
librate şi armonioase a tuturor
rest p rile j cu c itito rii dc la sate. Au
bazare si standuri permanente pre
M uncitorii, tehnicienii si ingine piese de bună calitate. La fel şi în litatea reparaţiilor şi construc ramurilor economiei naţionale". fost programate peste 120 asemenea cum şi expoziţii de cărţi cu vinzare. jEŞ Azi, un grup dc 34 tova-
rii Uzinei mecanice din Cugii’ au în secţiile mecanică I si lîm.plărîe ca ţiilo r metalice executate intiilniri intre redactori de edituri cu (Agerpres). răşi dc la C.S. Hunedoara
ceput anul 1965 cu sarcinile de plan litatea a fost în centrul preocupărilor In fo to g ra fic : După ce co si I C.S.IL, pleacă cu autoca
rul in lr-o excursie la C luj. In
nu numai îndeplinite, ei chiar de m uncitorilor, tehnicienilor şi ingine roana dinţată a fost term ina drum, ei vor vizita oiaşcle Alha
păşite. încă din prim ele zile de rilor. Sporind productivitatea muncii lulia , A im l, Turda, iar la C luj
producţie în fiecare secţie munca s-a şi reducînd procentul de rebuturi, lă, lucrători cu o înaltă cali Repararea utilajului agricol
desfăşurat într-un ritm susţinut înre- secţiile am intite au înregistrat cele ficare îi fac ultim ele retuşuri principalele obiective turistice
din oraş.
gistrindu-se depăşiri ale planurilor mai mari depăşiri de plan. cu polizorul.
zilnice. S-a reuşit astfel ca pînă în Aceste rezultate se datoresc măsu F olo : N M O LDO VEANU 73 In cadrul staţiunilor de
ziua de 8 ianuarie să se producă rilo r luate din tim p pentru pregăti Jn perioada actuală. principala 80. ceea ce reprezintă aproape 70 la bra si (Inţog, la unităţile respective maşini şi tractoare din re
peste sarcinile stabilite 20 de maşini rea temeinică a producţiei pentru n- preocupare a mecanizatorilor din sută din plan In afară de tractoare această lucrare fiind executată abia giunea noastiă au începui dc tu
pentru frezat universale. 0 maşini de cest an (are pune în faţa lucrătorilor staţiunile de maşini si tractoare o s-au mai reparat şi revizuit peste in proporţie de aproape 50 la sulă lin d cursurile învăţăm inU ilui a-
frezat prin copiere şi G7 maşini de de la U.M. Cugir sarc ini sporite. P ri constituie pregătirea u tila ju lu i in ve 75 la şută din numărul .semănători Trebuie arătat că finind seama de grotclm ic dc masă cu durata dc
cusut casnice mele succese înscrise în agenda de Zi de zi cu sarcinile derea executării în bune condiţiuni lor pentru cereale păi oase. peste G0 experienţa pc care au acumulal-o trei ani. La această formă dc
la sută din semănătoi ile pentru po
Preocupat de a asigura m aşinilor- întrecere a anului 19G5 arată că co a lu cră rilo r din campaniile agricole rumb. mai bine de 30 la sută din mecanizatorii şi de condiţiile create, îmbogăţire a cunoştinţelor pro
unelte si m aşinilor de cusut un inalt lectivul de muncă al Uzinei mecani îndeplinite ale acestui an. Creşterea sim ţitoare există posibilităţi depline pentru re fesionale, participă aproape 1.003
grad de tehnicitate. întregul colectiv ce din Cugir. îndrum at de organiza a parcului de maşini si tractoare cultivatoare şi 90 la sută din grapele pararea şi revizuirea întregului u- de mecanizatori. Cursanţii nu la
com parativ cu anii anteriori, a de
cu discuri. Desfăşurarea lu cră rilo r in
de muncă a dat o deosebită atenţie ţia de partid. îşi va .îndeplini în term inat şi mărirea volum ului lu ritm ul de pînă acum va permite me-^ lila j în cadrul perioadei ele tim p dispoziţie manuale şi a lic mate
ca lită ţii In tră rilo r executate. La tu r mod exemplar sarcinile stabilite şi De la Atelierele R.M.R, din $i- crări I6r de reparaţi ii* fn “vederea c- .P.ltfn.iXLăbŢ. fn acelaşi, timp. ,nu. .trei-, riale didactice, ia r lecţiile .vor fi
nătorie si forjă procentul de rebuturi angajamentele luate cu prile ju l dez meria ne-a sosit vestea că colecti fectuării acestora ia tim p şi de ca cnnizaTorilor *de Ia S.M.T. Miercurea' 'blrfe nVglijâtu nici calitatea lucrări sirius legate de specificul muncii
cu
să termine pregătirea u tila ju lu i
a lost sim ţitor redus dîndu-se numai baterii cifrelor de plan. vul de muncă de aici n înscris în lor, cunoscut fiind tnpiui că <lc a- din staţiunile dc maşini şi trac-
graficul întrecerii socialiste din a- litate, conducerile S.M.T. au luat cîleva zile mai devreme faţă de dala coasta depind? asigurarea bunei tourc.
cest an primele succese. In numai măsuri pentru extinderea spaţiului planificată. funcţionări şi utilizarea cu randa I Cu 2 /.ile in urmă, în sala
asigurarea unor
atelierelor, pentru
In ceea ce priveşte 'repararea
şi
Exploatînd raţional locomotivele 8 zile lucrătorii A telierelor dc re condiţii corespunzătoare de lucru şi revizuirea m aşinilor agricole unele ment sporit h tractoarelor şi maşini dc şedinţe de la sectorul me
lor agricole.
parat material ‘rulant au term inat
lucrările de reparaţii la 4 locomo organizarea judicioasă a muncii pe rezultate bune s-au obţinut şi la In scopul în fă p tu irii acestor obiec i'a ii ic şef din cadrul I.C.S.II. a în
M uncitorii, inginerii si tehnicienii şi în realizarea de economii aportul tive. două din seria „Reşiţa'’ apar- echipe şi posturi specializate E fici S.M.T. Orăstie, unde la semănăto tive este necesar ca în fiecare ceput instruirea tin e rilo r care fac
depoului C .F ll Tcîus au păşit în cel mai însemnat l-au avut mecani ţinînd Com binatului siderurgic Hu enţa m ăsurilor luate şi-a arătat din rii? pentru porumb si. cereale păioa- S.M.T. organizaţiile de partid să ur parte din organele conducătoare
L .T M . In cele G zile de instruire,
noul an hotărîţi sa dezvolte succe cii luan Medren. loan Zdrobolă, loan nedoara şi două penii u C.F.R plin roadele. Astfel, la staţiunea de se. cultivatoare si grape cu discuri mărească îndeaproape modul cum se pe lingă studiul individual al d i
sele de pînă acum. In primele G /.ile Repede si alţii. Buna întreţinere a Zilele trecute călătorii care plecau maşini si tractoare din Miercurea, lucrările respectiv? s-au efectuat în feritelor m ateriale legate de via
«ale noului an. mecanicii şi fochişlii locomotivelor, exploatarea lor raţio din staţia Deva la ora prinznlui aii repararea tractoarelor s-a organizat proporţie de 60—85 Ia sulă. Trebuie desfăşoară lucrările de reparaţii, să
depoului au transportat peste sarci nală în parcurs au făcut ca mecani rămas surprinşi de faptul că in ca in flu x tehnologic, pe posturi specia arătat însă cu faţă de posibilităţile e- îndrume şi să sprijine conducerile ta dc organizaţie, in fala p a rti
nile de plan 1.0411 tone m ărfuri. I.a cii şi fochişlii depoului C.F.R. clin pul trenului care venea de la IIia sc lizate. La repartizarea mecanicilor si xistente. la repararea tractoarelor sc u n ităţilor respective, să ia măsurile cipanţilor vor Ii făcute expuneri
pc teme cum sînt: „Conducerea
capitolul economii de combustibil Teiuş să înscrie in agenda acestui an afla o locomotivă cu partea exterioa m ecanizatorilor pe posturi s-a ţinut constată o oarecare rămînere în ur tehnice şi organizatorice necesare dc către partid — chezăşia tu tu
convenţional au lost înregistrate în succese incă din primele zile. ră puţin aspectuoasa. In marchiza seama de experienţa si priceperea ină. Rină acum au fost efectuate in care să asigure pregătirea în bune ror succeselor U .T M .M, „S arcini
aceste zile 04,8 tone. A tit în remor AOIMAN OŢOIU „dublei" insă nu sc afla numai me fiecăruia. Faptul că organizaţia de tervenţiile necesare abia la jum ătate le ce stau în faţa organizaţiilor
ca rea tre n urilo r cu tonaj sporit cit corespondent canicul si fochistul, ci mai m ulţi oa partid s-a orientat ca din compo din numărul tractoarelor prevăzut. condiţiuni a întregului u tila j agricol
meni: tehnicieni de la Atelierele nenţa posturilor să facă parte c Re Pentru impulsionarea ritm u lu i lu ce $o va folosi in campaniile agri U .TM . în v iito r" ele,
R.M.R. Simeria care au executat re 2—3 membri si candidaţi de partid crurilor este necesar să fie luate mă cole ale acestui an.
Produse refractare peste plan paraţiile şi un delegat ai beneficia a dus la întărirea răspunderii per suri în vederea realizării unei încur
rului. Cu u ltim ii kilom etri parcurs»
pînă la Simeria. locomotiva avea să sonale a m ecanizatorilor fată de ca cături corespunzătoare a atei icrelor.
ţinindu*se seama ca o dată cu a-
litatea reparaţiilor executate,
ceea
încă do la începutul trim estrului pediat n ţvlă riilo r din Hunedoara si treacă examenul exigent de calitate ce s-a reflectat pozitiv in constată ceasta să fie în tă rit controlul pc faze
IV al anului trecut conducerea între Cîmpia Turz.ii 140 tone produse re la caic a fost supusă in cursa de rile făcute de către comisia de re de lucruri în scopul îm bunătăţirii
prinderii de produse refractare din fractare de bună calitate, indeplinin- probă. Intrată in ateliere aici i s-au cepţie care nu a respins nici o lu calităţii reparaţiilor.
Bani Mare a luat măsuri pentru pre du-si sarcinile contractuale prevă făcut ultim ele remedieri pe baza crare ca fiin d necorespunzătoare. Sub nivelul po sib ilită ţilo r se pre
gătirea .temeinică . a . producţiei din zute pentru primele 8 zile ale anu constatărilor făcute in cursa de pro Organizarea judicioasă a lucrului si zintă şi realizările înregistrate la
acest an. Ca urmare, din primele zile lui. Pe lingă aceasta, la ultim a des bă şi. după ce i s-a făcut „toaleta" încărcarea atelierelor conform g ra fi S.M.T Alba La această unitate au
de producţie din. această lună in cărcare. a cuptoarelor lucrătorii fa locomotiva a fost expediată spre de cului stab ilit sînt factori care au mai rămas de reparat peste G0 trac
toate secţiile munca s-a desfăşurat poul de dom iciliu
bricii au piodus peste prevederile In prezent in depou sc află in u lti permis colectivului de mecanizatori toare, la semănătorile pentru păioa-
intr-un ritm susţinut. Buna organi planului 12 tone produse retractare. ma fază de lucru a 5-a locomotivă de la această unitate să înregistreze sc nu s-au început lucrările, iar la
zare a muncii, folosirea clin plin a La obţinerea acestor rezultate s-a care va li predată beneficiarului m ii- unele rezultate satisfăcătoare în ceea grapele cu discuri şi cultivatoare
tim pului de lucru şi a capacităţilor făcut sim ţită contribuţia lucrători ne. 10 ianuarie. Cu aceasta colectivul ce priveşte repararea şi revizuirea u- s-au executat într-un procent sub 10
de producţie s-au soldat cu îndepli lor de la preparare, fasonare, arde de muncă dc Io Atelierele R.M.R. Si U lajului agricol. Astfel, din numă la sută. De asemenea, lucrurile de
re, precum şi a celor de la iran:;port men a isi îndeplineşte în mod exem
nirea sarcinilor zilnice de plan. Pînă
care au trebuit să învingă condiţiile plar planul de reparaţii pe prima rul de tractoare prevăzut s-au făcut reparaţii, îndeosebi la tractoare, sînt
în prezent lucră to rii fabricii au ex grele de lucru din ultim ele zile. decadă. intervenţiile necesare la mai m ult de rămase in urmă şi Ia S.M.T. din Do-
DESPRE CALITATE
LA BLOCURILE ANULU11965
Constructorii şantierului nr. 4 al — Eşafodajele penlru turnarea ce M iliai Boea. Angusiin Les şi C ră
1CS. Hunedoara au intrat înlr-o plăcilor de m onolitizarc sînt execu ciun Ţirlea, m uncitori cu categorii
nouă etapă a muncii lor : lucrează tate corect şi la cotele cerute. Nu mari de încadrare, mai efectuează
intens la execuţia apartamentelor există posibilitatea ca la turnarea unele operaţiuni care nu corespund
din planul anului 19G3. Acest înce bcloanclor să se ivească nereguli. din punct de vedere tehnic: ramele
put de an coincide cu o intensificare Am mai trecut şi pe ia alte clin fier-beton pentru grinzi nu sini
n e fo rtu rilo r tuturor ( onslruclorilor. blocuri aflate în execuţie. P retutin dispuse la distanţa reglementară
Deşi ne aflăm in lr-o perioadă de deni. aspectele bune precumpănesc, prevăzută în proiect, nu se montea
iarnă se munceşte la circa 400 a- numele celor care se înscriu in ză distanţiere la arm ăturile de nio-
pnnamente. Să urm ărim grija care dreptul noţiunii de calitate fiind nolitizare s.a.m d. Este necesar ca
se manifestă incă de pe acum pentru m ult mai mare : Weber Andrei — şeful brigăzii, Petru Moca, să fie
calitatea locuinţelor ce se vor preda zidar. Titus Brănisteanu — insta prezent mai des printre oameni, să
în viîior. O primă oprire am făcul-o lator, Constantin Păsărelei — mo controleze calitatea tuturor lu cră ri
în blocul 12. zaicar, N i col ac Sîibu — maistru, şi lor efectuate de brigada ce o con
Pe un tronson al blocului munceş încă m ulţi alţii. duce.
te brigada condusă de zidarul Va- In general calitatea execuţiei la
sile Caj-laonţ. In general, asa după U rm ărind execuţia la mai multe obiectivele cc se vor preda în J9G5
cum remarca şi iov. Grigore Do blocuri am sesizat şi unele aspecte este bună. Totuşi, pc leicn s-nu în-
im i. secretarul organizaţiei dc neplăcute, de natură să diminueze ttln it si anumite situaţii cînd lucră
partid, lucrările sînt de bună cali calitatea lucrărilor. La blocul .1 1 rile nu s-au executat corect din
tate: ziduri dropie, rosturi regle se observă că zidăria si tencuiala punct de vedere tehnic, cînd anu
mentare între cărămizi, cu încurcă executate de brigada condusă dc mite brigăzi sau echipe au trecut
Andrei M atei este pe alocuri neco-
tură corespunzătoare de monac. îm rcspunzăioaru : are m uchii si spa- prea uşor cu vederea peste unele
binare corectă, verticalitate deplină deficienţe. Sîntem abia In începutul
peste lot. Şeful brigăzii a ţinut să leţi strîm bi. Toi această brigadă a anului si deficienţele semnalate pot
comploteze : turnat betoane necompactate la ci fi înlăturate fără greutate. Colecti
nele grinzi de rezistenţă, boiandrugi
— înainte do tonte, calitatea esie şi chiar planşee. vul dc muncă de pe şantierul nr.
carica de vizită cu care nc prezen 4 al I C S H va trebui să facă tot
tăm in faţa locatarilor. Noi ţinem Deşi aspectele bune sînt cele care ce-i stă în putinţă pentru aceasta,
ca examenul de exigenţă al viito predomină, '-un in tiln ii totusî si In pentru ca lucrările anului 1965 să
rilo r locatari să-1 trecem cu bine blocul G 1 cinele nereguli. Montarea primească numai calificative dc
Tocmai de aceea. Pa vel -Jeliscâ, plăcuţelor de ceramică specială la „foarte bine" din partea beneficiu-
Gheorghe Tulic, Chîş Pali M artin. faţade se face defectuos. De aseme rului. Organizaţia dc partid va tre Calitatea tricotajelor şi ciorapilor — produse alo Fabricii „Sebeşul"
Constantin C roitoru şi ceilalţi com nea, brigada condusă dc Ion Engel. bui să îndrume conducerea şantie din Sohcş, este condiţională dc calitatea fire lo r de bumbac. Dc aceea,
ponenţi ai brigăzii nu se pot îm înaintea m ontării, nu polizează plă rului pentru ca aceasta să aplice in în secţia de bobinat a fabricii, obiectivul nr 1 al întrecerii socialiste
păca cu ideea unui lucru de m in cuţele şi din această pricină apar viaţă în tim p cit mai scurt preve este calitatea firelor. U rm ărirea atentă a fiecărei bobine, penlru res
imală. C alităţii din stadiul final, numeroase rosturi verticale, ceea ce derile planului M.T.O. P rin sporirea pectarea întocmai a grosim ii lor, este preocuparea principală a fie
acum i se pun bazele. nu-i permis. e fo rtu rilo r tu tu ro r factorilor de care cărei muncitoare
înainte de a lua drum ul magazinelor, produsele C om binatului de Trerînd si pe la blocul G I. mai Uni» oameni din brigada dc lic- depinde bunul mers al producţiei, P rintre lucrătoarele secţiei care au obţinui în anul trecut cele mai
industrializare a cărnii din Haţeg poposesc in magazia dc preparate. strul Gheorghe Nistor a ţin u t să re rari-betonisti condusă de Peti ci Hoca colectivul de muncă al şantierului bune rezultate sc numără şi Gcrda Las/lo (în fotografic). Dcpâşindu-şi
A ici, lucrătoarele, , printre care si M arin Ta buia (în fotografic), sc în- leve ca li valea unor lu cră ii efectua nu tratează cu suficientă răspundere nr. 4 va putea executa numai lu- cu regularitate sarcinile dc plan cu cîtc 15—20 dc procente şi dind fire
grijesc ca ele să fic păstrate in cele mai bune condiţiuni. te de dulgherii din brigada condu problema calită ţii operaţiunilor c- c»*ăi i de bună calitate. de calitate, ca s-a situat in tot cursul anului trecut în fruntea între
Foto: V. ONOIU să de Sonleiter Samoilă. fectuate. Numai astfel se explică de A. OARGĂ cerii socialiste.