Page 22 - 1965-01

rag, 2 Drumul socialismului1 Nr, 3119

Artiştii P E E C R A N E

amatori
d
H
1 A 3 7 ^
\(rvt pe scenă F £Em u B
M 99 /% . kHă. m
unj. f i
r l In salul Ruda, comuna Gheţar,
In ~îl
£ I \ T * 1 în ultimul timp, activitatea cultu-
►îr TWfl
R S a \ ral-artistică s-a intensificat. Aici au Producţie a studiourilor din Bar- decît cea care le-ar fi putut li atri­ Hei. S-a mutat la cealaltă femeie,
â l B i I f l S r » loc expuneri pe diferite teme, sim­ randov (Cehoslovacia), filmul este buită. iugînd-o pe Maria să nu le spună
I (\ §1 O contribuţie substanţială, mai ales nume a tî nărui ui scriitor cehoslovac des de acasă. O dată chiar a lipsit li minţiţi, ei nu pot crede ceea ce
copiilor adevărul. Dar copiii nu pot
acelaşi
realizat după nuvela cu
Jaroslav pleacă din ce in ce mai
pozioane, programe artistice ete.
le spune Maria şi anume că tata
Al. Kliment. „Maria” este un film
toata noaptea. întoreîndu-se abia în
a 8 {4 !• f la desfăşurarea activităţii artistice, psihologic, redînd drama unei le- zori. Maria înţelege că în viaţa lui a plecat în deplasare. Hanka, leli­
mei care urmăreşte cu durere pro­
o aduce organizaţia U.T.M. din sat
ţa, care e mai mare, îi pune intr-o
a intervenit o altă femeie, La în­
cesul de destrămare a căsniciei sale.
La ultimul spectacol, care a fost
mai iubeşte tăticul f*. Lucrurile sînt
Ideea care stă la baza filmului ceput ea încearcă să-l reţină, dar zi Măriei, dificila întrebare: „Nu ne
prezentat recent, a participat for­ cînd îşi dă seama că orice încer­
este aceea că o căsătorie poate li mai presus de în(e/egerea unui co­
maţia de cor, instruită de tov. trainică numai alunei cind e bazata care este zadarnică, renunţă. pil şi Hanka suferă din cauza ce­
iTÎN •lU ^ n ţ'lî Lucact Gheorghe, formaţia de tea­ atU pe o dragoste sinceră şi puter­ slav nu încearcă s-o mintă. Din lor ce se petrec în iurul său.
Incapabil de a se preface, laro­
tru, soliştii de muzică populară nică, cît şi pe o înţelegere perfec­
t e dragostea pe care i-o purtase odi­ Maria l-a revăzut pe lenda, care
~ t Popa Viorica şi Bistrian Ileana, so­ tă. Atunci cînd anumiţi factori nioară, nu mai rămăsese decit pre­ o lua adesea la plimbare cu ma­
zdruncină această înţelegere pînă
liştii instrumentişti Gheorghe Ach/m ţuirea pentru calităţile ei deosebite. şina sa. Atitudinea plină de atenţie,
la punctul în care ea dispare cu El regretă că o (ace să sufere, re- grijă şi delicateţe a acestui om faţă
şi Popa Petru (la acordeon şi tara­ desăvirşire, fără perspectiva de a li de ea, este ca un balsam pe rana
got) şi alţi artişti amatori care au recîştigală, unui compromis nedemn cunoscînd însă în acelaşi timp fap­ sufletească a Măriei. Aceeaşi com­
tul că nu-şi poate înfrina senti­
recitat poezii şi au interpretat di­ şi umilitor îi este preferabilă des­ mentul faţă de cealaltă femeie. portare o are lenda şi faţă de cei
ferite scenete şi monologuri. părţirea. Stăpînindu-şi durerea, Maria, a doi copii, asupra cărora se revarsă
Programul, deosebit de atractiv, Mari a, eroina principală a filmu­ cărei dragoste pentru laroslav nu o parte din dragostea pe care o
lui, o femeie inteligenţi, demnă şi se stinsese, nu-i mărturiseşte aces­ poartă mamei lor.
a fost îndelung aplaudat de numă­
Recent a fost organizată la căm inul cultural din Daia, raionul cu o mare putere de stăpînire, în­ tuia nimic din zbuciumul său su­ Soseşte ziua procesului de divorţ
Sebeş, o expoziţie de grafică cu busluri ale m em brilor cooperativei rul mare de spectatori care au ţinut ţelege că de la o vreme. în rela­ fletesc. Ea caută de asemenea să Curtea se pronunţă favorabil di­
agricole de producţie fruntaşi, executată de pictorul Banciu Paul, me­ să Sa parte la desfăşurarea lui ţiile dintre ea şi soţul său laroslav ascundă totul în faţa celor doi copii vorţului, socotind că dezmembra­
DICŢIONARUL todist la Casa regională a creaţiei populare. PETRU SPERIOSU a intervenit o schimbare. O indife­ ai lor, pentru ca aceştia să nu sim­ rea căsătoriei a ajuns la un grad
IN FO TO G RAFIE: Aspect de la expoziţie.
rentă din ce în ce mai pronunţată
corespondent
ia locul atenţiilor lui afectuoase din tă ceva. înaintat.
Intr-o duminică, în care laroslav
Părăsind tribunalul după pronun­
ENCICLOPEDIC trecut faţă de ea. Au ajuns la punc­ li părăseşte pentru a se duce la cea­ ţarea sentinţei, Maria e cuprinsă de
laltă femeie, iar copiii plecaseră la
tul în care nu mai au nimic ce
FOLCLOR HUNEDOREAN să-şi spună. cinematograf, Maria se înlUneşle cu gînduri, de un adevărat colocviu
interior.
Oare a procedat
bine ?
R O M Î H Criza prin care trece ascute la vechea ei prietenă Vera, care o in­ I.xistă nenumărate lemei divorţate.
Eoarle adesea tribunalul nu admite
A pariţia D icţionarului enciclo­ maximum spiritul de observaţie aI vită la ea acasă. Aici îl cunoaşte pe divorţul. Apărînd căsătoria şi legă­
pedic rom în constituie o contri­ Măriei. Ea începe să perceapă cele lenda, fratele Verei care, la ple­ turile de familie, codul familiei se
buţie de scamă Ia îmbogăţirea mai mici nuanţe ale faptelor, lu­ care, o conduce acasă cu maşina.
patrim oniului nostru cultural. în ­ Mîndra are casă nouă Badea meu e ciobănaş opune divorţului. Dar nici o lege
tocm ită de către un colectiv al cruri de o importanţă mai mare laroslav a părăsit căminul fami- din lume nu poate obliga doi soţi
Academici R epublicii Populare C ind încep sâ iasâ stele Badea meu e ciobănaş M M | care nu se înţeleg, care nu se mai
Roininc şi al E d itu rii politice, Merg spre caso mîndrei mele. Şi cîntă din fluîeraş. iubesc, să trăiască împreună. Senti­
prin colaborarea a peste 400 de M â opresc pe ulicioara Vara cîntă la miori mentele nu pot li impuse prin lege.
oameni de ştiinţă şi cultură, lu ­ Şi-o aştept sâ iosâ-afară, Şi iarna la şezători, lenda o cere pe Maria în căsă­
crarea va avea patru volume şi
va conţine circa 4G.000 de u rti- Sâ iasă pîn 'la portiţa in cooperativa mare torie Maria e conştientă de laptul
colc. Sâ - i sărut dulcea guriţa. Are g rijă de m ioare că alături de el va li fericită alit
Ea nu-ntîrzie să vina Lum iniţa de la zori ea cit şi copiii ei. Si lotuşi ea res­
In cele patru volume vor exis­
ta circa G.000 de ilu stra ţii şi pes­ Câ-i de fericire plina. Badea-i m îndru-ntre feciori pinge propunerea lui. Maria ştie că
te 200 de planşe şi hărţi. Lucra­ De cind e cooperatoare M îndru-i badea ca bu jo ru ' pentru ea această căsătorie nu va
rea este destinată cercurilor largi V iaţa-i este ca o floare. M indruţo-Î poartă doru' li decît o oază in care-şi va găsi
de citito ri. In odaie nu-i mai ploua Culegător: ION MARINESCU refugiu! după dezamăgirea suferi­
Prim ele două volume ale Că azi are cosă nouă. Inform ator: ROMULUS DUNEA tă. Inima ei este încă plină de dra­
D.E.R. cuprind circa 24.000 de M îndro, vin Io tine-n casă Orăştie goste pentru fostul ei soţ. Cinstea
articole tra tin d despre tot ce s-a Şi te cer sâ-mi fii mireasă, ei sufletească o opreşte să păşească
impus ca valoros din domeniul Că şi eu muncesc de zor într-o căsătorie în care nu-şi poate
c u ltu rii universale şi naţionale. Pe tarla fără răzor. M-a-ntrebat aseară da aportul dragostei. Pentru a li
Un loc im portant este ocupat de durabilă, căsătoria nu poate li so­
articolele despre personalităţile Şi lucra-vom laolaltă
proeminente din trecut sau con­ £enţru .vioţa-m belşugotâ, vîtiîul cotită numai o oază Aceasta nu e
tem porane: filozofi m atcrialişli $i* lucrâ-vom îm preună suficient pentru viaţa conjugală.
prem arxişti, um anişti, raţiona­ tJum a-n cînt şi voie'b unâ. Deşi de o profundă tristeţe, a-
lişti, ilum inişti, socialişti utopişti, Culegător: SPATARU A R lS TlC A M o -ntrebat aseară vîntul
dcm ocrati-rcvolulionari, reprezen­ Inform ator: DRAGIJICI ARON De unde cules-om cîntul, ccastă hotărîre comportă şi o oare­
tanţi de scamă ai filozofiei idea­ Că el m îngîind fîneţe care doză de speranţă
liste, reconsideraţi critic, m ari sa­ satul Mâceu, — Vrea şi el ca să-l înveţe. Despărţindu-se de lenda. Maria
vanţi, descoperitori şi cercetători O ri din dealuri, ori din vale? SCENA DIN F IL M rămîne împreună cu copiii ei.
din domeniul ştiinţelor naturii, Din Mureş cu unda moale?
m ari lite ra ţi şi artişti, persona­ Trage Gheorghe Din codru cu frunze verzi?
lită ţi istorice de scamă ş.a. Nu­
evenimente politice internaţiona­ am arcuş — Vîntule, ţî-oi spune-amu
meroase articole tratează despre O ri din pomii din livezi?
le, form aţiuni statale vechi, po­ Să-mi spui cintecul şi tu : POŞTA L I T E R A R Ă
poare vechi care au o însemnă­ Trage G heorghe din arcuş Eu l-am luat din deal, dîn văi,
tate deosebită in istoria cu lturii, Să s-audă pin' la C luj. Din belşugul strîns în clăi,
perioade m ari ale istoriei şi isto­ Şi la C luj şi la Zlatna Din saivanul cu mioare
rici cu ltu rii, cuVcntc ale ideolo­ Co-s băieş şi-s cineva. Din ogorul cu tractoare,
giei burgheze, curente ale ariei M A R IA MAREŞ — Sîmerin. N u­ Părea fumuria tot cerul. Doar zbo­ Versurile nu au continuitate nici
şi lite ra tu rii burgheze ele. Din livada datâ-n floare m ărul mare de poezii uim ise re­ rul vulturilor/ Părea că mai curmă/ măcar in cadrul aceleiaşi strofe.
Zi, măi Gheorghe, zî, mai zi Şi din rodul din ham bare, dacţiei atestă o preocupare inten­ încremenirea aceea, oarbă şi surdă"), („Satul acesta este oare./ Satul in
C itito rii vor găsi în aceste vo­ in care învinge emoţia poetică. Dar care m-am născut!.../ Peste cim-
lume numeroase inform aţii siste­ Pîn' s-o rupe orcu-n tri Din cooperativa mea să pentru scrierea în versuri. Sur­
Şi doagele ceterii, prind însă neplăcut inegalităţile de după această strofă, urmează cile puri, peste zare/ Nu mai e ca in tre­
matizate, privind continentele, Că-i izvor de cîntcc ea. o naraţiune versificată şi poezia dis­ cut./ Om cu fără de crezare/ To-
la o poezie la alta sau cele dîn ca­
geografia fizică şi economică şi Că pe toate le-oi plăti Culegător: BANU RADULESCU drul aceleiaşi poezii. pare. tu-i astăzi refăcut"), antiteza trecut-
istoria o numeroase state şi te­ Cu cîştigu' de pe-o zi. Inform ator: DOM NI CA BOTA M ACOVEl Avem convingerea că aţi putea prezent este făcută fără profun­
rito rii. Elogii anului ce trece, este o urare
corn. Geoogiu, raion Orăşlic rim ată in ta ie lăudaţi cîieva succese scrie poezii m ult mai reuşite dacă zime, de fapt o sim plă alăturare de
Mişcarea comunistă şi munci­ Dă Vosile pe gurdună v-nţi preciza mai strîns ideile şi fapte. („Ştiu că locul acesta odată/
torească, cea mai influentă forţă Să-mi joc mîndra pe sub mînă generale în aşteptarea entuziastă a dacă aţi controla cu mai multă si­ Nu avea lumină-n sat,1 Se călăto­
noului an. In aceste cazuri se cere
a contem poraneităţii este prezen­ Pîn' s-o clăte lam pa-n cui şl sim ţire poetică. Vă oferim spre guranţă imaginile. rea cu plutaI Ieri ce-a fost, azi s-a
tă prin articole privind organi­ Şi frunza frăgarului. S tr ic a i u ri exemplu Pluguşorul, apărut în zia­ CHELE D U M ITR U — Urşici-Bo- uitat").
zaţiile sale, evenimente şi nu­ rul nostru din 31 decembrie I9G4. sorod (Haţeg). In ultim a dv. poezie Am subliniat numai clteva as­
meroase articole despre m ilita n ­ De s-ar rupe cizmele Badea nalt, cureaua lato In M inunat v iito r nu reuşiţi să trans­ vă propuneţi să realizaţi un tablou pecte ale poeziei. La aceasta se mai
ţii ci. M îine-m i cum păr altele. V oinicia lui mă gata m iteţi un mesaj suficient de sesi­ al satului in care v-aţi născut, aşa adaugă şi calitatea lim itată a versu­
S ilit de remarcat articolele des­ Că-s băieş şi om de frunte Badea-nalt, cureoua-ngustă zabil. Ce-i drept, uneori aveţi ima­ cum arată el astăzi, subliniind ma­ rilor.
pre ştiinţe şi despre diferite ra­ Vrednîcîo lui mo uscă. gini destul de frumoase : „Vă ţineţi rele progres înregistrat în viaţa oa­
Poezia îşi are cerinţele ei speci­
m uri şi discipline ştiinlifiec, des­ N -oi um bla cu cizme rupte, de mină,/ Puternici sinteţi !l Por­ m enilor faţă de trecut, fapt care fice din care dv. reţineţi numai so­
pre categorii şi noţiuni din do­ Nici cu boşcori 1 de motor D ragă mi-e uliţa mare niţii Pe aleea de brazi/ Ce pare scăl­ este fără îndoială bun şi merită
meniul ştiinţelor n a turii şi teh­ Ca pe vremea dom nilor. De Io G heorghe moi Io vale, dată in miresme de flori, / ... apreciere. noritatea rim elor. N eglijaţi apoi as­
principal, acela că poezia
pectul
nicii, ale ştiinţelor sociale, ale Realizarea artistică însă, nu satis­ e sim ţire şi transfigurare practică
artei şi lite ra tu rii, care răspund Culegător A. PETRU Nici acolo tot de-a rîndul In celelalte poezii doriţi să trans­ face cerinţele şi nivelul publicistic. şl nu o înşiruire de idei în proză
sarcinii răspindirii cunoştinţelor Inform ator: T R IF AUREL Num ai unde-m i este gîndul. m iteţi un conţinut bogat în idei şi
de cultură generală în rindul oa­ comuna Almaşu Mare — Alba Culegător: BUCUR CORNELIA fapte şi vă apropiaţi vizib il de pro­
ză. E valabilă întotdeauna primo
m enilor m uncii. * Boşcaii = opinci de cauciuc din roţi de maşină Inform a toi1: MURGO! ELENA slixjfă („Sub imensitatea albastră a
Cele două volume cuprind nu­ uzate. Şibot-Orăştie cerului,/ Tristă era odată pădurea/
meroase articole tru lin d despre
trecutul de luptă al poporului
nostru (conducători de răscoale,
revoluţionari şi patrioţi, conducă­
tori de oşti şi domni progresişti, K umm DESCOPERIREA FAMILIEI
m ilita n ţi politici anim aţi de Idei
înaintate, m ilita n ţi şi eroi ai cla­
sei muncitoare, acţiuni şi eve­
nimente revoluţionare ete.), des­ preot in satul Zăpadia (aşezat între tate clădită pe alte baze. calitativ bit) pentru că nutrea aceeaşi năzu­
pre bogăţiile şi frum useţile pa­ Blaj şi Tirnâveni) in noile condiţii superioare. Concomitent cu descope­ inţă de purificare ca şi el. Liviu A r­
triei. despre dez-, oliarca cu ltu rii sociale, iar partea a doua zugrăveşte rirea propriei sale fam ilii, Octavian deleanu trăieşte drama om ului ale
naţionale şi contribuţia la acest lupta caic s-a dat in acelaşi sat pen­ îşi descoperă şi fam ilia mai mare. cărui vise au fost „biete iluzii ame­
proces a unor mari personalităţi tru cooperativizarea agriculturi!. Aici cea a cooperatorilor, mai ales după ţite", nezămislite pe baza adevăru­
ale ştiinţei, artei şi lite ra tu rii. oamenii s-au unit de mai multă vre­ cc Axente, unul din fiii săi, se că­ lui. Preotul îşi consumă drama mo­
O atenţie deosebită a fast acor­ me în lr o cooperativă, însă au mai sătoreşte cu Lelia, fata lui Ion Ci­ rală intr-o deplină singurătate, n e lo
dată o g lin d irii transform ărilor a- rămas „in d ivid u a li" cîţiva ţărani reş. preşedintele cooperativei agrico­ gată îndeajuns de contextul mişcării
dinci care au avut loc în ţara mijlocaşi, dai* buni gospodari, p rin ­ le de producţie. sociale (care a declanşat-o), determ i­
noastră în anii regim ului demo- tre care şi Octavian Borcea. 1. Brad surprinde etapele transfor­ nismul acesta, cu toate sforţările
crat-popular, succeselor înregis­ ţfam ilia numeroasă a acestuia. în­ m ării lui Octavian, modul in care scriitorului, răm inînd destul de vag
trate de poporul nostru în con­ temeiată pe anumite rînduleli vechi, condiţiile sociale obiective au deter­ sugerat. Schim bările lui de caracter
struirea socialismului. Numeroa­ înrădăcinate şi moştenite, trăia în­ minat evoluţia Iui. Felul cumpănit se petrec de multe o ii brusc, sau,
se ilustra ţii, tabele statistice, gra­ tr-o armonie aparentă, determinată de a reacţiona şi de a vorbi, senti­ folosind cuvintele lui Aristotel, Liviu
fice, planşe, hărţi, întregesc ima­ de sentimentul proprietăţii asupra mentul de „stăpîn a) fam iliei", mîn- Ardeleanu nu este „statornic in ne­
ginea patriei noastre, reflectată păm înlului Cînd noile relaţii so­ drin de gospodar cu o reputaţie cîş- statornicia lui*, (ex.: discursul prin
in paginile acestor volume. ciale s-au statornicit şi în Zăpadia. tigată. încăpăţinarea şi atenţia con­ care-şi reneagă trecutul).
Reconsiderarea critică a trecu­ fam ilia, măcinată de contradicţii, s-n tinuă pentru mascarea şi neexteriori- Cartea conţine multe personaje, u-
zarea zbuciumului lăuntric, fac din
nora lipsindu-le substanţa epică ne­
tului şi în special a m oştenirii destrămat, proces care s-a înteţii Octavian Borcea unul din cele mai cesară şi elementele de in d ivid u a li­
culturale In sp iritu l m arxism -le- după moartea Silviei, soţia lui Octa- memorabile şi mai realizate perso­ zare. Personajele nu întotdeauna se
ninism ului, valorificarea tezauru­ vion şi mama celor şase copii. A- naje ale lite ra tu rii noastre realist- mişcă, trăiesc şi acţionează singure,
lui ei progresist, oglindirea rea­ ceştia. urm ind diferite şcoli şi facul­
tăţi. s-au îm prăştiat in toată ţara. socialiste. conform logicii şi trăsăturilor lor de
lită ţilo r din trecut şl de astăzi ale iar Octavian a rămas singur şi cu Mai puţin realizat, străbătut de o caracter. Impresia de monotonie o
tă rii noastre, prezenta actuali­ Ion Brad. remarcat de critica lite ­ toate insistenţele lor refuza cu încă- uşoară undă de superficialitate şi de lasă prezentarea uneori didacticistă a
rară ca un poet liric deosebit de în­ acţiunii şi personajelor (ex. prezen­
tă ţii Şi a im p lica ţiilor practice, puţînarc să se înscrie în cooperativă. o insuficientă m otivare a evoluţiei
zestrat. apare în faţa c itito rilo r cu tarea în ordinea vîrstci a celor şase
vădită a lit în alegerea term eni­ In tî i u I său roman, o carte masivă, de Zbuciumul acesta lăuntric al lui Oc­ sale ni se pare a fi Liviu Ardeleanu. copii ni lui Octavian Borcea. De alt­
Fiu de ţăran, devenit preot şi căsă­
lor de tratat şi in modul de in­ o amplă desfăşurare epică. Proble­ tavian. pentru care singurătatea de­ torit cu fata celui mai bogat om fel, la sfîrşit, scriitorul ţine să mai
vine insuportabilă, este surprins cu
terpretare cit şi în interesul acor­ mele dezbătute sînt de o stringentă o fină artă de analist. Am intirea din Zăpadia. el a dus, tim p de 2f> amintească o dată că „aceştia erau
actualitate, conflictul este nou si nu­ toţi cei şase copii ni lui Octavian").
dat info rm a ţiilo r privind con­ Silvici caic. în viaţă, a fost roabă a de ani, o viaţă clădită pe minciună,
mai unele deficienţe de compoziţie, M ediile explorate, fam iliare scrii­
minciună pe care duminică de du­
temporaneitatea, redactarea a rti­ de construcţie a personajelor si de ţarinii. îl obsedează. Gîndul că ar minică le-o propovăduia oamenilor,
colelor intr-un stil concis şi acce­ stil o lac să nu fie aşezată printre putea să se apropie iarăşi de oameni m îstifieîndu-le conştiinţele. Pus în torului, sînt „prinse" cu destulă pro­
il încearcă tot mai des şi. sub pre­
funzime, Romanul conţine de ase­
sibil, bogatul material ilustrativ, cele mai valoroase creaţii apărute în textul unui parastas. îşi cheamă a- faţa transform ărilor radicale care menea multe accente critice la adre­
ţinuta grafică deosebită, fac din ultim ul timp. casă copiii. Acesta este un moment s-au petrecut in sat, în special după sa preoţi mii din trecut şi este stră­
Concepută ca un roman cu acţiuni hotăritor in evoluţia Iui O. Borcea 19G1. preotul îşi reneagă trecutul (in­ bătut de un umor fin de filia ţie fol­
apariţia prim elor două volume
paralele, cartea conţine de fapt două şi în urma unor discuţii furtunoase, tr-un mod cam spectaculos !), îşi pă­ clorică.
ale D icţionarului enciclopedic ro­ subiecte distincte, nu îndeajuns de pe alocuri violente, el se hotărăşte răseşte fam ilia în care se simţea stră­ „Descoperirea fam iliei" lasă im pre­
min un eveniment editorial re­ legate, de suduie: prima parte re­ să intre „în rînd cu oamenii" în co­ in şi fuge în lume cu Saveta, lucră­ sia unui material deosebit de inte­
marcabil. flectă fenomenul de clarificare pe operativă Fam ilia devine iarăşi u- toare la sectorul zootehnic al coope­ resant, cu un bogat conţinut de idei. I.inogiaviiră : „B locuri noi".
care il trăieşte L iv iu Ardeleanu, nitară, însă e vorba acum de o uni­ rativei, de care s-a îndrăgostit (su­ A LEXAN D R U B ALG nA D E A N A u (o r: Csatai Emil, m uncilor la E.M. Lupcni.