Page 23 - 1965-01
P. 23

>Jr;  311?                                                                                                                                                                                                                              Pog.  3
                                                                                                                 D/umuI  socialismului










                                                                                                                                                                                                    s i MB ATU  9  IANUARIE  1965
                                                                                                                                                                           C  9  o
                                                                                                                                                                                                 CINEMA                ccnl  :  21,15  Cai net  p lastic:  21,30
                                                                                                                    Comunistul  Nicolae  Popa  lucrea­  poale  cunoaşte  cil  mai  bine  în­                           Program   pentru   iu b ito rii  de  ro­
                                                                                                                                                                                         DEVA:  Can-Can  —  cinematogra­
                                                                                                                  ză  de  aproape  75  ani  la  secţia   suşirile  tehnice  ale  agregatelor  la   ful  „P atria";  Locotenent   CrisLimi  manţe  ;  22.15  Muzică  de  dans.
                                                                                                                   O S .V/.  I  de  la  C.S.  Hunedoara.  care  lucrează,  El  a  citit  pînă  acum                      Programul  II  :  7,35  M elodii  popu­
                                                                                                                                                                                       —  cinematograful  „A rta ":  PETRO­  lare  :  7,45  Prelucrări  corale  ;  8,00
                                                                                                                  Apreciindu-i  calităţile  de  bun  or-  o  seamă  de  cârti  tehnice  despre
                                                                              coordonare  a  execuţiei  pieselor,  iar                                                                 ŞAN I:  Vara  în  nordul  sălbatec  —  Muzică  uşoară  :  9,03  M in ia tu ri  de
                                                                              productivitatea  muncii  va  creşte  cu   ganizalor  şi  pasiunea  in  meseria  exploatarea  cuptoarelor  care  l-au   cinematograful  „Republica";  Vese­  estradă  ;  10,00  Muzică  din  operele;
                                                                              circa  10  la  sută.                aleasă,  conducerea  secţiei  l-a  pro­  ajutat  să  găsească  răspuns  la  mul­  lie  !h  Acapulco  —  cinematograful   10,30  Universitatea  tehnică  radio  ;
                                                                                In  anul  acesta  vor  mai  fi  luate  şi   movat  in  funcţia  de  maistru  la  în­  te  probleme  profesionale  Dm  îm­  „7  Noiem brie"  ;   LU PEN l  ;   Van   J0,45  Piese  interpretate  de  fanfară;
                                                                              alte  măsuri  pe  linia  prom ovării  teh­  treţinerea  cuptoarelor  electrice   binarea  cunoştinţelor  teoretice  cu   Gogit   —   cinematograf'ul   „C u l­  11,03  Solişti  rom îni  de  operă  ;  12,00
                                                                              nicii  noi.  Vor  fi  extinse  operaţiile                                                     cileva     tural"  :   SI MERI A  :   Moral   '63  Cintcce  şi  jocuri  populare  ;  12,40
         i    Promovarea  tehnicii  noi  este  o  preocupare  de  căpetenie  a  fiecărui  co-   de  tam burare  şi  la  maşina  de  cusut   încrederii  ce  i-a  lost  acordată.  cele  practice  au  rezultat   —  cinematograful  „M ureşul";  A LB A    Piese  distractive  ;  12.35  Cîntece  de
         |  lectiv  de  muncă.  Peste  tot  specialiştii  se  străduiesc  să  aplice  noi  procedee   „Ileana”,  pentru  eliminarea  ajustării   Iov  Popa  ii  răspunde  mereu  prin   idei  care.  aplicate,  au  dus  la  mări­  IU L IA  :   Zboară   cocorii   —   c i­  Radu  Paladi  ;  13,03  Solişti  de  mu­
                                                                                                                                                   rea  durabilităţii  cuptoarelor,  la  îm­
         S  lehnoloqice  in  procesul  de  producţie  pentru  creşlcrea  pro(i’ucUvită(ii  muncii,   si  pregătirii  manuale  a  suprafeţelor   noi  lapte.  A<tfel.  el  se  preocupă   nematograful   „V icto ria"  ;   Fraţii   zică  uşoară  ;  14,10  Cinteee  pionie­
         î  reducerea  preţului  de  cosi  şi  îmbunătăţirea  calităţii.      pieselor  în  vederea  acoperirii  lor  cu   permanent  de  problemele  lezate  bunătăţirea  sistemului  de  răcire  a   corsicani  —  cinematograful   „23   reşti  :  14,30  Fragmente  din  ope­
              Anul  1964  a  fosl  rodnic  şi  în  această  direcţie.  Pentru  a  scoale  in  evi*   protecţie  galvanică.  Se  va  face  tre­  de  întreţinerea  cuptoarelor.   de  bolţilor,  la  construirea  unui  cup­  August";  SEBEŞ:  încurcătură  bles­  re  ;  15,05  Muzică  populară  ;  16,00
         '  denţă  experienţa  bună  şi  preocupările  preconizate  în  1905,  ne  am   adresat   cerea  executării   m atriţelor  pentru   supravegherea  funcţionării  in  con­  tor  de  calcmare  a  (cro-aliaielor  etc.  temată  —  cinematograful  „Progre­  Muzică’  uşoară  dc  Richard  D artzel
         |  mai  multor  cadre  de  conducere  din  principalele  întreprinderi  ale  regiunii  cu   forjă  pe  maşina  de  frezat  prin  co­  diţii  optime  a  agregatelor.  de  pre­  Dacă  la  o'elăria  electrică  dura­  sul";  Totul  despre  Eva  —  cinema­  şi  Temistocle  Popa  ;  16,20  însem­
         )  întrebarea:  „Ce  învăţăminte  trageţi  din  activitatea   anului  1964  pe  linia   piere  cu  comandă  electronică.  In  a-   gătirea  la  timp  si  calitativă  a  pie­  bilitatea  cuptoarelor  a  crescut  cu   tograful  „Sebeşul";  ORAŞTIE:  Co­  nări  de  reporter  ;  16,30  Pagini  dm
         J  prom ovării  tehnicii  noi?“  Publicăm  astăzi  primul  răspuns.  cest  lei  se  obţine  economie  de  ma­  selor  de  schimb  Respectarea  gra­  peste  60  la  sută.  iar  planul  de  pro­  misarul  M aigret  se  înfurie  —  ci­  operete  contemporane  ;  17.10  Ctntă
                                                                              noperă  şi  se  îmbunătăţeşte  calitatea                                                                 nematograful  „P atria";  Cele  3  lumi   Ansamblul  de  .stat  de   cintece  şi
                                                                              m atriţelor.  De  asemenea,  va  fi  extins   ficului  de  ren a raţii,   efectuarea   ducţie  ne  primele  zile  din  noul   ale  Iui  Gulîver  —  cinematograful   jocuri   din  Hain  M are  —  d irijo r
                                                                              atelierul  de  acoperiri  galvanice  pen­  unor  lucrări  de  calitate  au  deter­  an  a  fost  depăşit  cu  peste  700   „Flacăra"  ;  HAŢEG  :   Seherezud-i  Gheorghe  Valea  :  18.13  Muzică  u-
                                                                              tru  piesele  maşinilor  de  cusut  şi  va   minat   funcţionarea   uniformă  a   tono  dr  n*cl,  aceasta  se  rlatnreste   —   cinematograful   „ P o p u l a r " ;   şoarâ  ;  18,30  M elodii  populare  la
                                                                              fi  dotat  cu  agregate  tip  Carusel  de   cuptoarelor  fără  avarii  si  harnicilor  muncitori  ele  la  în­  BRAD  :  Ha tari  —  seriile  I  şi  II  —  cererea  ascultătorilor  :  19,05  Due­
                                                                              mare  productivitate.  Acest  luci u  este   Maistrul  de  la  întreţinere  are   treţinere.  conduşi  dc  comunistul   cinematograful  „St.  roşie".  te  din  operele  lui  Verdi  ;  20,00  Din
                                                                              necesar  pentru  elim inarea  strangulă­  mereu  proaspătă  în  memorie  ideea   Nicolae  Pona                     r a d io               folclorul   muzical  al   popoarelor  ;
                                                                              rilo r  si  îm bunătăţirea  calităţii  pro­                                                                                               21.15  Cînlece  populare  ;  22.30  A rii
           Creşterea  p ro ductivităţii  muncii  şi   stalaţii  de  stropire  cu   nitrolac  în­  duselor.        ca  numai  prin  îmbogăţirea  necon­     N IC O LAE  AVRAMLSCU         Programul  I  :  5,06  Jocuri  popu­  celebre  —  m ari  cântăreţi  ;  23,15
         a  volum ului  de  produse  «nu  necesitat   călzit.  transportul  interopeiatii  la-   Fireşte,  acestea  sînt  obiective  la   tenită  a  cunoştinţelor  profesionale  maistru  otetar  lare  ;  5,40  Muzică  uşoară  interpre­
         in  permanenţă  noi  perfecţionări  ale   cîndu-sc  mecanizat.  Prin  aceasta  ca­  care  se  lucrează  deja.  Dai-  acţiunea                                                 tată  la  acordeon  ;  6,10  Piese  in ­  Muzică  de  dans.
         procesului  de  producţie.  Colectivul   pacitatea  de  lăcuire  a  sectorului  tîm -   de  promovare  a  tehnicii  noi  nu  poate                                            strum entale  :  7.0G  M ici  piese   de   TELEVIZIUNE
         nostru  a  dobindit  o  bună  experienţă   plărie  a  crescut  cu  circa  90  la  sută.  avea  un  caracter  de  campanie.  La   „fi                                          esiradă  ;  7,30  Sfatul  m edicului  :  V i­
         în  această  direcţie.  In  fiecare  an  au   De  asemenea,  instalaţiile  turnăto­  trebuie  să  se  desfăşoare  continuu,  pe   m        r;a                                tamina  F  şi  rolul  ci  în  organism  ;   19,00  Jurnalul  televiziunii  ;  19,10
         fost  aplicate  noi  procedee  tehnologice,   riei  de  precizie  s-au  completat  cu   o  linie  mereu  ascendentă.  De  aceea                                               8.06  Muzică  populară  ;  8,30  Uver­  Pentru  pionieri  şi  şcolari  ;  19,35
         s-nu  pus  in  fabricaţie  noi  dispozitive,   grupul  de  utilaje  pentru   presarea   colectivul  nostru,  sub  îndrumarea  or­  Industria  alimentară  's-a  îmbogă­  rod,  Bran-M încciu  şi  Tg.   Neamţ.   turi  la  operete  ;  9,45  Muzică  uşoa­  A venturile  lui  Robin  Hood  (X IV ).
         care  au  adus  un  im portant  spor  la   mecanizată  a  modelelor  uşor  ILizibi­  ganizaţiei  de  partid,  va  lua  şi  alte   ţit  anul  trecut  eu  88  de  noi  obiecti­  Numeroase  fabrici,  printre  care  cele   ră  interpretată  la  chitară  :   10,03  A lchim ista  ;  20,00   D irectorul  de
         productivitate  şi  un  mare  volum   de   le.  Prin  intrarea  în  funcţiune  a  noi­  măsuri,  care  să  ducă   la   creşterea   ve  dotate  cu  utilaje  din  cele  mai   de  ulei  de  !a  Podari,  cea  de  bere   „Patrie,  izvor  de  frum useţi1'  —  e-   scenă  ;  21,00  In  faţa  h ă rţii  ;  21,10
         economii.  La  noi  s-a  statornicit  obi­  lor  instalaţii,  în  1965  productivitatea   productivităţii   muncii.   reducerea   moderne.  P rintre  acestea  se  numără   de  la  Braşov,  de  conserve  de  la  Tnl-   misiune  de  cîntece  ;  10,15  M elodii   Itinerar...  P lin   galeria  univei*sală
         ceiul  ca  o  problemă  să  nu  fie  nici­  muncii  va  creşte  cu  sulă  la  sută.  eli-   preţului  de  cost  şi  îm bunătăţirea  ca­  fabricile  de  produse  lactaiu  de  mare   eea.  au  fost  dezvoltate  şi  utilaie  cu   populare  din  ţări  socialiste  ;■  10.45   a  Muzeului  de  artă  al  R epublicii
         odată  considerată  pe  deplin  rezolva­  minindu-se  strangulările  existente  în   lită ţii  produselor.  capacitate  de  la  Tim işoara  si  Bacău,   lin ii  complexe  !a  nivelul  tehnicii  ac­  Valsuri  ;  12,40  Din  prelucrările  de   Populare  R om ine;  21,33   Muzica
         tă;  dim potrivă,  specialiştii  o  au  me­  prezent  la  acest  loc  de  muncă.  To­                   întreprinderile  de  panificaţie  de  la   tuale.  care  asigură  mecanizarea  şi   folclor  ale  com pozitorilor  noştri  ;   distractivă.  In  încheiere:  buletin
         reu  in  atenţie  şi  vin  mereu  cu  îm bu­  todată  se  îmbunătăţeşte   calitatea   ing.  N IC O D IM   ROŞCA   Ploieşti.  Curtea  de  Argeş.  Găieşti,   în  parte,  automatizarea  procesului   14,05  Recomandări  din  program  ;   de  ştiri,  sport  şi  buletin  meteoro­
                                                                                                                                                   de  producţie.
                                                                                                                 secţiile  de  brînzeturi  de  la  Homo-
         nătăţiri.                          pieselor  turnate  si  se  elim ină  în  cea   director  general  al  U.M.  Cugir                                                           14,10  Muzică  uşoară  i'omînească  ;  logic.
           Pe  dinin  prom ovării  tehnicii  noi   mai  mare  parte  munca  manuală.                                                                                                    14.30  Prietenii  lui  do  re  m i:  „S cri­
         s-au  o bţinut  anul  trecut  o  seamă  dc   Rezultatele  bune  dobîndite  în  anii                                                                                           sori  din  vacanţă"  :  15,00  Pagini  din   Buletin  meteorologic
         realizări  im portante.   Intre   altele,   trecuţi,  ne  îndeamnă  să  perseverăm                                                                                            opera  „Lakm e"  de  Delibes  ;  15,30   PENTRU  24  ORE
         s-au  efectuat  probe  tehnologice  pen­  pe  linia  prom ovării  tehnicii  noi.  In   M  W 7 I1  REil                      n r   u r n e                                      Actualitatea  literară  :  15,45  M uzi­  Vreme  rece  cu  cerul  mai  m ult
         tru  turnarea  unor  repere  din  fontă,   anul  1065.  şi  în  viitor,  vom  depune                        . 1                                                                că  corală  romînească  ;  16,10  M u­  acoperit.  Vor  cădea  ninsori  locale.
         la  maşinile  de  cusut  pe  conveier,  fo­  eforturi  stăruitoare  pentru  continua   ULJ  it                                                                                 zică  populară  interpretată  de  Ilea­  V în t  p o triv it  din  est  şi  sud-est  cu
         losind  instalaţii  mecanizate  de  pre­  creştere  a  gradului  de   mecanizare                                                                                               na  Con.stantinescu  şi  A lexandru  Bi-  rotire  spre  vest.  Tem peratura  va­
         parare.  form are,  turnare  şi  dezbate­  şi  automatizare.  In  anul  acesta  vom                                                                                            direl  ;  16,30  Emisiune  muzicală  de   riabilă;  ziua  va  fi  cuprinsă  între
         re.  Rezultatele  obţinute  satisfac  pe   organiza  o  linie  tehnologică  de  pre­                                                                                           Ja  Moscova  ;  17,00  Muzică  din  ope­  —3  si  l  grad  iar  noaptea  între
         deplin.  De  aceea,  s-au  luat  măsuri   lucrare  a  grei ferului  si  suveic ii  la   :                                                                                      reta  „M uşchetarii  la  mănăstire"  de  —6  şi  — 12  grade.  Local  mai  cobo-
         pentru  ca  în  anul  1965  să  fie  puse   maşina  de  cusut  „Ileana",  in  vede­                         ah                                                                 Lotiis  Varnev  ;  17,15  Scrisori  din   rîlă.
         în  funcţiune  noile  -instalaţii  cu  toată   rea  asigurării   debitelor   necesare                                             -                                            Iară  ;   18,00  Alm anah   ş tiin ţific   ;
         capacitatea.  In  acest  fel,  producţia   planului  şi  liv ră rii  de  piese.  Se  vor                                       l ?  71»                                        18.30  Concert  de  seară  ;  19,20  Pe   PENTRU  URMĂTOARELE
         de  piese  bune  turnate  va  creşte  cu   proiecta  şi  executa   maşini-ngregnt                                                                                              teme  internaţionale  ;  19,30  M elodii    3  ZILE
         circa  1.500  tone.  iar  operaţiile  de   pe  care  să  se  u/ine/e  corpul  şi  placa                                                                                        populare  la  cererea  ascultătorilor ;  Vreme  închisă  favorabilă  preci­
         form are  şi  turnare,  care  se  execută   m aşiivi  de  cusut  „Ileana".  în  scopul                                                                                         20.30  Muzică  uşoară  interpretată   p ita ţiilo r  locale  şl  temperatura  în
         în  prezent  manual  la  produsele  de   creării  de  noi  spaţii  productive  şi                                              ..                                              de  Michele  Arnoud  şi  Gene  V i-  uşoară  creştere  noaptea.
         serie  mare.  vor  fi  integral  mecani­  elim inării  locurilor  înguste  existente                                                            F
         zate.  Totodată  creşte  productivitatea   la  prelucrarea  pe  masini-unelte  u n i­                                                           f i i
         m uncii  cu  10  la  sută  şi  se  vor  obţine   versale.  Vor  fi  întocm ite  studii  teh-                                                              -Cri
         economii  suplimentare,  prin  reduce­  niro-erononvice  privind    organizarea                                                                  »-§d
         rea  preţului  de  cost,  de  circa  500.000   sectorului  m aşini-unelle  pentru  pre­                                                          fire    ’M                  | UZINA  „30  DECEMBRIE"  CUGIR
         lei.                               lucrarea  pieselor  cu  acelaşi  specific
           In  anul  19C4  s-a  dat  In  folosinţă   de  fabricaţie  pe  lin ii  tehnologice,  fo-
         atelierul  de  lăcuire  a  meselor  maşi­  losindu-se  tehnologii  de  grup.  Pe  a-   i                                                            , jj                                 A N G A   J E   A Z   A :
         n ilo r  de  cusut,  unde  se  folosesc  in­  censtă  cale  se  va  asigura  o  mai  bună                                                                a#
                                                                                                                                                                                      |      —  strungari  cu  şcoală  profesională;
                                                                                                                                                                                             -   electricieni  cu  şcoală  profesională;

                                                                                                                                                                                             -   tehnicieni  în  maşini  unelte;
                                                 Tov\  GLTGOR  N U TA   ne  in fo r­
                                            mează  că  la  Zlatna  are  loc  periodic
                                            instruirea  propagandiştilor   de   la                                                                                                           -   tehnicieni  în  construcţii  de  maşini;
                                            cercurile  cu  programa  de  oraş.  Pen­
           6 Tu  cîtva  tim p  in  urmă  organi­  tru  o  însuşire  mai  temeinică  a  ma­                                                                                            !      —  economişti  cu  studii  superioare;
         zaţia  de  bază  de  la  secţia  electrica   terialului  predat,  propagandiştii  au
         a  U.V,  Călan  a  analizat  felul  in  care   cerut  Cabinetului  de  partid  raional                                                                                              -   ingineri  mecanici.
         se  desfăşoară  învăţăm m lul  de  partid.   Alba.  să  organizeze  şi  prezentarea
         Referatul  prezentai,  precum  şi  tova­  unor  diafilm e.
         răşii  Gheorghe  Romoşon,  Csapo  A la-                                                                                                                                             Se  asigură  cazarea  necesară  în  oraşul  Cugir.
                                              0   Organizaţia  de  bază  a  coopera­
         dar,  B artok  Ludovic  şi  a lţii  care  au   tivei  meşteşugăreşti  „Retezatul”  din
         luat  cuvînlul,  au  apreciat  că  învăţă-   Ha(eg.  arată  corespondentul  nostru                                                                                                  Cei  inferesafi  se  vor  adresa  Uzinei  „3 0   De­
         mîn-tul  de  partid  îşi  aduce  într-o  mă­  N lC lt  SBUCHEA  a  luat  în  discuţie
          sură  tot  mai  mare  contribuţia  la   problema  aprovizionării  secţiilor  cu                                                                                               cembrie11  Cugir,—serviciul  personal  şi  învâfămîn#.
         creşterea  conştiinţei  politice  şi  ideo­  m aterii  prim e  si  auxiliare.  Preocupa­
         logice  a  m em brilor  şi  candidaţilor  de   rea  pe  care  a  manifestat-o  conduce-
         partid.                            reu  cooperativei  în  această  direcţie
           In  acest  an  de  învălăm înt,  în  ca­  s-a  concretizat  în  aceea  că  sarcinile
          d ru l  organizaţiei  de  bază  funcţio­  de  plan  pe  anul  1064  au  fost  realizate                                                                                       EXPLOATAREA  MINIERĂ  MUNCELUL  MIC
          nează  un  cerc  dc  studiere  a  Statu­  cu  90  de  zile  mai  devreme.  P artici­
         tului  P.M.R., cursul  de  studiere  a  pro­  panţii  la  discuţii  au  cerut  conducerii
          blem elor de bază  ale  p o litic ii  P M  R.   cooperativei  să  se  preocupe  şi  in  con­                                                                                                   A N G A J E A Z A :
         anul  I  şi  II,  şi  un  cerc  de  economie   tinuare  de  problema  aprovizionării,
         concretă.  Cursanţii  de  In  cercul  de   astfel  incit  în  acest  an  să  se  obţină                                                                                             —  artificieri;               —  vagonetari;
          economie  concretă,  de  exemplu,   au   rezultate  şi  mai  bune  în  activitatea
          participat  cu  multă  însufleţire   la   economică.   Pentru   îm bunătăţirea                                                                                                     —  mineri;                    —  strungari;
          dezbaterea  tem elor:  „Căile  de  redu­  muncii  in  acest  domeniu,  în  hoturî-
         cere  a  preţului  de  cost",  „Im portanţa   rea  adunării  generale  se  prevede  l i ­                                                                                           —  ajutori  mineri;           —  muncitori
          econom isirii  energiei   electrice   în   chidarea  stocurilor  existente  la  li­
          special  în  orele  de  vîrf",  şi  „Reduce­  nele  materiale  şi  întocmirea  săptumî-                                                                                                                                necalificaţi.
          rea  .tim pului  afectat   reparaţiilor".   nală  a  necesarului  de  materiale  pen­
          Cunoştinţele  acumulate  încep  să  se   tru  fiecare  secţie  în  parte.                                                                                                          Lămuriri  suplimentare  se  vor  da  la  sediul  ex­
          reflecte  cu  rezultate  pozitive  în  ac­  ©   Tov.  VASILE  H A B A   ne  in fo r­                                                                                          ploatării,  telefon:  Brănişca  nr.  13.
          tivitatea  de  producţie  a  cursanţilor   mează  că  organizaţia  de  partid  nr.  4
          Alecu  Popa,  Gheorghe  Plăcintă.  Iosif   dm  cadrul  staţiei  a  IV-a  C.F.U.  H u­
          Nelega  şi  a  altora.            nedoara,  se  preocupă'  continuu  pen­
           P articipanţii  la  discuţii  au  cerut   tru  creşterea  rin d u rilo r  sale.  In  pre­
          biroului  să  manifeste  mai  multă  pre­  zent  organizaţia  de  bază  numără  72                                                                                            ÎNTREPRINDEREA  DE           c o n s t r u c ţ ii  FORESTIERE
          ocupare   în   direcţia  îm bunătăţirii   membri  şi  5  candidaţi  de  partid.  La                                                                                         |  DEVA,  şir. Dorobanţilor  nr.  24, fei.  2013,  1589,  1397
          frecvenţei,  creării  tuturor  condiţiilor
          unor  a ctivită ţi  tot  mai  susţinute  în   ultim a  adunare  generală  au  fost  p ri­
          cercurile  de  invăţăm înt.  (A.  TUZA,   m iţi  in  rîndurile  partidului  tov.  A-                               u Z * * * ”.  __A __________t -                                                                  A N G A                J
          corespondent).                    droni  Popa  şi  Gheorghe  Bur.
                                                                                                                                                                                       —  ingineri  constructori  sau  silvici;
                                                                                                                                                                                       —  maiştri  şi  normatori  pentru  centrală  şi  şantiere.
                                                                                                                                     Şeful  de  manevră  Dumitru  Murăret,  unul  din  cei  mai
              o i  c o l o r a n ţ i                                           nici  ziua  şi  nici  noaptea.  Ceferiştii  depun  strădanii   buni  şed  de  manevră  din  staţie,  dă  dispoziţii  (de  Ia  o   Cei  interesaţi  se  vor  adresa  la  sediul  centra­
                                                                                 In  staţia  C.F.R.  Petroşani  activitatea  nu  conteneşte
           Industria  de  coloranţi  din   ţara   De  la  un  număr  de  55  de  produse   ca  efortul  lor  în  noul  an  să  fie  mal  rodnic,  iar  munca   coloană  de  convorbiri)  pentru  trierea  vagoanelor   şi   lei  întreprinderii.
          noastră  şi-a  lărgit  in  ultim u l  tim p   colori.stiee  cit  fabrica  industria  noa­  să  se  desfăşoare  în  bune  condi(iun(  de-a  lungul  Între­  compunerea  unui  nou  tren  de  marfa  (fotografia  nr.  2),
          gama  de  produse.  Au  fost  realizaţi   stră  chimică  în  anul  1955,  în  prezent   gului  proces  tehnologic  din  staţie.  Un  nou  tren  marşrulă,  încărcat  cu  cărbune  cocsilicabil
          cinci  coloranţi  noi  pentru  piele,  re­  aceasta  realizează  peste  3?0  de  pro­  In  fotografiile  de  faţă  redăm  clteva  aspecle  din  actl-   de  la  Lupenl,  pentru  Hunedoara,  este  gata  de  plecaro
          zistenţi  Ja  lum ină,  care  înlocuiesc  pe   duse  folosi le  în  industriile  textilă,   vitalea  unei  ture  de  serviciu  in  primele  zile  ale  nou­  (lotografla  nr.  3).
          cei  s im ila ri  din  im port,  noi  tip uri   încălţăm intei,  h iriie i.  maselor  plas­  lui  an:
          de  coloranţi  pentru  ţesături  din  se-   tice,  prelucrării  lem nului,  lacurilor                                                     Text  şi  foto:  I.  CRIŞAN
          m ilînâ  si  din  bumbac.  S-au  realizat   şi  vopselelor,  precum  şi  pentru  uz   Revizorul  de  ace  Ştefan  Dudilă  urmăreşte  cu  atentie,   operator  R.  C.
          de  asemenea,  produse  speciale  pen­                               de  la  masa  de  manevra,  cum  sînt  triate  vagoanele,  fiind
          tru   im prim area  relonului,  a  visco-   gospodăresc.             gata  să  manipuleze  macazele  pentru  ca  timpul  de  triero       (responsabilul  subredacţiei  voluntare
          2ei  şi  mătăsii  naturale.           •                (Agerpres)    să  lie  scurtai  cit  mai  mult  (fotografia  nr.  1J.              din  complexul  C.F.R.  Petroşani).


                                                                                 mm                                                                 RT       J   W   A  <1
                                                                                                                                                     i  o t i t a  fu
                                                                                                                                                                  o
                                                                                                                                                        ii « j
                                                                                                                                                                      f i ,
                                                                                                                                                    « *  jt ÎJ n p   t *  n   n
                                                                                                                                                    VL  « « .ii L  iJ - x   A C d k F
            Numeroase  cooperative  agricole  de   rativele  agricole  de  producţie  din   In  aceste  unităţi  hrăni rea  anim ale­  a  distanţei  mari  la  care  se  află  fîn-
          producţie  de  pe  raza  oraşului  re­  Strei,  Hăşdat,  Peştişul  Mare  şi  a l­  lor  nu  se  face  pe  bază  de  raţii  al­  tin ile   faţă  de  formă.
                                                                                                                                                     L dilu rn   pentru  literatură  a  scos
          gional  Hunedoara  au  acumulat  o  bo­  tele,  dispun  de  furaje  care  ar  pu­  cătuite  în  mod  judicios.  La  Hăşd-ut,   In  mare  parte,  lipsurile  semnalate   recent  de  sub  tip ar  volum ul  19  din
          gată  experienţă  in  ceea  ce  pliveş­  tea  să  asigure  întocmirea  unor  ra­  animalele  au  furajele  la   discreţie.   sc  daloresc  şi  slabei  preocupări  a   seria  operelor  lui  M ihnil  Sadnveanu.
          te  sporirea  num ărului  de  animale   ţii  consistente  şi  echilibrate.  La  coo­  Din  această  cauză,  se  face  mare  r i­  consiliilor  de  conducere  ale  coope­  Acest  volum  şi   următoarele  conti­
          şi  a  producţiei  acestora.  Cooperati­  perativa  agricolă  din  Hăşdat,  de  p il­  sipă.           rativelor  agricole  de  producţie  faţă   nuă,  p o trivit  intenţiei  autorului,  edi­
          vele  agricole  de  producţie  din  Peş-   dă,  care  are  in  proprietate  obşteas­  In  ceea  ce  priveşte   adăposliren   dc  îmbogăţirea  nivelului  de  cunoş­  ţia  începută  în  anul  1954.  Volum ul
          tişul  Mare  şi  Strei,  de  pildă,  au  ob­  că  121  capete  bovine  şi  320  ovine,   anim alelor  trebuie  arătat  că  la  coo­  tinţe  profesionale  ale  în g rijito rilo r   apărut  prezintă  o  largă  selecţie  clin
          ţin u t  în  anul  trecut  producţii  de   s-au  asigurat,  in  afară  de  concen­  perativa  agricolă  de  producţie  din   de  animale.  Trebuie  acordată  o  deo­  publicistica  marelui  nostru  scriitor,
          lapte  pe  cap  de  vacă  furajată  mai   trate  şi  suculente,  peste  450  tone   Jlaliz,  pentru  cele  300  de  oi  proprie­  sebită  atentie  aplicării  in  practică  a
          m ari  cu  peste  500  1  faţă  de  media   de  fîn u ri  şi  grosiere.  tate  obştească,  nu  s-a  asigurai  un   cunoştinţelor  însuşite  la  cercuri,  le­  tuprin/.ind  articole,  conferinţe,  dis­
          realizată  pe  raza  oraşului.  Acest  lu ­  Problema  principală  ce  se  pune   saivan  corespunzător.  Saivanul  exis­  gării  conţinutului  lecţiilor  de  spe­  cursuri,  note  de  lectură  şi  de  călă­
                                                                                                                                                    torie  de  la  începutul  secolului  pină
          c iu   se  datoreşte  în g rijirii  şi  hrăni-   în  prezent  se  referă  la  modul  cum   tent  nu  este  îm prejm uit,  cu  tonte   cificul  fiecărei  unităţi.  in  1935.  Urm ătorul  volum  va  cu­
          rii  corespunzătoare  a  anim alelor,  nu   sînt  gospodărite  şi  adm inistrate  a-   că  unitatea  respectivă  dispune  de   Pentru   lichidarea   neajunsurilor   prinde  in  continuare  lucrări  din  pu­
          numai  pe  perioada  de  vară  ci  şi  pe   ceste  furaje  în  hrana  anim alelor.  La   baloţi  de  paie  cu  care  el  ar  putea   semnalate  se  impune  luarea   celor   blicistica  sadoveniană.  Celelalte  vo­
          tim pul  stabulaţiei.  Dar.  in  ceea  ce   Hăşdat,  Strei,  Batiz.  Streisîngeorgiu   fi  închis.  Pină  acum  insă  nu  s-a  în­  mai  eficiente  măsuri  cate  să  asi­  lume  vor  prezenta  scrierile  inedite
          priveşte  preocuparea  consiliilor  de   şi  Peştişul  Mare.  deşi  există  tocă­  treprins  nim ic  în  acest  sens,  dosi  se   gure  o  bună  în g rijire   şi  hrăni re  a   şi  alte  diverse  lucrări  care  nu  şi-au
          conducere  ale  cooperativelor   agri­  to ri,  cocenii  se  administrează  în   apropie  perioada  fă ţări lor,  eir.d  oile   anim alelor  proprietate  obştească  pe   găsit  locul  în  volumele  anterioare.
          cole  de  producţie  faţă  de  iernarea   hrana  anim alelor  în  stare  neprepa-   au  nevoie  de  adăposturi  lipsite  de   perioada  de  stabulaţie.   Întocmirea
                                                                                                                                                                   aV
          în  bune  condiţiuni  a  anim alelor  tre­  rată,  ceea  ce  face  ca  abia  60  la  sută   curenţi  de  aer.  L  un  lucru  bun  că   unor  ra ţii  echilibrate  şi  economice,   Zilele  acestea  a  in tra t  în  lib ră rii
          buie  spus  că  se  mai  constată  încă   din  ci  să  poată  fi  valorificaţi.  T re­  la  Batiz  s-a  introdus  apa  în  jghea­  respectarea  cu  stricteţe  a  progra­  un  dicţionar  explicativ  de  chimie
          o  serie  de  neajunsuri.         buie  spus  că  la  întocmirea  ra ţiilo r   buri  direct  în  grajduri.  Dar.  zile  în-   m ului  de  grajd,  buna  aprovizionare   (gen  lexicon),  elaborat  de  un  colectiv
           Se  ştie  că  obţinerea  unor  pro­  specialiştii  din  unităţile  am intite  îşi   I regi,   îngrijito i'ii-m u lg ă to ri   lasă   a  ferm elor  cu  apă  sînt  probleme   a  cărui  activitate  a  fost  coordonată
          ducţii  constante  şi  ridicate  de  lapte   aduc  pica  puţin  contribuţia.  La  coo­  jgheaburile  necurăţate  şi  pline  cu   care  este  necesar  să  stea  în  centrul   de  dr.  C.rigore  Bălăneseu.  D icţio­
          pe  tim pul  stabulaţiei  depinde  de   perativa  agricolă  din  Peştişul  Marc,   apă.  ceea  ce  poate  duce  la  îm bol­  preocupărilor  consiliilor  de  condu­  narul  prezintă  circa  10.000  termeni
          mai  m ulţi  factori.  In  prim ul  rinei   de  exemplu,   inginerul   agronom   năvirea  anim alelor.  Aprovizionarea   cere  ale  cooperativelor  agricole  de
          este  vorba  de  h;.. ni rea  animalelor.   Gheorghe  Ştefan  nu  trece  săplămîni   cu  apă  a  ferm elor  este  un  lucru  că­  producţie  de  pe  raza  oraşului  regio­  din  domeniul  chim iei  teoretice  şi  al
          In  legătură  cu  aceasta,  se  poate  spu­  întregi  pe  la  grajduri.  Se  constată   ruia  trebuie  să  i  se  acorde  mai  multă   nal  Hunedoara,  cunoscut  fiin d   fap-   celei  aplicate,  precum  şi  din  dome­
          ne  că  în  uniiăţile  agricole  dc  pe   că  la  Baiiz.  Strei,  Hăşdat  etc.,  ra­  atenţie  şi  la  Peştişul  Mare.  Aic i.  adă­  iul  că  pe  această  cale  se  creează   nii  care  au  contingenţe  cu  chimia
          raza  oraşului  regional  Hunedoara   ţiile   râm în  o  simplă  însemnare  pe   patul  celor  251  de  bovine  durează   condiţii  corespunzătoare  pentru  rea­
          exislă  cnntitălî  îndestulătoare   dc   Uîi tie.  pentru  că  ele  nu  sînt  cunos­  dc  fiecare  dată  pînă  Ia  două  ore   lizarea  în  întregim e  a  obiectivelor   şi  aplicaţiile  ei.
          nutreţuri.  Astfel,  in  prezent  coope­  cute  de  către  în g rijitonii-im ilg ălori.  din  cauza  debitului  mic  de  apă  şi  stabilile  în  sectorul  zootehnic.  (Agerpres)
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28