Page 23 - 1965-01
P. 23
>Jr; 311? Pog. 3
D/umuI socialismului
s i MB ATU 9 IANUARIE 1965
C 9 o
CINEMA ccnl : 21,15 Cai net p lastic: 21,30
Comunistul Nicolae Popa lucrea poale cunoaşte cil mai bine în Program pentru iu b ito rii de ro
DEVA: Can-Can — cinematogra
ză de aproape 75 ani la secţia suşirile tehnice ale agregatelor la ful „P atria"; Locotenent CrisLimi manţe ; 22.15 Muzică de dans.
O S .V/. I de la C.S. Hunedoara. care lucrează, El a citit pînă acum Programul II : 7,35 M elodii popu
— cinematograful „A rta ": PETRO lare : 7,45 Prelucrări corale ; 8,00
Apreciindu-i calităţile de bun or- o seamă de cârti tehnice despre
coordonare a execuţiei pieselor, iar ŞAN I: Vara în nordul sălbatec — Muzică uşoară : 9,03 M in ia tu ri de
productivitatea muncii va creşte cu ganizalor şi pasiunea in meseria exploatarea cuptoarelor care l-au cinematograful „Republica"; Vese estradă ; 10,00 Muzică din operele;
circa 10 la sută. aleasă, conducerea secţiei l-a pro ajutat să găsească răspuns la mul lie !h Acapulco — cinematograful 10,30 Universitatea tehnică radio ;
In anul acesta vor mai fi luate şi movat in funcţia de maistru la în te probleme profesionale Dm îm „7 Noiem brie" ; LU PEN l ; Van J0,45 Piese interpretate de fanfară;
alte măsuri pe linia prom ovării teh treţinerea cuptoarelor electrice binarea cunoştinţelor teoretice cu Gogit — cinematograf'ul „C u l 11,03 Solişti rom îni de operă ; 12,00
nicii noi. Vor fi extinse operaţiile cileva tural" : SI MERI A : Moral '63 Cintcce şi jocuri populare ; 12,40
i Promovarea tehnicii noi este o preocupare de căpetenie a fiecărui co- de tam burare şi la maşina de cusut încrederii ce i-a lost acordată. cele practice au rezultat — cinematograful „M ureşul"; A LB A Piese distractive ; 12.35 Cîntece de
| lectiv de muncă. Peste tot specialiştii se străduiesc să aplice noi procedee „Ileana”, pentru eliminarea ajustării Iov Popa ii răspunde mereu prin idei care. aplicate, au dus la mări IU L IA : Zboară cocorii — c i Radu Paladi ; 13,03 Solişti de mu
rea durabilităţii cuptoarelor, la îm
S lehnoloqice in procesul de producţie pentru creşlcrea pro(i’ucUvită(ii muncii, si pregătirii manuale a suprafeţelor noi lapte. A<tfel. el se preocupă nematograful „V icto ria" ; Fraţii zică uşoară ; 14,10 Cinteee pionie
î reducerea preţului de cosi şi îmbunătăţirea calităţii. pieselor în vederea acoperirii lor cu permanent de problemele lezate bunătăţirea sistemului de răcire a corsicani — cinematograful „23 reşti : 14,30 Fragmente din ope
Anul 1964 a fosl rodnic şi în această direcţie. Pentru a scoale in evi* protecţie galvanică. Se va face tre de întreţinerea cuptoarelor. de bolţilor, la construirea unui cup August"; SEBEŞ: încurcătură bles re ; 15,05 Muzică populară ; 16,00
' denţă experienţa bună şi preocupările preconizate în 1905, ne am adresat cerea executării m atriţelor pentru supravegherea funcţionării in con tor de calcmare a (cro-aliaielor etc. temată — cinematograful „Progre Muzică’ uşoară dc Richard D artzel
| mai multor cadre de conducere din principalele întreprinderi ale regiunii cu forjă pe maşina de frezat prin co diţii optime a agregatelor. de pre Dacă la o'elăria electrică dura sul"; Totul despre Eva — cinema şi Temistocle Popa ; 16,20 însem
) întrebarea: „Ce învăţăminte trageţi din activitatea anului 1964 pe linia piere cu comandă electronică. In a- gătirea la timp si calitativă a pie bilitatea cuptoarelor a crescut cu tograful „Sebeşul"; ORAŞTIE: Co nări de reporter ; 16,30 Pagini dm
J prom ovării tehnicii noi?“ Publicăm astăzi primul răspuns. cest lei se obţine economie de ma selor de schimb Respectarea gra peste 60 la sută. iar planul de pro misarul M aigret se înfurie — ci operete contemporane ; 17.10 Ctntă
noperă şi se îmbunătăţeşte calitatea nematograful „P atria"; Cele 3 lumi Ansamblul de .stat de cintece şi
m atriţelor. De asemenea, va fi extins ficului de ren a raţii, efectuarea ducţie ne primele zile din noul ale Iui Gulîver — cinematograful jocuri din Hain M are — d irijo r
atelierul de acoperiri galvanice pen unor lucrări de calitate au deter an a fost depăşit cu peste 700 „Flacăra" ; HAŢEG : Seherezud-i Gheorghe Valea : 18.13 Muzică u-
tru piesele maşinilor de cusut şi va minat funcţionarea uniformă a tono dr n*cl, aceasta se rlatnreste — cinematograful „ P o p u l a r " ; şoarâ ; 18,30 M elodii populare la
fi dotat cu agregate tip Carusel de cuptoarelor fără avarii si harnicilor muncitori ele la în BRAD : Ha tari — seriile I şi II — cererea ascultătorilor : 19,05 Due
mare productivitate. Acest luci u este Maistrul de la întreţinere are treţinere. conduşi dc comunistul cinematograful „St. roşie". te din operele lui Verdi ; 20,00 Din
necesar pentru elim inarea strangulă mereu proaspătă în memorie ideea Nicolae Pona r a d io folclorul muzical al popoarelor ;
rilo r si îm bunătăţirea calităţii pro 21.15 Cînlece populare ; 22.30 A rii
Creşterea p ro ductivităţii muncii şi stalaţii de stropire cu nitrolac în duselor. ca numai prin îmbogăţirea necon N IC O LAE AVRAMLSCU Programul I : 5,06 Jocuri popu celebre — m ari cântăreţi ; 23,15
a volum ului de produse «nu necesitat călzit. transportul interopeiatii la- Fireşte, acestea sînt obiective la tenită a cunoştinţelor profesionale maistru otetar lare ; 5,40 Muzică uşoară interpre
in permanenţă noi perfecţionări ale cîndu-sc mecanizat. Prin aceasta ca care se lucrează deja. Dai- acţiunea tată la acordeon ; 6,10 Piese in Muzică de dans.
procesului de producţie. Colectivul pacitatea de lăcuire a sectorului tîm - de promovare a tehnicii noi nu poate strum entale : 7.0G M ici piese de TELEVIZIUNE
nostru a dobindit o bună experienţă plărie a crescut cu circa 90 la sută. avea un caracter de campanie. La „fi esiradă ; 7,30 Sfatul m edicului : V i
în această direcţie. In fiecare an au De asemenea, instalaţiile turnăto trebuie să se desfăşoare continuu, pe m r;a tamina F şi rolul ci în organism ; 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
fost aplicate noi procedee tehnologice, riei de precizie s-au completat cu o linie mereu ascendentă. De aceea 8.06 Muzică populară ; 8,30 Uver Pentru pionieri şi şcolari ; 19,35
s-nu pus in fabricaţie noi dispozitive, grupul de utilaje pentru presarea colectivul nostru, sub îndrumarea or Industria alimentară 's-a îmbogă rod, Bran-M încciu şi Tg. Neamţ. turi la operete ; 9,45 Muzică uşoa A venturile lui Robin Hood (X IV ).
care au adus un im portant spor la mecanizată a modelelor uşor ILizibi ganizaţiei de partid, va lua şi alte ţit anul trecut eu 88 de noi obiecti Numeroase fabrici, printre care cele ră interpretată la chitară : 10,03 A lchim ista ; 20,00 D irectorul de
productivitate şi un mare volum de le. Prin intrarea în funcţiune a noi măsuri, care să ducă la creşterea ve dotate cu utilaje din cele mai de ulei de !a Podari, cea de bere „Patrie, izvor de frum useţi1' — e- scenă ; 21,00 In faţa h ă rţii ; 21,10
economii. La noi s-a statornicit obi lor instalaţii, în 1965 productivitatea productivităţii muncii. reducerea moderne. P rintre acestea se numără de la Braşov, de conserve de la Tnl- misiune de cîntece ; 10,15 M elodii Itinerar... P lin galeria univei*sală
ceiul ca o problemă să nu fie nici muncii va creşte cu sulă la sută. eli- preţului de cost şi îm bunătăţirea ca fabricile de produse lactaiu de mare eea. au fost dezvoltate şi utilaie cu populare din ţări socialiste ;■ 10.45 a Muzeului de artă al R epublicii
odată considerată pe deplin rezolva minindu-se strangulările existente în lită ţii produselor. capacitate de la Tim işoara si Bacău, lin ii complexe !a nivelul tehnicii ac Valsuri ; 12,40 Din prelucrările de Populare R om ine; 21,33 Muzica
tă; dim potrivă, specialiştii o au me prezent la acest loc de muncă. To întreprinderile de panificaţie de la tuale. care asigură mecanizarea şi folclor ale com pozitorilor noştri ; distractivă. In încheiere: buletin
reu in atenţie şi vin mereu cu îm bu todată se îmbunătăţeşte calitatea ing. N IC O D IM ROŞCA Ploieşti. Curtea de Argeş. Găieşti, în parte, automatizarea procesului 14,05 Recomandări din program ; de ştiri, sport şi buletin meteoro
de producţie.
secţiile de brînzeturi de la Homo-
nătăţiri. pieselor turnate si se elim ină în cea director general al U.M. Cugir 14,10 Muzică uşoară i'omînească ; logic.
Pe dinin prom ovării tehnicii noi mai mare parte munca manuală. 14.30 Prietenii lui do re m i: „S cri
s-au o bţinut anul trecut o seamă dc Rezultatele bune dobîndite în anii sori din vacanţă" : 15,00 Pagini din Buletin meteorologic
realizări im portante. Intre altele, trecuţi, ne îndeamnă să perseverăm opera „Lakm e" de Delibes ; 15,30 PENTRU 24 ORE
s-au efectuat probe tehnologice pen pe linia prom ovării tehnicii noi. In M W 7 I1 REil n r u r n e Actualitatea literară : 15,45 M uzi Vreme rece cu cerul mai m ult
tru turnarea unor repere din fontă, anul 1065. şi în viitor, vom depune . 1 că corală romînească ; 16,10 M u acoperit. Vor cădea ninsori locale.
la maşinile de cusut pe conveier, fo eforturi stăruitoare pentru continua ULJ it zică populară interpretată de Ilea V în t p o triv it din est şi sud-est cu
losind instalaţii mecanizate de pre creştere a gradului de mecanizare na Con.stantinescu şi A lexandru Bi- rotire spre vest. Tem peratura va
parare. form are, turnare şi dezbate şi automatizare. In anul acesta vom direl ; 16,30 Emisiune muzicală de riabilă; ziua va fi cuprinsă între
re. Rezultatele obţinute satisfac pe organiza o linie tehnologică de pre Ja Moscova ; 17,00 Muzică din ope —3 si l grad iar noaptea între
deplin. De aceea, s-au luat măsuri lucrare a grei ferului si suveic ii la : reta „M uşchetarii la mănăstire" de —6 şi — 12 grade. Local mai cobo-
pentru ca în anul 1965 să fie puse maşina de cusut „Ileana", in vede ah Lotiis Varnev ; 17,15 Scrisori din rîlă.
în funcţiune noile -instalaţii cu toată rea asigurării debitelor necesare - Iară ; 18,00 Alm anah ş tiin ţific ;
capacitatea. In acest fel, producţia planului şi liv ră rii de piese. Se vor l ? 71» 18.30 Concert de seară ; 19,20 Pe PENTRU URMĂTOARELE
de piese bune turnate va creşte cu proiecta şi executa maşini-ngregnt teme internaţionale ; 19,30 M elodii 3 ZILE
circa 1.500 tone. iar operaţiile de pe care să se u/ine/e corpul şi placa populare la cererea ascultătorilor ; Vreme închisă favorabilă preci
form are şi turnare, care se execută m aşiivi de cusut „Ileana". în scopul 20.30 Muzică uşoară interpretată p ita ţiilo r locale şl temperatura în
în prezent manual la produsele de creării de noi spaţii productive şi .. de Michele Arnoud şi Gene V i- uşoară creştere noaptea.
serie mare. vor fi integral mecani elim inării locurilor înguste existente F
zate. Totodată creşte productivitatea la prelucrarea pe masini-unelte u n i f i i
m uncii cu 10 la sută şi se vor obţine versale. Vor fi întocm ite studii teh- -Cri
economii suplimentare, prin reduce niro-erononvice privind organizarea »-§d
rea preţului de cost, de circa 500.000 sectorului m aşini-unelle pentru pre fire ’M | UZINA „30 DECEMBRIE" CUGIR
lei. lucrarea pieselor cu acelaşi specific
In anul 19C4 s-a dat In folosinţă de fabricaţie pe lin ii tehnologice, fo-
atelierul de lăcuire a meselor maşi losindu-se tehnologii de grup. Pe a- i , jj A N G A J E A Z A :
n ilo r de cusut, unde se folosesc in censtă cale se va asigura o mai bună a#
| — strungari cu şcoală profesională;
- electricieni cu şcoală profesională;
- tehnicieni în maşini unelte;
Tov\ GLTGOR N U TA ne in fo r
mează că la Zlatna are loc periodic
instruirea propagandiştilor de la - tehnicieni în construcţii de maşini;
cercurile cu programa de oraş. Pen
6 Tu cîtva tim p in urmă organi tru o însuşire mai temeinică a ma ! — economişti cu studii superioare;
zaţia de bază de la secţia electrica terialului predat, propagandiştii au
a U.V, Călan a analizat felul in care cerut Cabinetului de partid raional - ingineri mecanici.
se desfăşoară învăţăm m lul de partid. Alba. să organizeze şi prezentarea
Referatul prezentai, precum şi tova unor diafilm e.
răşii Gheorghe Romoşon, Csapo A la- Se asigură cazarea necesară în oraşul Cugir.
0 Organizaţia de bază a coopera
dar, B artok Ludovic şi a lţii care au tivei meşteşugăreşti „Retezatul” din
luat cuvînlul, au apreciat că învăţă- Ha(eg. arată corespondentul nostru Cei inferesafi se vor adresa Uzinei „3 0 De
mîn-tul de partid îşi aduce într-o mă N lC lt SBUCHEA a luat în discuţie
sură tot mai mare contribuţia la problema aprovizionării secţiilor cu cembrie11 Cugir,—serviciul personal şi învâfămîn#.
creşterea conştiinţei politice şi ideo m aterii prim e si auxiliare. Preocupa
logice a m em brilor şi candidaţilor de rea pe care a manifestat-o conduce-
partid. reu cooperativei în această direcţie
In acest an de învălăm înt, în ca s-a concretizat în aceea că sarcinile
d ru l organizaţiei de bază funcţio de plan pe anul 1064 au fost realizate EXPLOATAREA MINIERĂ MUNCELUL MIC
nează un cerc dc studiere a Statu cu 90 de zile mai devreme. P artici
tului P.M.R., cursul de studiere a pro panţii la discuţii au cerut conducerii
blem elor de bază ale p o litic ii P M R. cooperativei să se preocupe şi in con A N G A J E A Z A :
anul I şi II, şi un cerc de economie tinuare de problema aprovizionării,
concretă. Cursanţii de In cercul de astfel incit în acest an să se obţină — artificieri; — vagonetari;
economie concretă, de exemplu, au rezultate şi mai bune în activitatea
participat cu multă însufleţire la economică. Pentru îm bunătăţirea — mineri; — strungari;
dezbaterea tem elor: „Căile de redu muncii in acest domeniu, în hoturî-
cere a preţului de cost", „Im portanţa rea adunării generale se prevede l i — ajutori mineri; — muncitori
econom isirii energiei electrice în chidarea stocurilor existente la li
special în orele de vîrf", şi „Reduce nele materiale şi întocmirea săptumî- necalificaţi.
rea .tim pului afectat reparaţiilor". nală a necesarului de materiale pen
Cunoştinţele acumulate încep să se tru fiecare secţie în parte. Lămuriri suplimentare se vor da la sediul ex
reflecte cu rezultate pozitive în ac © Tov. VASILE H A B A ne in fo r ploatării, telefon: Brănişca nr. 13.
tivitatea de producţie a cursanţilor mează că organizaţia de partid nr. 4
Alecu Popa, Gheorghe Plăcintă. Iosif dm cadrul staţiei a IV-a C.F.U. H u
Nelega şi a altora. nedoara, se preocupă' continuu pen
P articipanţii la discuţii au cerut tru creşterea rin d u rilo r sale. In pre
biroului să manifeste mai multă pre zent organizaţia de bază numără 72 ÎNTREPRINDEREA DE c o n s t r u c ţ ii FORESTIERE
ocupare în direcţia îm bunătăţirii membri şi 5 candidaţi de partid. La | DEVA, şir. Dorobanţilor nr. 24, fei. 2013, 1589, 1397
frecvenţei, creării tuturor condiţiilor
unor a ctivită ţi tot mai susţinute în ultim a adunare generală au fost p ri
cercurile de invăţăm înt. (A. TUZA, m iţi in rîndurile partidului tov. A- u Z * * * ”. __A __________t - A N G A J
corespondent). droni Popa şi Gheorghe Bur.
— ingineri constructori sau silvici;
— maiştri şi normatori pentru centrală şi şantiere.
Şeful de manevră Dumitru Murăret, unul din cei mai
o i c o l o r a n ţ i nici ziua şi nici noaptea. Ceferiştii depun strădanii buni şed de manevră din staţie, dă dispoziţii (de Ia o Cei interesaţi se vor adresa la sediul centra
In staţia C.F.R. Petroşani activitatea nu conteneşte
Industria de coloranţi din ţara De la un număr de 55 de produse ca efortul lor în noul an să fie mal rodnic, iar munca coloană de convorbiri) pentru trierea vagoanelor şi lei întreprinderii.
noastră şi-a lărgit in ultim u l tim p colori.stiee cit fabrica industria noa să se desfăşoare în bune condi(iun( de-a lungul Între compunerea unui nou tren de marfa (fotografia nr. 2),
gama de produse. Au fost realizaţi stră chimică în anul 1955, în prezent gului proces tehnologic din staţie. Un nou tren marşrulă, încărcat cu cărbune cocsilicabil
cinci coloranţi noi pentru piele, re aceasta realizează peste 3?0 de pro In fotografiile de faţă redăm clteva aspecle din actl- de la Lupenl, pentru Hunedoara, este gata de plecaro
zistenţi Ja lum ină, care înlocuiesc pe duse folosi le în industriile textilă, vitalea unei ture de serviciu in primele zile ale nou (lotografla nr. 3).
cei s im ila ri din im port, noi tip uri încălţăm intei, h iriie i. maselor plas lui an:
de coloranţi pentru ţesături din se- tice, prelucrării lem nului, lacurilor Text şi foto: I. CRIŞAN
m ilînâ si din bumbac. S-au realizat şi vopselelor, precum şi pentru uz Revizorul de ace Ştefan Dudilă urmăreşte cu atentie, operator R. C.
de asemenea, produse speciale pen de la masa de manevra, cum sînt triate vagoanele, fiind
tru im prim area relonului, a visco- gospodăresc. gata să manipuleze macazele pentru ca timpul de triero (responsabilul subredacţiei voluntare
2ei şi mătăsii naturale. • (Agerpres) să lie scurtai cit mai mult (fotografia nr. 1J. din complexul C.F.R. Petroşani).
mm RT J W A <1
i o t i t a fu
o
ii « j
f i ,
« * jt ÎJ n p t * n n
VL « « .ii L iJ - x A C d k F
Numeroase cooperative agricole de rativele agricole de producţie din In aceste unităţi hrăni rea anim ale a distanţei mari la care se află fîn-
producţie de pe raza oraşului re Strei, Hăşdat, Peştişul Mare şi a l lor nu se face pe bază de raţii al tin ile faţă de formă.
L dilu rn pentru literatură a scos
gional Hunedoara au acumulat o bo tele, dispun de furaje care ar pu cătuite în mod judicios. La Hăşd-ut, In mare parte, lipsurile semnalate recent de sub tip ar volum ul 19 din
gată experienţă in ceea ce pliveş tea să asigure întocmirea unor ra animalele au furajele la discreţie. sc daloresc şi slabei preocupări a seria operelor lui M ihnil Sadnveanu.
te sporirea num ărului de animale ţii consistente şi echilibrate. La coo Din această cauză, se face mare r i consiliilor de conducere ale coope Acest volum şi următoarele conti
şi a producţiei acestora. Cooperati perativa agricolă din Hăşdat, de p il sipă. rativelor agricole de producţie faţă nuă, p o trivit intenţiei autorului, edi
vele agricole de producţie din Peş- dă, care are in proprietate obşteas In ceea ce priveşte adăposliren dc îmbogăţirea nivelului de cunoş ţia începută în anul 1954. Volum ul
tişul Mare şi Strei, de pildă, au ob că 121 capete bovine şi 320 ovine, anim alelor trebuie arătat că la coo tinţe profesionale ale în g rijito rilo r apărut prezintă o largă selecţie clin
ţin u t în anul trecut producţii de s-au asigurat, in afară de concen perativa agricolă de producţie din de animale. Trebuie acordată o deo publicistica marelui nostru scriitor,
lapte pe cap de vacă furajată mai trate şi suculente, peste 450 tone Jlaliz, pentru cele 300 de oi proprie sebită atentie aplicării in practică a
m ari cu peste 500 1 faţă de media de fîn u ri şi grosiere. tate obştească, nu s-a asigurai un cunoştinţelor însuşite la cercuri, le tuprin/.ind articole, conferinţe, dis
realizată pe raza oraşului. Acest lu Problema principală ce se pune saivan corespunzător. Saivanul exis gării conţinutului lecţiilor de spe cursuri, note de lectură şi de călă
torie de la începutul secolului pină
c iu se datoreşte în g rijirii şi hrăni- în prezent se referă la modul cum tent nu este îm prejm uit, cu tonte cificul fiecărei unităţi. in 1935. Urm ătorul volum va cu
rii corespunzătoare a anim alelor, nu sînt gospodărite şi adm inistrate a- că unitatea respectivă dispune de Pentru lichidarea neajunsurilor prinde in continuare lucrări din pu
numai pe perioada de vară ci şi pe ceste furaje în hrana anim alelor. La baloţi de paie cu care el ar putea semnalate se impune luarea celor blicistica sadoveniană. Celelalte vo
tim pul stabulaţiei. Dar. in ceea ce Hăşdat, Strei, Batiz. Streisîngeorgiu fi închis. Pină acum insă nu s-a în mai eficiente măsuri cate să asi lume vor prezenta scrierile inedite
priveşte preocuparea consiliilor de şi Peştişul Mare. deşi există tocă treprins nim ic în acest sens, dosi se gure o bună în g rijire şi hrăni re a şi alte diverse lucrări care nu şi-au
conducere ale cooperativelor agri to ri, cocenii se administrează în apropie perioada fă ţări lor, eir.d oile anim alelor proprietate obştească pe găsit locul în volumele anterioare.
cole de producţie faţă de iernarea hrana anim alelor în stare neprepa- au nevoie de adăposturi lipsite de perioada de stabulaţie. Întocmirea
aV
în bune condiţiuni a anim alelor tre rată, ceea ce face ca abia 60 la sută curenţi de aer. L un lucru bun că unor ra ţii echilibrate şi economice, Zilele acestea a in tra t în lib ră rii
buie spus că se mai constată încă din ci să poată fi valorificaţi. T re la Batiz s-a introdus apa în jghea respectarea cu stricteţe a progra un dicţionar explicativ de chimie
o serie de neajunsuri. buie spus că la întocmirea ra ţiilo r buri direct în grajduri. Dar. zile în- m ului de grajd, buna aprovizionare (gen lexicon), elaborat de un colectiv
Se ştie că obţinerea unor pro specialiştii din unităţile am intite îşi I regi, îngrijito i'ii-m u lg ă to ri lasă a ferm elor cu apă sînt probleme a cărui activitate a fost coordonată
ducţii constante şi ridicate de lapte aduc pica puţin contribuţia. La coo jgheaburile necurăţate şi pline cu care este necesar să stea în centrul de dr. C.rigore Bălăneseu. D icţio
pe tim pul stabulaţiei depinde de perativa agricolă din Peştişul Marc, apă. ceea ce poate duce la îm bol preocupărilor consiliilor de condu narul prezintă circa 10.000 termeni
mai m ulţi factori. In prim ul rinei de exemplu, inginerul agronom năvirea anim alelor. Aprovizionarea cere ale cooperativelor agricole de
este vorba de h;.. ni rea animalelor. Gheorghe Ştefan nu trece săplămîni cu apă a ferm elor este un lucru că producţie de pe raza oraşului regio din domeniul chim iei teoretice şi al
In legătură cu aceasta, se poate spu întregi pe la grajduri. Se constată ruia trebuie să i se acorde mai multă nal Hunedoara, cunoscut fiin d fap- celei aplicate, precum şi din dome
ne că în uniiăţile agricole dc pe că la Baiiz. Strei, Hăşdat etc., ra atenţie şi la Peştişul Mare. Aic i. adă iul că pe această cale se creează nii care au contingenţe cu chimia
raza oraşului regional Hunedoara ţiile râm în o simplă însemnare pe patul celor 251 de bovine durează condiţii corespunzătoare pentru rea
exislă cnntitălî îndestulătoare dc Uîi tie. pentru că ele nu sînt cunos dc fiecare dată pînă Ia două ore lizarea în întregim e a obiectivelor şi aplicaţiile ei.
nutreţuri. Astfel, in prezent coope cute de către în g rijitonii-im ilg ălori. din cauza debitului mic de apă şi stabilile în sectorul zootehnic. (Agerpres)