Page 25 - 1965-01

A
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VÂ1
C IT IŢ I
IN N U M Ă R U L început de nou
D E AZI
ŞCOLAR
O MAGAZIN: — Din tu*
mea ţliinţfi. ţi te h n ic ii;
— Caleidoscop ; — Ştiaţi că,..
începe o nouă etapă in munca montelor geometrice, un calcul m in­
(pag. 2-n)
şcolară. Pentru cadrele didactice, tal mai rapid.
concluziile te se desprind din ana­ Dc asemenea, la fizică şi chim ic
O Din primele zile re a li­
liza a ctivită ţii prim ului trim estru «au fost obţinute rezultate bune la
zat !; constituie un p u tu t dc* plecare* spre anii 1! A si B şi la clasa a V I1 l-a B
obţinerea unor rezultate şi mai bune dc* In şcoala pedagogică, *la unele
($ Tim pul cetăţeanului ;
in viilo r. c lase dc la .Şcoala medie clin Sime-
O Din film ele suptămînii In şcolile dc pe raza oraşului re­ i îa etc.
gional Deva. învăţătorii şi profeso­ La şcolile profesionale. în cadrul
(pag. 3-a)
rii şi-au concentrat in prim ul tr i­ lu cră rilor practice la obiectele teh­
9 Dc peste hotare mestru eforturile înspre ridicarea nologic şi tehnologia m aterialelor,
calităţii lecţiilor. înspre folosirea ce­ cadrele didactice s-au străduit să
(pag. 4-a) lor mai bune metode şi procedee in iege cunoştinţele teoretice de prac­
ANUL XVII. NR. 3120 DUMINICA’ 10 IANUARIE 1965 4 pagini,? 25 bani
munca instructiv-educntivă. tica in ateliere, ţinîndu-se o strin-
Rezultatele obţinute în însuşirea să legătură intre inginerii care pre­
cunoştinţelor de ‘către marea m ajo­ dau teoria şi m aiştrii instructori care
ritate a elevilor, reflectate in multe aplică practic cunoştinţele elevilor.
note bune şi foarte bune. ridicarea La obiectul istorie o frumoasă ex­
răspunderii elevilor faţă de pregăti­ perienţă au obţinut in îm bunătăţi­
rea lor, întărirea disciplinei şcolare rea predării le cţiilo r profesorii de
constituie o elocventă dovadă a mun­ la şcolile pedagogică şi „Decebal",
cii sîrguinc ioase depusă clc educa­ de la şcolile de 8 ani „P clo fi Son­
tori si elevi. dor", Sintandrei şi altele care folo­
In predarea lim b ii rornme profe­ sesc la clasă un bogat m aterial be­
if l « 'V ie r ' „ - 1 sorii si-au îndreptat atenţia spre letristic, albume, planşe, dialilm e.
deprinderea elevilor cu o vorbire şi iecţii-viz.ită la muzeul regional, care
o scriere corectă; la matematică, fi­ au contribuit nem ijlocit la însuşi­
Noul an a venit cu sarcini spo­ ca re se vor executa după metoda zică. chimie, ştiinţele naturale şi al­
rite şi pentru colectivul (le muncă cofrajclor glisante. Intrucît pină a- te obiecte profesorii şi-au îm bunătă­ rea şi consolidarea cunoştinţelor.
de la D S A P.C din Deva. Proiec­ uim soluţiile furnizate constructoii- ţit metodele de predare, folosind in Pentru popularizarea şi extinderea
tanţii din regiunea noastră vor tre­ lor pentru efectuarea izolaţiilo r la mai mare măsură m aterialul in tuitiv. metodelor şi pix)cedeelor bune folo­
bui să dea soluţii de construcţie, in terasele blocurilor n-au fost cores­ E 3 3 S î l n N O g rijă deosebită au acordat pro­ site ele unele cadre didactice, secţia
de învăţăm înt a S fatului popular al
diverse la/.e de proiectare, pentru punzătoare. ne-ani g itu lit la o altă fesorii de matematică temelor pen­ oraşului regional Deva n folosit un
mai m ult cu 8f>0 apartamente, să modalitate de execuţie. In princi­ tru acasă, urm ărind ca prin rezol­ larg schimb de exjDericnţă, realizat
elaboreze proiecte pentru sistem ati­ piu e vorba dc folosirea unui ma­ jM Ş § L varea lo r elevii să-şi consolideze cu­ in prim ul rinei la nivclui oraşului
zări tfc localităţi, pentru reţele de tei ial local —- zgura expandată — noştinţele De asemenea, s-a pus prin şedinţele cu directorii. La a-
alimentare cu apă. modernizări de care. alături de celelalte materiale, un accent deosebit pe cx e ix iţiile şi aceste şedinţe au fost chemaţi toţi
drum uri ele. va asigura o mai bună izolare h i­ problemele în clasă, la rezolvarea directorii şcolilor medii, de 8 ani şi
In legătură cu activitatea ce se drofugă a teraselor blocurilor. De cărora au fost angajaţi elevi mai profesionale. Ele au fost ţinute la
va desfăşura în am il 1965 am adre­ asemenea, studiem în prezent şi po­ slabi la învăţătură. Aceasta a sti­ una din şcoli, unde. in prealabil,
sat cileva întrebări tovarăşei a rh i­ sibilitatea folosiţii zgurii granulate m ulat încrederea în forţele proprii
tect iYIaria llerlca , director tehnic de la Hunedoara la execuţia unor rU iŞ U şi interesul elevilor spre învăţătu­ „brigada directorilor". împreună eu
adjunct al D.S A P.C. Deva. modernizări de drum uri. ră. Ca urmare a aplicării acestor colectivul secţiei dc învăţăm înt, au
dezbătut unele aspecte ale muncii
* — Ce sarcini dc proiectare — P rintre noutăţile din metode şi procedee. In multe clase, instruc tiv-educ nlive după o anumită
s-nu încredinţat colectivului şi proicclc sc va număra desi­ & printre care am intim a X-a H de la tematică.
ce măsuri aţi preconizat pen­ gur si folosirea unor materiale şcoala medie „DecehaT. a VJ-a C şi Acest procedeu a dat rezultate bu­
I tru înfăptuirea lor ? noi. Care silit acestea ? a V ll-a A ele la şcoala pedagogică ne în sensul că pe de o parte, de­
— De la început trebuie să spun — Proiectele pe caic le vom ela­ şi alteic se observă la elevi o jude­ ficientele semnalate la şcoala res­
că munca ce se va desfăşura în anul bora în cursul anului 1965 voi cu­ cată matematică mai închegată, o pectivă au fost înlăturate, i.ar pe
1965. cu excepţia a 160 apartamente prinde şi soluţii de folosire a unor C. S. HUNEDOARA. PEISAJ INDUSTRIAL. mai bună întrebuinţate a inslru- de aItă parte, directorii de şcoli au
pentru oraşul Alba Iul in ce vor fi materiale noi apărute in tehnica putut trage unele concluzii p rivin d
predate pină la începutul lun ii fe­ construcţiilor. Incepînd din acest an organizarea şi desfăşurarea proce­
bruarie. priveşte asigurarea docu­ proiectele vor prevedea ca execu­ sului de învăţăm înt, p liv in d unele
mentaţiei pentru realizarea planului ţia stratului suport pentru pardo­ metode şi procedee bune pe care
de investiţii din anul 1966. Ce avem seli să se facă din P F.L. poros. să le aplice In şcolile pe care le
de făcut? Cu ntult mai m ult dccit Cu ajutorul lui se va elim ina com­ conduc.
în 1964. Programul de proiectare a plet sistemul de execuţie umed. deci Pentru realizarea aceluiaşi scop,
sporit cu 22.000 ore medii conven­ se va scurta cu circa 8 zile tim pul la nivelul şcolilor de cultură gene­
ţionale; com parativ cu anul 1964 vor de lucru fată dc procedeul folosit rală s-a folosit cu succes expe­
trebui elaborate documentaţii, in d i- anterior, sc va realiza o i/o la tie ter­ rienţa comisiei metodice a profe­
vci-sc fa/.c dc proiectare, pentru mai mică m ult îm bunătăţită şi chiar o obţinute ptnâ în prezent. In prim ele De altfel, extinderea procedeului construcţia podului mobil necesar ac­ sorilor de desen, muzică şi caligra­
m ult cu 850 apartamente. In afara izolaţie fonică. C. S. H.: Majoritatea 8 zile din acest an Ja lam inorul de clc muncă am intit a permis colecti­ ţionării acestuia. fie de la şc oala „ D i. Petru Grn/.a"
acestor lucrări mai sint prevăzute: M ateriale noi se vor folosi şi la 1000 mm s-viu produs 1.142 tone la­ vului din cadru*) sectorului II al m i­ B. MIMAESCU care au susţinut lecţii model în laţa
sistema liza rea localită ţilo r Zlaina şi lucrările de vopsitorii. Vopselele pe minate peste plan, la 650 mm eu 230 nei să extragă peste plan mai mult corespondent învăţătorilor. îm părtăşindu-le o se­
Alba Iul ia, reţele de alimentare n i bază de uleiuri minerale vor fi în- secţiilor cu planul depăşit tone mai mult, iar colectivul de la de 200 tone cărbune. P rintre m inerii ric de metode practice pe care să
apă pentru Sîmei ia. Vulcan si Alba locuile cu cele din poliaeetat de v i­ benzi a adăugat sarcinilor de plan care au obţinut rezultate bune sc Sortimente peste plan Ic folosească la clasă in predarea
lulia, modernizări de drum uri in ca­ nii. Noile proiecte vor mai preve­ Combinatul sidcm rgic din Hune­ rcali/.ate la zi alte 1.090 tone pro­ mai numără şi D um itru Popescu, N i- acestor obiecte, uneori neglijate sau
drul regiunii, unele proiecte pen­ dea şi folosirea uşilor din plăci doara In faţa locului veşnic nestins, duse peste prevederi colae Zam fir, V irg il Ologii. O ştire telefonică sosită In redac­ chiar înlocuite cu alte obiecte, cum
tru lucrările de organizare nece­ celulare, utilizarea ţevilor din PVC oţelarii. furn aliştii, cocsarii, Inmina- La dobindirea acestor realizări o C. ALBE A N U ţie ne confirm ă rezultatele bune ob­ «ar li dc exemplu citirea sau a rit­
sare Trustului regional de construc­ pentru instalaţiile de apă rece etc. torii, continuă să adauge realizări­ im portantă contribuţie şi-au adus corespondent ţinute şi de către colectivul de mun­ metica
ţii. De asemenea, tablourile electrice lor obţinvite in primele zile ale anu­ că de la întreprinderea de materiale Toate aceste procedee şi metode
Evident, sarcinile m ult sporite din obişnuite din apartamente vor fi lui noi cifre, care înseamnă tot a- toţi m uncitorii din combinat cit şi dc* construcţie clin Biivea. A ntrenaţi folosite «au contribuit In îmbunătă­
anul acesta ne-au determinat să ne înlocuite prin blocuri electrice. P rin ­ titea tone de produse elobîndite peste o seamă măsuri tehnico-organi/.a- in întrecerea socialistă, m uncitorii de ţirea procesului instructiv-educ ati v.
gîndim şi asupra unor măsuri me­ cipalul avantaj este acela că blo­ plan A ntrenaţi într-o entuziastă în­ torice, race nu permis creşterea ne­ Un prim rezultat aici s-nu m obilizat «activ pentru rea­ la ridicarea ca lită ţii cunoştinţelor
nite să ducă la Îm bunătăţirea acti­ curile am intite vor li livrate şan­ trecere socialistă, a lit intre secţii cit contenită a in dicilor clc utilizare ai lizarea planului Drept urmare, ei au însuşite de către elevi.
v ită ţii dc proiectare şi, pe această tierelor complet echipate de către şi individual, m uncitorii dc aici îşi reuşit ca în prim ele 8 zile din acest Pe parcursul trim estrului in ti î s-au
cale. la îndeplinirea sarcinilor de întreprinderi specializate, iar pe şan­ organizează mai judicios locurile de agregatelor precum şi folosirea de­ La U n U M. Petroşani, încă din an să-şi îndeplinească planuJ pro­ semnalat şi unele lipsuri în a ctivi­
plan. După dezbaterea cifrelor de tiere nu sc va mai pierde tim p şi muncă, se aprovizionează la tim p plină a fondului dc tim p afectat pro­ primele zile ale lu n ii ianuarie, co­ ducţiei globale in proporţie dc 129.79 tatea cadrelor didactice, care s-nu
plan, ca urmare a propunerilor pro­ manoperă pentru montaj. cu materii prime si materiale, şi ducţiei. lectivul de m uncitori, ingineri şi teh­ la sută, să-şi depăşească prevederile piof. O L IV IU SÎRUU
iectanţilor. a fost întocm it un amplu Preocupările proiectanţilor noştri nicieni au pornit o entuziastă între- ele plan la producţia marfă cu J3,51 inspector metodist la secţia
plan de măsuri tehnice şi organiza­ s-au îndreptat şi spre realizarea u- reuşesc astfel ca zi de zi să ridice < ere socialistă în vederea realizării procente In această perioadă ei au ele învăţăm înt a Sfatului
torice. P rintre altele s-au prevăzut nor aspecte exterioare armonioase, săgeata realizărilor de pe graficele şi depăşirii sarcinilor de plan încre­ produs peste plan 36 000 unităţi c a­ popular al oraşului regional
măsuri dc lansare a proiectelor în odihnitoare, lucruri esenţiale pentru întrecerii. Randamente sporite dinţate. Pentru început un prim re­ lde de teracotă, precum şi 3316 tone Deva
ateliere numai după obţinerea unor m arile c-variale de locuinţe. In Va­ Aproape in fiecare secţie graficele zultat de prestigiu a realizat colec­ pislă minerală. (Continuare iu pag. a 3-a)
teme program din partea beneficia­ lea .Jiului şi la Deva o pmte din sint cele care vorbesc pe înţelesul tivu l de muncă din secţia construc­
tuturor despre rodnicia strădaniilor pe post
rilor. Aceste teme vor li avizate in ­ exterioarele* blocurilor vor fi pla­ ţii metalice. M uncitorii- de aici au
tern de către colectivul C.T I. Pro- cate cu ceramică specială. La execuţia fiecărui muncitor. La aglom eratonil term inat construcţia unei instalaţii
cedînd astfel proiectanţii îşi vor faţadelor blocurilor înalte se vor nr I s-au produs peste plan 1.114 In vederea realizării ritm ice a de cofrag mobil, pentru betonarca
putea desfăşura activitatea in bune folosi clemente ceramice miei. co­ tone aglomerat; de pe unul clin g ra fi­ sarcinilor de plan din acest an, la unui nou puţ de la exploatarea m i­
condiţiuni, cunoscincl in amănunt lorate nuanţat. Acestea vor li cu cele întrecerii se desprinde şi faptul E.M. Uricani s-a aplicat un nou sis­ nieră din Aninoasa. Cofragu-l mobil
toate problemele de rezolvarea că­ m ult mai economice şi atrăgătoare că harnicii corsari au livra t furnale­ tem de organizare a muncii în aba­ realizat prezintă caracteristici tehni­
rora depinde elaborarea unui pro­ decît tcncuîelile obişnuite. Tot pen­ lor cu 291 tone cocs metalurgie mai taje. O singură brigadă lucrează în ce superioare şi perm ite betonarca
iect. tru blocurile dc locuinţe din oraşul patru abataje cameră pc acelaşi ax rapidă a p u ţu rilo r cu un diametru 0 In vederea ridicării nivelului raza localităţilor Căoi, Valea Roa
Pentru a nu se depăşi programul Deva se voi folosi plăci din trahit, m ult decît s-a prevăzut colector. M uncind după acest proce- ele 6 m. avînd totodată o înălţim e dc cunoştinţe profesionale ale b ri­ (ei, Cosleşli, Băcăinţi, Mâgureni.
de elaborare a proiectelor, se va la execuţia soclurilor, iar la stă­ La fel de însemnate sint şi reali­ deu, încă din prim ele zirlc s-au ob­ activă de 2 m. Cu ajutorul acestui gadierilor legumicoli din cooperati­ Purcărcţi, Zlaina clc.
face o urm ărire a acestora pe baza rile interioare si pardoselile din ho­ zările furnaliştilor. Secţiile furnale I. ţinut rezultate clin cele mai bune. u tilaj, prim ul de acest p rofil din ţară, & Comisia pentru răspîndlrca cu­
unor grafice interne, de proiectare, luri, in locul mozaicului obişnuit, II şi III au produs 358. 276, şi respec­ Brigada condusă de Constantin So- se vor putea realiza lucrări de beto- vele agricole de producţie, la Casa
stabilite pentru fiecare obiectiv în preconizăm să sl» folosească deşeuri rescu. clc la sectorul II, formată clin nare m ult superioare calitativ faţă agronomului dc la M intia vor avea noştinţelor cullural-ştiinţiticc* or­
ganizează astăzi numeroase confe­
parte Săptămînal, comisia C.T.I. va de marmură, rezultate din procesul tiv 1.515 tone fontă peste plan. Răs- 33 de oameni, lu m n d în trei schim­ de procedeele folosite anterior, în- loc cursuri de instruire care vor rinţe la sale. Astfel, 32 de confe­
analiza stadiul realizării proiectelor de fabricaţie de la întreprinderea punzînd cu entuziasm chem ărilor la buri după această metodă a obţinut li-u n tim p mai scurt. dura dc la II la IG ianuarie a.c. renţiari din Hunedoara vor susţine
mai importante. ,,M arm ura" din Sîmeria. întrecere, lam inalorii au ţinut să-şi un randament mediu de peste 10 to­ Cofragul construit la U R.U.M. Pe­ Participanţii, in număr de 80, vor
In anul 1964 au mai fost cazuri A. OARGA confirm e hărnicia prin rezultatele ne pe jDOst. troşani a şi fost transportat la E M. audia expuneri privind producerea la căminele culturale dc pc raza o-
cind constructorii şi beneficiarii Aninoasa, iar de curînd a început şi legumelor forţate şi a celor tim ­ raşului expunerea: „Hunedoara in
anii şesenalului".
nc-au prezentat liste întregi cu o- purii. Lecţiile vor fi predate dc că­
biecţii la cutare sau culm e proiect. tre specialişti de fa Staţiunea expe­ 0 Formaţia de estradă a Clubu­
In 1965 dorim ca astfel de aspecte rimentală din Geoaqiu, de la consi­ lui muncitoresc al sindicalelor din
să fie eliminate, să nu se mai ma­ liile cgricole regional şi raionale. oraşul Simcria a prezentai în u lti­
nifeste de loc. Vom întări şi mai ® Căminul cultural din Clopoli- ma vreme o seric de spectacole
m ult controlul tehnic intern, prin- va. raionul Ha|cg, organizează as­ reuşite. Ieri, în faţa m uncitorilor si
tr-o urm ărire şi verificare zilnică a ELECTORALE RAIONALE tăzi o zi de cultură şi odihnă pen­ merieni a fost prezentai spectacolul
lu cră rilo r chiar la planşetă. O ve­ tru membrii cooperativei agricole „Un buchet clc melodii", S au bucu­
rificare mai alenlă vom întreprinde de producţie din localitate Cu a- rat de mult succes melodiile dc mu­
şi în privinţa documentaţiei lehni- SI ALE cest prilej briqada artistică de agi­ zică uşoară, scenele dc balet, mo-
co-ceonomicc. taţie prezintă programul intitulat : mcnlclc vesele, scenetele şi inono-
De asemenea, în anul acesta, vom „Pc plaiuri hunedorene", iar soliş­ logurile.
căuta să colaborăm mai intens cu Prîn decizii ale Com itetului execu­ şeneşti regionale. S-au stabilit pen­ tii vocali inlerpreleaz.l mai multe Q ALBA IULIA (dc la corespon­
constructorii şi beneficiarii. tiv al Sfatului popular regional Hu­ tru raionul Alba 68 de circum scrip­ cînlecc populare. (ALEXANDRU dentul noslru N. GIURGIU). La
— Cc forme dc colaborare nedoara s-au stabilit şi delim itat ţii electorale, raionul Brad 50 c ir­ CHIRIŢA, corespondenlj. I.R.I L. Alba lulia a intrat în funcţi­
I aţi preconizat si cc sc va ur- circum scripţiile electorale pentru a- cum scripţii electorale, raionul Haţeg une dc citeva zile o nouă scc|îc
I mări prin clc ? legerile ele deputaţi in sfaturile 50 circum scripţii electorale, raionul 9 Dc la inccpcrea sezonului dc pentru producerea bunurilor de larg
— Am întocm it un program lunar populare regional, raionale şi ale o- IIia 46 circum scripţii elecloca-le. ra­ vînăloarc (15 XI.I9G4) şi pină in pre­ consum. Dolală cu utilaj corespun­
zent, filialele Asociaţiei vjnălorilor
de deplasări pc şantierele mai m ari raşelor regionale. Pentru alegerile ionul Orăştie 51 circum scripţii elec­ şi pescarilor din regiunea noastră zător, această sec|ie va produce c ir­
ale regiunii: Vulcan, Petroşani, Pc- clc deputaţi în Sfatul popular regio­ torale, raionul Sebeş 64 circum scrip­ au organizai IG0 dc ieşiri colective ca 50 sortimente dc uz casnic ca :
trila, Deva. ln liln in d u -n c cu cons­ nal au fost stabilite un num ăr de 85 ţii electorale, oraşul regional Deva la care a participai un marc nu­ bidoane, pâlnii, albii pentru spălat
tructorii şi beneficiarii, vom căuta circum scripţii electorale. 108 circum scripţii electorale, oraşul măr dc vînălori. Au lost vîna(i 1270 rufe ele.
să rezolvăm împreună probleme pe Tot printr-o decizie a com itetului regional Hunedoara 189 circum scrip­ iepuri, 28 m islrcli şi un număr în­ £ Teatrul dc stat „Valea Jiului"
care le mai ridică uneori activita­ executiv s-a stab ilit numărul circu-m- ţii electorale, oraşul regional Petro­ semnat de (azani. Astăzi sc orq«t a prezentat ieri in premieră piesa
tea de construcţii: soluţii de canali­ scripţiilo r electorale raionale şi oră­ şani 232 circum scripţii electorale. nizează o nouă ieşire la vînăloarc Iul Tudor Muşalescu: „TITA N IC
zări, schim bareai unor trasee al-e VALS".
reţelelor, ve rificări de rezistenţă la dc mistreţi, în iondurilc situate in
anumite clemente dc construcţie etc. KEA
Totodată, proiectanţii care se vor
deplasa pe teren, vor urm ări şi as­
pectul calitativ al execuţiei. Aten­
ţia se va îndrepta în special spre
lucrările de finisaj interior si ex­
terior, fiindcă aici mai survin de­
ficienţe. In cadrul unor adunări populare leetorale pentru circum scripţiile c-
ale oamenilor muncii din între p rin­
— Proiectele elaborate in a- icctorale pentru alegerea de de­
mil 1965 ce vor aduce nou in deri, in stitu ţii, organizaţii obşteşti putaţi in Marea Adunare Naţio­
p rivinţa soluţiilor tclm ko-c- ctc. au fost desemnaţi reprezentanţi nală cît şi cele 9 comisii electorale
pentru comisiile electorale dc c ir­ raionale şi «ale oraşelor regionale. In
conomicc cc se vor da ?
cum scripţii. prim ele şedinţe m em brii com isiilor
— Există si în această privinţă P rintr-o decizie a Com itetului c-
citeva noutăţi. Vom extinde proiec­ xccutiv al Sfatului popular regional electorale au stabilit sarcinile ce le
tarea blocurilor înalte, in special In fotografia de mai sus vâ prezentăm un cxlerior parţial al staţiei de au fost aprobate cele 1G comisii e- revin in campanie. Din comisii fac
parte 7—9 membri.
pentru localităţile din Valea Jiului, lurbocomprcsoarc de la EM. Lupcni. Foto: N. M O LDO VEANU
t s p o c | « p deştepta la viata, se inaugurau lu­
crările de redeschidere A doua ti­
g g ir K 3 nerele a minei începea în acea zi
însorita de mai Si Emeric II n-a
părăsit din acea zi mina. A rămas

Ultima mlădită a arborelui gc- cea mai lînără mină din Valea tirnăcop, prima dintre ele. anun\a şi-a închis ochii, in adîncurile ei statornic acolo, părtaş la bucuriile
colectivului, la victoriile lui (şi nu
nealogic al familiei Farcas din Pe­ Jiului, la Dîlja. Ne gîndim la fa­ acest eveniment. Minerul Farcaş nu mai coborau oameni. Galeriile de pufine ori ele au lost de ră­
troşani are un an şi juma tale c milia Farcaş, caie a insolit oră de şi-a dăruit minei nu numai mun­ au lost inundate Fraţii Farcaş şi sunet), la greutăţile oe care le a-
un 6«l/efe/ cu părul auriu la fel oră, zi de' zi, an de, an, din cele ca lui, v/.ifa chiar pe care şi-o sule de mineri deopotrivă cu ei veau de înfruntat cu bărbăţie.
cu cel al tatălui — inginerul Eme- mai îndepărtate începuturi si pină pierduse m fr-un accident, ci şi pe au rămas cu braţele încrucişate, L-am întîlnil pe inginerul £me-
ric Farcas, cunoscut petroşănem- astăzi adolescenta, maturitatea, cei cinci băieţi Tîrnacopul a tre­ fată lucru în lata privelişlei moar­ r/c Farcas din Petroşani. In ciuda
lor I se spune si astăzi Imi, aşa apoi sfîrşilul şi din nou începutul cut din mîinile lui în mîinile ce­ te a minei părăsite. specialităţi lui electromecanice, #n
cum il aclamau suporterii înfocaţi celei de a doua si a celei mai vi­ lor ce urmau să ducă mai departe ..A mai 7967. Dat.î recentă pe cuvînlul, în mişcările lui am re­
cu am în urmă, pe jucătorul de guroase tinere(i a minei Dîlja ştafeta tradiţiei familiei, a mese­ care petroşănenii o ştiu bine S> cunoscut trăsăturile acelea distin­
fotbal. Două lovituri de (irnăcop au riei Si-au dus-o băieţii lui Farcaş mai bine decît mulţi alţii o jJie se ale minerilor Din seva arbo­
Fostul jucător de fotbal s-a con­ răsunat cu un prelung ecou pe ma­ pînă în ultima rezistentă a minei, Farcaş Emeric II, inginerul de as­ relui genealogic el a împrumutat
sacrat definitiv şi irevocabil pro­ lul fiului. Una din aceste lovituri pînă la închiderea ei. Ce senti tăzi, nepotul minerului Farcaş Nu nu numai tradiţie, dar si voinţă,
fesiei, specialităţii sale, inginer e- sc petrecea demult, in anul 7886, ment au încercat oare atunci cînd apucase să-şi vadă bunicul, dar demnitate. S> a dus tradiţia fami­
leclromecanic de mină Dar nu an pierdut în negura vremii M i­ participau la inchiderea minei des­ după alîtia zeci de ani îi imita liei mai departe, spre o cotă tiot/a.
ne-an: propus să reclădim amin­ nerul Emeric Farcas. el sau poate chisă de părintele lor ? Cînd ei în­ gestul pe care acesta îl făcuse în superioară calitativ
tirile despre cel ce îndrăcise ba­ altcineva (dar el era de lată), m- şişi ştiau ce urmări va avea în fa­ 7886. Laolaltă cu alţi cî(/Va miner/, Generalia de astăzi se află la
lonul rotund, si nici chiar despre cepea prima lucrare de deschide­ milie în destinul lor si al atîtor un nucleu de oameni, tot acolo, vechiul şi totodată noul loc al
inginerul de astăzi, omul apreciat re a minei Dîlja. Se oficia atunci al(i şomeri, acest ordin barbar al pe malul Jiului se auzea prima datoriei. M COSTÂCJIESCU LA SANIUŞ
pentru munca ce o desfăşoară la actul ci de naştere Lovitura de statului burghezo-moşieresc. Mina lovitură de lîrnăcop. Dîlja se re­
Foto; V. O N O IU
/