Page 26 - 1965-01

Pag. 3 Drumul socialismului Nr, 3120

•• • A d a j p t a B 'c a © a'gaB B H S D M © !© !9
condiţiile AmtfarctkBei
lir a
^ w / m r polari sovietici a unei specii de muş­ pei din adîncul lacului în care ti
Descoperirea de către cercetătorii
1 ost descoperit muşchiul este tot tim ­
chi pe fundul unui lac din A n ta ic ti- pul anului peste zero grade, asigură
da i-n dus la concluzia că in Antarc- condiţii prielnice dc dezvoltare o.
tida răsăriteană au existat cîndva plantei.
si forme terestre ale acestei specii. Lacul respectiv se află la 300 ctd
Z. Smirnov, doctor în ştiinţe biolo­ metri spre apus de staţiunea sovie­
gice, şi botnnista L Snvici L iu b il- tică Novolazarevskaia. Datorită lim ­
kaia, care au studiat planta desco­ pezimii apelor sale, lum ina ponte
perită, presupun că muşchiul a tre­ pătrunde pînă la o adineime m axi­
cut de la form a de viaţă terestră la mă de 32,2 metri, făcind posibilă
cea subacvatică în mod treptat, pe dezvoltarea plantei, chiar şi atunci
măsură ce s-nu înăsprit condiţiile de cînd stratul dc gheaţă de deasupra
Noutăţi cinematografice existenţă. Faptul că temperatura a- atinge o grosime de 2 metri.

Un grup de regizori şi operatori 1964, zi in care Polonia populară
italieni, printre care Elio Petri, sărbătorea cea de-a 20-a aniversare j
' i ^ - t a Carlo Eizzani, Marco Gcavatini, a eliberării de sub jugul fascist şl
Glauco Pelegrini, Giovani Mercuri urmind să ia sfîrşit in aprilie 1965.
• m ii* ? . au realizat un film documentar cârc In total, spectatorii vor vedea 200
înfăţişează momentele emoţionante de filme artistice şt ISO de filme mm
legate dc fucetarea din viaţă şi fu­ documentare create de cineaştii po­
neraliile lui Palmiro Togliatti. lonezi in ultimii 20 de ani.
Filmul, intitulat „Italia lui To- La începutul acestui an, se va * 2 0 V
gliatti", fncepe cu ştirea încetării organiza un concurs pentnt ccl mai (v ' r >
din viaţă a lui Togliatti şi cu o se­ bun film, cel mai bun regizor şi w *.
rie dc secvenţe turnate de opera­ cel mai bun QCtor din ultimii 20
torii sovietici la Artek. Pelicula în­ dc Qni.
1 " . . . £ registrează apoi ultimul drum par­ O - y
curs dc Togliatti pe pămintul Ita­
liei. Străzile pe unde trece corte­ Regizorul francez Gcorges Fran-
giul funebru sînt acoperite cu flori. ju, turnează in prezent filmul „Tho-
O marc dc steaguri roşii, o uriaşă mas impostorul", după romanul cu
| p t i i £ g i S i acelaşi nume al scriitorului Jcan
mulţime cu chipurile îndurerate w
aduc un ultim omagiu conducăto­ Codeau. Acţiunea filmului se pe­ *v
război
trece in timpul primului
rului şi tovarăşului lor de luptă. mondial. In rolurile principale vor 1 .v , V ,-i
O juca Emmanuella Riva şi Francis \ xfef
In Polonia populară a devenit V
U R.S.S. — Moscova. Un grup de ingineri şi tehnicieni de la un birou de construcţii au creat o ori­ o tradiţie să se organizeze Zilele Ilouleau.
ginală sanic-amfibic. Prin construcţia ei se aseamănă cu o bărcii cu fundul plat, acoperit cu polietllen cinematografiei poloneze — festi­ O
pentru a aluneca mai uşor. Ea desfăşoară o viteză pe apă piuă la 70 km, iar pe zăpadă — piuă la 110 valuri in cadrul cărora slut pre­ Cintăreţul de muzică uşoară FI-
l.m pe oră. In foto; Sania-am fibie pe zăpadă. zentate cele mai bune filme de vis Presleg, pe care l-am văzut re­
producţie naţională. cent in filmul „Veselie la Acapul-
In momentul de faţă este in curs co“, turnează în prezent in Hawai
o nouă producţie in decor exotic,
dc desfăşurare un festival neobiş­
ti UJMEA STIINÎE C I n C M I 'I i i l tio nuit de lung, început la 22 iulie „Paradisul polineziayi".
rr
»rH
M
M
Li
Pe scenele
Comentind Festivalul artiştilor care deţine, de altfel, şi rolul prin­
amatori ai minorităţilor naţionale cipal.
mai un sfert de oră. înlocuind tu r­ culoare închisă, folosit de obicei. In iiA i c d ljB rW ra H jW ţr ’JT
Noutăţi pentru nul cu un braţ de încălcare, maca­ interior se pune textul sau desenul din R P. Chineză, care s-a desfă­ Piesa este o satiră la adresa a-
raua poate ridic n greutăţi pină la 5 reclamei şi o sursă de lumină. Un şu ra t la Palatul Cultural al Naţio­ gcnţiilor dc publicitate. Unul din
conducătorii auto tone, dar la o înălţim e mai mică. releu special branşează lum ina la in ­ nalităţilor din Pekin, Lu Ţi-hin, „regii" publicităţii, făcind reclamă
unui nou produs, lansează anunţul
Motoarele electrice mobile cu cu­ tervale regulate şi Imaginea ascunsă de la Institutul Pedagogic din Pe­ o ^ ‘*38 'Wmto ifc*
kin, scrie în ziarul „Jcnminjibau" „Melcii mor în picioare, dar voi
Institutul dc cibernetică al Acade­ rent alternativ sînt alimentate 1 ic de devine vizibilă. că artift/'i participanţi, prin diverse­ veţi muri pe o saltea moale". Ob­
m ici dc Ştiinţe a li.SS. Ucrainene, la un grup electrogen propriu, fie de U ltim ul model de oglindă-m inune le lor stiluri şi modalităţi de expri­ sedat dc stridenţele publicitare, un
a construit o macină specială, de­ la reţeaua electrică. La nevoie, ma­ poate înlocui automat o imagine cu mare. au reflectat conţinutul revo­ colaborator al acestui „rege" înce­
num ită „M ZK P " (are va ajuta şofe­ caraua îşi poale chiar schimba „pro­ alta. luţionar al artei lor, demoustrîvd pe să aibă halucinaţii nocturne.
rilo r să aleagă diurnul cel mai scurt. fesia" — transform indu-se intr-o pe deplin rolul educativ al artei. Ziua îşi vede de slujbă şi işi pregă­
Maşina, pusă în contact cu o hartă centrală electrică mobilă cu o putere Aparat portabil de Artiştii amatori reprezentanţi ai teşte lotodotă teza de istorie, iar
electrificată a oraşului, este montată de 30 kW. unui număr dc peste 50 minorităţi noaptea, in vis, li apar marile per­
în automobil. Ea este prevăzută cu Această macara minune este pre­ transcriere în sistemul sonaje istorice transformate in croi
două rînduri de clape corespunzătoa­ văzută şi cu un dispozitiv de um­ naţionale au prezentat mai mult de groteşti ai m ior anunţuri publici­
cîntece,
100 programe cuprinziud
re punctelor dc pictare şi de desti­ flare automată a cauciucurilor şi de „Braills4* dansuri, balade, fragmente din ope­ tare.
naţie. blocare mecanică a arcurilor în tim ­ re clasice chineze. O
Apăsînd pe role două clape res­ pul luciului. . A ti t autom obilul, cit Teatrul Naţional din Varşovia a
pective. pe hartă apare o linie lu ­ şi macaraua sint d irija te dintr-o ca­ La Universitatea din Slanford. în Pe toată durata Festivalului, pre­ prezentat recent in premieră mon­
minoasă care indică drum ul cel mai bină de către şofer, care ca să de­ California, sînt în curs experienţe sa din Pekin a acordat un amplu dială piesa „Aleluia" a dramatur­
scurt dintre cele două puncte. vină macaragist nu are decît să se pentru perfecţionarea unui aparat spaţiu acestui eveniment artistic. gului iugoslav Djordjc Leboviei.
Maşina indică varianta cea mai muie de pe un scaun pe altul. de buzunar. în măsură să fotografie­ Posturile dc radio, in afară de frag­ Acţiunea piesei se situează în anii U R.S.S. — In orăşelul ştiinţific al fiziologilor sovietici din Lenin­
bună a ilin e ra riu lu i, ţinînd seama ze o pagină scrisă şi „să o traducă- mente din diverse programe au celui dc-al doilea război mondial. grad. Pe culmile pitoreşti KolLuş se află orăşelul fiziologilor sovietici
şi dc starea drum u rilo r în momentul MICROSTEREORADIOGRAF instantaneu în sistemul „D raille", transmis interviuri ale conducăto­ O cunoscut în lumea întreagă. încă pe vremea clnd trăia fondatorul lui,
respectiv, pe tare şoferul nu o cu­ pentru orbi. Concepţia aparatului rilor şl interpreţilor diferitelor de­ Ministerul Culturii din R D. academicianul 1. P. Pavlov, cl a căpătat denumirea dc „capitala refle­
noaşte. dai- în schimb o cunoaşte dis­ După cum relatează agenţia PAP, este următoarea : o baterie în m inia­ legaţii dc artişti amatori, Vietnam a hotărît crearea unor noi xelor condiţionate“.
pecerul care, do la centrală, comple­ tură alimentează celule lotoHectric e O Cercetările fiziologice comparative dau posibilitatea oamenilor dc
Budolf Kozlowski de la Galeria de care fotografiază fiecare cuvînt. Ce­ teatre: două teatre de operă, nn
tează memoria maşinii electronice. ştiinţă să obţină noi date cu privire la evoluţia activităţii nervoase,
tablouri Wawcl din Cracovia folo­ lulele sînt, la rîndul lor, puse în le­ Pe scena teatrului La Fontafnc teatru dc dramă contemporană şi
Vc seşte radiologia si stereoscopici pen­ gătură cu d in ţii unui pieptene me­ din Paris se joacă comedia „Melcii unul in rare se vor pune in scenă „mecanismelor" fiziologice etc-
In fo to : Vitalii Kislcokov, şeful laboratorului, candidat in ştiinţe
Un grup de tehnicieni de pe lingă tru studierea operelor dc artă. El a canic, care găuresc liirtia pentru a mor in picioare", al cărui autor este lucrări din repertoriul closic viet­ biologice şi Vladimir Nevcrov (drîapta), cercetător, In timpul unei ex­
Universitatea din Liubliana (lt.S.F. reuşit să îmbine aceste două metode putea fi „c itită ” cu degetele. cuttosculul ador Francis Wanchc, namez.
Iugoslavia) nu realizat un mecanism pentru a obţine o mărire a granuln- perienţe.
electronic capabil să analizeze si­ ţiei tabloului examinat cu ajutorul
multan reflexele şoferilor (îndeosebi unui aparat Poentg:-n. După o serie în ajutorul stomatologilor
in tim pul frin ă rii) şi starea automo­ de experienţe. H. Kozlowski a reuşit jr » de săpare ale orbetcluî (Spala Lcn-
(T *
bilelor. Este prim ul instrum ent de să construiască un microsterioradio- M işcările ritm ice efectuate de cele L ii s COP codon). Specialiştii au precizat că
acest gen realizat în Europa. El per­ graf, cu ajutorul căruia fiecare obiect două şiruri dc dinţi în unison cu bă­ acesta se deplasează sub păminl cu
mite printre altele să se înregistre­ examinat cu raze Roentgen poate fi tăile in im ii vor putea fi observate cu o viteză de 60 cm pc secundă. Cind
ze. în tim p ce autom obilul merge, văzut fie în mărimea sa naturală fie ajutorul unui nou aparat creat de este ameninţat dc pericole, viteza a-
starea cauciucurilor şi a frînelor. mărit. Mărindu-se in felul acesta un Institutul de stomatologie al U niver­ nică cinematografică, care a avut loc nimalnlui atinge 2 m pc secundă. In
Iurnizind toate elementele utile pen­ strat de vopsea cu o grosime de nu­ sităţii din Tubingen (K.F. Germană). recent lu Milano. giuni ale ţării s-a constatat că ccl 4-5 ore, orbetele sapă pînă la 10 m
tru a reconstitui cu o extremă pre­ mai citeva zeci de microni, se pot Acest aparat permite să se stabileas­ Palatul de ciocolată mai numeroşi longeviui trăiesc in re­ de noi golciii şi creează la suprafaţă
cizie dinamica accidentelor de c ir­ distinge foarte clar trăsăturile de că mişcări dentare de ordinul unei giunile din Delta Dunării şi la mun­ în numai 45 de minute muşuroaie dc
culaţie. penel ale pictorului. m iim i de m ilim etru. El deschide noi Palatul dc ciocolată este denumi­ «sa unor te. S-a stabilit, totodată, că majori­ pămint în greutate dc circa 14 kg.
Noul dispozitiv permite să se posibilităţi în legătură ru studierea rea unei noi peşteri descoperite dc tatea dintre aceştia au muncit peste Sc cunosc acum toate mişcările pe
60 dc ani. Un sfert din ei au avut o
Dispecer electronic deosebească fără greş structura in i­ parndentozei. Lucrările de cercetare geologi In m unţii Culiman, la o ol- marinăreşti activitate neîntreruptă in muncă ccl care le face orbetele in interiorul
ţială a tablourilor şi prelucrările sau sînt in curs. liludinc de peste 1.600 m. Plafonul puţin S0 de ani. Cercetătorii institu­ galeriilor. Studiile servesc la stabi­
adăugirile ulterioare. Metoda lui lt carenţei, de o rară frumuseţe, pare lirea unor metode eficiente de com­
La Uzina ..Dinamo” din Budapesta Kozlowski permite, de asemenea, să Viractina, un nou a fi tapisat de un maestru cofetar, a Cu multe decenii în urmă, la Ga­ tului au găsit in raionul Vrancea, dc batere a acestor animale care pro­
a început producţia unui nou aparat cărui imaginaţie n creat din zahăr şi laţi erau obişnuite concursuri popu­ pildă, numeroşi longeviui în vîrstă voacă pagube agriculturii.
denum it procesograf, destinat punc­ se stabilească care din straturile pic­ ciocolată bizare filigrane, figurine lare, la care participau amatori din dc peste 90 de ani, luind parte la
turii arc nevoie să lie conservat.
telor de dispecerat. El permite con­ antibiotic şi încrustaţii Alte galerii dau im­ întreaga ţară Festivităţile erau des­ munca timpului. Pc baza anchetelor
trolarea perfectă a producţiei fiecă­ M icrosterioradiograiul realizat de presia a fi acoperite dc o imensă chise pri 11 ă salve dc artilerie. Din­ întreprinse, specialiştii au întocmit 0 veche vatră industrială
rui articol în lr-o uzină. înregistrează criticul de artă polonez a trezit in ­ După antibioticul ceporinn. in blană cu fire din piatră. tre „disciplinele" nelipsite la aseme­ fişe mcdico-sociale pentru mii de
gradul de folosire a maşinilor, lipsa teresul muzeelor dc artă din lumea S.U.A. s-a descoperit lin alt remediu nea ocazii erau ,,trecerea punţii fer­ persoane din diferite regiuni ale ţării, La ocuparea Daciei de către ro­
de materiale sau întreruperea lucru­ întreagă. îm potriva gripei denumit virnetină, Trans-irav mecate in insula dracului", care ce­ care au depăşit virsta dc 85 dc ani. mani, pe meleagurile regiunii BQiiQt,
lui. Observind semnalele lum inoa­ tic o loarte mare eficacitate. M edi­ rca din partea concurenţilor abilita­ Existenţa acestui important număr meşteşugul prelucrării fie ru lu i cons­
se de pe un tablou, dispecerul poate cii Leac h. Clare kman şi D.vers de Ia tea dc a traversa pe bîrnc instabile dc longeviui in ţara noastră a per­ tituia o îndeletnicire a numeroşi lo­
interveni imediat. In faţa lui se află, ^ g S S s e z i i - in H B e B a a B a © Universitatea din Tulnne (New Or- Trans-travul este numele unui nou dc lemn o porţiune dintre grădina mis adinchca cercetărilor ştiinţifice cuitori ai acestei regiuni. Romanii au
de asemenea, un ecran de televiziu­ leans) au declarat că viractina are efect plastic figurativ in cinemato­ publică şi o insulă din lacul Dratcş privind condiţiile optime necesare înfiinţat chiar o şcoală pentru fie­
ne pe care urmăreşte situaţia fiecă­ Tn foaierul Teatrului de dramă nu numai efect curativ ci şi p ro fi­ grafic. FI reprezintă o contribuţie ro- şi lupta cu bărcile, în care fiecare prelungirii duratei vieţii. rari („Schola Fabrorum") la Berzo-
rui loc de muncă. Dispecerul elec­ „P uşkin" din Harkov se află două lactic. mlncască adusă limbajului ciuema- echipă căuta să răstoarne ambarca­ bis (astăzi Berzovia), pe cursul in­
tronic se află în legătură pi'intr-un oglinzi n u ri. Cei care vin la tea­ tografic şi mijloacelor sale specifice ţiunile adverse. Concursurile popu­ ferior al Birzavei. Pe atunci, vatra
sistem de semnalizare cu locurile tru se opresc în faţa lor să-şi aran­ igari n foi dc expresie. Numele trans-trav pro- lare se încheiau cu o „viore bătălie" 2 m. pe secundă industrială a Banatului se afla in
de muncă, pulînd transmite ordinele jeze coafura sau cravata şi. deodată, t'ine din îmbinarea a două mişcări cu flori şl confelii. Aceste „probe" zona Bocşa — Ocna de Fier — Dog-
imaginea lor dispare... Oglinda în­ ale aparatului dc film at. Se obţin ast­
necesare. s-au transmis din generaţie in ge­ sub tteccea. : 1
cepe să strălucească lum inată parcă de lă p tu c ă fel cadre fixe cu perspectivă varia­ neraţie, devenind ozi jocuri tradi­ Birzava şi-a legat de la început
din interior, şi pe suprafaţa ei apare bilă, în funcţie de necesităţi. O in­ ţionale marlnăi eşti.
Automacara anunţul unei premiere, inform aţii < Un american clin Philadelphia, stalaţie automată de comandă şi Noi rezultate Qle cercetărilor ştiin­ soarta de industria fierului. E, poate
despre actori etc. După alte citeva Perr Itesniek a creat form ula unei filmcrc face posibilă sincronizarea ţifice întreprinse anul acesta de spe­ în ţara noastră, riul care din cele
mai vechi timpuri a slujit la topi­
cu folosiri multiple secunde oglinda devine din nou o ţigări fără tutun, dar al cărui gust mişcărilor aparatului Suprapunerea M e trăiesc cei mai cialiştii Institutului central dc cer­
oglindă obişnuită. este. în mod practic, identic cu cel şi anihilarea acestora duce la intere­ cetări agricole din Bucureşti au com­ rea metalelor. Astăzi, pe molurile
La Uzinele constructoare dc ma­ Nu numai in teatre, ci şi în alic al ţig ă rilo r obişnuite. sante posibilităţi cinematografice, oameni pletat studiile cu privire la cunoaşte­ Birzavei, la Reşiţa, cele două fur­
şini din Scbnitz (K.D. Germană) a in stitu ţii din Harkov au fost insta­ Pentru aceasta sînt folosite foile puţind pune mai mult in evidenţă rea vieţii şi migraţiei unor animale nale automatizate de citc 700 m.c.
fost construită o automacara — ADK late oglinzi în scopuri publicitare. de lăptuc ă deshidratate, pi esa le şi situaţii psihologice in filmul ortis- In urma unor recente cercetări rozătOQie. Prin marcarea cu izotopi fiecare dau anual o cantitate de fon­
V/5. Aceasta a preluat de la auto­ Inventatorul lor este tehnicianul tic. Noul procedeu, al cărui autor întreprinse de specialiştii Institutului radioactivi s-a constatat, intre altele,
mobil mobilitatea, iar dc la maca­ G uievici. Efectul nu este greu de uscate. Ţigările preparate pe bază este operatorul Sergiu lluzum, s-a de geriatrie „ Uucurcşti" in citeva re­ modul dc folosire a galeriilor, dis­ tă dc patru ori mai mare dccit în­
rale înălţimea, calităţi care îi per­ obţinut. Sticla se acoperă ru un de foi de lăptucă nu produc asupra tanţelor, vitezelor; de deplasare şi treaga producţie a ţării in 1938.
m it să ridice o greutate de 1.5 tone strat toarte subţire de amalgam de organismului efecte dăunătoare ca bucurat de o deosebită opreciere la
la o înălţim e de 25 m. Macaraua argint, apoi cu un strat de lac in ­ ţigările de tutun, nici nu conţin sub­ cel de-al Vl-lea Congres al Uniunii
ponte fi pregătită pentru lucru în nu­ color. în locul stratului protector de stanţe cancerigene. internaţionale a asociaţiilor de tch-
a descoperit în nordul Norvegiei o Copacul este băliîn de 000 de ani,
peşteră care se pare că este cea mai are o înălţim e de 25 de metri şi o
mare din Europa. Ea măsoară peste circum ferinţă de 12 metri.
i i i O © © 3 km lungime si cdo 300 m adineime. ® Pietro Cnlosîno a recoltat în gră­
0 La 29 octombrie 19C4 s-a năs­ dina sa din Nicastro (Italia) un car­
cut prem atur (la şapte luni) copilul tof in greutate de 630 grame. Spe­
o In Inkulln (Siberia răsăriteană) poduri vechi, pesle 200 de biserici, cel mai mic care a existat vreodată. cialiştii de la Institutul provincial de
s-n descoperit un diamant de d i­ peste 90 de locuinţe în stil medieval. La naştere, copilul cinlărea 900 de agricultură încearcă să afle cauzele
mensiuni neobişnuite : UD.1 carate. ® Galeria naţională din Londra a grame, apoi a scăzut la 000 grame, acestei dezvoltări anormale.
El a p rim it numele de „Octombrie". achiziţionat unul din cele mai cele­ iar în prezent ©întăreşte ceva mni ° Un corb. plecat de Ia Iviasar (la
Zăcămintele din această regiune, bre tablouri ale lui Cezanne : „Fe­ puţin de 700 de grame. 200 km de Moscova) la 31 mai 1958,
care au început să fie exploatate de mei In scăldat". Suma plutită repre­ M edicii de la spitalul Boger W il­ a sosit la Mulhouae (Franţa) la 7 no­ t L . • 1
numai riţivn ani, au produs pînă zintă un adevărat record : o jum ă­ liams. care au asistat la naştere, de­ iembrie J964. EI avea la picior un
acum peste 1 000 de carate. Ele sînt tate de m ilion de lire sterline. clară că copilul nu poate fi alim en­ inel cu inscripţia Moskva 301721.
încă departe de a fi epuizate. tat pe cale intravenoasă. deoarece
® La Paris a fost inaugurată o cen­ e Joseph Heeb, de origină elveţian,
o Capitala Lituaniei. Vjlnius. pare trală telefonică, tare dă posibilitate venele lui sînt subţiri ca firele de
a fi m ult mai veche decît se presu­ abonaţilor să obţină automat legă­ păr. Copilul este hrănit printr-un a reuşit să construiască in 300 de
punea. Pînă acum se considera că tura cu Anglia şi It l'.G. Aceasta este tub introdus in stomac. ore. din piesele detaşate a cinci bi­
întemeierea ei datează din anul 1323. prim a etapă dintr-un plan mai larg. ° O vacă de rasă olandeză a dat ciclete. o pendulă' în stare perfectă
de funcţionare. Pendula, expusă la
Or. supă lui i recente au scos la lu ­ care tinde să înmulţească numărul naştere unui viţel cu cap de măgar Geneva, seamănă cu o ciudată sculp­
mină ruinele unei clădiri din piatră, con vorbirilor telefonice directe cu şi cu cele patru, membre îm pletite tură trapezoidală.
construită în secolul X III. A r li vor­ cîl mai multe ţări străine. intre ele. V iţelul a m urit la puţine
ba de o biserică catolică. In cursul ® Winston C lnirchill va fi prima ore după ce s-a născut. o Americanul George Shirer sufe­
acestor ccreclări. s-au descoperit şi persoană in viaţă a cărui efigie va fi 0 Acum se poate preciza : oul a ră de mai bine de 30 de ani de in ­
obiecte dc ceramică dntînd din seco­ tipărită pe tim brele engleze. După apărut înaintea găinii. Un purtător somnie. Tonte ateste nopţi albe. el
lele X III şi X IV . cum se ştie. pe tim brele britanice dc cuvînt al Societăţii geografice na­ le-a folosit învăţînd lim bi străine.
0 Lucrările pe şantierul hidrocen­ este im prim ata doar efigia monar­ ţionale din S.U.A. a declarat că rep­ In prezent, vorbeşte perfect 37 de
tralei „U ubrovnik" din Il.S.F. lu - hului. Această tradiţie a fost încăl­ tilele depuneau ouăle cu milioane de lim bi.
gosinvîn sînt în toi. M uncitorii au cată o singură dată. în 1DC4. cind s-a nni înainte ca păsările preistorice 0 Recordul mondial de „rezisten­
term inat săparea şi betonnrea tune­ emis un tim bru cu efigia Iui Shakcs- să-si fi făcut apariţia. ţă la tw is r a fost bălut la Tyldesley.
lului de aducţiune cu şapte luni şi peare. 0 In Japonia s-âu pus în vînznre M eritul ii revine unei doamne care
jumătate înainte de termen. Aceasta ® In U.P.S.S., la nord-vest de Ţ i­ conserve din carne de şarpe. Aceas­ a întrecut cu o oră — dansind 101
va face posibilă darea în funcţiune nutul păm inturilor desţelenite, s-n tă noutate gastronomică a provocat ore consecutiv — recordul precedent
a hidrocentralei cel mai tîrziu la 1 descoperit un mare lac subteran, cu vii discuţii în rîndurile „specialişti­ stabilit de francezul Pierrc Gastnn.
aprilie a.c.. în loc de 1 iunie cum o capacitate evaluată la 2G3 milioane lor". Deocamdată, puţine persoane © Un restaurant, care s-a deschis
fusese planificat. Hidrocentrala de metri cubi. Păturile superioare au îndrăznit să consume neobişnui­ recent Ia New York, pune la dispo­
„D ubrovnik" va produce 1.100.000 000 sînt de apă dulce, iar cele inferioa­ tul produs. ziţia clien ţilor săi cuburi-jncării, cu IfELCiFA. — 100 tone de fontă în curs dc topire an plecat din JIagondangc în direcţia Lic.gc.
kWh energic electrică pe an. re. mai grele, sînt de apă sărată, ° Pompierii dîn California au udat. (are se pot distra în tim p ce aşteap­ iMctalu! turnat la o temperatură dc circa 1.390 grade, a fost descărcat in Belgia la 1.2G5 grade, după
o Pe teritoriul Albaniei se află Avînd un gust excelent, npn dulce cu 2.000 litri de apă, cel mai marc tă să tic serviţi. ce a parcurs 303 km. Tonta a voiajat într-un vagon-pungă cu tem peratura egală, de fabricaţie belgiană.
peste '1(10 de monumente arhitecto­ ar putea fî folosită pentru alim enta­ „stejar american", şi astlc) l-nu sal­ Se spune că, pînă să i se aducă Acest uriaş container se prezintă sub forma unei lungi ţigări cenuşii um flaţii la mijloc, care pivotează
nice de o deosebită valoare artistică. rea unor localităţi. vat de In un incendiu izbucnit in mîncaren comandată, un cetăţean a pe o axă longitudinală. Acest sistem dc transportare a fontei în curs dc topire între furnale este folo­
P rintre ele, se numără 05 cetăţi, 14 0 Un grup de studenţi londonezi Parcul Naţional „Pride of Angelus". construit un adevărat zgirie-nori, sii Hc ani dc zile in S.U.A., Franţa şi Belgia, dar pînă fu prezent pc distanţe scurte.
In foto : Vagonul pungă pentru transportul fontei in curs dc topire.