Page 27 - 1965-01

Pog. 3
3120 Dramul socialismului

Munca politică de masă în CETAŢEANULU

n a fi tratat. Este adevărat că aştepţi
X»J im ele zile : R E A LIZ A T !
refera» Operativitate si din cauza num ărului marc de
U W
I pacienţi dar si din nercspcctarea
program ului de lucru de către unii
medici. Ca să-ţi tra i ev» i aici o mă­
m r e z o lv a r e a sea trebuie sa rupi cîteva zile clin CINEMA 21.52 Muzică instrum entală : 22,13
tim pul liber pe care-1 ai. Muzică uşoară interpretată dc Sa-
Fără îndoială că cele mai solici­ DEVA: Can-Cnn — cinematogra­ cha Diestel ; 22,30 Muzică de dans.
cerinţelor tate de către oamenii muncii sînt ful ..Patria."; Locotenent C rislina strumentală ; 7,00 Cîntă fanfara re­
Programul II : 6.45 Muzică in­
unităţile comerciale. Pentru a sa­
tisface cerinţele cum părătorilor au — cinem atograful „A rta "; PETRO­ prezentaţi vă a A rn vilei ; 7.40 „Cin-
dc veselie —
30 de ani
ŞANI :
fost luate măsuri de deschidere a cinematograful „R epublica"; Vese­ tece) de viaţă nouă" — emisiune
In viaţa de toate zilele sc ivesc o noi unităţi şi de modernizare a ce­ lie la Acapulco — cinematograful de rinicec populare : 8,00 Clubul
scrie de probleme mărunte sau de lor existente. Exemple se pot da „7 Noiem brie" ; LU PEN I : In voioşiei ; 10.00 Muzică populară
mai mare im portanţă pe care tre ­ multe. Există însă unele centre lip ­ villc-are — cinem atograful „C u l­ la cererea ascultătorilor : 10.33
buie să le rezolvi; înccpînd de la re­ site do unităţi comerciale. M unci­ tu ra l" ; S IM E R IA : 'M o ra l J03 M elodii dc muzică uşoară : 13,15
pararea pantofilor şi pină la procu­ to rii staţiei C.F.R. Sim oria-ti iaj au — cinem atograful „M ureşul"; A LB A Din folclorul muzical al popoare­
rarea unui costum de haine, de la solicitat de nenumărate ori deschi­ IU L IA : Păşesc prin Moscova — lor ; 13,45 Muzică uşoară iniei pre­
servirea unui pahar cu sirop, pină derea unui punct alim entar de unde cinem atograful „V ic to ria 11 : F ra ţii tată de Gcorge Punea : 14.15 La
la cumpărarea unei g a rn itu ri de să se aprovizioneze. Cu toate aces­ corsicani — cinem atograful „23 microfon: Satira şi um orul ; 15.45
mobilă, depunerea unei sume de tea s-au ales doar cu prom isiunile, August"; SEBEŞ: Încurcătură bles­ Muzică corală rom?noastă : 1H.30
bani la C.E.C.. trim iterea unei tele­ ci fiin d nevoiţi şi acum să meargă temată — cinem atograful „Progre­ „Mîndre-.s jocurile oonsire" — r-
grame etc. Pentru toate acestea ai pină ln Simeria. cale de aproxim a­ sul"; Totul despre Ii va — cinema­ misiune de jocuri popuim o : 17.00
nevoie de tim p. Dorinţa fiecărui ce­ tiv 3 hm. pentru a se aproviziona. tograful „Sebeşul"; ORAŞTIK: Co­ Muzică vocală do Sabin Drăcoi :
tăţean este de a li servit cit mai Si la Petri la 'se sim te lipsa unei co­ misarul M aigret s? înfurie — ci­ 17,15 Onmem şi fapte : 18.37 So­
lepede astfel ca tim pul afectat re­ fetării. A ici a existat cofetărie dar nematograful „P atria"; Cele 3 lum i lişti si for m aţii de muzică uşoară :
zolvării acestor probleme să fie cit nu se ştie din a cui dispoziţie a ale lui G uliver — cinematograful 19,05 Seară de romanţe; 10.30 A rii
mai scurt. fost desfiinţată. Aşa că, petrilenii „Flacăra" ; HAŢEG : Kaloian — ri- si duete din opere; 20.00 Muzică dc
Scrisori sosite Ia redacţie din toa­ hi unei cînd vor să servească p ră ji­ nemntogi nl'ul „P opular"; BRAD: dans : 20.45. Ciută orchestra dc
te părţile le giunii demonstrează tu ri trebuie neapărat să se deplase­ lin ia ri — seriile I şi )\ — cine­ muzică uşoară Georges M alacrino ;
creşterea gradului de conştiinţă al ze la Petroşani. matograful „Steaua roşie'. 21,45 Emisiune literară : 22,15 M u­
acelora C3re au datoria să deser­ In incinta C om binatului siderurgic zică uşoară de Nicolac K ierul eseu :
vească cetăţenii. Scrisori ca cele Hunedoara funcţionează mai multe RADIO
semnale de Alexandru loja. de la bufete de unde m uncitorii pot servi 22,30 Noi înregistrări de muzică din
U .n.C M . Deva, loan Tonta din co­ unele gusturi în tim pul pauzelor. Programul I : 6,00 Concert de d i­ opere, realizate în studiourile noa­
muna Topliţa şî altele aduc exem­ Părerea m uncitorilor despre aceste mineaţă ; 8,00 Sumarul pi esei ; stre.
ple despre felul in care sînt rezol­ bufete nu este cea mai b^nă. 8,06 Dansuri sim fonice rornîneşii ;
vate problemele cetăţenilor, preo­ — Bufetele din combinat" — ne 8,30 Teatru la m icrofon pentru TELEVIZIUNE
cuparea pentru îm bunătăţirea con­ scrie iov. Tanis M ihalis. sînt slab
copii : „Douăzeci de mii de leghe
tinuă a ca lită ţii deservirii. aprovizionate. De ce nu se iau mă­ sub m ări" ; 0.30 Interpreţi de mu­ 8,50 Gimnastica de înviorare la
dom iciliu : 9.00 Reţeta gospodinei;
Uncie scrisori insă ne aduc veşti suri de îm bunătăţire a situaţiei ? zică populară : Dan Moise.scu, N i- y.,30 Emisiune pentru copii şi t i ­
care nu bucură pe nimeni. Ele se Din Băiţa a sosit o scrisoare în colae Băluţă şi A lexandru T iiru ş ;
referă la deficienţele care se mai care se arată faptul că aprovizio­ 10.00 Actualitatea muzicală : 10.45 neret : „Echipajul V a l-V irle j p ri­
meşte oaspeţii (reluare). Poşta co­
manifestă încă în rezolvarea cerin­ narea cetăţenilor cu pîine se face Cîniă corul de copii al Radiotele-
ţelor oamenilor muncii, lată dteva: defecluos. A ici există un procedeu: viziunii ; 11.03 A rii şi duele din p iilo r ; 11,00 Emisiunea pentru
Din Ilia ne-a sosit a scrisoare dacă vrei să fii servit, trebuie să operete; 11.30 Din cele mai în­ s a te ; 19.00 Jurnalul televiziunii :
I semnală de C. Slănciulescu. care re­ a ju ţi la transportarea pi in ii de la drăgite melodii populare ; 12.00 19,10 Iarna pe uliţa ; 19.50 La stra­
clamă modul defectuos de muncă al brutărie la centrul de desfacere. Cu­ Interpreţi de muzică uşoară : 12,30 da ; 21.40 Muzică uşoară... cu Pom-
pilia Stoinn şi Mariu.ş (orga : ln
salariaţilor oficiulu i poştal din lo­ rios fel de a deservi oamenii mun­ Balete din operele „Fausi" de Gou- încheiere : buletin de ştiri, sport
calitate. Cetăţeanul respectiv a aştep­ cii ! nod şi „C id u l" de Massenei ; 13,10 şi buletin meteorologic.
tat un colet tîntp de 16 zile. După Un grup de cetăţeni dîn satele Boz De toate pentru toţi ; 14,00 Concert
16 zile o cumnată de-a lui irecînd si Tirnăviţa. raionul Ilia. ne-au re­ de muzică uşoară ; 15,30 Program Euletin meteorologic
pe la postă a observai pachetul care latat ; pentru iu b ito rii m uzicii populare ;
era pregătit pentru a fi trim is re­ —■ In ultim ul tim p magazinele să­ 16.00 Din creaţia corală a compo­ PENTIIU 24 OUE
tur. El avea adresa corectă şi c- teşti din comuna Brunişca şi mai n- z ito rilo r noştri din trecut : 16.15
Vreme
schimbătoare, cu rcrul
xactâ scrisă pc cl. Cînd a întrebat Ics cel din satul Boz sînt slab apro­ Piese de estrada : 16,30 Cîntă Luis mai m ult acoperit. Vor cădea preci­
pe dirigintă de ce nu a fost predat vizionate cu articolele necesare pe M ariano — muzică din operele ; pitaţii sub formă de ninsoare, lapo-
coletul respectiv, ea a răspuns foar­ tim pul iernii. Mai m ult. localul co­ 17.00 Muzică populară la cererea viţâ şi ploaie. V in lu l va sufla mo­
te degajată : operativei din Boz este închis de trei colectivului de mum de la Ex­
— Eu nu am auzit de acest nume săptămîni. iar bufetul din acelaşi sat ploatarea minieră Muncelul Mic. derat. cu intensificări din sectorul
în comuna Uin... stă închis de trei luni. Este de la regiunea Hunedoara şi a m em bri­ vest Temperatura in uşoară creş­
Poale oare li numită altfel decît sine înţeles că nu avem de unde tere: ziua va fi cuprinsă între 0 şi
superficialitate o astfel de a titu d i­ cumpăra anum ite lucruri strict ne­ lor cooperativei agricole de pro­ -f-5 grade, iar noaptea între —3 şi
ducţie din comuna V lâdiln. regiu­
ne ? cesare. Preşedintele cooperativei, nea Oltenia ; 17,30 Din viaţa sate­ - r 2 grade.
M ult tim p au pierdut sî cetăţenii Nicodim Gnşpar, în loc să se preo­ lor patriei ; 18,00 „A m îndrăgit o
din satul Flăiesii pentru a rezolva cupe de buna funcţionate a unită­ melodie" — emisiune de muzică PENTRU URMĂTOARELE
problema în tre ru p e rilo r de curent ţilo r se ţine cu totul de alte lucruri. uşoară rominească ; 13,30 Em isiu­ 3 ZILE
electric din comună. Deşi s-au fă ­ U.R.C.C. llîa trebuie să ia măsurile
cut numeroase sesizări. secţia ce se cuvin pentru curmarea unei ne literară ; 18.45 Canţonete ; 20,15 Vreme favorabilă p re cip ita ţiilo r
l.n.E.H. din Haţeg îm îrzîe să ia astfel de situaţii. Teatru la microfon, ciclul : M ari si m temperatul a în creştere u-
măsurile necesare. Am redat doar cîteva aspecte p ri­ interpreţi din tre c u t: „T a rtu ffe " ; şoarâ.
O altă scrisoare din comuna Po­ mite de la corespondenţi asupra fe­
iana. raionul Sebeş, se referă la ne­ lulu i cum cetăţenii sînt deserviţi de
cazurile celor 600 abonaţi ai staţiei către unele organizaţii, in s titu ţii şi LUNI II IANUARIE 1965
de radioficore. A udiţia, după cum întreprinderi. Desigur că deficien­
ne informează tov. Aron Dobrolâ, ţele semnalate ca şi altele au dus
lasă m ult de dorit. Cetăţenii au tot la pierderea m ultor ore şi zile care
umblat, dar n-au rezolvat nimic, puteau fi folosite în alte scopuri, RADIO Duete vesele din opere : 10,30 Cin-
pentru că n-au găsit destulă înţe­ lată de ce se impune cu toată tăria t«'i orchestra „Barbu Lă u ta rii" a
legere nici la r -vanele raionale. să existe m ii multă preocupare faţă Programul I : 5.30 Lecţia de gim ­ F ilarm onicii de stat „George Enca-
La secţia si antologie a p o lic li­ do rezolvarea cu prom ptitudine a cu“ ; 17,00 Piese instrum entale de
populară ;
nastică ; 5,40 Muzică
nicii C. S. Hunedoara ţi-a r trebui cerinţelor oamenilor muncii. 6.07 M elodii de estradă ; 6,20 Em i­ com pozitori rom îni : 17,40 Tinere­
tim p nu glumă ca să ajungi pentru V. A LB U siunea pentru sate : 6.45 Salut vo­ ţea ne e dragă : 18.03 Jocuri popu­
interpretate la
acordeon ;
lare
Efectele m uncii politice de ninsă articole, inform ări pe teme interne, ios de pionier ; 7.30 Sfatul medi­ 18,15 Revista economică radio ;
fie manifesta în tim p, cu o im en­ si internaţionale. $î unele probleme cului ; 8,00 Sumarul ziarului „Sciri- 10,35 Noi înregistrări de muzică
sitate si un grad de cuprindere di­ de mică însemnătate, la prim a vede­ teia" ; 8.04 Cîntece şi jocuri ; 9.20 corală : 18,50 La microfon : Satira
ra livă a m uncitorilor şi-nu găsit o La îinceput de nou trimestru şcolar
fe rit, Priceperea de a înmănunchia re, dar de a căror rezolvare depin­ M elodii populare interpretate do Si umorul (reluare) ; 19.30 Din cîn-
aceste elemente, de a le canaliza, de în bună parte inform area ope­ ansamblul de fluieraşi din Vaide- tecek* şi dansurile popoarelor ;
u nit, în direcţia în fă p tu irii sarcini­ cni, regiunea Argeş : 9,35 Sclec- 20,30 Noapte bună. copii : „Ne-
lo r economice reflectă potenţialul soluţionare justă. Tovarăşii de la 9 ţiunî din operete ; 10,40 Emisiune gruţu" — poveştile de V ictor Si­
organizatoric si politic al organiza­ secţia maşini de cusut, sectorul uzi- muzicală pentru cei m ic i: 11.00 vei idiş.
ţiilo r de partid. Com itetul de partid naj au găsit o formă ingenioasă de (Urmare dîn pag. ]) re. în decursul trim estrului, materia bine pregătite, iar în cadrul acesto­ Form aţii de muzică uşoară: 11.30
de la U. M. Cugit* a acumulat o distribuire a presei (foto nr. 4). a 15 ore, în care profesorii au absen­ ra să fie înlăturate discuţiile forţa­ Cîntece şi jocuri populare ; 12,39
bună experienţă în acest domeniu. Pe prim ele file din cartea noului reflectat in numărul destul de mare tat. a fost aglomerată în restul ore­ te şi sterile caic le scad valoarea. Pagini din opere : 13,10 Program TELEVIZIUNE
Realizarea sarcinilor economice pe an, m uncitorii uzinei au înscris şi de elevi mediocri sau corigenţi la lor. supraîneărnnd astfel elevii, ceea Pentru înlăturarea deficienţelor de muzică populară alcătuit la ce­
cinul 1064 — la producţia globală în alte lapte pozitive care vorbesc des­ obiectele de cultură generală. ce a dus la o slabă însuşire a mate­ semnalate în activitatea de predare 19.00 Jurnalul televiziunii : 19,10
proporţie de 101,20 la sută, Ja pro­ pre rodnicia muncii politice de masă Unii profesori si învăţători folo­ riei din partea acestora. Ia clasă, conducerile şcolilor trebuie rerea «ascultătorilor ; 14,10 Din crea­ Pentru şcolari : C uriozităţi bota­
ducţia m arfă 101,57 la sută, la pro­ desfăsurală de organizaţiile de sesc încă un stil de muncă defectuos; Deficienţe s-au semnalat şi în no­ să urmărească mai îndeaproape spo­ ţia de cîntece a com pozitorului Va- nice ; 19.40 M uguri în soai e ; 20,55
ductivitatea m uncii 100.78 la sută — partid. Ln secţia forje toţi m uncito­ aceasta datorită faptului că nu n- tarea ritm ică a elevilor. U nii pro­ rirea interesului cadrelor didactice sile Popovici ; 14,30 Vreau să ştiu. Im provizaţie, artă ; 21,15 Recital
6int dovada răspunderii de care este rii au fost prezenţi la datorie, iar coi'dă im portanţa cuvenită studierii fesori s-au obişnuit să acorde note faţă de studierea m etodicilor de spe­ C uriozităţi din lumea metalelor ;
pătruns fiecare m uncitor. planul de producţie a fost realizat problem elor de metodica predării şi doar in ultim a parte a trim estru­ cialitate, contribuind astfel la rid i­ vocal-inst rumen tal... 21,50 Tele-
Pe primele file din cartea noului în proporţie de 121 la sută. Acelaşi nu se străduiesc să aplice la clasă lui. iar a lţii, de exemplu cei de lu­ carea ca lită ţii şi eficienţei lecţiilor Din istoria term om etrelor; 15.30 sport ; In încheiere: buletin de
an citim despre exemplul person.nl lucru au raportat si colectivele de cele mai adecvate metode şi proce­ crări practice de Ia Şcoala medie predate. Muzică uşoară rominească ; IG.10 Ştiri şi buletin meteorologic.
al com uniştilor în muncă. Comunis­ muncă de )a secţiile maşini-unelte, dee Asa se explică greşelile in m un­ din Simeria. nu trecut notele în ca­ In scopul ridicării ca lităţii cunoş­
tu l Ion Gros, fo rjo r (folo ni*. 1) a sculărie şi altele. că ale unor tovarăşi învăţători si talog doar cu ocazia încheierii tri­ tinţelor elevilor, toate cadrele didac­
realizat prevederile planului de pro­ La munca politică de masă. la pit)lesoii de la Şcoala generală de mestrului. tice trebuie să manifeste aceeaşi
ducţie, în prim a zi din noul an, in explicarea detailată a sarcinilor ce 8 ani din Simeria, Şcoala generală Au existat de asemenea lipsuri şi exigenţă sporită faţă de elevi. în- EXPLOATAREA MINIERĂ MUNCELUL MIC
proporţie de 135 la sută. Un succes revin colectivelor de m uncitori par­ de 8 ani din Rapolt, ale unor tov. în munca educativă cu elevii. Unii drum înd în acelaşi tim p studiul in­
asemănător au obţinut si comuniştii ticipă cu însufleţire, cu experienţa ingineri < are predau obiectele de d irig in ţi nu aplică cu consecvenţă dividual al elevilor. In acest sens
Ion Şuvaină, frezor şi Ion Bota, lă­ lor, cei mai buni m uncitori, m aiştri cultură tehnică la şcolile profesio­ şi hotăi’ire regulamentul şcolar. Asa trebuie evitat aspectul unor dictări A N G A J E A Z A :
cătuş de Ja secţia sculărie. Ei au de­ si ingineri. Tn fotografia cu nr. 5. nale. se explică existenţa încă în rindul la lecţii, pericol ce se iveşte mai
păşit planul zilnic cu 35, respectiv comunistul Ion Cristea, inginer la De asemenea, unele cadre didac­ elevilor a unor m anifestări cum ales la obiectele pentru care sînt
cu 37 la sulă. Colectivul gazetei de sectorul montaj general, explică şe­ tice au manifestat tendinţa de a ve­ sînt: intîrzierile sau absenţele ne­ puţine manuale. — artificieri; — vagonetari;
perete a consemnat aceste succese fu lu i de brigadă Teodor Vodă. lă­ rifica cunoştinţele elevilor strict in ­ motivate de la anumite ore, frec­ Conducerile şcolilor vor trebui să
ale tov. Suvainâ şi Bota printr-o te­ cătuşului Ion Pătmşcu şi controlo­ dividual. neglijînd clasa, fapt ce a ventarea unor film e contraindicate ajute cadrele didactice, mai ales ceie — mineri; — strungari;
legramă (foto Tir. 2). Tot la secţia rului de calitate Gheorghe Ludoşnn dus la indisciplină, sau la alte pre­ pentru elevi, indisciplina în tim pul tinere, la întocmirea p la n ifică rilo r
sculărie am mai reţinut un fapt in ­ schema de montare a maşinii de ocupări, în tim pul orelor, din par­ orelor sau în afara lor etc. calendaristice pentru trim estrul II. — ajutori mineri; — muncitori
teresant în ce priveşte popularizarea frezat. tea elevilor. La grupul şcolar m inier, de p il­ în aşa fel ca ele să îndeplinească
fru n ta şilo r în întrecerea socialistă. O discuţie în tovărăşia desenu­ La unele scoli, cum este cea din dă, numai în luna octombrie, elevii toate cerinţele pedagogice şi a me­ necalificaţi.
La panoul de onoare (foto nr. 3) n- lui nu înseamnă toiul. A jutorul con­ Cozia, neglijarea clasei a mers pină anului II I A si C au avut peste 20 tod icilor de specialitate.
lâ tu ri de fotografiile fruntaşilor in cret, o îndrum are preţioasă „la faţa acolo îneît s-nu dat teme de exe­ absenţe de la ore. iar la grupul Preocupaţi cu toţii — d irig in ţi, pro­ Lămuriri suplimentare se vor da la sediul ex­
întrecere cum sînt iov. Gheorghe Fi- locului1* (foto nr. 6) este orlcînd bine­ cutat în clasă, ia r supravegherea e- şcolar de construcţii sînt elevi caic fesori, directori de şcoli —, pentru ploatării, telefon: Brăniţca nr. 13.
lim on, A vram Prodan, Francisc Cor­ venită. La această părere subscrie lc vilo r a fost încredinţată celor din au depăşit num ărul reglementar de continua îm bunătăţite a m uncii, sub
ner şi a lţii, sînt expuse şi piesele şi şeful de brigadă Teodor Vodă. clasele maî mari. ore nemotivnte. fără insă ca d iri- îndrumarea permanentă a organelor
pe care ei le-au prelucrat sau con­ „A stfel — ne relatează el — noi S-a manifestat, de asemenea, în g in tii să in măsurile în consecinţă. si organizaţiilor de partid, în noul
fecţionat. am reuşit încă din prim ele zile ale unele cazuri, lipsă de interes faţă Toate acestea denotă că pe lin ia trim estru să m uncim în aşa fel în­
Munca cu presa constituie de ase­ noului an să ne realizăm sarcinile de predarea materiei planificate. La muncii de educaţie nu s-a făcut to­ eît să lichidăm lipsurile ce s-au ma­
menea o preocupare a b iro u rilo r or­ încredinţate11. şcoala tehnică de m aiştri, unde pre­ tul. D l» aceea profesorii d irig in ţi au nifestat pînă acum. să ridicăm ca­
ganizaţiilor de bază. Periodic se or­ Text : A NAGY dau ingineri din producţie, la anul datoria să acorde o maî mare aten­ litatea procesului inslructiv-educa-
ganizează discuţii pe marginea unor l oto: V. ONOIU I1I-B, la obiectele instalaţii sanita- ţie orelor educative, ele să fie mai tiv la nivelul cerinţelor actuale.

I
 M i m s
■ ■ ■ n a e s x M B a B a a i n a H iM »
>NTd£PRICI DEPE ffiOUSTQtALA DE STAT
Judecătorul de minori Jocuri întrerupte Şapte ani de căsnicie

' UN B O G A T SORTIMEN
FLORI ARTISTICE O IN MASE
PI AS TI CE, S CILQURl f l
CREIOANE MECANICE

Producţie o studiourilor „TJ.F.A." din R.F.G., film u l „Ju ­ F ilm ul de mai sus, producţie a studiourilor din R. P.
decătorul dc m in o riu deschide o problematică interesantă Bulgaria, este închinat organizaţiei de pionieri din R.P. B ul­ Este o comedie tipic americană, realizată dc Dill.v W il-
— reabilitarea delicvenţilor m inori. In majoritatea ţă rilo r garia, cu p rile ju l celei dc a 20-a aniversări. El este o pa­ der, bun cunoscător al genului, autorul film u lu i „A p a rta ­
occidentale, num ărul delicvenţilor m inori sporeşte pe 7,i cc gină închinată eroismului si abnegaţiei lu p tă to rilor bulgari m entul'1. M otivele comice sînt cunoscute: căsnicia, încer­
trece şi nu întotdeauna măsurile luate dc autorităţi reuşesc din tim pul ocupaţiei fasciste.
să-i aducă pe tine ri pc calea cea bună. Figura centrală a film u lu i o constituie Mitico Palauzov, cările naive şi stîngace ale soţului de a evada din normele
Judecătorul de m inori, Ferdinand Bluhme, aplică o me­ un băieţel dc vreo 12 anî, caic, sul) înrîurirca prieteniei cu vie ţii conjugale, în absenţa soţiei, rcm uşcărilc si pocăinţa
todă interesantă, care va da în cele din urmă rezultatele un luptător pentru libertate, va intra în rin d u rilc p a rti­ (ui, la fel dc neajutorate.
dorite. Fiecare caz constituie pentru el o realitate psiholo­ zanilor.
gică pe caic o sondează cu competenţă şi găseşte c fr’c dc Pătruns de ură îm potriva duşmanului, Mitico luptă cot Efectul comic se întemeiază în mare măsură pc dialog.
readucere a tin e rilo r nu numai prin metoda conslringerii ci Ia cot cu tovarăşii săi mai mari dîn detaşament. B llly W ildcr găseste un excelent p rile j de a caricaturiza
$i prin cca a convingerii. Focuri ucigaşe pun însă capăt v ie ţii nevinovate a aces­ ridicolul unor deprinderi im prim ate în mentalitatea am eri­
Bun şi rău (după situaţie), inteligent şi preventiv, B luh- tui cop;), care a adus luptei pentru libertate şi fericire, sa-
n e reabilitează o tinără fată despre care se considera că e o rificiu l suprem. Viata şi moartea lui eroică reprezintă un canului de rînd prin modo psihanalizei si erotism ului ieflin,
un „caz pierdut". Inge Schuniann va ajunge In ccic din simbol al luptei şi je rtfe lo r celor mai tin eri fii ai poporu­ ahmenlnt de film ele şi romanele senzaţionale.
urmă să ducă o viaţă demnă şi omenească. lui bulgar in anii grei ai ocupaţiei fasciste.