Page 29 - 1965-01

DIN NOV LA ŞCOALA
PROt.ETARl DIN TOATE ŢARII.F. UNIŢI VAI
j Biblioteca Contra'â

Ora 7.45. Pe străzile cufundate încă
în .semiîntuneric, grupuri de elevi
se îndreaptă spre porţile şcolilor.
Mai mari sau mai mici, cu ghiozda­
ne sau serviete, bine îm brăcaţi si
cu obra jii înroşiţi de ger, şcolarii
inundă coridoarele, îşi caută nerăb­
dători clasele, colegii.
Pai tea cea mai emoţionantă a re-
în tiln irii sc consumă înainte de a
suna şi in cele cîtcva m inute de după
începerea orei. Se regăsesc in clase­
le călduroase, proaspete şi cinate
prietenii şi colegii de scoală, de cla­
să, de bancă. Se povestesc pe neră­
suflate întîm plările din vacanţă.
ANUL XVII. NR. 3121 MARJ1 12 IANUARIE 1965 4 pagini. 25 bani M ai sint cîtcva m inute pină la
ora 8. G rupurile se despart, fiecare
aleargă la locul său din bancă, răs­
foieşte caietele, caută cărţile Cîtcva
secunde domneşte liniştea,
nu se
AGENDĂ DE ÎNTRECERE Darea în folosinţă aude decît foşnetul filelor, apoi din-
ir-odalâ un nou val de discuţii spar­
a noi policlinici ge tăcerea. Sint m icile inform aţii
despre temele date pentru vacanţă,
La Galaţi, Giurgiu, Buzău, Paşcani, despre lecţiile la zi.
P e graficul Cimpulung-Muşcel au fost date în teva săptâm îni de vacanţă, soneria
Sună. Pentru prima oară după ci-
folosinţă noi policlinici. A ltele
ca
cele din Roman. B kaz şi din alte o- invită elevii in clase. In şcoală s-a
minerilor raşe au fost modernizate. S-au rea­ aud clecît paşii uşori ai profesorilor
instalat o tăcere desăvârşită. Nu se
îm bunătăţirea
lizat. de asemenea,
co n d iţiilo r de asistenţă sanitară prin ce se îndreaptă spre clase.
M inerii V ăii Jiulu i au încheiat a- punerea la dispoziţia populaţiei din începe un nou trim estru de m un­
nul trecut cu un bilanţ rodnic. O sin­ Bucureşti, Cluj. Timişoara, Braşov,
de bucurii
că. de frăm întări,
şi
gură cifră este de natură să convin­ Constanţa, Craiova, precum şi din succese, o nouă etapă de studiu care
gă : peste 100.000 tone cărbune in localităţile rurale din regiunile Ba­
afara planului. nat, Crişana, Suceava, Iaşi. Cluj, se cerc a li începută cu bucurie şi
M inerii şi-au propus însă ca în Ploieşti. Mureş-Autonomă M aghia­ entuziasm.
1965 să obţină rezultate şi mai bune. ră. Galaţi, Hunedoara şi Bacău, a u- Zîmbinc! încurajator, in clasă a
De aceea la îndem nul organizaţiilor nor numeroase dispensare moderne. in tra t profesoara. Prima in tiln ire
de partid, au aplicat din tim p o Pentru acţiunea de prevenire şi dintre profesori şi elevi in trim es­
seamă de măsuri telmico-organizato- combatere a bolilor de inim ă s-au în­ tru l acesta — preludiul unei noi
rice bine gîndite ; au făcut drum tot fiin ţa t noi cabinete de cardiologie în perioade de preocupări susţinute şl
mai larg tehnicii miniere noi, me­ regiunile Argeş, Dobrogea, Suceava, muncă intensă pentru obţinerea u-
todelor moderne de exploatare şi in i­ iar cele existente au fost dotate cu nor rezultate cit mai bune la învă­
ţiativelor valoroase. Aşa se face că, noi aparaturi dc specialitate. Acea­ ţătură.
păşind in noul an, la majoritatea lo­ sta a permis diferite acţiuni p ro fi­ Au început prim ele lecţii In ca­
tu rilo r de muncă randamentele con­ lactice cum ar fi. de pildă, cea din iete s? aliniază prim ele rîncluri ale
tinuă să crească. Ca urmare, săgeţile regiunea C luj. unde s-au făcut de­ notiţ.elor, pe tablă apare prima sche­
de pe graficele ce indică depăşirile pistări medicale «Uit în întreprinde­ mă sau form ulă.
de plan urcă mereu. La finele p ri­ rile din oraşul Cluj, cit şi în unele G indurile noastre se îndreaptă că­
mei decade a ac estei luni, spre'exem­ raioane, studiindu-se epidemiologia tre toate scoiîle clin regiune unde a
plu. m inerii din .Lupeni au înregis­ b o lilo r cardiovasculare şi în special început acum un nou trim estru şco­
trat un plus de 1.599 tone cărbune, a hipertensiunii. A crescut şi numă­
cei din Aninoasa 767 tone, iar cei rul cabinetelor de reumatologie prin lar. D orim elevilor şi cadrelor d i­
din Petrila 862. In total, pe întregul creai-ea unor servicii speciale în dactice ca activitatea lor să fie în­
bazin carbonifer al V ăii Jiului, can­ clinicile din oraşele Ploieşti, Cîm- cununată de succese frumoase.
titatea de cărbuni extras în plus in pina, Bala Mare. Satu Mare, Hune­ o , i . ..
perioada respectivă se ridică la peste doara şi alte localităţi. Pentru copiii Text: T. 1STRATE
3.500 tone. bolnavi de reumatism s-au p ro fila t Foto: V. ONOIU Retntllnlre cu şcoala...
unităţi de specialitate, ia r Ia Gher-
Reduc consumul măne.şti a luat fiinţă un spital de
balneo-fizioterapic cu 120 de paturi.
de cocs (Agerpres).
Continuînd şirul succeselor obţi­
nute anul trecut, fu rn a lişlii din Că-
lan înscriu în aceste zile pe graficul Viafa i-a fost
întrecerii socialiste noi şi im portante
realizări. Acordînd atentîe sporită
respectării procesului tehnologic de
încărcare şi elaborare a fontei, in salvată
perioada 1-8 ianuarie sectorul fu r­
nale al Uzinei ,,V ictoria" din Căi an
a dat peste plan aproape 300 tnne O scrisoare sosită de curînd la
fontă. Phn creşterea şi menţinerea redacţie a atras in mod deose­
Unul din evlden|la(ii întrecerii socialiste pe amil 19G4 csle şi strun­
constantă a tem peraturii aerului su­ bit «i/en(/«i. Cheorghe Mercurean,
garul Vasilc Stanclu, de la U M. Cuqlr. M eritul Iui este că-şi depăşeşte flat în furnal, consumul tehnologic muncilor la Uzina mecanică din
lunar planul în medie cu 20 la sută şi execută numai lucrări de bună de cocs s-a redus sim ţitor, totalizînd Cugir, cu domiciliul în Vinţul de
calitate. în numai 8 zile mai m ult de 200 tone los, scrie in cuvinte emoţionan­
cocs economisit. te despre felul cum medicul
Pînâ în prezent, schim burile con­
duse de m aiştrii Ion Crişan şi Ilic Cornel Henegariu a salvat viaţa
Coştiuc în cadrul cărora lucrează şi copilului său Redăm o parte din
conţinutul sciisorii.
Spre noi succese cauperistii Petru Marclan şi loan — „In ziua de 28 decembrie
Sima II. au obţinut cele mai fru ­
moase realizări. 1964 peste capul familiei noastre
s-a abătut o mare nenorocire. In
Colectivul de muncă al sectorului P rintre evidenţiaţii întrecerii din I a întreprinderea acea zi m-am urcat în podul ca­
prelucrare de la Preparaţia de căr­ anul 19(54 se nu mură comuniştii V?
bune din Petrila a realizat anul tre­ sile Comşa, Viorel Troşnn. Jnun Ion- sei cu anumite treburi. Fără să
cut planul anual de producţie la bh- ciu. Constantin Modrean şi u liii. de materiale observ, în urma mea s-a urcat şi
chete ovoide (prin ripalu l produs) cu Măsurile aplicate şi muma entu­ singurul nostru copil, Chiţa, în
o lună mai devreme. Aceasta, pentru de construcţii Bîrcea vîrslj de 3 ani. La un monient
că fiecare muncitor, maistru si tehni­ ziastă a oamenilor stau la baza suc­ rial am auzit o bufnitură Am a-
ceselor ce se obţin în 1065. De la în­
cian s-a străduit să folosească maşi­ Colectivul de muncitori, ingineri şi lergat la gura podului. Copilul
ceputul noului an şi pină în pre­
nile si instalaţiile cit mai raţional, să tehnicieni din cadrul întreprinderii meu căzuse de pe scară în cap.
respecte întocmai instrucţiunile teh­ zervi planul a fost depăşit la p rin ci- de materiale de construcţii Bîrcea a pe cimentul din cămară. Conilul
nologice şi să gospodărcasc ă materia palele sortimente. Vasile Conta. Vio­ inceput noul an cu succes. El a rea­ nu mai respira, iar corpul deve­ A început trimestrul II
prim ă şi materialele. In plus. nu fost rel Troşan şi ceilalţi isi aduc di i lizat planul prim ei decade ale lu n ii nise albastru. L-am luat în braţe
aplicate o scamă de măsuri tehnice plin contribuţia la realizările ce sr ianuarie cu un plus de 20 tone pîslă
minerală şi 2 300 bucăţi calde pentru şi am fugit la dispensarul me­
şi organizatorice printre care : raţio­ înscriu acum pe grafic. Munca leu* dical al circumscripţiei sanitare
nalizarea conductelor de aburi, înlo­ plină de hărnicie si măsurile a p li­ teracotă.
cuirea benzii de transport A-D, evi­ La aceste rezultate frumoase au Vinţul de )os. Toiul s-a întîmplat
cate sint chezăşia depăşirii planului contribuit din plin echipele conduse ne la orele 10.30 dimineaţa. La
tarea mersului în gol eu o singură pe anul în curs. de Sabin Angliei şi Ernest Braşo-
piesă si ridicarea continuă a nivelu­ veanu. dispensarul medical era zi de con­
lui de cunoştinţe profesionale ale oa­ P. G Ă IN A A. UNG1IEHEA sultaţie Tînârul medic, Cornel He-
menilor. corespondent corespondentă negariu şi-a dat seama de gravi­
tatea accidentului A chemat ca­
Primele realizări drele medii ale dispensarului şi a
început lupta cu readucerea la
viaţă a copilului. Cei din jur nu
mai speraţi că acest copil va fi
Încă din prim ele zile ale anului,
m uncitorii de la atelierul de asam­ salvat. Orele treceau. Medicul i-a
blare al secţiei L 11 C F R. Alba lu - lăcut injecţii, a continuat Cu res­
lin au obţinut realizări însemnate în piraţia artificială dar copilul tot
îndeplinirea sarcinilor de plan. Echi­ nu-si revenea Tirziu. pe fa orele
pa de fierari condusă de comunistul 16.30, am văzut parcă ne faţa
Vasile Apolzan şi-a depăşit planul medicului cum începe să anară o
cu 18 la sută. ia r echipa de tîm - umbră de uşurare. Coloraţia cor­
plari a Ini Uarîon Coşoveanu cu 10
la sută. De asemenea, echipa de lă­ pului copilului începuse să se
cătuşi a lui Simion Onita a execu­ schimhe către roz. un scîncet,
apoi o respiraţie şuierătoare. Co­
tat cu J5 la sulă mai multe piese
pilul se trezea la viată. Medicul
pentru maşinile de tăiat şini.
deosebit de fericit, mi-a spus că
PETRU TOM A băiatul este salvat După patru
corespondent zile de îngriiire la dispensar, am
dus copilul acasă, sănătos. Am ţi­
nut să comunic laptele intîmplate
pentru a mulţumi şi pe această
Fier vechi cale medicului Cornel Heneeariu
şi celorlalte cadre medicale de la
penfru oţelării dispensarul din Vinţul de los. caro
au salvat de la moarte un copil,
conilul nostru"
A lături de îndeplinirea cu succes Este un exemplu de muncă con­
p. sarcinilor de plan pe prim ele zile ştiincioasă. de înaltă răspundere
din acest an. de crearea celor mai
bune condiţii de regularitate şi si­ fată de viata oamenilor I — „ Voi cum v-aţi petrecut vacanta
guranţă a circulaţiei trenurilor, lu ­
crătorii de Ja revizia de vagoane Cos-
lariu au dovedit preocupare şi în d i­
recţia colectării unor im portante can­ — Da „ Croirea tablei inoxida­
tită ţi de fontă si fier vechi. Ca u r­ bile la maşina de spălat rufe". Ea
mare, în prim ele zile ale anului ce­ Ce f a ce ţji «i®apă»aiBîiază?.<1 aduce o economie pc:L calculată
feriştii de la revizia de vagoane de circa 1.200 000 lei...
Coşlariu au trim is oţelării'lm* peste
27.000 kg fie r şi fontă veche. La succesele colectivului minei Pclrîla contribuie şi muncitorii An­ lată o întrebare la care oricine cheiat cu cîlva timp în urmă. au avut loc anul trecut cetăţenii In hala secţiei lanţ am adresat
iţi răspunde imediat şi intr-un mod — Si ce ne puteţi spune des­ au adus o contribuţie preţioasă. aceeaşi întrebare lăcătuşilor loan
A OŢOIU drei Faluşi, Aurel Raţ şi Glicorqhc Siroion, de la atelierul cleclro meca­ cit se poate de firesc. pre pregătirea cursanţilor ? Cu sprijinul celor din circumscrip­ Pivodă şi Nicolae Poantă. Primul
corespondent nic. Fotografia îi înfăţişează la locul de muncă Dar cîte semnificaţii au cele — Că învaţă cu sîrguinţă, par­ ţia nr 22 spre exemplu, a fost pa­ ne-a răspuns mai pe larg ’ „Azi
cîteva cuvinte care-ţi satisfac a- ticipă cu regularitate la lecţii. iar vată strada Unirii, s-au amenajat merg la film şi citesc. Sint un
ceasfă curiozitate ! Cile nu spun cel mai bun răspuns vi-l pot da spaţii verzi, s-au săpat şanţuri de mare amator de literatură şi ex­
tate Azi de exemplu, la ora 17, va ele despre viata nouă. bogată in graficele de producţie ale echi­ scurgere ş a m d In total au (ost cursii Anul trecut am vizitai îm­
fATEÂ avea loc o după amiază de basm : azi ! Primul căruia i-am adresat-o pelor din care xfac parte Puleţt prestate mai bine de 2000 ore preună cu soţia Braşovul şt Sibiul.
lapte şi bucurii a oamenilor de
„Făt frumos din lacrimă" dc
Am fost şi în R P Bulgaria, prin
M.
să le consultaţi...
muncă patriotică...
Eminescu. a fost tinăru! maistru Cheorghe De la tovarăşul loan Rusu. gos­ Pe tehnicianul Victor Tripon de O N T Carpaţi. Am de gind să
Ana de la şantierul nr 4 con­
fâSRln fiecare săplâminâ, la clubul podarul şantierului. am primit un la uzina „30 Decembrie" l-am în- merg şi în alte ţări".
muncitoresc din Vulcan se or­ strucţii al T.R C I I. din Cugir răspuns cu totul neaşteptat : lîlnit la comitetul de partid : Cel de-al doilea ne-a spus că
gwj Duminică s-a deschis în bolul lcctivu! Întreprinderii „Iprodcoop", — Astăzi ?... Pină la 6 rezolv
Casei raionale de cultură din din Alba lulia, a trecut la reprofi­ ganizează o seric dc activităţi cu!* — Sint la sfatul popular. — De fapt, ne-a spus el azi are un program bine stabilit, pe
Ilia expoziţia : „20 de ani de reali larea unităţii de !a producţia de mo­ lural-cducalive bogate şi variate. O serie de probleme ce trebuie _ / ? (lupă-masă fac ceea ce (ac aproa­ 3 ani Este in anul I la şcoala de
zări in regiunea Hunedoara". In p ri­ bilă, la cea de mobilier comercial Din proqramut săptămîniî care s a să Ic prezint la cursul de cali­ — Vă miră ? Sint deputat din pe în fiecare zi: citesc şi gindesc maiştri — curs seral „Prin urma­
ma zi, expoziţia a fost vizitată de pe bază de metal, plăci melaminatc încheiat am reţinui expunerea tov, ficare De la 6 in sus sint In şcoală 1954 Lucrez la o inovaţie care îmi dă re. vă daţi seama, pină o termin,
peste 150 persoane. Ea va îi deschi­ şi material plastic Datorită măsuri­ ing Petru Stoica, şeiul sectorului III — Despre ce curs e vorba ? multă bălaie rle cap : „Stanţarea în fiecare după-masă. citesc, stu­
să în llia pină la 17 ianuarie a.c., lor luate, planul de producţie a — Cursul de instalatori II frec­ — In ce circumscripţie ? diez şi merg la şcoală"...
urmind apoi să îie trimisă cămine­ fost depăşit din primele zile ale a- al E.M. Vulcan despre „Mecanizarea ventează 22 de muncitori de pe — 22 cu pătrate a elementelor rolă si
lor culturale de pe cuprinsul raio­ nultii cu 2 la sută {P TOMA, corcs staţiei de culbulare a minei" pre- şantier. Mai bine-zis, l-au frec­ — Ce acţiuni mai importante bucşă de la lanţurile articulate“ Comentariile sînt de prisos Toa­
nului. (NICOLAE ZMED — directo­ pondent). zenlalâ in cadrul lectoratului pen­ aţi întreprins cu ajutorul cetăţe­ Prin aplicarea ei cu succes se va te sînl răsntmsuri fireşti, ale unor
rul Casei raionale de cultură — Ura). Zilnic, la clubul muncitoresc din tru mineri. Tot aici zilele trecute ventat timp de 10 luni, pentru putea realiza o economie însem­ oameni obişnuiţi, preocupaţi de
Pentru dotarea cooperativelor că astăzi avem ultima lecţie, re­ nilor în anul care s-a scurs ? frămîntârile colectivului clin care
ria d e consum din regiunea noastră Cuqîr sint organizate acţiuni s-a organizat o seară „M ihai Emi­ capitulativă — După cum vedeţi oraşul nos­ nată de metal fac parte.
cu mobilier comercial modern, cultural-educativc la care participă nescu" unde s-a citit din operele — Au mai existat şi alte cursuri? tru îşi schimbă faţa de la o zi la — Mai aveţi vreo inovaţie rea­
corespunzător cerinţelor actuale, co- mulţi oameni ai muncii din locali­ marelui nostru poet. — Da, unul de zidari. S-a în­ alta. La toate transformările care lizata ? GH COMŞUŢA