Page 3 - 1965-01

Nr. 3114 Fag. 3
Dramul socialismului

Dl LUCRĂRILE

ADUNÂRI NAŢIONALE

Cuvin ul deputatului Gheorghe Râdoi

Realizarea în bune condiţii a pla­ °entru asigurarea progresului teh- vizionării tehnico-m ateriale, care au In expunerea sa, tovarăşul Ion spre acele obiective rare creează
nulu i de stat pe anul 1964 re fle ctă,- i al tuturor ram urilor economiei, avut o influenţă negativă in organi­ Gheorghe M auier a subliniat în mod condiţii de îm bunătăţire a calităţii
sp iritu l creator şi elanjl patriotic cu| importantă tot mai mare are In­ zarea şi desfăşurarea ritm ică a pro­ deosebit im portanţa ce trebuie acor­ producţiei sau spre creşterea capaci­
care oamenii m uncii înfăptuiesc is-j trarea întreprinderilor construc­ ducţiei. dată ca lităţii in toate ram urile de tă ţilo r în acele sectoare ale căror
toricele hotârîri ale Congresului a lj ţie de maşini cu utilaje şi insta- In d ic a ţiile ' plenarei Com itetului producţie, considerînd calitatea drept produse sînt solicitate la export şi
111-lea al P.M.R., confirm ă încă o ll moderne de înaltă tehnicitate. Central al P.M.R. din 30 noiembrie criteriu prim ordial in întreaga noa­ în ţară.
dată faptul că popoiul nostru u r- ? Cespunzător acestei cerinţe, a fost — 1 decembrie 19G4, care şi-au găsit stră activitate de viitor. Corespun­ O preocupare de scamă va trebui
mează cu încredere politica partidu- l dzoltată în ritm susţinut produc­ expresie şi in expunerea tovarăşului zător orientării dată de conducerea să o constituie, de asemenea. înfăp­
lui şi luptă cu entuziasm pentru re­ ţii e maşini unelte: numărul de ti- Ion Gheorghe Maurei*, vor constitui de partid. îm bunătăţirea calităţii tuirea orie n tă rii cu p rivire la alege­
alizarea ei, deoarece vede în această pimensiuni însuşite in fabricaţie pentru noi un îndreptar în ee p li­ produselor, creşterea randam entului rea m aterialelor de bază pentru con­
politică propriile sale năzuinţe. a eseut de la 26 in anul 1959 la 80 veşte măsurile pe care le vom lua în şi econom icităţii m aşinilor şi insta­
Străduindu-se să-şi aducă contri­ innul 19G4. continuare pentru asigurarea condi­ la ţiilo r vor constitui principalele sar­ strucţiile industriale, urm ărind ca
acestea să fie executate într-o mă­
buţia la industrializarea socialistă a te de subliniat că numai în anul ţiilo r de realizare a sarcinilor anului cini în actuala etapă de dezvoltare sură c it mai mare din structuri me­
ţă rii, la introducerea.piogresului teh­ 19< s-au realizat peste 550 prototi- viitor. a industriei noastre constructoare de talice asamblate direct pe şantiere
nic şi dezvoltarea celorlalte ram uri puşi s-au pus în fabricaţia de se- Planul de stat pe anul 1965 pre­ maşini. Această soluţie constructivă creează
ale economiei naţionae. m uncitorii, rîe.proape 400 produse noi. Indu- vede pentru M inisterul Industriei Vom manifesta in v iito r o exigenţă im portante avantaje economice, du­
inginerii şi tehnicienii din între p rin ­ strioonstrucţiilor de maşini livrea­ C onstrucţiilor de Maşini saroini de şi mai mare în aprecierea calită ţii ce la îm bunătăţirea substanţială a
derile M inisterului Ir.dustriei Con­ ză ţăzi mai m ult de 70 la sută din o im portanţă deosebită pentru dez­ producţiei, cu atît mai m ult cu cit ca lită ţii şi la reducerea costului con­
stru cţiilo r de Maşini iesfăşoară o nuirul de maşini şi utilaje de care voltarea în continuare a economiei diversificarea şi creşterea com plexi­ strucţiilor. elim ină sudura, economi­
muncă însufleţiră pentru îndeplini­ areevoie economia naţională. şi înfăptuirea po liticii partidului de tăţii acesteia capătă un caracter din seşte fierul beton şi reduce necesa­
rea şi depăşirea sarcinilor trasate Dvol tarea rapidă a economiei ţă­ industrializare socialistă a ţării. ce in ce mai pronunţat. Pe lingă in ­ rul de m uncitori pe şantier. Se rea­
de partid şi guvern. rii nstre îşi găseşte expresie şi in Producţia globală urmează să crea­ troducerea şi extinderea procedee­ lizează astfel construcţii in lermene
Putem comunica sesuniî M arii A - sehibările produse in structura ex- scă in anul v iito r cu aproape 13 la lor tehnologice noi. mărirea gradu­ mai scurte, de calitate superioară şi
dunări Naţionale că, după datele portui. De la an la an a crescut sută .faţă de prelim inările pe 1964, lui de echipare cu scule, dispozitive la preţ de cost scăzut
prelim inare, pe ansamblul în tre p rin ­ expeul de maşini şi utilaje, care a sporuri deosebit de im portante fiind şi verificatoare. întărirea controlului Proiectul bugetului de stat pe a-
derilor m inisterului panul produc­ ajunîn 19G4 de 2.38 ori mai mare prevăzute la producţia de motoare tehnic în toate fazele de producţie, nul 1965, prezentat M arii Adunări
ţiei globale industriale pe anul 1964 fată » 1959. Sporuri însemnate s-au cu combustie internă — de 58 la nivelul mai înalt al calită ţii produ­ Naţionale, oglindeşte încă o dată
va fi îndeplinit in proporţie de 101,7 înregtrat în livră rile pentru export sută. Ui locomotive Diesel-electrice selor se va asigura şi prin adîncirea caracterul echilibrat al dezvoltării
la sută. iar sarcina <e creştere a de u'aj petrolier, de produse elec- de 2.J00 CP. — de 29,5 la sută. la integrării producţiei in întreprinderi economiei noastre naţionale. Creşte­
p ro d u ctivită ţii muncii în proporţie troteiiee, construcţii navale, auto- utilaje pentru industria minieră — sau secţii specializate. Experienţa de rea im portantă a ve n itu rilo r şi chel­
de 100,0 la suta. Sporii de produc­ eamicne şi altele. de 27,3 la sută. la maşini şi utilaje pină acum confirm ă faptul că lărgi­ tu ie lilo r faţă de anul precedent şi FABRICA OE MASE PLASTICE „VIITORUL" ORADEA
ţie de 18 la sulă faţă de realizările S u le le obţinute în această pe- pentru construcţii şi rutiere — de rea cooperării, concomitent cu con­ îndreptarea m ijloacelor băneşti spre
anului 1903 se obţine îndeosebi pe rioadâşînt rezultatul orie n ta lii date 34 la sută şi la alte produse. centrarea acesteia, creează bune pre­ sectoarele liotărîtoare ale economi­
seama creşterii p ro d ucivităţii mun­ de palid, a g rijii continue şi s p riji­ mise pentru profilarea şi specializa­ ei. finanţarea celor mai im portante STRADA SPITALULUI NR. 153
cii, care este cu 12,5 a sută mai nului bordat dezvoltării industriei In acelaşi tim p. prin înzestrarea rea mai judicioasă, pentru organi­ acţiuni asigură dezvoltarea m u ltila ­
mare decit în anul 19G1 şi cu 05 la constrlţiilor de maşini. Fondurile întreprinderilor cu noi utilaje, per­ zarea mai economică a producţiei. terală şi continuă, progresul econo­ PRODUCE Şl LIVREAZĂ IN ANUL 1965 ORICE CANTITATE DE DI­
sută mai mare faţă de anul 1959. de invititii alocate au fost folosite fecţionarea proceselor tehnologice si Se va pune un accent mai mare pe mic, social şi cultural al ţă rii noa­ FERITE JOCURI DE CONSTRUCŢII:
pentru n-ţa rea unor noi capacităţi îm bunătăţirea organizării producţi­ COMBINO I, COMBINO II, MULTICOMB, JOC CONSTRUCŢII
Dorim să inform ăm Marea Adu­ diversificarea gamei de produse de stre. Sîntem conştienţi că îndeplini­
de prolicjie şi. mai ales, pentru do- ei. precum şi prin ridicarea in conti­ ORAŞUL COPIILOR, JOC CONSTRUCŢII CRIŞUL etc.
nare Naţională că indusria construc­ nuare a ca lifică rii cadrelor, produc­ înaltă tehnicitate şi de nivelul cali­ rea prevederilor din proiectul de bu­
ţiilo r de maşini a în d o lin it şi de­ tivitatea m uncii va creşte cu 9,2 In tativ ridicat, prin extinderea folosi­ get depinde de felul cum vom munci
păşit angajamentul luai de a reali­ exisieo* fu rii licenţelor de fabricaţie care per­ pentru realizarea acum ulărilor bă­
derne. sută faţă de planul pe anul 19G4.
za cu un an mai dcveme nivelul Aceasta înseamnă că aproape trei m it să se însuşească intr-un termen neşti, izvorul principal al venituri­
producţiei globale pre>ăzut pentru Preoup rea m inisterului şi între- sferturi din sporul de producţie se m ult mai scurt cele mai noi proce­ lor statului,
anul 1905. N ivelul prodicţieî globa­ prindeilc pentru mai buna fol osi­ va realiza pe seama creşterii pro­ dee tehnologice şi utilaje de mare Creşterea competentei colectivelor
le ce se realizează la fir.şitul anu­ re a tiv ei i şi pentru perfecţionă­ d uctivităţii muncii. precizie. de m uncitori, ingineri şi tehnicieni
lui 1904 va fi de 2.3 oi maî mare rea pr 'g< irii profesionale a cadre- Sîntem convinşi că, aplicînd cu din întreprinderile subordonate M i­
decît în anul 1959. fat, de 2.2 ori lor s-ac icretizat în creşterea pro- Ridicarea productivităţii m um ii, hotărire în practică indicaţiile con­ nisterului Industriei C onstrucţiilor
prevăzut în D irective jentru anul ducţieig 1 ba !e pe mia de lei m ijloa- reducerea preţului de cost. in condi­ ducerii de partid şi de stat cu p ri­ de Maşini, angajamentele concrete
1965. ce fixe r aproape 50 la sută fată ţiile îm bunătăţirii continue a calită­ vire la folosirea licenţelor, dotarea pe care şi le-au luat. entuziasmul şi
de anu 159. ceea ee oglindeşte fo- ţii produselor, vor asigura realiza­
Transpunind în viat indicaţiile rea in anul v iito r a unui volum de în tre p rind e rilo r cu u tilaje moderne, hotărîrea lor de a îndeplini sarci­
partidului, colectivele întreprinde­ losireao din ce în ce mai eficien­ economii de aproape 1 m iliard lei întărirea disciplinei tehnologice în nile de plan constituie chezăşia rea­
rilo r m inisterului au cordat o a- tă De s menea, concentrarea aten­ la producţia comparabilă. fabricaţie şi cointeresarea materială liză rii cu succes a obiectivelor pre­
tenţie deosebită în tro d re rii în fa­ ţiei, inte rin d e rilo r şi eforturile a colectivelor în îm bunătăţirea ca­ văzute pentru anul viitor. Propune­
bricaţie de maşini şi ui la ie cu pa­ muncito-ţşr, ing inerilor şi tehnicie­ Sarcini deosebite revin, de aseme­ lită ţii, vom reuşi să realizăm o pro­ rile colectivelor din întreprinderi,
ram etri şi caracteristic' funcţionale nilor pntru micşorarea continuă a nea. întreprinderilor m inisterului ducţie de inalt nivel calitativ, in făcule cu p rile ju l dezbaterii cifrelor
la nivelul tehnicii actule, in care costuribr de producţie, prin reduce­ prin planul de export. Se prevede măsură să satisfacă exigenţele d e s­ dc plan, vor fi analizate cu toată
rea eoriuourilor specifice de mate­ ca livră rile la export in 1965 să crea­ cinde ale beneficiarilor şi să contri­
o pondere tot mai însmnntă ocu­ scă cu 37,5 la sută faţă de realiză­ atenţia în cadrul m inisterului şi
rii prine.'materiale. combustibil şi buie la dezvoltarea exportului. voi fi incluse in planul de mă­
pă instalaţiile ro m p k e şi lin iile rile din acest an.
energie, peitru gospodărirea din ce In darea de seamă. prezentată suri tehnico-organizatorice. Aces­
tehnologice pentru obirtivele in ­ în ce irni bună a m ijloacelor mate­ Un loc im portant si in activitatea M arii Adunări Naţionale, s-a insis­ ta va constitui programul nostru de
dustriale ce se construite. Astfel. In riale şi bâieşti s-au concretizat în pe anul v iito r îl ocupă asimilarea tat în mod deosebit asupra in tră rii acţiune in vederea creării con d iţii­
Uzina de alum ină de lîOradea, U- reniizareuunor economii de pesle şi trecerea la fabricaţia de serie a în funcţiune Ia termen a obiectivelor lor necesare pentru îndeplinirea cu
750 milicae !eî la producţia compa­ noi maşini, utilaje şi instalaţii de succes a planului pe 1965.
z.ina de alum iniu de la Satina. Com­ din planul de investiţii, atingerii pa­
rabilă ş n creşterea acum ulărilor com plexitate şi tehnicitate ridicată 'fin in d seama că proiectul de bu­
binatul de îngrâşuminUchimice de din benrf ii cu 32 la sută faţă de ca: instalaţii de foraj de 315 tone sar­ ram etrilor proiectaţi şi a m ăsurilor get prezentat spre examinare şi a-
• Turnu Măgurele şi <ltele, peste anul 190. cină la cîrlig şi 7.000 metri adin- ce trebuie luate în acest scop. probare M arii Adunări Naţiona­
<î:0 la sulă din volum ul otal al u li- In înii'i'inirea planului pe anul cime, locomotive Diesel hidraulice, In cadrul sarcinilor ce revin m i­ le corespunde in trutotul nevoilor de
uajclor a fost executat î tară, obţi- 1964 au e istat însă unele neajun- utilaje pentru fabrici de pline, u ti­ nisterului nostru, vom acorda finanţare a economiei şi că el oglin­ Joc construcţii . CRIŞUL**
va­ şi sxtţîntîm pinat anumite greu­ laje textile, noi tipuri de maşini a- în continuare o atenţie deosebită deşte interesele tu turor oam enilor
muncii. îl voi vota cu toată încre­
lută. tăţi, in i'ilcipa) în asigurarea apro­ gricoie şi altele. concentrării fondurilor de investiţii derea.
/% (6 E N M3 \
Civintd deputatului Nicolae Giosan

i
DUMINICĂ 3 IANUARIE 1965
Darea de seamă asnpi înfăptui­ stat a retnit în acest an un trac­ pesle 3,2 milioane tone sfeclă de za­ die de peste 4.000 kg/ha Aceste re­ cooperativelor agricole, la dezvolta­
rii planului de stat pe iu l 1964 şi tor la 70la teren arabil, o semănă­ hăr. precum si cantităţi im portante zultate ne arată posibilităţile mari rea lor m ultilaterală şi la ridicarea
cu privire la planul pianul 1965, toare de prumb la 57 ha. una pen­ de cartofi, legume, fructe, struguri de sporire a producţiei agricole in nivelului de viaţă al ţăranilor.
prezentată de tovarăşul preşedinte tru păioat la 125 ha şi o combină şi «alte produse vegetale. In creşte­ anii viito ri cind sc vor încheia lu­ Aşa cum a rezultat şi din cuvîn- CINEMA lucrări corale; 16,12 Muzică uşoa­
al C onsiliului de MiniştrOon Gheor­ la 55 ha s-au Tolosit în medic c ir­ rea «animalelor, eforturile vor fi în­ crării? de îndiguiri în Lunca Dună­ tul unor tovarăşi deputaţi, la sate ră; 16.30 M elodii din operete ro-
ghe Maurei*, reprezintă nbloul m i­ ca 300 kg igrăşăm inlc chimice brute dreptate spre îm bunătăţirea calita­ rii, se vor amenaja şi luncile c h iri­ au apărut variate forme de cointe­ D E V A : S-a întîm plat la m iliţie mîneşti; 16,45 Pagini instrum entale
nunat al succeselor obţine de oa­ la hectar,precum şi seminţe de soi tivă a şeptelului şi sporirea sim ţi­ lor interioare, se vor extinde supra­ resare materială a cooperativelor în — cinem atograful „P atria"; Fraţii de mare popularitate; 17.00 Pro­
menii m unrii din patri noastră, şi hibrizi le bună calitate Folosirea toare a producţiei pe cap de animal. feţele irigate. sporirea producţiei, a căror aplica­ ro rsira n i — cinem atograful „A rta "; gram muzical cerut de m uncitorii
posibilităţile de sporirea produc­ cu pricepe a m ijloacelor tehnice A gricultura va prim i un sprijin Experienţa a arătat că obţinerea re de către numeroase unităţi a PETROŞANI : încurcătură bleste­ de la întreprinderea forestieră din
ţiei in voale secioarelgde activi­ cu care int dotate, demonstrează substanţial pe linia dezvoltării bazAi unor producţii mari este condiţio- dat rezultate bune. Sarcina noastră, mată — cinematograful „R epubli­ Piatra Neamţ, de la G.A.S. din
tate. că gospodriîle de stat pot obţine tehnico-materiale. Volum ul investi­ r.Mă nem ijlocit de folosirea semin­ a C onsiliului Superior al A g ricu l­ ca"; K arl von Ossiet/.ki — cinema­ Medgidia şi de m em brii cooperati­
tograful „7 Noiem brie"; LU PEN I :
velor agricole de producţie din co­
A gricultura, ca si celelte ram uri producţii dieate chiar şi în condiţii ţiilo r din fondurile statului pentru ţelor din soiuri şi hibrizi valoroşi. tu rii. a consiliilor agricole regionale B ărbaţii — cinem atograful „C u l­ munele Tătaru — regiunea Ploieşti
ale economiei, se bucurtde sprijin climatice nnî puţin favorabile. agricultură se ridică la 4,6 m iliarde P rîntr-o muncă susţinută din partea şi raionale este de a studia expe­ tu ra l"; A L B A IU L IA ; Hatari — şi Negreşti — regiunea Bacău ;
şi aîenlie deosebită din p*iea parti­ Şi cooprativele agricole de pro­ lei. Acestea vor fi folosite in p ri­ institutelor dc cercetări, a gospodă­ rienţa u n ită ţilo r fruntaşe şi de a seriile I şi II — cinem atograful 17,30 Din viaţa satelor patriei ;
dului şi guvernului, se cz voltă in­ ducţie au'ealizat în acest an recol­ mul rînd pentru dotarea a g riculturii riilo r de stat şi a cooperativelor a- s p rijin i cooperativele agricole de „V icto ria "; Hatari seriile I şi ir 18.00 Cîntece de dragoste; 18,30
tensiv si m ultilateral, sg ura calc te bune d porumb. In raionul Sîn- cu noi tractoare, pluguri, semănă­ gricole, s-a reuşit să se asigure in producţie pentru a perfecţiona fo r­ — cinematograful „23 August" ; Fragment din rom anul „U n om
rare asigură creşterea (întreruptă nicolau Mre, ele au obţinut de pe tori, combine pentru recoltat pâioa- întregime nevoile a g ricu ltu rii cu se­ mele de organizare si retribuire a SEBEŞ : B raţul nedrept al legii — intre oameni" de Camil Petrescu ;
a producţiei. Se întăres continuu întreaga sprafaţă de 22.898 hectare se. precum si combine pentru re­ minţe hibride la porumb şi seminţe muncii, p o trivit co n d iţiilo r concrete cinematograful „Progresul"; Se­ 18,45 Concert de seară; 19,30 „A m
biza tehnică-m nterială, t deschid o recoltă tedie de 3.620 kg porumb coltat porumb, depânuşăloure. ma­ de soi la giîu. floarea-soarelui. sfe­ in care îşi desfăşoară activitatea. chestratul din Altona — cinemato­ îndrăgit o melodie" — emisiune de
perspective noi prin tcanizarea boabe la ie rta i*; cele din raionul şini pentru recoltatul ca rtofilo r şl clă de zahăr si alte culturi. Folo­ Tot mai multe consilii agricole şi-au graful „Sebeşul"; ORAŞTJE : La muzică uşoară rominească; 20,05
complexă a lucrărilor, cjnizare, a- Negru Voii au realizat 3.250 kg/ha sfeclei de zahăr. sirea seminţelor cu valoare biolo­ îm bunătăţit si perfecţionat metode­ strada — cinematograful „Flacăra"; Jocuri populare; 20,15 Teatru la
pliearea în practică a cei* mai noi de pe 26.50 hectare ; iar cele din Pentru sporirea producţiei, con­ gică ridicată ne perm ite să micşo­ le şi stilul de muncă, au găsit fo r­ HAŢEG : M i-ani cumpărat un microfon : ..Duminică fără fotbal";
cuceriri ale ştiinţei. raionul Ziinicea — 3.101 kg/ha de ducerile S.M.T., mecanizatorii, vor răm normele de însâminţare la hec­ me noi de conducere care duc la tată — cinematograful „P opular"; 21.26 Muzică de dans: 22,10 M u­
pe 17.082 liectare. tar, să avem cu ltu ri uniform e, plan­ mobilizarea im portantelor rezerve
Ca urmare a progresai* reali­ acorda toată atenţia executării în BRAD : Seherezndn — cinemato­ zică uşoară inteipretată dc B rigitte
zate in industrie, agricuţru şi ce­ La sfecli de zahăr, de pc aproxi­ termen optim şi de calitate a tutu­ te viguroase, mai rezistente la in­ pe care le avem in sporirea pro­ graful „Steaua roşie": S IM E H fA : Bardot; 22.25 Muzică de dans; 23.20
lelalte ram uri ale econorti, se cre­ m ativ acetşi suprafaţă, s-a reali­ ror lucrărilor, de la arat şi pînă tem perii. să obţinem recolte mai ducţiei agricole. îm binarea activită ­ La strada — cinematograful „M u ­ Pagini celebre din opere.
ează noi posibilităţi matiale si f i ­ zat o prcLcţic totală cu circa la recoltat. mari. ţii consiliilor agricole cu schim buri reşul".
nanciaro, care vor contrai la în­ 1.000.000 ne mai mare decit în Dacă au fost obţinute succese in Consiliul Superior al A g ric u ltu rii de experienţă şi dem onstraţii prac­ TELEVIZIUNE
făptuirea cu succes a iiTDrtantelor anul trecij: revenind 17.500 kg de lărgirea gamei de lucrări şi în p ri­ si-a înscris în programul său de lu­ tice in unităţile fruntaşe, întocmirea RADIO
sarcini stabilite prin plaţi dc stat rădăcini la hectar. mul rînd la lucrările de bază ale so­ cru să analizeze în cursul lun ii ia­ de studii pe plan local cu privire Programul l : 6,00 Concert de d i­ 19,00 Jurnalul televiziunii ; 19,10
pe anul viitor. Şî în zAtehnie s-au obţinut re­ lului. trebuie subliniat că sint ne- nuarie, împreună cu oamenii de Ia dezvoltarea unor ram uri ale a- mineaţă ; 0,06 Fragmente din ..Di­ Pentru copii şi şcolari : „C ircul
Nc este cunoscut lulu rd'apiui că zultat? bub Ele se datore.se preo­ re/olvale problemele legate de me­ ştiinţă şi cercetătorii din staţiunile g rlcn ltu rii, colaborarea cu staţiunile vertism entul rustic" de Sabin Dru- Vesel" de M i ivea Gheorghiu; 20,10
celor
experimentale in stabilirea
Mozaic muzical Cu muzica şi dan­
anul agricol trecut a fosH treilen cupării ininai mare măsură a con­ canizarea recoltării porum bului. în­ experimentale, cu specialiştii din u- mai corespunzătoare măsuri agro­ goi; 8,30 Teatru la microfon pen­ sul la C luj. Constanţa. Braşov, Ga­
n ilă ţile de producţie, raionarea so­
an consecutiv de seceiă.tezervele ducerilor (ÎA.S. şi cooperativelor a- treţinerea şi recoltarea cartofului si tehnice. sint numai cîleva din me­ tru copii. Alm anahul em isiunilor laţi şi Deva. Fantezie muzicală. Zile
de apă din sol. de impuinţă p ri­ grîcole, a periaîistilor. de a asigu­ sfeclei de zahăr, a unor lucrări la iu rilo r şi h ib riz ilo r pe zone pedocli­ todele care şî- hu dovedit eficacita­ pentru copii : „In ju ru l bradului
mordială pentru dezvoliea vege­ ra cantită) sporile de furaje, in culturile furajere, a celor pe tere­ matice, să stabilească întregul sistem tea lor în îndeplinirea sarcinilor re de Anul Nou" — 1965 ; 9,30 Muzică de vacanţă. Orchestra de muzică
uşoară Jean Miche) D e-Faye; In
taţiei. au fost in prim ăvm sub me­ sortimente variate şi folosirea lor nuri în pantă. în creşterea anim a­ de producere dc sâmînţă după pro­ revin agriculturii. Generalizarea a- populară interpretată de Irinn Lo-
dia u ltim ilo r 25 de anî.ndcosebi chibzuită, jplirnrea metodelor îna­ lelor şi altele. Aceste probleme vor cedee ştiinţifice, să organizeze un ccstor metode în munca tuturor gliin. Emil Gavriş şi Grigore K ia- încheiere : Buletin de ştiri. Bule­
tin meteorologic.
în regiunile din sudul srâsăritnl intate de Veştere. n m ăsurilor dc sta in centrul atenţiei noastre. control riguros, competent, care să consiliilor agricole a lost şi rămîne zim ; 10,00 Muzică uşoară : 10,45
ţă rii. La aceasta s-au adeţat peri­ cointeresare materială a crescăto­ Este ştiut că tn etapa actuală, cheia asigure puritatea biologică a semin­ una din preocupările noastre de Emisiune de cîntcce şi ghicitori Buletin meteorologic
oadele de arşiţă din iun: iulie şî rilor. succesului in obţinerea u n o r. pro­ ţei, să stabilească măsurile necesare seamă, pentru cei m ic i; 11.03 Muzică dis­
prima jum ătate a lu n ii aust, care In sporitn producţiei animale a ducţii mari !a toate cultu rile este pentru o bună condiţionare şi păs­ tractivă din operete: 11,30 Melodii PENTRU 24 ORE
au stm jenii dezvoltarea rmală a începui să koa roade creşterea ani­ folosirea unor cantităţi sporile de trare a seminţelor. Sarcinile stabilite pentru agricul­ populare cerute de ascultători; Vreme schimbătoare cu cerul
c u ltu rilo r si au produs femenul dc malelor în gospodăriile dc stat pe îngrăşăminte chimice şi îndeosebi Cooperativele agricole de produc­ tură prin planul de stat pe anul v ii­ 12,05 Recomandări din program; mni m ult noros. V or cădea preci­
siştăvire, mai ales la griu porumb. principii indistriale prin construirea de îngrăşăminte cu azot. In anul v ii­ ţie se consolidează an de an, folo ­ tor sint pe deplin realizabile. Ele 12,10 Interpreţi de muzică uşoară: pita ţii sub formă de ploaie, !apo-
Datorită hărniciei coleviştilor, de mari corniiexe şi combinate zoo­ lo r se asigură mai nuilte îngrăşă­ sesc tot mai bine mijloacele tehni­ sint judicios corelate cu baza teh- 12,30 De toate pentru toţi ; 13.30 ' iţă şi ninsoare. V întnl va sufla
mco-materioiă şi cu condiţiile pedo­
lu cră to rilo r din gospodării de sini tehnice, cai? asigură obţinerea unor minte chimice decît în anul 1064, ce. aplică pe scară largă metodele clim atice si social-economîee din fie­ Muzică; 14,00 Concert de muzică p o trivit din vest. Tem peratura va
şi S.M.T., care sub îndruirea or­ producţii rrvri. de bună calitate şi ceea ce va contribui la sporirea sim ­ ştiinţifice de producţie, sporesc pro­ care regiune, iar la stabilirea lor s-a uşoară: 15,00 Pagini alese din mu­ li cuprinsă ziua între 3 si 8 gra­
ganelor si organizaţiilor partid, ieftine, iar investiţiile se recupe­ ţitoare a producţiei agricole. ducţia globală si marfă, avutul ob­ ţinut seama de experienţa dobîn- zica de b.ilet: 15.20 Din folclorul de iar noaptea între — 2 şi — 6
la indicaţia specialişti Ionii a p li­ rează intr u tim p scurt. Spre o- Dezvoltarea intensivă a producţiei ştesc şi veniturile cooperatorilor La clită în conducerea şi organizarea muzical al popoarelor; 15,57 Pre­ grade.
cat in mod diferenţiat cortexul de xemplu. la îm binatele pentru pă­ agricole ridică însă şi o altă pro­ sesiunea extraordinară a M arii Adn- producţiei, precum şi de posibilită­
măsuri agrotehnice, s-a reit să se sări care au intrat din plin in pro­ blemă legată de chimizarea agricul­ năi i Naţionale din aprilie 1962, to­ ţile de generalizare a experienţei
înlăture în mare măsură efectele ducţie cu litre i ga lor capacitate, tu rii şi anume, combaterea boliloiv varăşul Gh. Gheorghiu-Dej arăta înaintate. Pentru realizarea acestor LUNI 4 IANUARIE 1965
dăunătoare ale condîţiilorlim aiice în Trustul GA.S Bucureşti, s-a rea­ si dăunătorilor. Concentrarea cul­ că „Dezvoltarea eionomică şi con­
nefavorabile. La m ajoriiat cultu­ lizat în acest an o producţie de 260 tu rilo r, cultivarea griului după griu. solidarea fiecărei gospodării trebuie sarcini s-au luat încă din arest an
rilo r s-au ob(inut produo bune. de ouă pe n găină, la un preţ de ca si a altor plante mai m ulţi ani să se desfăşoare p o trivit unui plan o bună parte din măsurile pregă­ RADIO 18.15 Revista economică ra d io ;
mai m ari decit în anii anlcori, asi- cost de 41 hni bucata, in tim p co in şir pe acelaşi teren necesită nea­ de perspectivă, pe o durată de m«ii titoare. In această toamnă s-au în- 18,35 Tangouri: 18,50 Cine ştie cîş-
gurîndu-se nevoile de conm ale la unităţile$Jiri acelaşi trust, care părat folosirea unor insectofungiei- m ulţi ani. fundam entat m ultilateral sămh'iţat 3.088.(100 ha cu griu. care ligâ (reluare); 19.30 Din comoara
Programul l : 5,06 Cîntece patrio­
populaţiei şi ale industriei (m aterii cresc păsâni* după sistemul obiş­ de specifice, de mare eficacitate, cu pe baza studierii atente n tuturor vegetează pînă în prezent loarte bine tice: 5,30 Lecţia de gimnastică; folclorului nostru; 19.46 Muzică u-
prime. nuit „gospoiăresc". producţia de ajutorul cărora să se prevină apa­ factorilor, cate acţionează asupra şi dacă ţinem seama de rezerva im ­ 5.40 Jocuri populare; 6,07 Melodii şoarâ; 20,30 Noapte bună. copii :
portantă de apă din so). putem spu­
producţiei :
mărirea
suprafeţelor,
Gospodăriile agricole datat au ouă este de numai 145, iar preţul riţia şi atacul în m isă al dăunăio- structura cu ltu rilo r, căile de sporire ne că avem condiţiile necesare ob­ de estradă: 6.20 Emisiunea pentru „Cinci şuieră vintul. cind murm ură
realizat o producţie de cia 3 000 de cost de fi bani. Preţul de cost i ilor. Stabilirea celor mai eficace a recoltelor la hectar, dezvoltarea ţin e rii unei recolte bune. Este de da­ sate; 6,28 Muzică uşoară; 7.06 Pie­ pădurile"; 20.40 „Sonata lu n ii" de
kg porum b boabe în medica hec­ a! unui kilnram de carne do pasa­ inseeioltingiride pentru condiţiile şeptelului şi a productivităţii lui. toria noastră, a specialiştilor şi a tu­ se de estradă; 7.30 Sfatul medicu­ lîeethoven şi interpreţii ei : Clau-
tar. Numeroase gospodări ii'/ricole re in complaele industriale, este de specifice din ţara noastră şi reco­ usiguraroa bazei furajere optim e4* turor oamenilor muncii din agricul­ lu i: 7.45 Salut voios de pionier; dio A rrau: 21.00 A rii din operete;
de stat. aşa cum au arătat iii d in ­ două ori mai mic decît cel realizat mandarea lor industriei chimice pen­ Aceste indicaţii sînt pe deplin va­ tură, să urm ărim cu grijă mersul 8,00 Sumarul ziarului „Seînteia"; 21.15 Muzică de dans; 22,15 Con­
tre antevorbitori, au obtinuiroduc- in sistemul g*spodăresc. tru a fi introduse în fabricaţie con­ labile şi acum. vegetaţiei cu ltu rilo r, să luăm la 8.40 Muzică interpretată de fan­ cert de muzică uşoară.
ţii m ult maî m ari. situindu- la n i­ Pentru and 1965, planul de stat stituie pentru noi una din sarcinile tim p măsurile necesare pentru evi­ fară; 9.20 Cîntă taraful C ăm inului
velul re alizărilor din ţărileu a g ri­ prevede sareni deosebit de im por­ cele mai actuale. întărirea şi consolidarea sectorului tarea pierderilor şi obţinerea unor cultural din Nicolina — laşi; 9,35 TELEVIZIUNE
cultura cea mai avansată. I pildă, tante şi p?niri agricultură. Mergînd Investiţiile alocate pe anul 1965 cooperatist de producţie este un pro­ producţii sporife. Muzică din operete şi comedii mu­
' gospodăriile agricole de st din. pe linia dezvdtâriî intensive şi m ul­ dau p.'isibiliiatea continuării acţiunii ces complex, care necesită o grijă Treoînd la realizarea sarcinilor zicale; 10.25 A rii din opere: 10,40 19.00 Jurnalul televiziunii: 19.10
Trustul Sînnicoîau Mare aucalizat tilaterale. în centrul preocupărilor de îndiguiri şi desecări din Lunca deosebită pentru continua întărire din ultim ul an al sesenalului. nc Form aţii artistice şcolare; 11,00 So­ centru copii : Pc luciul glieţii; O
5.00G kg porumb boabe la litnr pe stă în cont inia re sporirea produc­ Dunării L-a cele peste 200.000 ha va­ economică şi organizatorică a coo­ exprim ăm convingerea <ă harnica lişti de muzică uşoară: 11,30 Me­ omisiune dc la patinoarul a rtificia l
1.3.556 hectare : cele din T ru il Că­ ţiei de corcoli*. în prim ul rînd de lorificate pe această cale se vor mai perativelor agricole de producţie. noastră ţărănime, m uncitorii, ingi­ lodii populare; 13,10 Muzică popu- „Floreasca" : 19.50 Zile şi nopţi în
lăraşi au obţinut 4.008 Tlia pc griu şi porurrib pentru boabe, ca fac­ adăuga alte 65 000 ha. Rezultatele Consiliile agricole, specialiştii au a- nerii şi tehnicienii, oamenii de ştiin - lară cerută de ascultători; 14.10 alb: 20.00 Nu se poate fără dra­
13.559 hectare, iar cele dinYustul tor liniarilor pentru dezvoltarea în­ obţinute in acest an pe suprafeţele cumulat suficientă experienţă pen­ Muzică distractivă interpretată de goste: 21.15 M in ia tu ri instium en-
Suceava 4 238 kg/ha de pe 11.623 tregii agriculîrri : sc asigură in con­ date in cultură arată că eforturile tru a acorda cooperativelor un spri­ lă din agricultură, sub conducerea orchestre de mandoline: 14.30 lalc. îşi dă concursul cvintetul in­
hectare. tinuare stabilitatea structurii cultu­ fă'*ute in această acţiune sînt răs­ jin calificat, concret, pentru ca a- organizaţiilor de partid, vor munci Vreau să ştiu: 15,35 Muzică uşoară strumental „George Enescu" com­
Producţiile sporite an denn în rilo r pe zone ţinind seama de con­ plătite cu prisosinţă. Deşi pe unele cestea să-şi însuşească cit mai re­ cu tot entuziasmul şi priceperea lor rominească: 16.10 A rii cu cor din pus din : Alexandru Nicolae (flaut),
pentru înflorirea agriculturii noastre
gospodăriile dc stat sc daioic do­ d iţiile nedocimaiice, de experienţa -.upiafeţe din această zonă însămîn- pede şi mai bine metodele de orga­ socialiste. opere; 16.32 Muzică populară; 17.00 loan Bădănoiu (corn) artişti eme­
nizare şi de conducere a producţiei.
la rii lor cu mijloace tehniceuxler- fîştigată. de nevoile economiei na tă rilc s-au făcut cu inlîrziere. pen­ Mă declar pe deplin de acord cu Piese vocale de Hilda Jerea; 17.15 riţi. Constantin Ungureanu (clari­
De aceea, fiecare cooperativă a g ri­
ne, p ro filă rii si concentrării iltu ri- ţionale Va rebui să producem în tru că lucrările dc curăţare a tere­ colă de producţie poate si trebuie prevederile planului de siaj şi voie/ Intermezzi şi bolerouri de estradă; net). Ioan Danie (oboi). Emil Bî-
)or. experienţei acumulate ( către anul viilor, ir condiţii clim atice nor­ nului au continuat şi în. prim ăvară, să aibă un plan de perspectivă, care c u toacă încrederea pi oi " ,i ,d bu­ 17.40 Tinereţea ne e dragă; 18.05 clea (fagot). In încheiere: B uletin
specialişti şi m uncitori în o*niza­ male, 11.6 miioane tone cereale, a- totuşi pe cele 62.000 ha cultivate cu să ducă la consolidarea continuă a get pe anul 1965. Muzică corală de Ion C roitorii; de ştiri. Buletin meteorologic.
rea producţiei. In gospodăte de proape 600.00» tone floarea-soarelui, porumb s-a obţinut o producţie me­