Page 30 - 1965-01

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3121

În unităţile agricole in Editura tehnica: lente CULTURAL J
„LEXICONUL TEHNIC ROMÎN" 7>f

P3 Y\ /7
VOL. XV
P f * R S k M T â Un nou volum din „Lexiconul teh­
« ta I L.ra L a l*j ir a I M Ii Q u cuyjMTUL cjîJTaj?uicm Gospodărire bună,
9 nic rom în", a1 XV-lea, a văzut in
acesle zile lum ina tiparului, in E-
diturn tehnică. Volum ul cuprinde Biblioteca clubului din Cugir are .
P Â ^ G 5 ^ C p j W cuvinte care încep cu literele H şi peste 9.730 de c itito ri care au c itit activitate bogată
S. Tn cursul anului 19G5 vor apare
H b A u l i u L i r l j k I3SM ultim ele două volume din această in anul trecut aproape 120000 de
amplă lucrare începută în 1957. Pentru a asigura o activitate cul­
întocm it prin grija C onsiliului volume. Colectivul de conducere al turală bogală in perioada de iarnă,
cie şi calegoric de animale în par­ factorii care au determ inat înregis­ naţional al inginerilor şi tehnicieni­ bibliotecii, cei 44 de responsabili ai A - conducerea căm inului cultural din
te. Consiliul de conducere al coope­ trarea acestei diferenţe de produc­ lor, de un larg colectiv condus de
r j)/^\ T 0 rativei agricole dc producţie din ţie ? acad. Hemus Răduleţ, „Lexiconul teh­ bibliotecilor mobile, precum şi ac­ Petreşti. raionul Sebeş, in colaborare
sfatului
cu com itetul executiv
al
y y j l l t i Deva a luat m ăsurile necesare pen­ Si la cooperativa agricolă din Sin- nic rom în" prezintă, în c iita 13 000 tivul voluntar s-au străduit să facă popular s a în g rijit din tim p de a-
tru ca furajele grosiere să sc adm i­ tandrei există furaje suficiente, in- pagini, peste 70.000 termeni şi apro­ provizionarea cu com bustibil a că­
fi i • nistreze în hrana anim alelor numai trucît în stoc la începutul lu n ii ia­ xim a tiv 17 000 desene. Term enii in ­ din bibliotecă un loc căutat de mun­ m inului. zugrăvirea pereţilor. în lo ­
in stare preparată. Astfel, cocenii nuarie sc aflau 440 tone fîn u ri, 350 cluşi, folosiţi frecvent în producţie şi citori, lucru ce se reflectă in numă­ cuirea geam urilor sparte, repararea
' S i l 1 # ? •# de porumb sînt tocaţi şi preparaţi tone de sfeclă. 000 lonc siloz, G00 în cercetarea ştiinţifică, sc referă la gard u rilo r îm prejm uitoare etc., ast­
C i l i i c cu soluţie de melasă, in concentra­ ton? borhot, 1G9 tone porumb ştiu- descrierea m aşinilor, aparatelor, in ­ rul mare de citito ri şi de cărţi citite
ţie de 2 la sută. In scopul bunei leţi etc. De asemenea, adăposturile stalaţiilor. operaţiilor, îndeletniciri­ Despre activitatea bibliotecii, despre fel că iarna i-a găsit pc gospodarii
In
din Petreşti bine puşi la punct.
? n i i • desfăşurări a acestei operaţiuni s-au sînt corespunzătoare, iar problema lor, fenomenelor «‘te. astfel de condiţii şi activitatea c u l­
o m amenajat la fiecare grajd camere alim entării ferm elor de animale cu (Agerpres) pasiunea pentru lectură a m uncito­ turală se poate desfăşura cu rezultate
! p n h v pentru prepararea furajelor. O a- apă este rezolvată. rilo r ne vorbesc însăşi c itito rii fru n ­ mai bune. Aici au Inc conferinţe (se
l fc> C I E l i c i l i i tenţie sporită acordă conducerea co­ tului că hrăniren anim alelor nu s-a „TABELE Şl MONOGRAME taşi remarcă tov. profesor Zdrcnghea Va-
Rezultatele slabe se daloresc fap­
operativei agricole dc producţie şi
PENTRU CALCULUL
mimai ] adm inistrării n u tre ţu rilo r concentra­ făcut corespunzător. Cu toate că e- Num ărul mare de lin ii electrice sile). se pregăteşte piesa c’c teatru
1
•
M
„Dăni'lă o ia razna" dc Teodor Dosea,
CONDUCTOARELOR '
te in stare de uruieli. Un mare ac­
xistâ o tocătoare acţionată electric,
se vizionează film e, se ţin seri lite ­
cent se pune pc respectarea cu stric­
I p
p
rare şi simpozioane, se
desfăşoară
teţe a ra ţiilo r furajere întocmite. De precum si o cameră pentru prepara­ care se construiesc la noi in ţară în CLETU M AR I A, desenatoare la în vă tăinuitul agrozootehnic.
rea furajelor, nu s-n trecut la tora-
aceea, preşedintele, inginerul agro­ rea şi prepararea cocenilor. U nita­ scopul creşterii producţiei de ener­ serviciul tehnic al U.M. Cugir, este
nom si brigadierul zootehnic ve ri­ tea a m intită ,m ai are în stoc 10 tone gie electrică impune găsirea celor ANO ACHF VICTOR
Unn dîn preocupările de scamă fică zilnic felul cum se aplică in mai operative şi eficace metode de de m ulţi ani una dintre cele mai corespondent
ale m em brilor cooperativei agricole practică programul ele hrăni re şi în ­ de melasă si G00 kg. de uree. Cind dimensionare şi verificare a aces­ active cititoare ale bibliotecii. Şi
de producţie din Deva este sporirea g rijire a anim alelor In vederea r i­ se va gindi insă consiliul de condu­ tora. pentru ea biblioteca este un ajutor
continuă a efectivelor de animale şi dicării nivelului de pregătire a în­ cere al cooperativei agricole de pro­ In acest stop. tînărul inginer Ka- preţios în pregătirea profesională :
creşterea productivităţii lor. D atori­ g rijito rilo r, aceştia frecventează ducţie să le folosească ? coţi Em il de la Trustul aurului Brad „ împletind studiul cu meseria, voi Ş e d i n ţ ă
tă interesului manifestat pentru creş­ cursurile cercului zootehnic anul III. Se cunoaşte faptul că din 100 leg. a elaborat lucrarea in titu lată : „T a ­ putea să jiu in pas cu tehnica mo­
terea num ărului de animale, la s fir- Ca urmare a strădaniilor depuse coceni adm inistraţi netocaţi, doar 40 bele şi monograme pentru calculul dernă Ca să rezolv cu succes nu­
şitul anului trecut această unitate pentru sporirea producţiei ele lapte, kg. sint utilizaţi. Prin toca ren şi tra­ conductoarelor1*. meroasele probleme ce mi se ivesc literară
deţinea in proprietate obştească 500 în cursul anului trecut s-au obţinut tarea lor cu soluţie de melasă in In prim a parte a lu cră rii autorul in fala planşetei dc lucru voi studia
de taurine, din care 174 de vaci. cîte 1650 I. pe cap de vacă furajată. concentraţie d? 2 la sulă se u tili­ tratează metodele de determinare a cil mai mult, căutind să Jiu la înăl­
Paralel cu mărirea efectivelor, Aceasta a permis m em brilor acestei zează 85 kg. coceni. Cheltuielile ma­ sarcinilor electrice medii şi maxime ţimea problemelor ridicate de pro­ La Şcoala generală de n ani nr. 1
consiliul de conducere al coopera­ cooperative agricole de producţie să teriale pentru prepararea cocenilor pe circuite şi se dau tabele pentru ducţia contemporană". din Lupeni a avut loc o şedinţă li ­
tivei agricole de producţie a urm ă­ livreze la I.C.I.L. din Simeria peste sînt pe deplin răsplătite prin mă­ dotei minarea rapidă a curenţilor. terară închinată creaţiei lui Tuclor
r it şi obţinerea unor producţii a n i­ prevederile contractuale 230 bl. rirea, de 2-3 ori a randam entului fo­ Cartea mai cuprinde metode de Arghezi.
m aliere ridicate. In acest sens s-a laple. losirii lor in hrana anim alelor. Iată înlocuire a miei reţele electrice oa­ După o prezentare analitică a ope­
pus un accent deosebit pe asigu­ de ce şi la cooperativa agricolă de recare prin tr-o reţea echivalentă din rei poetului au urm at recitări din
Există garanţia că in anul 1065
rarea unor condiţii bune de adă­ producţie din Sintandrei trebuie pu­ punctul de vedere al pierderii de poeziile scrise în diferitele clape ale
postite a anim alelor. Unitatea dis­ producţia de lapte va creşte sim ţi­ să in aplicare metoda de preparare tensiune, cu o sarcină concentrată dezvoltării sale artistice.
tor, fapt dovedit de aceea cu la în­ a cocenilor. în vederea realizării
pune de 7 g ra jd u ri în care sini a- ceputul lunii ianuarie erau asigu­ şi cu secţiune constantă. Apoi se dau Z A H A R IA M A R IA
dăpostite toate cele 500 de bovine. unor producţii sporite de lapte este indicaţii pentru calculul term ic al VERONCA LU C IA
De asemenea, problema alim entării rate în stoc 400 tone borhot, 850 tone necesar totodată ca in hrana vacilor conductoarelor şi se prezintă o me­ profesoare
cu apă la fermele de animale a fost siloz., 540 tone sfeclă. 117 tone fin să se folosească si concentrate la todă rapidă de calcul a pierderii oţ­ PÂTRAN IOAN. vopsitor la Uzina
rezolvată. La grajdul de la Sin tu­ natural şi 1G7 tone fin dc trifo i şi acest sortim ent de furaje. ele tensiune în cabluri şi lin ii elec­ mecanică a citit in anul 19G4 mai
ba Im apa a fast introdusă in inte­ lurernă. 900 tone de coceni etc. A- Acestea sint citeva din măsurile trice aeriene, pe baza a numeroase m ult de 130 de volume. Despre efec­
rio ru l adăpostului, iar la celelalte, ceste rezerve de nutreţuri perm it care puse în practică vor duce la tabele şi monograme. tul pozitiv al lecturii, tovarăşul Pă- Un nou
alimentarea cu apă se face din fin - realizarea unei bune fu ra jă ri, ceea sporirea sim ţitoare a producţiei dc Tabelele cuprinse in lucrarea in ­
lîn i Ia care sînt amenajate un nu­ ce va duce în mod nem ijlocit la r i­ lapte şi la cooperativa agricolă de ginerului Racoţi Emil sint calculate tran loan ne-a declarat : „Cărţile ci­
măr suficient de jgheaburi. dicarea producţiilor animaliere. producţie din Sintandrei. De înfăp­ pentru conductoarele de cupru, alu­ tite in unul 1904 m-au ajutat să-mi cămin cultural
Dar, pe lingă asigurarea co n d iţii­ La numai (îţiva km de Deva se tuirea lor trebuie să se preocupe m iniu şi oţel-nlum iniu, iar mono­ lărgesc orizontul. Voi c iti cu pasiune
lor bune de adăpostite şi alim enta­ află cooperativa agricolă de produc­ în tr o mai mare măsură organizaţia gramele penlru conductoare de o- şi cu interes cărţile care cred că mă
re cu apă s-a urm ărit furajarea ţie din Sintandrei. Şi aici s-au ob­ de partid şi consiliul de conducere ţcl, la tensiuni pină Ja 35 IcV. Cu cltva ti mp în urmă. coopera­
chibzuită a bovinelor. Pentru aceas­ ţinut unele rezultate pe linia dez­ al acestei unităţi. SUSAN M IHA1 vor ajuta să fiu fruntaş in întrecerea to rii din satul Lunca, comuna Baia
ta au fost întocm ite ra ţii echilibra­ vo ltă rii şi consolidării sectorului zo­ ing. A. POTOPEA tehnician socialistă". de Criş, au început construcţia unui
te in unită ţi nutritive, în funcţie de otehnic. Producţia de lapte realiza­ local al căm inului cultural. La dala
producţia şi greutatea fiecărui ani­ tă în anul precedent pe cap de vacă de 30 decembrie 19G4, datorită m un­
mal. La ferma de vaci s-au lotizat furajată aste insă nesatisfăcătoare, cii intense a cetăţenilor caic au pres­
animalele după potenţialul produc­ fiin d de numai 125G litri. S-au o b ţi­ V AS ILAC H E V ASILE, m uncitor tat m ii de ore de muncă patriotică,
tiv, iar hrăniren lor se face d ife ­ nut deci cu aproape 400 litr i de la U.M. Cugir — transporturi este căm inul a fost dat in folosinţă.
renţiat. Spre exemplu, pentru vaci­ lapte mai puţin de la fiecare vacă unul din c itito rii tineri : „ Intr-una Oamenii muncii din satul Lunca
le care dau J800-2400 litri lapte in faţă de producţia realizată Ja coo­ din zilele lunii martie 1964 am pă­ se pot m îndri cu un cămin cultural
cursul unei perioade de lactaţie se perativa agricolă de producţie din şit pentru prima dată pragul biblio­ nou, spaţios, prevăz.ut eu lum ină e-
nlcătuiese ra ţii zilnice foim ate din Deva. Aceasta este una din cauzele tecii din Cugir. Prima carte citită a lectrică, săli parchetate, un televi­
3 kg. fîn de lucerna, 10 kg. coceni care au făcut ca din cei 930 bl. lap­ fost „Răscoala" de Liviu Rebrcanu. zor „Cosmos 3" cte.
de porumb tocaţi in amestec cu me­ te contractat cu LC.1.L. Simeria să Apoi am început să citesc intens şi La construcţia localului un aport
lasă. 15 kg. siloz de porumb şi 2 predea numai C75 Iii. Cunoscind că intre timp m-am înscris la cursurile deosebit şi-au adus tovarăşii Grişa
kg uruieli. Adm inistrarea nutreţu­ cele două cooperative agricole de şcolii medii (fără frecvenţă). In a- Avram , Oprişa Dnvid. Ticiu Ionel,
rilo r sc face pe baza program ului producţie au condiţii asemănătoare ceastă direcţie biblioteca m-a ajutat Loliş Alexandru. Nenţiu Viorica, Vă-
de în g rijire sta b ilit la fiecare spe­ se pune firesc intrebarea: care sînt foarte multM. lean Ştefan şi a lţii.
IONELLA ALEXANDRESCU TRTFA GHFRAS1M
bibliotecară corespondent
Din sălile tribunalelor
A G ST N 10» A\
J}
DE MULTE ORI LA APA“
MARŢ! 12 IANUARIE 1965
Vaier Ristea făcea parte din rîn- rifice acest lucru nu s-au sesizat
dul acelora care le place sa ducă mai din timp. CINEMA Povestea „Găinuşa pestriţă"; 21,15
o viaţă de huzur, numai în che­ Cum necum, Vaier Ristea este DEVA : M ăria — cinematograful Emisiune literară; 21.35 Muzică de
dans; 22,15 Seară de muzică de
furi şi distracţii. Dar pentru aşa înlocuit din funcţia de diriginte al „P atria"; Jocuri întrerupte — ci­ cameră; 22,45 Muzică uşoară in te r­
ceva salariul nu-i era suficient, oficiului P.T.T.R. Crişcior şi colac nematograful „A rta "; PETROŞANI: pretată de Remo Germani.
mai ales că avea şi obligaţii fa­ peste pupăză numit oficiant la o- 30 ani de veselie — cinematogra­
Program ul II: 7,35 Piese in stru ­
miliare. Cum însă fn funcţia ce o ficiul P.T.T.R, Brad. Nimic mai bun fu l „R epublica"; IJamlet — se­ mentale; 7,45 Cintece patriotice ;
avea ca diriginte al oficiului pentru un astfel de individ pornit riile I şi II — cinematogra­ 8.00 Muzică populată; 8,35 Piese
P T T R. Crişcior, raionul Brad, e- pe hoţii. Şi aici şi-a continuat ac­ fu l „7 Noiem brie"; LU P E N I: M oral de estradă; 9,30 Vorbeşte Mosco­
xecuta cu celăţemi şi unele ope­ tivitatea A început să fure, să în­ „PROPORŢII0 Autori Bocşa losif, cercul de foto amatori Lupeni. ’G3 — cinem atograful „C u ltu ra l" ; va; 11,03 „F ulgi de nea pe porta­
S IM E R IA : Ziua fe ric irii — cine­
raţiuni cu bani numerar, „ideea" şele oamenii de bună credinţă matograful „M ureşul" A LB A IU - tiv " — muzică uşoară; 11,18 Cîn-
i-a venit urgent. Ce-ar fi să „îm­ care veneau şi solicitau diferite L IA : Lumea comică a lui Harold tece pioniereşti; 12,00 Muzică u-
prumute' ceva bani din ai cetă­ servicii. Lloyd — cinem atograful „V ic to ria "; şoară de Ştefan Kardoş pe versuri
ţenilor ? Cit priveşte forma de jus­ Numai că vorba ceea: „Ulciorul Sesiune meiodieo-ştiinţifică consacrată predării problemelor Popasul — cinem atograful „23 A u­ de Vlnicu B irna; 12,15 Alm anah
ş tiin ţific (reluare); 12,40 A rii şi
tificare şi-a bătut puţin capul şi nu merge de multe ori la apă". gust" ; SEBEŞ : Koz.ara — cinema­
• 2 A A tograful „Progresul"; Karl von Os- duete din opere; 13,08 M elodii
a găsit soluţia: neoperarea fa Se mai şi sparge Aşa şi cu Va­ populare din M untenia; 13,30 So­
timp a lucrărilor: $i azi puţin, mîi- ier Ristea. Totul i-a mers pînă sietzki — cinem atograful „Sebeşul"; liş ti de muzică uşoară; 14.30 M u­
O R Â Ş T IE : Unde-i generalul — ci­
ne mai mult, gustul de o viaţă înlr-o zi cînd organe compe­ nematograful „P atria"; Rîul negru zică din operete contemporane;
uşoară a crescut. L-a apucat chiar tente i-au venit de hac. des- Societatea de ştiinţe istorice şi fi­ tice. In agendele de lucru ale f i­ şi V I din culegerea „S tudii şî a rti­ — cinematograful „Flacăra"; H A ­ 15,05 In te rp re ţi ai m uzicii popu­
patima jocului de cărţi. Un po- coperindu-i toate hoţiile A- lologice pregăteşte în prezent. în co­ lialelor şi su bfilia lelo r Societăţii f i­ cole de istorie", volumele V III şi ŢEG : Kaloinn — cinem atograful lare: Ioana Crăciun, Ion Copil.
ker, o licitaţie, sfinţite cu nişte tunci a încercai să-şi acopere „a- laborare cu Institutu l de lingvistică gurează de asemenea, consfătuiri me­ IX din „Lim bă şi literatură*1, volu­ „P opular"; BRAD : A treia rep ri­ Florea 13urnea şi D um itru Sopon:
a) Academiei R. P Romîne, o sesi­
JG,00 Muzică uşoară
interpretată
vin şi mîncăruri alese l-au făcut facerile", dar era prea tîrziu Fap­ une nielodico-ştîînţifică pe ţară con­ todice unde se vor discuta rezulta­ mele V I şi V II din „S tudii de lite ­ ză — cinem atograful „Steaua ro­ la vioară; 10,30 Muzică clin opere;
tele obţinute în predarea
ratură universală**, volumele V şi
istorici,
să se înfrupte tot mai mult din tele îi erau date în vileag Cu ce sacrată predării problem elor de lim bii şi lite ra tu rii romi ne. lim b ilo r V I din „Studia et acta orientalia", şie". 17,10 Cintece pe versurile poeţilor
banii care-i gestiona. s-a soldat activitatea lui Vaier gramatică şi stilistică în învăţăm în- sî lite ra tu rilo r străine, popuinrizin- volum ul II din culegerea de „L e xic noştri; 10,00 Muzică populară ;
Intr-un timp i-au venit şi gîn- Rislea ? ! Cu delapidarea din ges­ tul de cultură generală. Pe lingă a- du-se in acest fel cete mai eficien­ regional", precum şi prim ul volum RADIO 18,30 Colecţii ele beletristică; 19,30
durî mai „serioase". Bani avea tiunea de la Crişcior a sumei de ceastă acţiune care se va desfăşura în te metode de predare. dintr-o culegere de folclor Totodată Tribuna radio; 20,30 M elodii de
destui în gestiune, şi-a zi el, de 83 023 lei şi din cea de la Brad luna ianuarie. Societatea de ştiinţe In noul an, profesorii de specia­ se pregăteşte pentru editare. în Programul I: 5,OG Muzică in te r­ mare popularitate din opere in­
ce nu şi-ar face acolo o căsuţă a sumei de 13 800 lei. istorice şi filologice va mai organi­ litate din toate categoriile de invă- ( insul aceluiaşi an, un volum come­ pretată de fanfară ; 5,30 Lecţia de terpretate de fo rm aţii orchestra­
aşa ca pentru sufletul lui ? Şi a Pentru faptele sale sî-a primit za sesiuni metodice interregionale, ţăm înt vor continua activitatea de m orativ „M . Eminescu" în care vor gimnastică; 5.40 Muzică populară; le; 21,15 Din muzica p opoarelor;
fi cuprinse cele mai valoroase comu­
22.00 Muzică uşoară interpretată
cercetare ştiin ţifică prin culegerea
G.I0 Melodii distractive ; G,20 E-
început cu cumpărarea lotului, a- răsplata: 14 ani munca grea şi la trei institute pedagogice din ţară, de m aterial folcloric, toponimie si nicări prezentate la sesiunea ştiin ­ mi.siunea pentru sate; G.30 Muzica de Hellen Forest şi lioby W inton
poi a materialelor. După cum se plata despSonhirilor către Direcţia antroponim ic, ca şi de lexic regio­ ţifică pe ţară din I9G4. precum şi de estradă; 6,45 Salut voios de
vede, afaceri pe picior mare. Ce regională P.T.T.R. Timo suficient la care se vor prezenta referate in nal. In ceea ce priveşte activitatea alte studii legate de viata şi perso­ pionier; 7,OG Form aţii de muzică Buletine de ştiri şî radiojurnale:
păcat însă că cei în măsura să ve­ penlru a se debarasa de năravuri legătură cu practica pedagogică a editorială, societatea va tipări pină nalitatea m arelui poet. uşoară; 7,30 Sfatul m edicului; 7,45 5,00; G,00; 7,00; 10.00; 12,00; 14,00;
studenţilor, urmate de lucrări prac­ la sfîişitu l anului 19G5 volumele V (Agerpres) Program de bolerouri; 8,00 Suma­ IG.00; 18,00; 20,00; 22,00; 23.52 (pro­
rul presei; 9,OG Melodii populare; gram ul I) 7,30; 9,00; 11,00; 13,00;
9,25 Muzică uşoară; 10.30 Muzică 15,00; 17,00; 19,00; 21,00; 23,00; 0,52
populară; 11,00 Vaisuri din ope­ (program ul II).
deci luăm notiţe, desenăm etc.). psihologice ale lecţiei orale, care nu rete; 11,30 Radio P richindel; 11,45
Folosirea film ului larea cu explicarea, film u l didactic către cel mai bun film . P rincipiul in ­ „Frumoasă eşti, patria mea" — e- TELEVIZIUNE
pot fi suplinite si realizate nici de
Numai alternînd cu pricepere ru­
mî.siune de eînteee; 12,03 M elodii
poate să-şi atingă scopul : să fie un
izvor de cunoştinţe, un m ijloc de dividua liză rii invăţăm întului cere populare interpretate de Ana Bă­ 10,30 Universitatea tehnică la
prezenţa învăţătorului sau profeso­
televiziune: Acetilena, de ing. N i-
conc retizare sau ilustrare a unor no­ rului la lecţia-film nu numai ca sim ­ lăci, Vasile Petriea şi Nieolae Flo- colae Pelreseu; 19,00 Jurnalul te­
rian; 12.30 Fn faţa h a rţii; 12.40
în procesul pedagogic ţiu n i teoretice şi deci sa ajute la în­ plu tehnician (m înuitor) al aparatu­ Muzică de estradă interpretată de leviziunii; 19,10 Pentru cei m ic i;
lui. ci mai ales ca pedagog (deci a-
ţelegerea şi fixarea (memorarea) lor.
solişti ia stitim e n tişii; 14,10 Melo­
N ăzdrăvăniile vu lp ii — „îm p ă r­
Chiar şi film ele prin care urm ărim
să
prezentarea film u lu i vor trebui
prezentarea sintetică a cunoştinţelor vind rol educativ şi instructiv). Fn d ii din film e; 14,30 Radioraeheta ţeala vu lp o iu lu i"; 19,35 Emisiune
dintr-un capitol (sau o temă mai fie luate în consideraţie particula­ p ionierilor ; 15,30 Din folclorul m u­ ele ştiinţă: Temă cu varia ţi uni ;
zical al ţă rilo r socialiste ; IG.10 T i­
21,15 Muzică
19,50 La răspîntie;
F ilm ul didactic şi film u l docu­ lor (nu oricînd şi oricum se poate claritate (dacă film u l este nuit sau complexă) trebuie să fie prezentate rită ţile de vîjstă. caracteristicile o- nere ta le n te ;'stu d e n ţi ai Conser­ distractivă; In încheiere: buletin
mentar au pătruns in viaţa şcolilor face o vizită in ii-o asemenea uzi­ clini il m) El trebuie să ştie Să-şi sin­ în conform itate cu principiul alter­ bieclului şi chiar a temei (subiectului vatorul ut „Gheorghe Dima" din de ş tiri şi buletin meteorologic.
noastre, constituind, alături de mate­ nă). Dacă fiecare clasă ar intra in cronizeze explicaţiile cu succesiunea nării celor două sisteme de semna­ de predat) Numai astfel putem asi­ C lu j; 1G.48 Cintece pentru cei m ici;
rialul didactic clasic, un preţios au­ asemenea întreprinderi, ar stînjeni im aginilor din film . lizare (rulare — explicare) deoarece gura o eficacitate maximă film u lu i 16,58 Piese lom îneşti de estradă ; Buletin meteorologic
x ilia r al a ctivită ţii instructiv-educa- procesul producţiei. De aceea, pen- Este bine ca profesorul (învăţă­ şi aici elevii vor avea de luat notiţe didactic. 17,15 Scrisori clin ţară; ltf,05 M ici
tive. Faţă de m aterialul in tu itiv cla­ 11 li a se elimina acest neajuns, s-nu torul) să aibă un ajutor la m înuirca (scheme, tabele sinoptice, desene etc.) piese instrum entale; 18.15 U niver­ PENTHU 24 ORE
sic, film u l are avantaje m ultiple, turnat film e didactice şi documen­ aparatului, fiindcă sînt situaţii cind Dacă din motive de logică didactică Intre problemele care trebuie sa sitatea tehnică radio: — ciclul me­
atît sub raport instructiv cit şi edu­ tare caro „aduc" cuploarele de In el trebuie să plece de lîngă aparat un asemenea film nu poate fi în­ slea în centrul preocupărilor condu­ talurgie — construcţii de maşini — Vreme nestabilă cu ceri/l noros.
cativ. Aşa. de exemplu, film u l poa­ Hunedoara sau războaiele de ţesut pentru a arăta (cu băţul indicator) trerupt. este absolut necesar ca pro­ cerilor scol ii or va trebui sa fie. pe piese sintetizate din pulberi me­ Izolat vor cădea precipitaţii. Vîn-
te să prezinte fenomenele in evolu­ de la Săvinesti piuă in sala de clasă unele aspec te (are prezintă o im por­ fesorul (învăţătorul) să aloce un tim p de o parte, o raţională aprovizionare canice ; 18,30 Program muzical ce­ tul va sufla clin nord-vest şi nord
ţia şi în dezvoltarea şi corelaţia lor a celui mai îndepărtat cătun din ţara tanţă deosebită, orientind astfel aten­ suficient în cadrul celor 50 de m i­ cu film e şi diafiJme (comanda să fie rut dc m uncitorii şi tehnicienii de Temperatura aerului va fi cuprin­
dialectică, ceea ce pe o planşă sau noastră. ţia şi percepţia elevilor spre aces­ nute pentru explicaţii şi penlru no­ făcută pe baza temelor din progra­ la sectorul de exploatare forestie­
in tr-u n desen pedagogic ar fi mai Dacă asupra necesităţii şi u tilită ţii tea. Este de asemenea recomandabil tarea lor de către elevi. me şi nu la întîm plare) şi amenajo- ră „B orbeşii", regiunea Maramureş să între 2 şi G grade ziua, iar noap­
greu de redat ; film u l poate să sur­ film u lu i didactic iui mai există nici ca asemenea aspecte im portante să Cu toate câ se spune că analizato­ rca sălilor de clasă penlru proiecţii, şi dc m em brii cooperativelor ag ri­ tea intre —2 şi —7 grade.
prindă datorită unor telinici speciale un dubiu, cadrele didactice fiind con­ fie rulate cu încetinitorul sau reluate. rul vizual este cel mai receptiv şi cel iar pe de altă parte îndrumarea ca­ cole de producţie clin comunele U-
— aspectele intim e ale unor procese vinse dc avantajele lui. nu acelaşi In practica didactică film ul este care asigură trăinicie mai mare cu­ drelor didactice în utilizarea meto­ liesti şi Mărgineanu. regiunea A r­ PENTRU URMĂTOARELE
(desfacerea m ugurilor, a bobocilor, lucru se poale spune despre m elodi­ prezentat de obicei în întregime, după noştinţelor (ceea ce vedem reţinem dică a film u lu i didactic şi documen­ geş; 19,00 Lim ba noastră: „Pole­ 3 ZILE
creşterea plantei etc.) şi să prezinte ca prezentării lui în lecţie. L ite ra ­ care urmează comentai iile (explic a­ mai uşor şi mai m ult tim p) nu tre­ tar Şî, întrucît nu există o meto­ mici gram aticale". Vorbeşte acad. Vreme schimbătoare cu tempe­
aceste procese lente, (dc săptămîni tura pedagogică şi metodică a ră­ ţii etc.). Nu in totdeauna acesta este buie să abuzăm de el, căci abuzul dică a le c ţiilo r-film şi a u tili­ prof. Al. G raur; 19,10 Concert de ratura staţionară la începutul in ­
sau luni de zile) in citeva minute, mas in urma industriei film u lu i d i­ cel mai indicat procedeu. Şi aceasta de imagine oboseşte ochiul şi siste­ zării film u lu i in lecţie, este recoman­ seară; 20,30 Noapte bună, c o p ii; tervalului, apoi in scădere.
după cum poate să înregistreze pc dactic. Asa se explică faptul că fil­ din mai multe motive, dintre care mul nervos. Prezentarea de film e în dabil să se organizeze lecţii demons­
peliculă şi să redea apoi procese a motecile şcolare sînt aprovizionate mai im portante ni se par două : a) mai multe ore, consecutiv, este deci trative experim entale (in dife rite va­
căror viteză de desfăşurare nu poate sporadic, fără un sistem prec is, si că prezentarea film u lu i în întregim e o- contraindicată din motive de sănă­ riante) care apoi să fie analizate te-
fi înregistrată cu ochiul liber. De film ele existente nu sint utilizate in boseşte pc elevi (un film nu trebuie tate şi de igienă a muncii intelec­ m?inic în com isiile metodice sau in ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCŢII forestiere
asemenea, poate aduce în faţa elevi­ mod sistematic şi mai ales în mod să dureze mai m ult de 10-15 minute); tuale (copiii care văd intr-o zi două consiliile pedagogice. In analiza lor
lor fenomene inaccesibile lor din metodic. Lipseşte o metodică a uti­ b) nu se poate realiza o îm pletire a film e, seara nu-şi mai pot face te­ să se pună in evidenţă modul in care DEVA, slr. Dorobanţilor nr. 24, (el 2013,15S9, 1397
cauza depărtării in spaţiu sau tim p lizării film u lu i în procesul de învă- acţiunii celor două sisteme de sem­ mele în bune condiţii). a fost alternată sau sincronizată ex­
( o flora sau o faună rară, un eve­ ţăm int, după cum nici studiile cu a- nalizare. De aceea este necesar ca De altfel, cu toate marile avan­ plicaţia cu rularea, locul film u lu i în A N G A J E
nim ent istoric ş a.). Faţă de ilustraţie, ccaslă temă nu sînt pica frecvente după fiecare secvenţă să se între­ taje pe care le prezintă film u l di­ lecţie, calitatea exp lica ţiilo r etc. A -
film u l are marele avantaj de a crea în revistele de specialitate. rupă film u l ca astfel profesorul (în­ dactic, rularea lui nu poate suplini semenea lecţii şi discuţii pot să ducă — ingineri constructori sau s<lvici;
imaginea realităţii (redă fenomenele Prezentarea cu succes (in sensul văţătorul) să poată să dea e xplica ţii­ total explicaţia învăţătorului sau a la o cristalizare a metodicii prezen­
în mişcare, cu viaţă şi uneori m ul­ didactic) a unui film în lecţie este le necesare, iar elevii să si le noteze profesorului. Nuanţarea vocii, nuan­ tării film u lu i didactic, foarte nece­ — m a iş tr i şi n o p n s î o r i p e n tr u c e n tr a lă s i j a r t ^ r e .
ticolor) Procesele tehnologice în li­ condiţionată de cunoaşterea preala­ în caiete. Ei trebuie să fără deose­ ţare determ inată de starea psihică a sară şi utilă şcolii noastre în plin a-
nele ram uri ale industriei (industria bilă de către profesor a conţinutului bire intre modul de a viziona un elevilor, pauzele psihologice în ex­ vînt ştiin ţific. Cei interesaţi se vor adresa la sediul centra­
siderurgică, chimică etc.) sînt de a- film u lu i. Aceasta îi va ajuta să dea film artistic şi modul de a viziona punere, comunicarea permanentă clin ION D nA C A N lei întreprinderii.
semenea mai greu accesibile elevi­ explicaţiile la tim pul oportun şi cu un film didactic (la care învăţăm, p rivire cu elevii, sint citeva aspecte lector universitar