Page 31 - 1965-01

Nr. 3121 Drumul socialismului Paq. 3
■m ■ —

IM (7 'rl n Dună EXPLORATORII
•I 8v ■tuf fl
y f\r secţiilor BLECVBPICARBA S A IE LQ n ADÎNCURILOR
H t B
9 In activitatea sfaturilo r populare leclrificate aproape 6.500 de sate.
de o atenţie deosebită se bucură şi Totodată în decursul anului cate s-a
electrificarea satelor. Această acţi­ încheiat, s-au făcut extinderi de re­
La Peştiş — poarta Hunedoarei — une este s p rijin ită de mase tot mai ţele electrice în peste 380 de loca­
sosesc zilnic zeci de trenuri (are largi de oameni ai muncii, care pe lită ţi turale electrificate anterior şi Un birou obişnuit ca multe al­ romînească la care şi dumneavoa­
aduc sule de tone de cărbune, fie r numeroase şantiere participă la să­ s-a instalat ilum inatul electric pe tele şi lotuşi, într-un fel şi un al­ stră a[i adus o contributic“. Si ma/
vechi, m inereuri pentru cel mai parea gropilor, transportul şi mon­ încă 2.9U0 km. de drum uri săteşti. bum. Sub sticla groasa care aco­ apoi la fotografia alăturată : ,.Pen­
mare combinat siderurgic din ţară. bina 4 bluming, rezolvă această pro­ n — Respectarea graficului dc tarea stîlp ilo r contribuind astfel la Extinderea electrificării a contri­ peră biroul sînt orîncJuite cu griiă tru inginerul Sever Suciu, imagi­
De la Peştiş pleacă zilnic spre uzi­ blemă, putîndu-se astfel crea „cale circulaţie depinde in marc mă­ scurtarea termenelor de dare în fo­ buit la dezvoltarea a ctivită ţii eco­ cîteva zeci de fotografii. Un ne­ nea prototipului instalaţiei romî-
sură de felul cum sînt folosi­
nele patriei zeci de vagoane cu pro­ carea din oţelărie. Tot în acest scop 8 losinţă a reţelelor electrice. Numă­ nomice in viaţa satelor. Toate sta­ cunoscător al muncii exploratori­ neşti „S. C. 1200" montată la şan­
liberă" trenului cald încă de la ple­
duse. De aici se întorc spre Valea te locomotivele Cc s-a înlre- rul satelor electrificate în prezent ţiunile de maşini si tractoare şi gos­ lor nu şi-ar putea explica ce re­ tierul Mihai Viteazul.
Jiului vagoanele de mare capacita­ prîns pentru aceasta ? in regiunea Bucureşti, cu sp rijin u l podăriile de stat sînt acum e le c trifi­
a fost dublat postul de mişcare de — Si această problemă are două prezintă ele. Nici chiar calitatea
te pentru cărbune. Tot de la Peştiş, la oţelăria a 2-a cota „zero" şi. în a- maselor, se ridică la peste 600. Ra­ cate. >ar în peste 580 dc cooperative Priveşti fotografiile. Dacă nu eşti
pînă în faţa cuptoarelor încinse, ma­ aspect,», exploatarea propriu-zisă a ioanele Feteşii. O lteniţa şi Zim ni- agricole de producţie s-au executat, fotografiilor nu spune prea mult, de specialitate nu le înţelegi ros­
ceeaşi staţie, a fast repartizat să lu ­ m ijloacelor de tracţiune şi în tre ţi­
te riile prim e sint transportate prin creze un revizor de locomotive. Pen­ cea sînt eomnlet electrificate, iar în în special în sectoarele productive, Se vede cit colo că sînt făcute de tul. nu le no{i descifra destina­
păienjenişul lin iilo r de fe rovia rii tru scurtarea tim pului de transport nerea lor. Introducerea radioficârii altele această acţiune va fi înche­ diferite lucrări de electrificare. Ast­ un amator Toate imaginile re­ ţia. Fie primesc valoare de-abia
C om binatului siderurgic din Hunedoa’ se va reanaliza, în funcţie de noMe ca şi a semnalelor luminoase are ca iată în curînd. fel. in numeroase localităţi rurale prezintă piese de diferite feluri, după ce primeşti explicaţii, şi mai
ra. 2 i şi noapte, cu „foc conti­ sarcini, graficul de circulaţie, astfel efect utilizarea raţională a locomo­ In anul 1064 aproape 120 000 de au fost mecanizate complex diferite instalaţii. cu seamă după ce sînt utilizate
nuu". mecanicii si fochisni. mane- ca să se asigure aprovizionarea r it­ tivelor tn zonele respective. Se vor fa m ilii din mediul rural şi-au insta­ lucrări în sectorul zootehnic, s-a îm­
v ra n ţii şi acarii depun o muncă mică cu m aterii prim e si materiale evita staţionările nejustificate, ma­ bunătăţit alimentarea cu apă şi iri­ Inginerul Sever *uciu. de la între­ Toate la un loc. dau într-un fel o
neobosită pentru ca în toate secţi­ a secţiilor com binatului. nevrele suplimentare, fiecare loco­ lat lumină electrică în case; in pre­ garea culturilor. prinderea de explorări miniere — imagine (desigur incompletă) a
ile com binatului munca să fie cît motivă puţind fi d irija tă din tim p zent în toate regiunile ţârii sînt e- (Ager preş). căci ale lui sînt fotografiile şi bi­ strădaniei colectivului de a pro­
mai rodnică. < — Reducerea tim pului dc spre locul de unde trebuie să re­ roul despre care vorbeam — ne mova larg în producţie pe toate
In acest an fe ro via rilo r hunedo- transport $i utilizarea raţio­ morcheze trenurile. In anul trecut dă explicaţii, ne vorbeşte in amă­ căile tehnica nouă.
reni le revin sarcini sporite, de a nală a vagoanelor este condi­ s-a experim entat în staţia II lucrul nunt şi cu deplină cunoştinţă de .. Prăjinile, aidoma unor braţe
transporta spre secţiile de bază ale ţionată şi de munca in depo­ locom otivelor după turnus. Rezulta­ cauză despre caracteristicile teh­
com binatului mai multe m aterii p ri­ zite. Cc măsuri aţi prevăzut tele bune obţinute in ceea ce p ri­ Mărci de oteluri lungi, puternice, înaintează încet,
me şi de a expedia o cantitate mai pentru reducerea staţionării veşte folosirea raţională a locomo­ nice superioare ale unor instalaţii cu prudentă în adîncul necunos­
mare de produse. Pentru a face faţă vagoanelor Ia încărcare-dcs- tivelor ne-au dai convingerea că — Piesa ne care o vedeţi foto­ cut al pămîntului. Se scot probe
noilor sarcini, conducerea tehnică, cărcarc ? metoda poate fi extinsă. In acest an cu caracteristici îmbunătăţite grafiată şi care este luată la o Comorile adîncurilor explorate de
îndrum ată de organizaţia de partid, — Munca în depozite este o veri­ munca în turnus va fi aplicată şi probă la 872 metri adincime ser­ sondori devin cunoscute, sînt în­
a luat numeroase măsuri tehnico-or- gă im portantă a a ctivită ţii noastre. la staţia I. Aceasta permite urm ă­ veşte pentru legătura de siguranţă semnate pe harţi. Pe urmele lor
ganizntorice care să ducă la o cît Ea are mai multe aspecte : descăr­ rirea locom otivelor după grafic pe Sidcrurgiştii ou obţinut no! mărci şese anual circa două milioane lei.
mai bună deservire a secţiilor de carea la tim p şi în bune condiţîuni zonele de manevră şi la alimentare, de oţeluri cu caracteristici îmbună­ S-au obţinut, dc* asemenea, nume­ a tubului. F-licienta utilizării ci este păşesc apoi minerii. Intr-un lei
bază ale C. S. Hunedoara. M ăsurile a m aterialelor şi depozitarea lor, pe anumite partide de mecanici şi fo- roase oţeluri slab aliate şi speciale ridicată. Asigurîndu-se extragerea sondorii sînt primii deschizători
luate in vederea îm bun ă tăţirii acti­ de o parte, ia r pe de altă parte, în­ chişti putindu-se specializa in efec­ tăţite, care se folosesc cu succes la garniturii dintr-un tub blocat în­ de drumuri spre aceste comori. Am
v ită ţii de transport au constituit cărcarea produselor finite. Este cu­ tuarea unor operaţii. fabricarea ro ţilo r dinţate de la auto­ rezistente la tem peraturi înalte, co­ tr-un timp mult mai scurt decît văzut la lucru în Valea Jiului ci-
tema unui interviu cu tov. M ihai noscut faptul că în combinat se fo­ Pentru buna întreţinere a loco­ camioane. tractoare, masini-unelte roziune şi la atacul chimic, necesare in condiţiile actuale de muncă, teva echipe de sondori şi am aflat
Ilozeşteanu — inginer sef în ca­ losesc multe produse refractare. De m otivelor s-a luat mustiră respec­ etr., în locul unor oţeluri care cre­ pentru industriile chimică, alim enta­ sint eliminate în mare parte orele de la ei lucruri care merită sa fie
drul direcţiei transporturi a C. S. aici şi volum ul mare de asemenea tă rii întocmai a tim pului de func­ au d ificu ltă ţi la prelucrate, sau con­ ră şi petrolieră. neproductive de stagnare. amintite, scrise chiar cu litere mari,
Hunedoara. produse care intră pe poarta combi­ ţionare între două spălări, a re v i­ In perioada 1959-1964, numărul
r — Noile sarcini care stau natului. Descărcarea lor impune o zu irii atente înainte de ieşirea din ţineau elemente de aliere costisitoa­ Am aflat mai apoi ca pentru subliniate. Secţia explorări Valea
, în faţa colectivului dc fero- manipulare atentă, bucată cu buca­ depou pentru ca în tim pul lucrului re. Cu bune rezultate se foloseşte în m ărcilor de oţeluri realizate în ţara concepţia, execuţia şi experimen­ Jiului est Livezeni, a obtinut anul
] viori dc la C S. Hunedoara tă. Aceasta cere m ult tim p şi. pe să nu apară defecţiuni ce a i' putea construcţia de maşini un oţel nou noastră a crescut de la 246 la pes­ tarea acestei piese, inginerul Su­ trecut cele mai bune rezultate pe
I impun o mai bună organiza­ deasupra, se produc numeroase de­ scoate locomotiva din producţie. în ­ cu conţinut redus de nichel. Prin te 400. ciţi a consultat un volum mare întreprindere şi îşi are propus ca
re a a ctivită ţii dc transport. şeuri. Pentru a se uşura munca la trucât am intim pinnt greutăţi în a- (Agerpres) de lucrări de specialitate, a cău­ şi în acest an sa confirme bunul
] Cc preconizaţi in această di- descărcarea şi încărcarea produse­ proviz.ionarea cu arcuri pentru lo­ lărgirea u tiliz ă rii lui. se economi- tat cu înfrigurare si pasiune so­ ei renume. Cu una din sondezele
u rect ic ? lor refractare direcţia mecano-e- comotivă. s-a luat măsura constru­
— K urnalistii şî oţele»iii vor pro­ nergetică şi direcţia comercială au irii unui cuptor peniiu tratam entul luţii din cele mai potrivite, a mun­ de aici au fost explorate adîncu-
duce in acest an mai m ultă fontă şi luat in studiu construirea unor con­ termic al acestora din resurse in te r­ cit dtiva ani Piesa a fost mereu rile pămîntului pe o lungime de
Lucrarea este într-un sladiu
ne.
oţel, iar de la laminoare vor pleca tainere pentru transportul acestor îmbunătăţită, observaţiile culese 1 200 m; o adincime ne mai atin­
spre uzinele patriei mai multe la­ produse, care să perm ită descărca­ avansat urm ind să fie dată în folo­ PETRU M IH U Ţ cu răbdare si dună atîtea expe­ să pînă acum cu sondeza în [ară.
minate. De aceea lucrătorii din tra n ­ rea meoanică din vagoane. Aceasta sinţă. De asemenea s-a prevăzut ca rimentări la fa(a locului, n-au ră­ Un record. Brigada condusa de
sporturi vor depune toate eforturile va avea ca efect si reducerea sim ­ la depou să se confecţioneze o ins­ mas însemnate doar în carnetele. loan Barbu a realizat aici cea mai
pentru a deservi prom pt secţiile de ţitoare a tim pului de staţionare a talaţie mecanică pentru alim enta­ însemnată performantă a anului
bază ale com binatului. Planul MTO, vagonului, excluzîndu-se totodată rea cu nisip, lucrare care este a- Ele au prins forme Şi contururi în
întocm it pe baza a numeroase pro­ posibilitatea degradării produselor proape terminată. schite, în piese mereu mai perfec­ luată pe întreprindere : a forat
puneri care s-au făcut in adunări­ prin manipulare. O problemă m ult •ir In dimineaţa zilei dc 10 ianuarie muncit ca director la Întreprinderea ţionate. 2 030 m Pentru anul acesta mai­
le de dezbatere a cifre lor de plan, discutată, legată direct de felul cum Pc lingă acestea an fost luate nu­ 1065 a încetat din viaţă tovarăşul Pe­ regională D.C.A. Fotografiile spun puţin. Comple­ strul Eugen Anton şi sondorul şei
este concretizarea preocupării co­ sînt depozitate materialele, este n- meroase alte măsuri in vederea ri­ tru M ihuţ, director al întreprinderii Devotat partidului şi statului nos­ tările. explicaţiile primite la acest Ion Sandulescu şi-au propus să
lective pentru ca agregatele side­ ceea a gabaritelor. La depozitul de dicării calificării profesionale a lu­ regionale D.C.A tru, tov. M ilu it şi-a consacrat forţele neobişnuit album le arată insă va- treacă peste baremul acestor rea­
rurgice să fie cit mai bine aprovi­ fie r vechi, depozitul de buşteni Pos- crătorilor din transportul uzinal, a Tov. Petru M ihuţ s-a născut la 25 sale luptei pentru îndeplinirea sar­ lizări şi să atingă 2.150 m Opti­
zionate cu m ateriile prim e necesa­ tiş I, depozitul Dâiţa şi, este cazul în tă ririi disciplinei in muncă şi a ianuarie 1910 irt comuna Balşa, ra­ loarea De pildă, în cadrul legă­ mismul lor este confirmat de pri­
re. Astfel, introducerea radioficârii să amintesc aici, la oţelăria a 2-a. con­ răspunderii faţă de sarcinile încre­ ionul Orâştie. După terminarea şco­ cin ilo r încredinţate de partid. Pen­ turii de siguranţa mai aflăm că
principalelor zone de manevră de la ducerile respective nu dau atenţia dinţate. M ăsurile luate cu p rile ju l lii elementare, intră ucenic la Zlatna. tru merite deosebite în activitatea piesa a (ost omologată, ca şi-a mele rezultate obţinute în acest
cma „zero", staţia II cabina 3, blw- cuvenită creării gabaritelor necesa­ dezbaterii cifre lo r de plan pe acest sa. a fost distins cu ordine şi me­ trecut cu succes ,,examenele" la încenut de an
min.g, staţia V cabina 4 şi staţia III re. Din această cauză semnalizarea an. măsuri ce constituie obiective apoi lucrează la mai m ulţi patroni, dalii ale Republicii Populare Romîne. mai multe lucrări de forare, exe­ Si tot la Petroşani am aflat că
sectorul 1. va conduce la reducerea la manevră se face greoi, mecanicii im portante ale planului M.T.O., vă­ In meseria de mecanic. Am intirea tov. Petru M ihuţ va ră- cutate în Valea fiului şi va fi larg oameni ca Gheorghe Negescu. Flo-
tim pului de manevră, putîndu-se nu văd personalul de manevră. Este desc hotârîrea lucrătorilor din trans­ In 1945, tov. Petru M ihuţ se înscrie mîne în memoria tovarăşilor săi de generalizată în întreaga tară rea Dinulescu, Eugen Anton.
menţine o legătură permanentă in ­ şi normal ca în asemenea condiţii porturi de a veni în ajutorul side- în rîndurile P.C.R.. desfâşurînd o ac­ Cheorghe Mo/dovan. Petre hanii
tre şei ii de manevră şi im piegaţii să se circule cu viteză redusă pen­ rurgiştiloi prin deservirea exempla­ tivitate rodnică pe tărîm politic. Din muncă. Examinăm mai departe fără să
de mişcare. ii u a se înlătura posibilitatea acci­ ră a secţiilor productive. UN GRUP DE TOVARĂŞI avem putinţa de a întoarce filele şi alţii ca ei. maiştri sau sondori
In anul trecut a început introdu­ dentării m anevranţilor. S POP 1950 şi pînă la încetarea din viaţă a albumului, colecţia de fotografii. sînt şi studenţi la cursul fără frec­
cerea sem nalizării luminoase pe în ­ $i la încărcare se pierde mult Sape cu role, râpe pe carotiere. venta al Institutului de mine.
treaga reţea feroviară din combinat. tim p din cauză că nu se poale face niplu de siguranţă... Albumul inginerului Suciu este
Acţiunea va fi continuată si in acest cinlărirea vagoanelor. In prezent incomplet. Multe fapte din viata
an. Introducerea sem nalizării lum i­ vagoanele se încarcă „după ochi", îndrăznim să scoatem de sub şi munca sondorilor, din preocu­
noase va duce la accelerarea vite­ sint scoase şi duse la cîniărirc pe sticla biroului două fotografii. Pe
zei de circulaţie a tre n u rilo r prin cîntariiI basculă, iar apoi se întorc spatele lor cineva a scris îngrijit pările lor ar putea fi prinse ne pe­
reducerea tim p ilo r de intrare şi ie­ din nou la locul dc încărcare pen­ cîteva rînduri. Am spicuit din ele : liculă şi ar vorbi astfel despre acti­
şire de la Pesliş, oţelăria 2 cota tru a se lnce colectările necesare. vitatea dîrză şi frumoasă a aces­
„zero'', halda de zgură, secţiile fu r­ Manevră in plus care blochează o „Inginerului Suciu Sever. unul tor anonimi căutători şi descope­
nale si fabrica nouă de aglomerare. locomotivă şi prelungeşte in u til tim ­ din specialiştii noştri în foraiul cu
Aceasta va atrage după sine creş­ pul de staţionare a vagoanelor. A- sondeza. Prima instalaţie de son­ ritori de comori.
terea r-ulajului vagoanelor spre sec­ dnptarea la cîrtigul macaralei a unui
ţiile productive. în anii trecuţi am cîntar dinam om etric ar crea posi­ deze de concepţie şi construcţie M. CRIŞAN
avut de în tim pinat greutăţi in ceea bilitatea încărcării de la început a
ce pliveşte transportul tre n u rilo r vagoanelor la tonajul indicat, even­
calde de la oţelăria a 2-a la bluming. tualele corecturi încadrîndu-se în
Din cauza lipsei unei legături d i­ toleranţa admisă. Adaptarea cînta-
recte de comunicare a dispoziţiilor rului dinam om etric în cîrligul ma­
între oţelărie şi blum ing trenurile caralei se află în studiu. Aplicarea Noi obiective în industria
staţionau m ult tim p. răeindu-se. In ­ ei va duce la îm bunătăţirea muncii
troducerea unui fir telefonic direct şi în acest domeniu de activitate.
petrolieră şi chimică

I i i u u l I
A nul acesta, în industria petro­ Macaralele grele de mare produc­
lieră şi chimică vor intra in func­ tivitate cu care sînt înzestrate şan­
Si în anul acesta, în cadrul auto­ fast num iţi lectori, recrutaţi din cele
bazei I.R.T.A. din Hunedoara au fost mai pregătite (adie, şi a fost sta­ ţiune 56 de noi obiective. P rintre tierele perm it constructorilor să ex­
iniţiate cursuri de ridicare a c a lifi­ bilită tematica. La grupa de meca­ acestea se numără uzinele de alu­ tindă preasamblarea la sol a unor
mină şi alum iniu de Ia Oradea şl
cării profesionale. Ateste cursuri au nici lecţiile vor fi expuse de maiş­ Slatina, noi fabrici de îngrăşăminte instalaţii care apoi sînt montate d i­
fost organizate pe grupe de spe­ trii Cornel Dicu şi Vasile Draşovea- chimice, de celuloză, hîrtie, instala­ rect la înălţimea necesară redueîn-
cialitate: ingineri şi tehnicieni, me­ ihi, la grupele de conducători auto ţii pentru fabricarea fib re lo r a rti­ du-se astfel tim pul de m ontaj cu
canici, conducători auto. sint num iţi lectori Viorel Gropanu, ficiale.
Pentru fiecare din aceste grupe au Aron Cornea, V ictor Lupu şi alţii. circa 30 la sută faţă de metoda cla­
Pentru realizarea lo r lucră to rii sică.
din între p rind e rile de construcţii şi
Folosirea acestor metode el a al­
montaje din Industria petrolieră şi
S P O R T chim ică , folosesc metode moderne tora, a ajutat pe constructori să
dea In funcţiune, cu şase luni îna­
şl eficiente de lucru. Pe şantierele
inte de termen, fabrica de acid sul­
A TINERETULUI de la Slatina şi parţial pe cel de la fu ric de la Com binatul de îngrăşă­
Oradea halele noilor uzine au fost
m inte chimice din T urnu Măgurele*
realizate din elemente prefabricate
La Borzeşti noua Instalaţie de elec-
din beton arm at precom prim at sau
trolîzâ a sâriî pentru fabricarea so«
metalice. P rin folosirea lor, tim pul
dei şi a clo ru lu i a fost realizată îm
de execuţie se reduce m ult în com­ numai 12 luni.
sîrcî încă sub posibsSif'ăţi paraţie cu întrebuinţarea betonului
O.S.M. nr, 2 a C.S. Hunedoara. Aspect de la turnarea oţelului in lingotiere. monolit. ?Ag«rpresj*
Tn ac li vi lai ea sportivă de masă, la pot şi au datoria să mobilizeze un
ordinea zilei este spartachiada de număr mni mare de tineri şi ti­
iarnă a tineretului. La 1 decembrie nere la întrecerile spartachiadei. atarea d u ra b ilită ţii lingotierelor, 'dlrt
au început, in întreaga ţaţă. între­ Un exemplu demn de urm at de datele existente rezultă o creşterei
cerile actualei ediţii la care iau par­ către toate organizaţiile U.T.M. şi a d u ra b ilită ţii ling o tie re lo r şi a ce­
te mii si m ii de tineri şi tinere de asociaţiile sportive din oraşul H u­ lo rla lte utilaje de turnare cu aproa­
la oraşe si sate. nedoara este cel al com itetului pe 10 la sută faţă de realizările a-
Întrecerile spartachiadei dc iarnă U.T.M. şi asociaţiei sportive de la nului 1963. Raportat la aceeaşi pe­
a tineretului se desfăşoară şi în ora­ Uzina cocsochimicâ din C.S.H.. care rioadă, procentul de rebut a scăzut
şul Hunedoara. C hiar din primele au organizat zilele trecute un frumos cu 18 la sută. Este sem nificativ fap­
zile ale lunii decembrie în m ajori­ concurs în cadrul spartachiadei de tul că prin micşorarea procentului
tatea asociaţiilor sportive din oraş. iarnă a tineretului. Cei peste 50 ti­ de rebut sub cifra admisă, anul tre­
s-a dat startul întrecerilor. Deschi­ neri participanţi s-au întrecut cu Pentru colectivul turnătoriei de rii cu înaltă calificare, evidenţiaţii un conţinut cit mai bogat şi intere­ deosebit de mare. Ln sfîrşilu t anu­ cut s-au economisit peste 12.000 kg*
derea prim ei etape a avut un carac­ m ultă însufleţire pentru a ocupa lingotiere de la U. V. Câlnn. sfîr- în întrecere. Propunerile şi sugesti­ sant lecţiilor, cursurile de ridicare lui, producţia de calitatea a Il-a scă­ metal.
ter festiv mai cu seamă in asocia­ prim ul loc pe asociaţie la şah. tenis şitul anului a constituit un bun p ri­ ile făcute de ei ne-au fost de mare a ca lifică rii au fast organizate şi au zuse cu mai bine de 50 la sută. Atingerea acestor indicatori, con­
ţiile sportive Constructorul Hune­ de masă şi haltere. Se poate vedea lej de analiză temeinică a a ctivită­ folo.s. Adăugate la celelalte consta­ funcţionat pe profesii şi sortimente. In cursul anului, au mai fost lua­ siderăm că este una din cele mai
doara, E. M. G hehr. Cooperativa a- deci că acolo unde există preocupa­ ţii de producţii! desfăşurată în 1964. tări făcute la nivel de secţie pe M u ncitorii de la form are şi turna­ te şi alte măsuri de îm bunătăţire şi de seamă realizări ale colectivului
gricolă de producţie Da tiz şi G.A.S. re atît din partea organizaţiilor Din bilanţul încheiat se desprind întregul flu x tehnologic de produc­ re (fiind operaţiuni asemănătoare în perfecţionare a procesului tehnolo­ nostru, într-un com partim ent în care
Cnlan. U.T.M. cît şi a asociaţiilor sportive unele concluzii, deosebit de p re ţi­ ţie, ele s-au concretizat într-un a- cadrul aceluiaşi sortim ent) au fost gic de fabricaţie. Bunăoară, consta- cu un an în urmă eram sub nivelul
Experienţa anilor trecuţi a dove­ rezultatele sînt bune. oase pentru munca noastră de v ii­ m ânunţit plan de masuri. cuprinşi într-un tin s la care s-au tindu-se că mai bine de 33 la sută sarcinilor de plan. Fără îndoială că
dit că de buna organizare a accsiei • Comitetul U.T.M. şi consiliul a- lor si asupra cărora socotim că P lin ire obiectivele ce reclamau predat lecţii strict legate de locul din producţia de calitatea a Il-a se m eritul revine în prim ul rînd orga­
acţiuni sportive de masă depinde sociaţiilor sportive îlc la C.S.H. tre­ este u lii să ne oprim, împărtăşind o urgentă rezolvate se număra şi lor de muncă. încărcătorii si topito­ daioreste ca lită ţii necorespunzătoa­ nizaţiei de partid, care a sesizat la
numărul participanţilor. De acccn. buie .<â generalizeze experienţa po­ si altora din experienţa şi metode­ îm bunătăţirea aprovizionării secţiei rii au avut de asemenea posibilita­ re a fontei, s-a montat un preîncăl- tim p deficienţele m uncii noastre şi
în acest an nu fast luate măsuri co­ zitiva acumulată de comitetul U.T.M. le noastre de muncă. cu fontă şi cocs de calitate cores­ tea să-si îmbogăţească cunoştinţele zitor de aer cald la cubilouri. Efec­ a dat indicaţii şi îndrum ări preţi­
respunzătoare. Comitetul orăşenesc şi asociaţia sportivă de la Uzina coc- Cu un an in urmă. mai precis in punzătoare si in cantităţi suficien­ profesionale, frccventind cuiburile cu tul a fost dublu. Pe lingă reduce­ oase pentru înlăturarea lor.
U. T. M. şi consiliul orăşenesc sochim iiă. lot cursul trim estrulu i I. în munca te. înfăptuirea practică a acestor tematică legată de meseria şi speci­ rea consumului specific de cocs s-a începutul acestui an a coincis cu
L'.C.ES. au instruit secretarii orga­ Ţinînd seama că ne aflăm la mai noastră au ex'stat unele deficien­ cerinţe depăşea puterile noastre. Am ficul muncii lor. Organizînd astfel im bunătăţit m ult şi compoziţia ca­ luarea altor măsuri privind conti­
n izaţiilor U.T.M., preşedinţii dc a- m ult de o lună de la începerea a- ţe care frînau bunul mers al pro­ intervenit la conducerea uzinei ce- cursurile de ridicare a ca lifică rii s-a litativă a fontei. De multă aprecie­ nua îm bunătăţire a ca lită ţii şi pre­
sociaţii sportive asupra modului restei m ari com petiţii sportive de ducţiei. Calitatea şi durabtliiaiea rîndu-i ajutorul. Ne-am bucurat că creat posibilitatea efectuării unor re se bucură în rindul turn ă to rilor lu n g irii d u ra b ilită ţii lingotierelor.
cum trebuie organizate întrecerile masă si că num ărul participanţilor scâzuiă a lingotierelor nemulţumeau am găsit înţelegere. Numai că pînă aplicaţii practice la anum ite faze si modernizarea uscării form elor în Astfel, au fost întocmite grafice pe
din cadrul spartachiadei. S-a acor­ înregistraţi pînă acum nu oglindeş­ pe bună dreptate beneficiarii. U.c- a avea la indeminâ fonia si cocsul operaţiuni de lucru deosebit de u ti­ sol cu radianţi infraroşii. ce func­ echipe şi brigăzi prin interm ediul
dat atenţie generalizării experien­ te posibilităţile, comitetele şi orga­ clam aţiile si observaţiile critice. n;i dorit, am făcut multe drum uri la le. Acestea au dus la o mai bună ţionează cu gaz metan. cărora se urmăreşte zilnic calita­
ţei pozitive acumulate de unele < o- nizaţiile U.T.M., consiliile asociaţii­ mai conteneau. O ţelarii reşiţeni si serviciul de aprovizionare şi desfa­ cunoaştere a procesului tehnologic A r mai putea fî am intite multe tea produselor. De asemenea, s-a
rnitete U.T.M. şi asociaţii sportive lor sportive din oraşul Hunedoara au hunedoreni ne invitau la faţa lo­ cere. Cam greu. dar prim ul pas pe şi inşii ucţiunilnr de lucru. Cunos­ asemenea îm bunătăţiri. Im portant preconizat organizarea unor schim ­
în atragerea tin e rilo r In o bogată datoria să depună tonte eforturile cului să vedem practic cum se com­ (alea cea bună se făcuse. Mai ră- când că in sectorul curăţătorie se este insă că ansamblul măsurilor buri de experienţă cu oţelarii. In
activitate sportivă. pentru mobilizarea tin e rilo r la în­ portă lingoiieiele. mîneau insă aiitea alte probleme „strecoară" piese de slabă calitate, luate a dus ln o creştere substan­ întrecerea socialistă ce se desfăşoa­
O preocupare m ulţum itoare în trecerile din cadrul spartachiadei de Fiind puşi în faţa unor astfel de nerezolvatc ! am luat măsura ca m uncitorii fără ţială a ca lită ţii şi d u ra b ilită ţii lin- ră m ire echipe, brigăzi si schim ­
organizai*?» întrecerilor spanach!a- iarnă. De asemenea, Comitetul oră­ fapte, se înţelege că trebuia să luăm Anaiizind în una din adunările meserie să fie cuprinşi in cursuri gotierelor. Punind accent pe pre­ buri. obiectivul principal il consti­
dci desfăşoară organizaţiile U T M şenesc U.T.M., Consiliul orăşenesc măsuri. Aşa că. pentru a îmbună­ generale problema calităţii şi dura­ de calificare. gătirea minuţioasă a producţiei n- tuie calitatea.
şi asociaţiile sportive Montaj II si U.C.FS. Hunedoara vor trebui să a- tăţi calitatea, mai întîi trebuia să b ilită ţii lingotierelor sub tonte as­ cestui an. consolidînd şi dezvoltînd In secţia noastră mai există încă
Transporturi auto dc la I.C.S.H., Fe­ corde un sp rijin mai mare comitete­ facem ordine in „bucătăria" noas­ pectele. com uniştii şi-au spus cuvân­ Avînd asigurată baza tchnico-ma- succesele înregistrate, noi am rea­ multe rezerve şi posibilităţi de r i­
roviarul, Energia de la C.STI . E. M lor şi organizaţiilor U.T.M. şi consi­ tră, De unde şi cu ce 'trebuia să tul: ridicarea pregătirii tehnico pro­ terială. calificând şi ridicând c a lifi­ dicare pe o treaptă mai înaltă a ca­
C h 'ln r si n!ie!o. liilo r asociaţiilor sportive, astfel ca incepem ? carea m uncitorilor, ne-am concentrat lizat indici calitativ, mult superi­ lită ţii produselor. Valorificarea de­
Mai sînt înva unele n s o c rţii spor­ jn tiece’ ile din prima etapă a spar- In urma propunerii organizaţiei fesionale a m uncitorilor este o sar­ apoi atenţia asupra în fă p tu irii mă­ ori celor planificaţi pentru anul în plină a acestor rezerve, generaliza­
tive prin tre care E. M. Teliur, V ic­ tachiadei de iarnă să se desfăşoare de partid, la nivelul secţiei s-a fo r­ cină de strictă actualitate, la o rd i­ surilor tehnico-organizatorice. In curs. Spre exemplu, aproape 95 la rea experienţei câştigate, vor sta in
toria Câlnn, Constructorul I C.S.M , la un nivel cît mai bun sî să atragă mat ui» colectiv din cele mai bune nea zilei. In consecinţă trebuiau bnzn unul studiu tehnîcoeconomic sută din producţia trim estrului IV centru! atenţiei noastre in activna-
Uzina de preparare Teliuc. I.G O. în întreceri un număr tot mai mare cadre tchnicoinginereşti. care a a- luate măsuri eficiente si în aceas­ întocm it şi a experienţei dobîndive, a anului 1964 a fost de calitatea I, lea de viitor.
Hunedoara şi altele care cu . toate de tineri. nalizat cu competenţă cauzele care tă direcţie. s-a trecui treptat la înlocuirea ve­ ceea ce corespunde unui soli cali­ GriI-ORGHE ANDREA
cu au condiţii materiale asigurate, făceau ca durabilitatea şi calitatea După ce s-a chibzuit bine care chilor modele din lemn eu altele tativ de aproape 5 la sută faţă de scz**e(nv»il organizaţiei dc bază P.iM R.
an organizat în cadrul spartachiadei IO AN TOROK lingotierelor să nu fie la nivelul ce­ forme de învăţâmînt profesional sînt de metal, îm bunătăţindu-se continuu nivelul sarcinilor de plan pe anul iug. FKANCISC SCOMBERGER
de iarnă puţine acţiuni, cu un nu­ şeful comisiei sportive din rut. In această acţiune au fost so­ mai adecvate condiţiilor şi speci­ prelucrarea u tila ju lu i de turnare în in curs. şeful secţiei turnătoria dc lingotiere
măr mic de tineri. Şi aici organi­ cadrul C om itetului regional licitaţi sâ-şi spună părerea m aiştrii, ficului nostru de muncă, s-a trecut lim itele dimensionale stabilite. E fi­ Desî nu sin tem în posesia tuturor (din colectivul subredacţiei noastre
zaţiile U.T.M, şi asociaţiile sportive U.T.M, şefii de echipe şi brigăzi, turnăto­ la înfăptuirea lor. Pentru a imprima cienţa acestor două măsuri a fost situaţii! or centralizatoare privind voluntare de la U. V. Călan)