Page 33 - 1965-01

Pr o l e t a r i d in t o a t e ţ a r i l A u n iţ i-v a i Pentru valorificarea superioară a masei lemnoase
C IT IŢ I
IN N U M Ă R U L
Invăţînd din experienţa
D E A 2:1

O B ilanţ rodnic la biblio­
teca din Miercurea ; se deteriora, pierzîhdu-se 1,5 la su­
O „U n buchet de m elodii" anului tă din masa lemnoasă. Prin monta­
(nas. a 2 -a ): rea funicularelor M îneciu şi VVis-
sen de mare productivitate, o dată
O Conferinţa organizaţiei cu creşterea p ro d u ctivită ţii m uncii
trecut realizîndu-se 0.1 Ia sută. La reduce­
orăşeneşti de partid Deva : pierderile au fost reduse sub admis
Problemele esenţiale — în rea pierderilor de masă lemnoasă a
centrul dezbaterilor con trib u it şi extinderea trasului me­
canic cu ajutorul tractoarelor. Creş­
(pas. a 3 -a ); terea pai-cului de tractoare — in
A nul care a trecut a fost pentru prezent dispunem de 13 tractoare
O De peste hotare colectivul de muncă de la f. F. Se­ faţă de G in 1963 — construirea de
beş un an plin de învăţăm inte. L u ­ dru m u ri noi, au dus la elim inarea
ANUL XVII. NR. 3122 MIERCURI 13 IANUARIE 1965 4 pagini,’ 25 bani (nas. a 4-a). crătorii din parchetele forestiere, aproape completă a pierd e rilo r de
îndrum aţi îndeaproape de organiza­ masă lemnoasă in faza de scos-a-
ţiile de partid, s-au preocupat în­ propiat. înlocuirea p lu tă ritu lu i pe
PLECAREA IN S.U.A. A UNEI deaproape de valorificarea superi­ riu l Sebeş prin transportul auto va
oară a masei lemnoase şi depăşirea
duce in acest an la economisirea u
AGENDA DE ÎNTRECERE 1965 DELEGAŢII DE SPECIALIŞTI ROMlNI Au fast liv ra ţi in plus 7.000 m.c. 7.000 m.c. lemn rotund răşinoas».
sarcinilor de plan la toţi indicatorii.
experienţa
Invăţînd din
anului
buşteni ruşinoase, 1.000 m.c. lemn
de mină răşinoase, 900 m.c. lemn de
drum at conducerea tehnică să acor­
stejar pentru construcţii rurale şi trecut, organizaţia de partid a în­
O delegaţie de specialişti condu­ americane „Fireshone Tire and Rub­ 1000 tone crăci legale în snopi, care de şi în acest an o deosebită im ­
D upă prima sa de Ion Cîmpeanu, adjunct al mi­ ber Company- din Ohio şi „Univer­ înainte se pierdeau in parchetele de portanţă ca lifică rii şi rid ic ă rii c a li­
fic ă rii cadrelor. încă din prim ele
exploatare. Tot in afara sarcinilor
decadă nistrului comerţului exterior, a ple­ sal Oii Products Corporation** din de plan, prin valorificarea arbore­ zile ale anului a început acţiunea
Illinois.
de re in sifu ire a m a iştrilo r de par­
cat marţi în S.U.A., în legătura cu
La plecare au fost de fată repre­ tului rezultat de Ja curăţarea pădu­ chete, sorta to rilo r şi expeditorilor.
rii. au fost liv ra ţi 44.000 bucăţi a-
A u trecut abia 10 zile din noul an definitivarea contractelor dintre în­ zentanţi ai Ambasadei S.U.A. la S-a insistat în mod deosebit pe cu­
şi sîderurgiştiî hunedoreni, începind treprinderea romînă de comerţ ex­ Bucureşti. raci de vie. iar prin demolarea ca­ noaşterea defectelor lem nului ex­
cu cocsarii si term inînd cu lam inn- terior „Maşinimport" şi companiile (Agerpres) nalelor şi in sta la ţiilo r vechi s-au li­ ploatat, arătîndu-se po sibilităţile dc
to rii, au înscris pe noile grafice de vrat 6.129 m.c. lemn pentru talaj. sortare pentru ca masa lemnoasă să
întrecere cifre care reprezintă subs­ Pe această cale întreprinderea noas­ fie c it mai bine valorificată. Au fast
tanţiale depăşiri de plan. De p il­ tră a realizat însemnate beneficii studiate S TA S -urile şi convenţiile
dă, cocsarii au produs in plus 400 suplim entare faţă de plan. anuale încheiate cu beneficiarii în
tone cocs m etalurgic. Continuind sc­ S trădaniile depuse de lucrătorii vederea îm b u nă tăţirii m uncii de sor­
ria succeselor obţinute în anul pre­ Dorinţa prim-topitorului din parchetele forestiere pentru va­ tare. Si în acest an, în funcţie de
cedent, Jurnaliştii celor 3 secţii au lorificarea superioară a masei lem ­ necesitate, se vor organiza cursuri
realizat, în prim ele 10 zile ale lu n ii noase au fost deci încununate de de calificare fără scoatere din pro­
ianuarie, 2.852 tone peste plan. Si succes. O exprim ă şi procentul de ducţie, precum şi cursuri de rid i­
oţelarii raportează cu m indrie câ in După îndeplinirea planului a- L-am întrebat ce gînduri arc valorificare de 05,45 la sulă reali­ care a ca lific ă rii pentru toţi lu ­
nceastă perioadă şi-au depăşit sar­ nual de producţie pe 7964 înain­ pentru anul 7965. zat la lemn de răşinoase. faţă de cră to rii din parchete şi din u n ită ­
cinile de plan, claborînd in plus 479 te de termen, oţelarii de la O.S.M. — In primul rînd, nici o şarjă 95 Ja sută planificat şi depăşirea de ţile producătoare.
tone oţel M artin şi 184 tone oţel e- nr. 2 a C.5. Hunedoara au con­ cu durata peste cea planificată — 0,1 procente la valorificarea masei In atenţia noastră va sta in per­
lectric. lemnoase de fag. manenţă extinderea m ecanizării pro­
Depăşirile de plan realizate de tinuat întrecerea' cu şi mai mult mi-a răspuns el. De asemenea, să Rezultatele frumoase cu care co­ cesului de producţie, aceasta fiin d
către colectivele o ţe lâ riilo r au per­ entuziasm. In acest (el au reuşit nu elaborez nici o $arjă în alara lectivul nostru de muncă a înche­ una din căile de valorificare supe­
mis şi la m in a io rilo r să obţină rezul­ ca pină în ultima zi a lunii decem­ sortimentului. 5i în plus, mai am iat anul 19G4 sint urmarea efortu­ rioară a masei lemnoase. Se preco­
tate clin cele mai bune. Cei de la brie să elaboreze în plus aproape dorinţa de a depăşi planul în fie­ rilo r depuse pentru îndeplinirea rit­ nizează instalarea fu nicularelor W i-
lam inorul dc 1000 mm. au reuşit să 75.000 tone otel de bună calitate. care lună. mică a sarcinilor de plan, a măsu­ ssen în noi parchete precum şi cons­
producă peste plan 1260 tone lam i­ La obţinerea rzbînzii a contribuit rilo r luate in vederea îm bunătăţi­
nate, de ia lam inorul de 650 mm. au l-am urat succes deplin. rii continue a procesului de pro­ truirea de noi drum uri pentru trac­
toare. Jn vederea fo losirii intensive
dat peste prevederi G80 tone produ­ îndeosebi echipa condusă de cel .. Noul an a început cu bine la ducţie. La recomandarea organiza­ a u tila je lo r vor fi amenajate ate­
se, ia r colectivul lam inorului de mai tinăr prim-lopitor din secţie, noua otelărie a Hunedoarei. En­ ţiei de partid conducerea tehnică a liere de întreţinere la Sebeş si Z la t-
benzi a realizat, peste prevederi, loan Bogdan. Ea a elaborat peste tuziasmul in munca si vrednicia acordat o deosebită atenţie c a lifi­ na. U rm ărirea operativă a grafice­
încă 1040 tone laminate. plan, numai în decembrie, 1004 otelarilor dau siguranţa deplină a cării şi rid ic ă rii ca lifică rii profesio­ lor de întreţinere a u tila ju lu i a fla t
tone otel, întrecînd echipele prim- îndeplinirii si depăşirii planului nale a cadrelor, aceasta fiin d una in producţie a lît de către m a iştrii
Cel mai bun (opitorilor cu multă experienţă din Aplicînd metode si procedee a- din condiţiile hotărîtoare v a lo rifi­ de parchete, cît şi de către tehni­
secţie, cum ar (i ale lui Constan­ vansate de lucru, cum ar fi încăr­ cării din plin a masei lemnoase. cianul cu mecanismele, va duce la
Dînd viaţă h o lă rîrii organizaţiei de
rezultat tin Enache, Avram Opriş si a/e carea cu două macarale deodată. .ingineri şi tehnicieni care au în ­ o mai bună întreţinere a mecanis­
partid a fast alcătuit un colectiv de
melor.
altora.
afît la fier vechi, cit si la fontă, ei
Atunci. în ultima zi a anului, reuşesc să scurteze mereu durata tocm it lecţiile necesare şcolarizării Si în acest an se va continua o
întrecerea socialistă se desfăşoa­ m un cito rilo r fără scoaterea lor din luptă susţinută pentru valorificarea
ră cu bune rezultate şi la între prin­ cînd se făcea bilanţul muncii, l-am de elaborare a şarjelor Ca urma­ producţie. Prin aceste cursuri, or­ tu tu ro r resurselor de masă lemnoa­
derea Vjscoza dîn Lupeni. încă din vizitat pe prim-topilor în cabi­ re, săgeata graficului de produc­ ganizate in 6 centre — Tău, Recea, să. Extinderea lucrului în brigăzi
prim ele zile. colectivele secţiilor s-au na de comandă a cuptorului nr. Feneşasa, Intregalde, Dobra şi Ton- complexe cu plata în acord global,
angajat în tr-o întrecere susţinută, 7 Privindu-I, mi-am amintit de ţie urcă mereu In ziua de 10 ia­ ca — au fost calificaţi 153 de faso- brigăzi in componenţa cărora in tră
tinzind fiecare spre realizări cit mai consfătuirea de producţie care a nuarie. spre exemplu, ea indica o natori şi corhănitori. Pentru rid ica ­ numai m uncitori calificaţi, va duce
de seamă. După prim ele 10 zile de avut loc cu cîtiva ani in urmă, depăşire pe întreaga secţie de pes­ rea ca lifică rii profesionale a m aiştri­ la o cît mai bună valorificare a
muncă entuziastă cele mai bune re­ lor din parchete, sortatorilor şi ex­ lem nului. De asemenea, se va u r­
zultate ş-au consemnat la secţia bo- cînd i s-a încredinţat conducerea te 300 tone otel de bună calitate. peditorilor. au fost organizate cursuri m ări îndeaproape fasonarea la rind,
binaj. A ici. planul producţiei globa­ echipei Cineva si-a exprimat nein- O contribuţie de seamă la ob­ de cite două zile în fiecare sector. lemnul de foc fiin d fasonat conco­
le a fost depăşit cu 12,5 la sută, crederea căci loan Bogdan era Expunerile prezeniale aici au fast m itent cu lemnul de lucru. Tot pe
rcalizindu-sc totodată şi un indice proaspăt absolvent al scolii pro­ ţinerea acestui plus de producţie axate pe cunoaşterea indicatorilor linia v a lo rific ă rii rezervelor in te r­
bun de calitate. P rin eforturile de­ fesionale l-am amintit de acele a adus şi echipa lui loan Bogdan. STAS. pentru d ife rite sortim ente de ne se va recupera din demolări dc
puse de muncitoare ca Sofia Bo- împrejurări. O dovadă că dorinţa şe/u/u/ de e- produse lemnoase, insistîndu-se in insialaţii vechi înlocuite cu funicu-
zean, Elisabcin Kutaşi. Ioana Flo- chipâ se îndeplineşte cu succes. mod deasebit pe sortarea lem nului lare o cantitate de 2.000 m.c. masă
ricel, Agnes Gali, Florica V asiliu şi — Eram emoţionat si fără ex­ şi înlăturarea defecţiunilor prin des­ lemnoasă, iar din arborelele rezul­
altele, secţia a reuşit să producă T ricot era Carolina Tincu, din secţia circulare a Fabricii „SchcşuP perienţă, îmi răspunse el. Nu mi-am picare sau fasonare. tate de )a curăţarea pădurii se vor
peste plan 2.250 leg. mătase bobina­ din .Sebeş, Hi depăşeşte cu regularitate sarcinile de producţie şi reu­ luat nici un angajament. Am lăsat O II. NEGREA O influenţă ^deosebită asupra va­ confecţiona 50.000 ataci de vie. In
tă de bună calitate. şeşte în acelaşi tim p să dea numai lucrări dc calitate superioară. să vorbească faptele corespondent lo rific ă rii superioară a masei lem­ anul trecut. Întreprinderea noastră
noase a avut-o aplicarea n o ilo r'p ro ­ a realizat însemnate beneficii prin
cedee de lucru, si extinderea meca­ valorifica rea crăcilor. Această acţi­
MCI © RECLAMAÎÎE program. n iză rii producţiei. Folosirea inten­ une fi continuată şi în 1965.
M ăsurile luate din tim p pentru a-
Q Azi, la staţia dc radioficarc sivă a fierăsiraielor mecanice la do- sigurarea masei lemnoase pe faze de
borît au în lă turat tapele care se e-
Unul din c rite riile principale după avut de făcut nici o reclamatie în de la Uzina mecanică din Cugir, xecutau prin doborîrea manuală a producţie au făcut câ încă din p ri­
care se apreciază activitatea ce se această privinţă. La acest rezulta: tov. Ionela Alcxandrcscu, bibliote­ arborilor, creîndu-se totodată posi­ mele zile ale acestui an să se mun­
desfăşoară )n Fabrica de h îriie din se mai adaugă si depăşirea planu­ cară la clubul muncitoresc, va pre­ bilitatea de reducere a în ă lţim ii cioa­ cească in tr-u n ritm susţinut în toa­
Peţreşti este calitatea fiecărui pro­ lui producţiei globale cu 1.66 ta sulă. zenta referatul că rţii „Popasuri pe telor. Aparent, plusul de lemn re­ te sectoarele şi parchetele. Stocurile
dus ieşit pe poarta fabricii. Fieca­ Cel mai bun rezultat s-a înregis­ meleagurile patriei". zultat este mic. dar la volum ul mare create în trim estrul IV 19C4 asigură
ţară şi chiar in străinătate. La a-
re din m uncitorii de aici este conş­ tra t la secţia fabricaţie unde s-au © A L B A IU L IA (de la cores­ ceste excursii au participat 45.196 Toi azi după-amiaz.ă, la ora 19, de exploatare de care dispune în­ producţia pe întreg trim estrul I,
tient de sarcinile ce-i revin şi de produs peste plan 1000 kg. h irlie ve­ pondentul nostru Nicolac Giurgiu). la clubul muncitoresc din localita­ treprinderea noastră se realizează concomitent cu exploatarea, pregă-
răspunderea cu care trebuie să e- lină.' D intre m uncitori, succesele In satul Strcm t din raionul Alba m ineri, siderurgişti. constructori şi te va avea loc un recital dc ver­ însemnate recuperări de masă lem­ tîndu^se noi stocuri gata să in tre
xecule fiecare operaţiune. Tocmai de cele mai bune au fost dobîndite de s-a dat in folosinţă ieri un frumos a lţi oameni ai m uncii. In total, suri „Demostenc Botez". noasă. Este suficient să am intim în produclie. Ridicarea continuă h
pentru vizitarea celor mai intere­
magazin universal.
aceea, cu totîi se mobilizează pentru echipele conduse de Andrei Socaci de la ICAKCOOP C onstructorii sante puncte turistice şi monu­ ® In m ajoritatea u n ită ţilo r agri­ doar că în anul 1964 s-au doborît ca lifică rii profesionale, folosirea in­
Alba
Iulia
realizarea unor produse de calitate de la finisaj, Gheorghe Roman de au executat lucrări dc bună cali­ mente istorice au fost organizate cole care deţin livezi de pomi fruc­ prin tăiere cu fierăstraie mecani­ tensivă a m aşinilor şi utila jelor, o r­
cit mai bună. Ca urmare a efortu­ Ia maşina de tăiat şi Sîmion M ol- tate, magazinul fiind unul dintre 105.707 zile dc excursie. tife ri au început să se efectueze ce peste plan aproxim ativ 100000 ganizarea superioară a muncii în
rilo r depuse. In prim ele 10 zile. ei dovan de la maşina de fabricaţie. cele mai frumoase din raion. La O La clubul I.C.S. Hunedoara, stropiri pentru combaterea bolilor şi m c masă lemnoasă, (la doborît me­ depozite, extinderea m uncii în b ri­
au produs o gamă variată de sor­ realizarea acestei construcţii o con­ propagandistul Proia Erncst, in dăunătorilor. Aceste lucrări se des­ canic sarcina de plan fiin d înde­ găzi complexe cu plata în acord
timente. de calitatea cea mal bună. AR ISTIDE V A I)U trib u ţie preţioasă şi-au adus-o şi cadrul unei seri dc tematică or­ făşoară din plin in bazinele pomi­ p lin ită în proporţie de 169 la sută), global, punerea in evidenţă a noi
Pină in prezent beneficiarii nu au corespondent m em brii cooperativei agricole dc ganizată pentru constructori a fă­ cole din Strem ţ, Bcnic, Romoşel. pentru a putea vedea ce volum de rezerve interne vor duce. pe lingă
producţie din localitate care au c- cut expunerea „Im perialism ul şî Geoagiu şi altele. In acest scop se lemn s-a recuperat prin înlăturarea creşterea pro d u ctivită ţii m uncii la
La F.C. Orăşti fcctuat muncă patriotică în valoa­ religia". folosesc maşini S-871, 1M.S.P.P. şi tapelor. valorificarea superioară’ a masei
lemnoase. Aceasta este preocuparea
In anii precedenţi întreprinderea
altele de la S.IM.T., cit şi de Ia cen­
Astăzi, la sectorul exploatări u-
re de peste 8.000 Ici.
€> Agenţiile O.N.T. C arpaţi din tilaje, ing. Toth IMihai, vorbeşte in trele dc protecţia plantelor. Pentru noastră a pierdut o însemnată can­ principală a întregului colectiv de
La Fabrica chimică din Orăslie industria de medicamente $i bunuri regiune au organizat in anul tre­ faţa m u ncitorilor dc aici despre: ca tratam entele să fie eficace, se titate de lemn prin practicarea a- muncă de la 1. F. Sebeş pentru a-
s fiiş ilu l prim ei decade dc a ctivita­ de larg consum. cut numeroase excursii pentru v i­ „Creşterea in d icilo r dc utilizare a urmăreşte respectarea concentra­ propiatului pe canale şi a p lu tă ri- nul 1965.
te din luna ianuarie a coincis cu In această perioadă planul pro­ zitarea unor locuri pitoreşti, tu­ maşinilor*' In continuare, brigada ţiei dc 5 Ia sută la uleiul horticol tu lu j liber pe riul Sebeş. Pe lingă ing. IO AN R A U LE A
obţinerea unor rezullaie bune de ducţiei globale pe întreaga fabrică ristice şi Istorice din regiune, dîn artistică dc agitaţie va prezenta un şi dc 0,75 la sută la D ibutox, lemnul care se folosea pentru cons­ şeful serviciului producţie de
producţie. Colectivul atelierului de a fast îndeplinit în proporţie de truirea canalelor o mare cantitate Ia I. F. Sebeş
tanîn şi-a realizat planul in pro­ 100,2 la sută. La obţinerea rezulta­
porţie de sulă la sută : m uncitorii telor am intite trebuie subliniat a-
de la atelierul de oxid galben de portul unor m uncitori harnici p rin ­
tre care se numără loan F ălii, loan
fie r au produs peste plan 1000 leg. haiihi».
Berei, V la d im ir Doroftese. Gheorghe FURAJELE SĂ FIE GOSPODĂRITE CU CHIBZUINŢĂ I
oxid. Depăşiri s-au consemnat si la Vesa şi loan Slrejan.
atelierul de mase plastice, unde se O. AURESCU A N C H E T A
fabrică numeroase articole pentru corespondent
- In perioada dc iarnă, în cadrul fiecărei cooperative agricole De ce sînt hrănite animalele. Cu toate a- întrebarea: de ce manifestă atîta
dc producţie activitatea cea niai intensă se desfăşoară la ferm e­ cestea ei se împacă cu asemenea pasivitate faţă de hrănirea si îngri­
le dc animale. Ţinînd seama acest lucru, este uşor dc e xp li­ stare de lucruri. jirea raţională a anim alelor?
cat de ce consiliile agricole raionale şi orăşeneşti, conducerile atîta pasivitate ? Neajunsurile respective se petrec
u n ită ţilo r agricole şi lu c ră to ri d in zootehnic trebuie să acorde sub ochii tovarăşilor din consiliul Economia trebuie
o deosebită atenţie s ta b ilirii «.} în fă p tu irii m ăsurilor menite să Trecind pe la fermele de animale de conducere al cooperativei agri­
asigure obţinerea unor producţii cît mai ridicate dc lapte, carne ale cooperativei agricole de produc­ cole de producţie. Tov. loan Med rea,
şi alte produse anim aliere. După cum sc ştie, um il din factorii ţie din Bretea Strei am constatat că vicepreşedintele consiliului de con­ făcută de Ia gura
care hotărăsc în bună parte nivelul producţiilor realizate pe cap nici ziln ic se risipesc cantităţi în ­ ducere. D um itru Ifrim . inginerul a-
de anim al este hrănirca raţională a acestora. P lin realizarea semnate de furaje. N utreţurile afla­ gronom, Fcdoreanu Gherghina, me­ sacului
obiectivului a m in tit se asigură, pe de o parte, utiliza i ca cu o te la brigada din Bretea nu au fost dic veterinar, trec aproape zilnic pe
eficientă economică ridicată a furajelor, iar pe dc altă parte, ob­ îm prejm uite, iar depozitarea lor s-a la ferm ele de animale. Ei cunosc
ţinerea unor producţii sporilc dc la fiecare anim al pe întreaga făcut în mod necorespunzălor, din faptul că la unele sortim ente de fu­ Sectorul zootehnic ocupă o pon­
perioadă dc stabulaţie. care cauză o mare pane s-nu depre­ raje, îndeosebi la concentrate, coope­ dere însemnată în cadrul coopera­
In scopul dc a cunoaşte modul cum sint gospodărite fu raje ­ ciat, pierzindu-şi din valoarea lor rativa agricolă de producţie are de­ tivei agricole de producţie din Sîn-
le şî cum sînt hrănite anim alele pe tim pul iernii, redacţia zia­ n utritivă. La această unitate nu ficit. In afară de aceasta, ei ştiu petru. Rezultatele înregistrate în
rului „D ru m u l socialism ului" a întreprins un raid anchetă în cî- poate fi vorba despre o gospodări­ că rezultatele pe care le înregis­ ceea ce priveşte producţia pe cap
de animal sînt nesatisfăcătoare însă.
teva cooperative agricole de producţie din raionul Haţeg. Iată re chibzuită a fondului de furaje trează unitatea respectivă în secto­ Un singur exemplu este edificator
cilcva din constatările făcute cu acest prilej. din moment ce nimeni nu înregis­ rul zootehnic sint sub nivelul posi­
trează consumul zilnic de nutre­ b ilită ţilo r. Atunci, se pune firesc (C on tin u are in pag. a 2-a)
Cînd există direcţie se numără tovarăşii Pelru ţu ri. în g rijito rii alcătuiesc ra ţii după
Dragotescu, Socaci Ionel B., A vram apreciere, fără a cin iă ri n u tre ţu ri­ La cooperativa agricolă dc producţie din Breton Strei se
le. Despre hrănirea diferenţială a
preocupare Pasc. Petru Moişoni şi a lţii. Ca anim alelor nîci nu poale fi vorba. transportate la g ra jd u ri fără grijă. că acestea sint
face multă risipă dc furaje, prin faptul
urmare, în anul trecut producţia de
lapte pe cap de vacă fu ra ja tă a fost De a ltfel, în g rijito rii nici nu cu­
începind de la tov. Pauliu Pirvu, mai mare cu 200 litri faţă de 1963. nosc ra ţiile stabilite. Acestea figu­
preşedintele cooperativei agricole şi Anim alele puse la îngrăşat înregis­ rează doar pe hîrtic. nefiind afişa­
pină la u ltim u l în g rijito r, întreg co­ trează zilnic sporuri însemnate în te la g ra jdu ri.
lectivul cooperativei agricole de pro­ greutate. )ivrîndu-se astfel stalului Pe lingă cele arătate se constată
ducţie din Peşteana este preocupat pe bază de contract numai animale şi alte neajunsuri. In hrana porci­
să asigure anim alelor proprietate la categoria I şi a Il-a. Succesele lor, bunăoară, porum bul se adm i­
obştească condiţii optime de în g riji­ nistrează în stare nepreparală. Este
re şi hrănire. La g rajduri, domneş­ ce se obţin aici sînt urmarea fireas­ limpede cită lipsă de preocupare do­
te ordinea şi curăţenia, iar furaje­ că a fa p tu lu i că toţi în g rijito rii-m u l- vedeşte conducerea cooperativei a-
le sint gospodărite cu m ultă chib­ gători se străduiesc să-şi îmbogăţea­ gricole de producţie faţă de folosi­
zuinţă. In prezent această unitate scă continuu cunoştinţele profesio­ rea cu o eficienţă economică cit
dispune de peste 730 tone fîn u ri di­ nale. Astfel, 33 în g rijito ri care lu ­ mai ridicată a n u tre ţu rilo r dacă a-
ferite, 145 tone suculente Şi peste crează in sectorul zootehnic sînt în­ m intim că ştiu le ţii se dau pentru
62 tone concentrate, ceea ce per­ cadraţi la invăţăm intul agrozooteh­ consum în padoc, unde din cauza
mite să se întocmească ra ţii echili­ nic de masă. noroiului porcii trebuie să facă a-
brate pentru fiecare categoric de a- Asemenea rezultate se obţin şi la devărate „săpături arheologice" pen­
nimale. Vacile care sînt în lactaţie, cooperativa agricolă de producţie tru a-i descoperi. Tot ca o nepă­
de pildă, primesc, fiecare, zilnic, din Toteşti (preşedinte tov. Pavel sare pentru buna gospodărire a fu ­
cite 15 kg. suculente, 0,500 leg. tă- Turcu). Si aici consiliul de condu­ rajelor poate fi considerat si fap­
riţe şi 5 kg. de fîn u ri şi grosiere. cere depune m ult interes pentru tul că deşi unitatea respectivă dis­
A ici toate furajele sînt distribuite pune de m ijloacele necesare pentru
zilnic numai pe bază de cintărire, buna gospodărire a fura jelo r, prin prepararea n u tre ţu rilo r grosiere, co­
in raport cu ra ţiile stabilite. A li­ întocmirea unor ra ţii chibzuite şi e- cenii sint u tiliza ţi in stare netoca­
mentarea cu apă este asigurată, iar chilibrate în unităţi nutritive. Pen­ tă. La toate acestea mai trebuie a-
din partea consiliului de conducere tru a se evita orice risipă, la fie ­ dăugat că o cantitate însemnată de
se execută un control sistematic a- care grajd a fost amenajată cîte o coceni nici pină acum n-au fost
supra modului de respectare a pro­ cameră de furajare de unde îngri­ transportaţi din cimp.
gram ului de gi*ajd. De asemenea, în- jito rilo r li se distribuie n u tre ţu ri­ Stind de vorbă cu ciţiva în g rijito ri
g rijito rii-m u lg ă to ri acordă o mare le în raport cu ra ţiile stabilite pen­ de animale, aceştia s^au declarat ne­ — Ce zici de un a sem en ea......spirit g o s p o d ă r e s c ?
atenţie respectării ra ţiilo r. P rintre tru lotul de animale pe care le are m u lţum iţi de fe lu l cum sînt gospo­ — Ştiu eu ce să z ic : „B u n u l g osp od a r“ se cun oaşte
LA SANIUŞ. Foto: V, ONOIU cei care se evidenţiază in această fiecare în prim ire. dărite furajele, cit şi de modul cum după... urm ă.