Page 34 - 1965-01

fag; >> Drumul Socialismului Nr. 8 1 # -

Bilanţ rodnic Noi staţiuni de maşini şi tractoare U.R.U.M. POSTUL DE CORESPONDENT!

nordul ţă rii unde condiţiile clim atice
In prim ele zile ale acestui an au
luat fiin ţă în d ife rite regiuni ale tă rii impun executarea lu cră rilo r agricole
cinci staţiuni de maşini si tractoare. in perioade foarte scur te de timp. Ele PETROŞANI voluntari NE TRANSMITE:
la biblioteca AJte noi unităţi sint în curs de or­ G 800 tractoare şi numeroase alte ma­
încă
vor fi dotate anul acesta cu
ganizare. Numărul total al SM .T.
va ajunge pînâ la sfîrşitul anului la şini. Staţiunile vor avea pînâ la sfir-
şitul anului peste 55 000 de tractoare,
269. Totodată va creşte parcul de de 2,7 ori mai multe decît în anul in întrecere —
1959.
din Miercurea tractoar e şi maşini agricole al staţiu­ (Agerpi es) ritm susţinut
nilor existente, îndeosebi al celor din
nările unui în g rijito r de animale de Sporirea producţiei industriei uşoare S-a încheiat prim a decadă a lu n ii
B ilanţul acl.’ v ilă ţii biblioteci! co- ianuarie. Din cifrele înscrise pe gra­
fnunalc din Miercurea, raionul Se­ la Miercurea, făcute intr-un carne­ ficele de pr oducţie sc şi desprind p ri­
beş. ca şi in alţi ani. a fast încheiat ţel personal. „D in cărţile de la b i­ Anul acesta, in industria uşoară ţăm inte „Pi-ogrcsulr-Ducureşti. sec­ mele succese. In secţia construcţii
in 196» cu rezultate deosebite: pes­ bliotecă, nota el, am învăţat că voi1 li realizate cu 12.3 Ja sută mai ţia de finisaj de la Uzinele textile metalice, la turnătorie, în atelierul
te 1.400 de c itito ri si circa 15 000 sporirea producţiei de lapte pe cap multe produse decît în anul trecut. notoşani cu o capacitate anuală de mecanic şi in toate celelalte locuri
cârti difuzate. Aproape 63 l i suta de vacă furajată se poate obţine Creşteri însemnate se prevăd lo tr i­ finisare de 28 de milioane m p., pre­ de muncă, planul de producţie a fost
dintre c îtito rii bibliotecii au îm pru­ numai atunci tin d anim alul este cotaje, confecţii, ţesături fine de lină cum şi punerea parţial în funcţiune realizat ritm ic, în mai multe sectoa­
m utat în cursul anului cel puţin 10 bine hrănit, cînd se respectă raţia şi bumbac. De asemenea, se va pro­ de noi capacităţi de producţie In Fa­ re ale producţiei, inregistrîndu-se im ­
cărţi fiecare. zilnică si cînd îngrijirea se face în duce cu 15.8 la sută mai multă în­ brica integrată de produse din lină portante depăşiri de plan.
Tovarăşa Solomon Elena, b ib lio ­ cele mai bune condiţiuni"... călţăm inte cu feţe din piele decît în Constanţa, la Combinatul de cauciuc Pr intre anim atorii întrecerii socia­
dintre
Jilava — dotate cu utilaje
tecară. este o femeie harnică, price­ Cercelind tematica a cţiunilor o r­ 19G4. cele mai moderne — va contribui la liste se numără şi strungarul M artin
pută, cunoscută de toti locuitorii co­ ganizate cu cartea agrozootehnică sc Am bniş (fotografia nr. I). Orgnnizîn-
munei, poale constata că ea a fost strîns Intrarea în funcţiune in cursul a- sporirea producţiei şi realizarea unor du-şi mai bine munca, folosind ju d i­
legată de problemele de producţie cestui an a unor noi obiective indus­ produse de calitate superioară. cios tim pul de lucru, el şi-a depă­
In trin d la bibliotecă, constaţi cu triale printre care fabrica de încăl­ (Agerpres)
satisfacţie un bun sp irit gospodă­ ale cooperativei agricole din loca­ şit planul prim ei decade cu 37 la
resc. C itito ru l găseşte aici o atmos­ litate. Aceasta s-a realizat ca ur­ sută.
feră plăcută, care îl atrage. In p ri­ mare a legăturii permanente pe care Continua înzestrare tehnică a uzi­
ma încăpere, cărţile sint aşezate în bibliotecara o ţine cu consiliul de nei per mite m uncitorilor1 să sporeas­
mod ordonat pe ra ftu ri, conform conducere al cooperativei agricole CARNET CULTURAL că mereu productivitatea m uncii.
norm elor tehnice de organizare a de producţie, cu inginerul agronom Ială-1 pe m uncitorul loan Popa (foto­
unei biblioteci. Pe pereţi, grafice şi medicul veterinar. grafia nr. 2) m inuind cu pricepere o
care ilustrează creşterea a ctivită ţii C onţinutul m anifestărilor de ninsă nouă maşină de găurit, sosită recent
bibliotecii de la an la an sau atra ­ cu cartea nu a fost orientat numai în uzină Cu ajutorul ei, el realizează
gerea populaţiei spre lectura publi­ înspre probleme agricole. C olecti­ piese de bună calitate şi îşi depăşeş­
că; diplom e atribuite bibliotecii cu vul bibliotecii a organizat nume­ te zilnic sarcinile de pian.
ocazia concursurilor organizate fie roase manifestări pentru femei şi In s a t, la căminul cultural In activitatea lo r zilnică m uncito­
pe plan central, fie pe plan regio­ tineret. Cu tinerelul, de exemplu, rii n o ş tri'v in în contact dir ect cu în ­
nal. A doua încăpere este o sală au fost organizate concursuri, seri La căminul cultural din satul Bâr- O contribuţie substanţială la or­ făptuirea practică a desenelor1 şi
de lectură aranjată eu gust. literare, simpozioane, consfătuiri a- bâteni, oraşul regional Petroşani, sc ganizarea şi desfăşurar ea muncii cul­ schiţelor tehnice.
supra că rţilo r clin bibliografia con­ Cî ti rea şi interpretarea lor corectă
Dacă pe c ili toi- il interesează o desfăşoară o activitate cultur-a.l-edu­ turale în satul Bărbâteni au adus-o este înlesnită de exactitatea cu care
carte clin domeniul agrozootehnic, cursului „Iu b iţi cartea". Jn anul cativă bogată. A ici au loc conferin­ şi o aduc cadrele didactice de la ele sînt întocmite. Legătura perm a­
aici poale consulta o expoziţie cu 19G4 peste 43 tineri au devenit pur­ ţe. pr ograme artistice, simpozioane si şcoala generală de 8 ani nr. 5. Pro­ nentă dintre proiectanţi şi m unci­
cele mai recente cărţi din această ra­ tători ai insignei „Prieten al căr­ alte m anifestări culturale de masă. fesori şi învăţători ca Bulgaru Cor­ tori se reflectă pozitiv în reducerea
mură: dacă altul vrea să îm prum ute ţi»". Fâcînd bilanţul a ctivită ţilo r des­ nelia, Bîcoî Alexandru, Nereiantu procentului de rebut şi îm bunătăţi­
o carte ştiin ţifică , consultă listele O rodnică activitate se desfăşoară făşurate în anul care s-a scurs, lu ­ Valentina, Tunsaru Constantin, Mla- rea ca lită ţii pieselor Tehnicianul
şi cărţile clin expoziţia de cărţi cu femeile in cadrul cercurilor de crurile sînt destul de îmbucurătoare. din Chcorghiţa, Vasile M aria, Berea proiectant A lexandru Vuzdugan (fo­
ştiinţifice, iar clacă pe un tinâr îl citit. Aici. se prelucrează documen­ La bibliotecă, de pildă, cei G54 de ci­ Gheorghe şi alţii, sînt cunoscuţi pen­ tografia nr. 3) este un exemplu in
interesează cărţile din bibliografia tele dc partid şi de stat, se face lec­ tito ri au lecturat 1.209 cărţi. Colecti­ tru conferinţele frumoase şi atractive acest sens.
concursului „Iu b iţi cartea", poete tura articolelor mai im portante din vul de conducere al căm inului cul­ pe care le ţin, pentru s p rijin u l pe Foto-text T. BERTOTI
găsi aceste cărţi în expoziţia orga­ presă, lectura unor fragmente lite ­ tural a organizat 89 de manifestări care-1 acordă în organizarea şezăto­ tehnolog
nizată pe această temă. Pentru cei ra re. se organizează sfaturi pentioi culturale: programe artistice, con­ rilor1 culturale, a m anifestărilor ar­ A. D U LA
m ici este organizată o căsuţă a po­ gospodine, sînt popularizate eveni­ sfătu iri cu c itito rii, seri literare etc. tistice etc. ing. proiectant
veştilor, unde sint expuse cărţi pen­ mentele interne şi internaţionale etc. Tot la cămin şi-a desfăşurat a ctivi­ In anul acesta colectivul căm inului
tru copii. Jn sala de lectură sint ex­ Cunuscînd tematica d ife rite lo r cer­ tatea un lectorat igienico-sanitar pen­ cultural a pornit şi mai spornic la
puse şi cărţi pentru femei, ia r pe curi ale învăţăm întului de partid, tru femei, frecventat de 64 tovarăşe. muncă. Rezultatele, desigur nu vor
o masă. frum os aranjate, se găsesc politic şi U.T.M.. bibliotecara a or­ In cadrul laboratorului au fost ex­ întîrzia să se arate. ALBUM UL UZINEI
cele mai noi cărţi beletristice pro­ ganizat în sala de lectură expoziţii puse 18 lecţii. însoţite de material de­
curate de bibliotecă. de cărţi pe aceste teme, a întocm it m onstrativ — planşe, diafilm e, gra­ E M IL TE TILEA N U în fiin ţa t de puţin tim p, cercul de
Idealizările bibliotecii se daloresc liste de recomandare pe baza căro­ fice etc. corespondent folo-aniatori de la Uzina dc reparat
în cea mai mare parte muncii d i­ ra cursanţii îm prum ută cărţile de u tila j m inier din Petroşani face evi­
ferenţiate cu cartea dusă de către care au nevoie pentru studiu. Ace­ dente progrese. Cea mai bună do­
colectivul bibliotecii. In cursul anu­ laşi lucru l-a făcut bibliotecara in Munca cu cartea vadă o constituie faptul că m em brii
lui trecut in s p rijin u l cooperativei sp rijin u l învăţăm inlului agrozoo­ acestui cerc au reuşit să întocmeas­
agricole de producţie din localita­ tehnic de masă. Una din for mele cele mai eficiente colaborare cu cercul lite ra r „Ton că un album de fotografii al uzinei.
te au fost organizate numeroase ma­ Cu sp rijin u l organelor de partid ale muncii cu cartea o constituie ma- Budai Deleanu" şi cu comitetul oră­ In album sint expuse fotografii, p ri­
nifestări de masă cu cartea care i-au şi al com itetului executiv al sfatu­ nilestările de masă cu citito rii. Ţ i- şenesc al femeilor1. Pentru copii au vind înzestrarea tehnică a uzinei cu
a jutat pe cooperatori în aplicarea lui populai1 comunal, in colectivul nind seama de acest lucru, colecti­ fost prezentate basme şi povestiri ale maşini-unelte de mare productivita­
celor mai noi metode de luciu a bibliotecii a fost atras un larg ac­ vul bibliotecii raionale din Alba lu - scriito rilo r noştri. Pentru a fl cît mai te. construcţia noilor hale de p:1 r-
păniîntului sau de creştere şi îng ri­ tiv obştesc, form at din cadre didac­ 1 în a organizat în anul trecut 8 con­ plăcută, mai atractivă, citirea bas­ ducţie, utilajele şi confecţiile meta­
jire a anim alelor. melor a fost însoţită fie de muzică, lice executate în secţiile uzinei ctc.
tice şi reprezentanţi ai organizaţi­ sfătuiri, 25 de recenzii, 25 prezentări Un capitol aparte de fotografii e re­
Cu lucrătorii de la grădina de ilor de masă. care dau dovadă de de cărţi, numeroase expoziţii, discu­ fie de diafilm e.
legume, bibliotecara a organizat zervat evidenţiaţilor şi fruntaşilor în
dragoste şi pricepere în organiza­ ţii finale la concursul „Iu b iţi cartea" producţie.
consfătuiri şi prezentări de cărţi şi şi altele. TOM A PETRU B I
broşuri pe teme dc legum icultura, rea la un nivel cit moi ridicat a coi espondent ’ tehnolog
C itito rilo r bibliotecii, care s-nu ri­
cu lucrătorii din brigada zootehni­ m anifestărilor de masă cu cartea. dicat la 4.100, Je-au fost prezentate
In comuna Miercurea nu există
că, cu sp rijin u l m edicului veterinar, romanele „C ordovanii" de Ion Lăn-
s-au organizat concursuri gen „Cine casă fără cititor. Acest lucru dove­ crânjan, „Casa" de Vasile nebreanu,
deşte că biblioteca si-a ciştigat pres­ operele lui Emil G îiicanu, viaţa şi
citeşte, cunoaşte". La un asemenea
tigiul unei in stitu ţii de răspîndire oper a lui Ion Creangă etc. oo chibzuinţă!
concurs au fast in vita ţi şi în g rijito ­
a ştiinţei şi c u ltu rii în rîndul oa­ La sediul bibliotecii si cu p rile ju l
rii de animale din Dobîrca. iar la
altul în g rijito rii de animale de la m enilor muncii. d ife rite lo r concursuri organizate la i
Legarea conţinutului muncii- cu sate, au fost prezentate cărţile „C ul­
cooperativa agricolă de producţie turile inte iralatc prin porum b", „O b­ (Urmare din pag /) tîvei agricole de producţie pentru verbal. De asemenea, este necesar de către în g rijilo ri, ele să fie a fi­
cartea de problemele şi preocupări­
din Apoldul de Sus. M anifestări de ţinerea unor fur aje de calitate", „C u l­ în această privinţă. In anul care a buna gospodărire a furajelor1, pen­ să se stabilească ra ţii diferenţiate şate la g rajduri, iar distribuirea fu ­
le oamenilor din localitatea respec­ tru folosirea lor cu o eficienţă e- pentru fiecare specie şi categorie rajelor să se facă pe baza ra ţiilo r
masă cu cartea agrozootehnică au tura legumelor tim p u rii". De aseme­ trecut, unitatea respectivă a livra t
tivă. organizarea unor manifestări nea. au fost organizate concursurile mai puţin de 200 I. lapte-m arfă de conomică r idicată. Fâcînd un sim plu de animale. Pentru a fi cunoscute stabilite.
mai fost organizate şi cu în g rijito a ­
vii, atractive, constituie o preocu­ „Cine ştie zootehnie, cîştigă" şi „Cine la fiecare vacă. In bună măsură si­ calcul se constată că numai dacă
rele de păsări, cu v itic u lto rii si cu s-ar folosi cocenii în stare prepa­
pare de scamă a bibliotecarei în ştie. răspunde" pe teme legumicole. tuaţia respectivă se dotoreşte modu­ Ţ iiiîn d scama dc necesitatea folosirii raţionale a furajelor,
lucrătorii de la cultura mare. Fie­ Un mare număr de citito ri au luat lui defectuos de în g rijire şi hrănire rată în hrana anim alelor s-ar obţi­
scopul atragerii spre lectură a ma­ ui afară dc alte acţiuni. C onsiliul agricol raional Haţeg a form al 4
care manifestare de mai mare am­ pailo la simpozioanele organizate în a anim alelor pe tim pul iernii. Din ne în plus peste 4.000 I. lapte. Aces­ colective dc specialişti care s-au deplasat în fiecare unitate pentru
jo rită ţii populaţiei satului. deficienţele manifestate în iarna a- tui lucru nu-i acordă însă nimeni
ploare a avut ca rezultat creşterea a conslala deficienţele şi a stabili măsurile corespunzătoare pen­
nului trecut consiliul de conducere nici o im portanţă. Neexistînd un con­
num ărului de c itito ri din rinei urile VICTOR ML'REŞAN al cooperativei agricole de produc­ trol riguros asupra modului dc fo­ tru înlăturarea lor. Rău este însă că in m ajoritatea cooperati­
m em brilor cooperativei agricole de inspector cultura! la Comitetul Cu sprijinul ţie din Sînpetru (preşedinte Petru losire a furajelor, consumul lor lă- velor agricole dc producţie aceste măsuri au rămas fără rezultate.
In numeroase cooperative agricole dc producţie sc manifestă
producţie. Sint edificatoare însem­ regional pentru cultură şi artă Gheorghiţa) nu a tras învăţăm intele cîndu-se „la discreţie" se pune în* încă o seric dc neajunsuri. A s tfe l, o marc parte din furaje sc află
tineretului necesar e. Ca urmare, şi acum in sec­ Debarca : ce urm ări poate avea un iută pc cîmp. N utreţurile nu sint date în prim ire brigadierilor
torul zootehnic se întilnesc o seric asemenea pr ocedeu ? Răspunsul este
de neajunsuri. uşor de dat. Nefătînd economie „de zootehnici, din care cauză se înregistrează pierderi înseninate la
Tinerelul din satul Sebeşcl. raio­ De acest lucru ne-am convins fă* la gura sacului", la un moment dat distribuirea şi adm inistrarea acestora in hrana anim alelor. Dc
A r t i ş t i r o m î n i nul Sebeş, participă în mare măsură cînd o vizită la fermele de animale. m em brii cooperativei agricole de asemenea, in numeroase u n ită ţi ra ţiile au rămas simple însem­
la activităţile ce au loc Ia căminul
nări pc hirlie. Ca negativ poate fi considerat şi faptul că fu ra ­
'iiltw rnl. Recent, sub îndrumarea tov. Dc la şire şi pină la grajduri sînt producţie din Sînpetru se vor trezi jele grosiere şi concentrate sc administrează în stare nepreparată.
numai furaje împrăştiate. La fel, se
in situaţia de a nu mai avea furaje
peste hotare zentat un reuşit spectacol cu piesa constată risipă şi în grajduri. A n i­ suficiente pentru animale. Atunci Ce pierderi aduce folosirea acestui procedeu sc poate vedea uşor.
Zâmorn Pavel, învăţător1, ei au pre­
Este suficient să arătăm că num ai prin toenrea cocenilor s-ar pu­
„In tr-o scară de toamnă". M ultă căl­ malele fiin d hrănite „la discreţie" insă va fi prea tîrziu pentru a nini tea obţine in plus peste 1.200 hl. lapte. Asemenea calcule sc pot
(după expresia brigadierului
Petru
putea Iun vreo măsură care să ducă
dură în interpretarea ro lu rilo r au Botoroagă), nu consumă în întregi­ face şi in legătură cu folosirea concentratelor, paielor ctc.
Q In cadrul program ului de schim­ O Pi anistul Valentin Ghenrghiu. depus Zăniora Constantin, Dtrvlea Ilie me furajele ce li se administrează. la îm bunătăţirea situaţiei. Lipsurile Nu trebuie trecut eu vederea nici faptul că o parte din d efi­
buri culturale, artistul poporului. artist emerit, a plecat intr-un tu r­ şi Lidi Şerbăncscu. De asemenea, tot O mare par te din acestea, îndeosebi semnalate trebuie înlăturate în cel citul dc concentrate ar putea (i substituit dacă s-ar lua măsuri
moi scurt timp. In acest scop, orga­
Ion Voicu a plecat la Ankara unde neu în H S .r. Iugoslavia. El va da o cu sp rijinul tineretului a fost orga­ din fînuri, răniîm nd neconsumatc nizaţia de partid are datoria să în­ pentru prepararea făinii de lucerna sau trifo i.
va susţine un concert şi un recital. ser ie de concerte şi recitaluri la Bel­ nizat un concurs gen „Cine ştie. răs­
grad, Zagreb, Sarajcvo şi M nribor. punde" pe marginea operei lui Ion sînt scoase din iesle de către ani­ drume si să sprijine consiliul de Lipsurile constatate îşi găsesc explicaţia şi in insuficienta
© Mezzosoprana Elena Cernei. ar­ male, servind doar ca sim plu aşter­ conducere al cooperativei agricole preocupare a lectorilor dc la cercurile zootehnice pentru îndru­
tistă emerită, solistă a Teatrului de © Basul Pompei Hărăsiesnnu. so­ Cr eangă Cei mai buni concurenţi au nut. Starea de lucruri existentă nu de producţie să in măsuri pentru marea cursanţilor să aplice in practică cunoştinţele însuşite De
fost Plitca Elena şi Zdrcnghea Elena,
Operă şi Balet al ILP. Roniîne. a ple­ list al Ansam blului de cîntcce şi oglindeşte cît de c il o preocupare transportarea întregii cantităţi de asemenea, trebuie arătat că ar fi utilă şi organizarea unor schim ­
cat la Budapesta unde va apare în dansuri al armatei a plecat la Bu­ t are s-au clasat pe prim ul Ioc. susţinută din partea inginerului Li- furaje la fermele de animale Aici, buri dc experienţă între u n ită ţi sau chiar pc plan raional, pen­
„Samson şi Dr»lila" şi „O rfeu", In dapesta. unde va cînta a rii din viu Gîrbca, a medicului veterinar n u ireţurile trebuie cîn lârilc. îm prej­ tru a face cunoscută şi a răspindi experienţa înaintată acu-
continuarea turneului, ar tista rom i- opei e, DU V LE A M A R IA Vasile Cismaş şi a tovarăşilor din muite şî date în prim ire brigadie­ mulată dc unele cooperative agricole dc producţie in direcţia fo­
nă va cînta la Liege. (Agcrpres) corespondentă consiliul de conducere al coopera* ru lu i zootehnic pe bază de proces losirii raţionale a furajelor.
reuşind să realizeze un spectacol de
calitate superioară.
Mişcarea culturală de masă tre­ /% E M 10) j k
T D E M E L O D S I “ buie să se ridice treptat către prac­
5 5 V N tica artistică evoluată. Există toate
Alexandru), un baterist destul de premisele, exisiă şi talente; trebuie
La nivelul actual de dezvoltare a
revoluţiei culturale din ţara noas­ însemnări pe marginea spectacolului inspirat (Ştefan M ihai) sî un con- numai ca oameni într-adevâr pasio­ MIERCURI 13 IANUARIE 1965
tră exigenţa faţă de m anifestările ar­ traba.sist acceptabil (Susan loan). naţi şi îndrăgostiţi de această mun­
Ne m iră faptul că A drian Popa şi că să aibă nini multă iniţiativă, să
tistice ale am atorilor creşte în niod
de estradă
sim ţitor. In m ajoritatea satelor şi al clubului din Simeria Al. Lupaş, instrum entişti foarte mobilizeze talentele locale şi .să le
folosească cu maximum de eficaci­
oraşelor cetăţenii sînt posesori de buni, nu au fost incluşi în program tate în m anifestări artistice care să CINEMA dc V erdî; 11,30 M elodii distra cti­
televizoare şi aparate de radio, au cel puţin cu cile o melodie instru­ corespundă nivelului m ult mai rid i­ ve; 12,37 Cintece şi jocuri popu­
posibilitatea să vizioneze film e şi mentală. DEVA : M aria — cinem atogiaful lare; 13,00 Concert de prînz; 14,10
spectacole ale fo rm a ţiilo r artistice rolina s-au remarcat în mod deose­ fost antrenat» la spectacol un nu­ Am văzut şi balet. Mai modest, cat al cerinţelor publicului. „P atria"; Jocuri întrerupte — ci­ Muzică uşoară de Jean lonescu şi
profesioniste, numărul intelectualilor bit prin fV.'lul in care nu interpretat măr mare de solişti buni prin tre ce-i drept, şi pe alocuri mai puţin nematograful „A rta "; PETROŞANI: Edmond Deda; 14,30 Roza v io lu ri­
de la sate a crescut în mod sim ţitor. melodiile, prin jocul de scenă si care se găsesc cîleva talente auten­ Inspirat. Nu era nevoie ca aproape 30 ani de veselie — cinematogra­ lor; 15,00 Muzică populară in te r­
nuanţarea subtilă a textului. Fieca­ tice. fiecare melodie să fie „ilustra tă " cu pretată de solişti şi form aţii a r­
Iată deci că sau diversificat m ul: re dintre soliştii enumeraţi mai sus ful „R epublica"; Hamlet — se­
căile de pătrundere a culturii în Repertoriul a fost bine întocm it, cîie o scenă de balet. Putea fi un riile 1 şi FI — cinematograful „7 tistice de am atori; 16,10 Cînta co­
are o personalitate specifică cu toa- majoritatea m elodiilor au fast ale­ singur punct din program dar aces­ rul R adioteleviziunii; IG,30 Orches­
mase, iar consecinţa firească este se cu o selectivitate competentă Im ­ Noiembrie" ; LU PEN I: Roşu şi ne­
creşterea exigenţei spectatorului faţă presia generală a fost de spectacol ta studiat adine în repetiţie si con­ gru — cinem atograful „C u ltu ra l"; tre de muzică uşoară; 17,00 Noi
de m anifestările organizate. dus spre exprimarea unui conţinut. S IM E R IA : Ziua fe ric irii — cine­ înregistrări realizate în stu d io u ri­
atractiv cu toate că pe alocuri a mai Baletul a fast axat mai m ult pe m atograful „M ureşul" ; A LB A JU- le noastre; 17,15 Aspecte din viaţa
Spectacolul form aţiei de estradă a scăpat cîte o melodie mai veche. ritm ul melodiei (direcţia dc varie­ L IA : Lumea comică a lui Harold literară a oraşului G alaţi; 18,05
C lubului muncitoresc al sindicatelor Pe alocuri orchestra a fost ceva teu) şi nu pe conţinutul textului. Lloyd — cinem atograful „V ic to ria "; Muzică instrum entală; 18,15 Fap­
din Simeria prezentat recent se n- mai stîngace decît soliştii. Fenome­ O excepţie la melodia „T u “ unde Popasul — einematogralu! „23 A u­ te din întrecere; 18,30 Program m u­
propie în mare măsură din p u iu l nul a fast probabil incidental fiin d ­ solista de balet a sim ţit mesajul gust" ; SEBEŞ : Kozara — cinema­ zical pentru fruntaşi şi eviden­
de vedete calitativ de exigenţele că nu s-a mai repetat. Ebert Ale- melodiei si atît cît a putut ni l-a tograful „Progresul"; Karl von Os- ţia ţi în întrecerea socialistă; 19,00
spectatorilor. transmis. Totuşi, pentru un specta­ sietzkî — cinematograful „Sebeşul"; Jurnalul satelor; 20.30 Noapte bu­
Cu ani în urmă cu mare greuta­ col al am atorilor şi partea de balet O R Â Ş T IE : Unde -i generalul — ci­ nă copii : „T rei drum eţi", poveste
te puteau fi prezentate asemenea merită aprecieri. Ca de altfel şi nematograful „P a tria "; Rîul negru populară romîneascâ; 20,40 Selec-
străduinţa reuşită de a crea o cos­ — cinematograful „Flacăra"; H A ­ ţîuni din operete cerule de ascul­
spectacole. Muzica uşoară era cu­
noscută de un număr mai respins tumaţie adecvată. In plus, m ontajul ŢEG : Niciodată — cinem atograful tători; 21,15 Emisiune de versuri.
modern al spectacolului în ansam­ „Populat1" ; IL IA : O rdinul Anna Pasteluri de iarnă; 21,30 Solişti de
de oameni ca să nu nini vorbim de blu cit şi decorul unic (două role de muzică uşoară: G igi Marga, Roxa-
balet care era monopolul unui cerc magnetofon în mişcare) au adăugat A. IVIIMEŢ — cinem atograful „ L u m in a " ;
reslrîns de in iţia ţi din jurul m arilor BRAD : A treia repriză — cine­ na M atei, llinea Cerbacev, L u m i­
reprezentării mai multă frumuseţe. „N ntlovanski1' al nostru niţa Cosniin, Margareta Pîslaru,
teatre. Prea puţini erau apoi acei In general textul prezentării a fost matograful „Steaua roşie". Cică Petrescu. Luigi lonescu, Cons­
care cunoşteau instrumentele niu In acest sens formaţia de estra­
plăcut si a avut o oarecare unitate tantin Drughici, Jean Păunescu. A -
zicale moderne. da a C lubului muncitoresc al sindi­ RADIO lin Noreanu.
STELA BORZA de a lungul spectacolului. catelor din Sinierîa poale oferi un
Viaţa însă a evoluat mult dc o- M ult mai reuşite au fost momen­
tunci. dovadă e însuşi spectacolul solistă vocală tele vesele. bine alese şi bine scri­ exemplu. S-a abordat un gen d ifi­ Programul F : 5,06 Cintece şi Buletin meteorologic
sim erienilor „U n buchet dc melo­ se, iar în interpretarea tov. prof. cil şi s-a realizat un succes. Aceasta jocuri populare; 5,30 Lecţia de gim ­
dii". te (â uneori se îm prum ută stilul nu înseamnă totul, mai sînt încă nastică; 5.40 Muzică interpretată PENTRU 24 ORE
unor profesionişti. M orarii Iulius sau a lui Grigoraş multe de făcut dar începutul nu de fanfară: 6,10 Duete vocale dc
Componenţa m em brilor form aţiei Mihaî au cîştîgnt extrem de mult. poate fi decît prom iţător. muzică uşoară; 6,20 Emisiunea pen­ Vreme nestabilă cu cerul noros
e un argum ent în plus că exisiă Calitatea principală a acestor so­ Dovadă şi aplauzele prelungite care ziua. Vor cădea precipitaţii locale.
lişti râmîne interpretarea aproape Estrada sim erienilor a clat deja tru sate: Gospodărirea chibzuită a
în rîndul m uncitorilor, intelectuali­ răsplăteau din plin calităţile actori­ cîtevn spectacole şi tonte cu sălile furaje lo r; 6,30 Muzică uşoară; 6,45 V întul va sufla din sud-est. Tem­
lor şi funcţionarilor oameni talen­ făta de cusur a unor melodii moder­ ceşti ale acestora precum şi a pre­ peratura aerului va fi cuprinsă în­
ne si uneori foai re dificile, cărora E1JERT ALEXAND R U arhipline (unul din spectacole a a- Salut voios de pionier; 7,06 Piese
taţi care dacă sînt descoperiţi şi Ic-au dat multă expresivitate şi re­ zentatoarei degajate, fine şi in te li­ vut loc la Deva). Pentru v iilo r se de estradă; 7,30 Sfatul m edicului; tre + 1 şi + 5 grade ziua, iar noap­
folosiţi pot crea spectacole de un acoidconist gente. prevede un turneu în legiune. Men­ 7.45 Muzică uşoară romineascâ ; tea între — 3 şi +2 grade.
nivel calita tiv superior. lief. ţionăm aceste fapte cu intenţia ca
Interpretări bune au avut si so­ xnndrn (acordeonist) şî Adrian Po­ R ealizatorii spectacolului. Mercea 0,00 Sumarul piesei; 8.06 M elodii PENTRU URMĂTOARELE
Soliştii de muzică uşoară de exem­ losif (regizor şi interpret), şî dr. ele să fie un imbold în muncă pen­ populare interpretate la d iferite
plu. au surprins prin calitatea vocii liştii vocali Geln Osttip, Dana Be- pa (ghitară electrică) au condus a l­ tru organizatorii a c tiv ită ţii cu ltu ­ instrum ente; 8,30 Muzică din ope­ 3 ZILE
şî a interpretării. Adrian Popa, Ste­ jenaru, M aria Mnrcş. T iti Uejena- ternativ o formaţie destul de suda­ V la d im ir Chiroglu (colaborator) au rale din alte in s titu ţii ale legiunii. rele; 9,32 Muzică populară; 10,03 Vreme schimbătoare cu cer va­
la Borza, A. M ihcţ, Em ilia Suvainn. ru, Cornelia Lupaş, trio-ul masculin tă: trei saxofonişti buni (Mexan- dat dovadă de simţ a rtişti'’, de inî- T rSTRATE Fragmente din opera „Travîata" riabil şi temperatura staţionară.
Muntean M ioriţa şi Ardelean Cn- etc. Re mai căni fo z îliv faptul că au dru T.upr:, Pleian lean şi Oibnn ţirTtfkn pi jţî-.rHA1 l> şi multă p-rriuuc, D _ > . V . M U LA U KSClf