Page 35 - 1965-01
P. 35
Wf. 3122 Drumul Socialismului Pag, 3
b j m a n i
Conferinţa orgaqizaţiai
orăşeneşti de partid
Seva
MUNCA DE PARTID
Zilele acestea s-a ţinut conferinţa organizaţiei oră• Muncitoresc Romln, pentru dezvoltarea economică şi
şeneşti de partid Deva. Conferinţa a înfăţişat tabloul culturală a oraşului. A
cuprinzător al realizărilor obţinute de oamenii m un Conferinţa a adoptat o hotărîre in care sînt pre
cii din oraş, conduşi de organizaţia lor dc partid, in văzute principalele sarcini ce se ridică in faţa orga UN NHL TOT
toate domeniile. In darea de seamă prezentată de to nizaţiei şi a ales noul comitet orăşenesc de partid, co
varăşul Lodislau Fedoranici, primul secretar al co misia dc revizie şi delegaţii la conferinţa regională.
mitetului orăşenesc şi in cuvînlul numeroşilor dele Participanţii la dezbateri au subliniat justeţea de In încheierea lu cră rilo r conferin şi competenţei organizaţiilor dc
gaţi — muncitori, ingineri şi tehnicieni fruntaşi şl plină a p o liticii ştiinţifice a partidului care, punînd ţei a luat cuvîntul tovarăşul G hoor- partid.
evidenţiaţi in întrecerea socialistă, lucrători din accent pe mobilizarea tuturor forţelor la valorificarea ghe Vuşdeo, secretai al C om itetului Com itetul orăşenesc va Vebui să
G.A.S., ţărani asociaţi in cooperativele agricole de superioară a resurselor naturale ale fă lii, a asigurat regional de partid. se ocupe în v iito r cu toată răspun
producţie, intelectuali, conducători dc întreprinderi şi dezvoltarea rapidă, pe o linie mereu ascendentă a Ne-a im presionat pe toţi — a ară derea de aplicarea în viafa a saixn-
instituţii — s-a analizat pe larg mutica desfăşurată de întregii economii naţionale. tat vorbitorul — spiritul partinic, n ilo r ce-i revin in lum ina h o tă rîrilo r
organizaţiile de partid pentru înfăptuirea sarcinilor In pagina de faţă sînt redate unele probleme dez competenţa, profunzimea cu (are plenarei C.C. al P.M.R din aprilie
1952 privind îm bunătăţirea compozi
trasate de cel de-al Ill-lea Congres al Partidului bătute în conferinţă. v o rb ito rii au analizat problemele
dezbătute. înalta răspundere pentiu ţiei şi întărirea rândurilor partidului.
traducerea in viaţă a sarcinilor ce In condiţiile oraşului, o mare im
portanţă are întărirea organizaţiilor
stau in fata organizaţiei orăşeneşti de partid de pe şantiere, prin p rim i
CALITATEA PRODUSELOR de partid, pe baza directivelor celui corespunzător dc m uncitori c a lifi
rea in rândurile lor a unui num ăr
de-al Ill-le a Congres al P.M.R.
In
aceasta se reflectă creşterea forţei si
OBIECTIV PRINCIPAL m aturităţii politice a organizaţiei de caţi. a i vechime mai mare în pro
ducţie. Cu mai multă răspundere va
partid, creşterea capacităţii ei poli
trebui să se ocupe com itetul orăşe
tice şi organizatorice.
In discuţiile purtate, numeroşi to nesc si organizaţiile de partid de la
sale dc prim irea în partid a unui
varăşi au vorbit cu multă răspundere
Centrul de reşedinţa al regiunii — ducţie, să asigure aplicarea propune xîstă în toate întreprinderile de a se despre sarcinile ce revin organizaţiei număr mai mare din rîndul celor
orăşelul adm inistrativ şi fără nici o rilo r făcute de m uncitori în vederea obţine o productivitate mai înaltă si orăşeneşti de partid, colectivclor în mni buni ţărani asociaţi in coope
im portanţă economică de odinioară creării de condiţii pentru creşterea îndeosebi de a se îm bunătăţi calitatea treprin derilo r in vederea în d e plin irii rativele agricoie de producţie.
— se dezvoltă de la un an la altul, avîntului întrecerii socialiste. produselor. A nnlizind cu răspundere, planului de stat pe anul 1963. u lti Se cot e de asemenea să se acorde
devenind un oraş modern, cu o eco Lucrările conferinţei au scos în e- in lum ina lu cră rilo r recentei sesiuni mul din şesenal. Consider că aceşti mai m ultă atenţie atragerii in partid
nomie în plină dezvoltare. Dezvol videnţă că în perioada analizată, co a M arii A dunări Naţionale, sarcinile tovarăşi s-au orientat foarte just a unui număr mai mare de cadre d i
tarea şi modernizarea Exploatării m itetul orăşenesc a orientat organi ce stau in faţa colectivelor în tre p rin punînd accentul pe aceste probleme. dactice. îndeosebi profesori şi învă
miniere, construirea sî punerea in zaţiile de partid să acorde o atenţie derilor din oraş, participanţii la dis Planul de stat pe anul în care am ţători de la sate
funcţiune a uzinei dc preparate a sporită sarcinilor izvorîlc din D irec cuţii au subliniat necesitatea de a păşit de curînd prevede sarcini deo S am ni deosebit de im portante re
m inereurilor, în tre p rin d e rii de ma tivele C.C. al P.M.R. cu p rivire la se îndrepta atenţia asupra înlăturării sebit de im portante şi pentru oame vin com itetului orăşenesc de partid
teriale de construcţie — Bircea. dota crite riile principale ale organizării deficienţelor care mai există încă în nii muncii din oraşul Deva. Produc în ridicarea nivelului a ctivită ţii ideo
rea cu u tilaje tehnice de inaltă pro întrecerii socialiste, punînd un ac ce priveşte calitatea. Numeroşi vor ţia globală industrială va trebui să logico. In prezent, in faţa orga
ductivitate a în treprinde rii „M a r cent deosebit pe îm bunătăţirea ca bitori printre care tovarăşii Gheor- crească pe oraş cu circa 10 la sulă nizaţiilo r de partid se pune sar
m ura" şi a A telierelor R M R . Sime- lită ţii produselor. Ca urmare, ele au ghe Zudor. Ion Vaidoş. Petru VJă- Iar productivitatea muncii cu 6.1 la cina de a ajuta pe cei ce studiază în
ria, extinderea secţiilor întreprinde controlat şi analizat cu regularitate doni, Nicolae Bubui, Ion Bodea şi sută faţă de realizările anului trecut. sistemul propagandei de partid să
rii orăşeneşti de industrie locală şi felul în care se îndeplineşte acest a lţii au insistat asupra m ăsurilor ce Traducerea în viaţă a acestor sar înţeleagă justeţea p o liticii partidului,
ale u n ită ţilo r cooperativei meşteşu indicator de plan. au stab ilit măsuri trebuie luate pentru îm bunătăţi cini cere din partea organizaţiilor de caracterul ş tiin ţific al acestei poli
găreşti, reprezintă numai o parte din tehnico-organizatorice si politice, ce rea calităţii producţiei. Aşa cum a partid ridicarea continuă o nivelului tici. im portanţa m ăsurilor care au a-
realizările care oglindesc dezvoltarea au dus la îm bunătăţirea calităţii u- reieşit din conferinţă, la atelierele conducerii activităţii economice, în sigurat dezvoltarea armonioasă, in
economiei oraşului. nui num ăr însemnat de produse. In R.M.R. mai sînt căderi în termenul drumarea mai sistematică a orga tr-un ritm ridicat, a tu tu ro r ram u
Comitetul orăşenesc de 'partid o conferinţă s-a scos în evidenţă ex de garanţie a unor locomotive şi va n iza ţiilo r de sindicat si U.T.M. precum rilo r economiei naţionale. De ase
pus în centrul activită ţii sale mobi perienţa organizaţiei dc partid de goane reparate, la l.O.I.L. se produc şi a conducerilor în tre p rin d e rilo r în menea. prin m ijloacele propagandei
lizarea colectivelor de m uncitori, in la uzina de preparare a m inereuri nncîe garnituri de mobilă de calitate mobilizarea m uncitorilor, inginerilor să ajutăm masa m em brilor de partid,
gineri şi tehnicieni din unităţile e- lor. care a analizat de mai multe ori nevoi espunzătoare ; de asemenea, nu şi tehnicienilor la organizarea mai precum şi oamenii m uncii fără de
conomice ale oraşului la îndeplinirea posibilităţile de îm bunătăţire a cali se ridică la nivelul exigenţelor ca bună a procesului de producţie, îm partid, să înţeleagă im portanţa sar
exemplară a planului de producţie. tăţii concentratelor livrate şi a sta litatea unor confecţii si alte produse bunătăţirea proceselor tehnologice, cin ilo r puse de recenta plenară a
Cu îndreptăţită mîndrie. delegaţii la b ilit măsuri privind controlul func ale cooperaţiei meşteşugăreşti. folosirea cît mai deplină a u tila je lo r C C al P.M.R, şî de Sesiunea M arii
conferinţă au scos în evidenţă că în ţionării instalaţiilor, dozarea cores C onferinţa a subliniat că in faţa şi tim pului de lucru, pentru îndepli Adunări Naţionale, p rivin d îm bună
anul care a trecut oamenii muncii punzătoare cu reactivi şi păstrarea organizaţiilor de partid stă sarcina nirea ritm ică a planului la toţi in tăţirea ca lităţii produselor, scurtarea
din întreprinderile oraşului, muncind unui raport normal lic hid-soîid. La de a se preocupa în permanenţă, in dicatorii de către fiecare în tre p rin term enelor de punere în funcţiune a
cu însufleţire, sub conducerea orga propunerea organizaţiei de partid, la mod sistematic ca in fiecare între dere si secţie. noilor obiective industriale, extinde
n iz a ţiilo r de partid, au depăşit p la bazinele de tulbureală de In filtre au prindere să fie luate cele niai co La Exploatarea m inieră Deva. prin rea cointeresării ţăranilor asociaţi în
nul producţiei globale industriale cu fost instalate pompe de re rirru ln ro respunzătoare măsuri tehnîco-orga- grăbirea term inării si punerii în func cooperativele agricole pentiu spori
5,3,1a sută şi al producţiei marfă cu a tulburelii, lucru ce a dat posibili nizntorice pentru îm bunătăţirea ca ţiune definitivă a puţului nou dc ex rea producţiei vegetale şi animale.
4.9 la sută. dind patriei peste plan tate să se recupereze o cantitate mai lită ţii produselor. Cu toată răspun tracţie, prin intensificarea lu cră rilo r In desfăşurarea propagandei de
produse în valoare de 17.000.000 lei, mare de metal, redueîndu-se pierde derea trebuie să se ocupe comitetul de pregătire, extinderea lu cră rilo r de partid să acordăm o mai mare a-
Planul productivităţii muncii pe oraş rile în steril. orăşenesc, organizaţiile de partid si mecanizare a încărcării, prin expe tcnţîe înarm ării com uniştilor sî ma
a fost îndeplinit în proporţie de 103.2 In urma acestor măsuri, in anul conducerile tehnico-adm inistrative de rimentarea şi extinderea arm ării me sei largi de oameni ai muncii cu te
la sută. Colectivele în treprinderilor 196-1 uzina de preparare si a îm bu la întreprinderea „M arm ura" si talice în abataje, se creează condiţii zele form ulate in Declaraţia p a rti
din raza oiaşuluî au produs peste nătăţit indicele de calitate cu 6,75 I.M.C Bîrcea pentru îm bunătăţirea pentru creşterea capacităţii de pro dului nostru din ap rilie 1964 în
plan multe tone de minereu cuprifer, la sută faţă de cel planificat. Un a- calităţii blocurilor şi plăcilor de Oraşul de reşedinţă al — ducţie a exploatării, pentru extrage treaga viaţă confirm ă in tru to tn l jus
im portante cantităţi de cupru, argint, port însemnat în obţinerea acestor marmură, a caldelor de teracotă, pis rea unei cantităţi sporite de minereu teţea tezelor cuprinse in acest do
plum b şi zinc în concentrate, 3 100 rezultate l-a adus E. M. Deva. prin tei minerale si a altor produse des să fie exemplu de gospodărire ! Folosind experienţa anului trecut, cument de o mare valoare teoreti
tone pîslă minerală şi alte cantităţi realizarea unui conţinut mai mare tinate exportului. cînd planul productivităţii muncii a că şl practică. Datoria organizaţiilor
însemnate de produse. de material în minereul extras O atenţie deosebită va trebui a- fost depăşit pe oraş cu 3.2 la sută, de partid, a tutuix>r cadrelor care
Vorbind despre aceste succese, nu De asemenea. organizaţiile de cordată îm bunătăţirii calităţii mine Sub îndrumarea com itetului oră dreptate unii delegaţi, nu putem să comitetul orăşenesc va trebui să a- lucrează în domeniul muncii ideo
meroşi delegaţi au scos în evidenţă partid de la întreprinderile ..M ar reului cuprifer, concentratelor de cu şenesc de partid, cetăţenii oraşului ne declarăm m ulţum iţi cu preocu corde în continuare atenţie extinde logice este de a populariza în con
creşterea competentei organizaţiilor mura" secţia teracotă Deva, T.A.RT. pru. zinc şi plum b, precum si bunu Deva au participat cu însufleţire la parea com itetului executiv al sfa rii mecanizării şi m icii mecanizări, tinuare tezele acestei declaraţii si
de partid in conducerea activităţii c- şi altele au avut o mai bună pre- rilo r de consum realizate în indus numeroase acţiuni patriotice pentru tului popular în această privinţă, a- introducerii procedeelor moderne de a ajuta pe toţi com uniştii, pe toţi
conomice şi a capacităţii lor- de or-, ocirpaie faţă de calitatea produse tria 1 orală, a produselor alimentare guspJdcLLu;ea*si înfrumuseţarea m a tîta tim p cit între centrul oraşului de producţie, rid icării nivelului de oamenii m uncii să interpreteze în lrc -
ganizare şi m obilizare. O rganizaţiile realizate la întreprinderea de pani sului. Prin folosirea chibzuită a su şi cartierele mărginaşe există o mare calificare al munci lo rilo r si tehni gul mers al evenimentelor interna
de partid de la exploatarea minieră, lor. ficaţie. I.C.Î.L., I.A.n.T, şi altele melor dTn de’jn cc mai mari alocate deosebire în ce priveşte gospodăi i- cienilor. aplicării in o va ţiilo r şi ra ţionale în lum ina acestui im portant
U2ina de preparare, atelierele de re A crescut m ult răspunderea faţă pentru construcţia de locuinţe şi di rea şi înfrumuseţarea. Nu putem să ţionalizărilor. creării dc condiţii op
parat m aterial rulant si altele au fi de calitatea m armurei şi a rablelor De la tribuna conferinţei, partici ferite lucrări edilitare, oraşul a că ne declarăm m ulţum iri nici de cons time la ţoale locurile de muncă. Co document al partidului nostru.
nalizat cele mai im portante proble de teracotă destinate exportului. Fa panţii la discuţii au exprim at hotă- pătat lin aspect modern, civilizat. în tatarea că l.G.O. si-a realizat pla m uniştii să explice celor din ju r că După cum se cunoaşte, la 7 m artie
me ale producţiei, stabilind totodată brica de teracotă a obţinut un in rîrea unanimă a oam enilor muncii care frumosul se îm bină cu confor nul în tim p ce unele im obile nu numai p rintr-o activitate plină de vor avea loc alegeri de deputaţi pen
măsuri eficiente pentru îndeplinirea dice de calitate superior celui pla din unităţile economice ale oraşu tul. Numeroşi delegaţi la conferinţă sînt întreţinute corespunzător. To răspundere a fiecăruia pentiu obţi tru Marea Adunare Naţională şi sfa
ritm ică a planului la toţi indicatorii, nificat, neavînd nici o reclamaţie din lui. în frunte cu com uniştii, de a au vorbit cu dragoste şi răspundere varăşii Grigore Andonc. lonn Popa, nerea unei productivităţi mai înalte turile populare. O rganizaţiile de
au îndrum at sindicatele si conduce partea benefici ari lor. lupta cu 'însufleţire pentru îndepli de adevăraţi gospodari despre m un loan Niţulescu. Nicolae Bubui. M arja se poate asigura ridicarea in perma partid folosind din plin toate m ij
rile tehnico-adm inistrative să orga Dezbaterile conferinţei au scos în nirea sarcinilor te le revin pe anul ca depusă de organizaţiile de partid, Drăghici. Gheorghe Gheorghe şi al nenţă. pe mai departe, a nivelului de loacele de propagandă si ale m uncii
nizeze mai bine consfătuirile de pro evidenţă posibilităţile largi care e- în curs — ultim ul an al şesenalului. precum si de sfatul popular, de or ţii au făcut preţioase observaţii şi trai al întregului popor. politice de masă. trebuie să explice
ganizaţiile de masă pentru antrena propuneri, p rivind îm bunătăţirea ac In continuare, vorbitorul a subli pe larg maselor de cetăţeni ndincul
rea cetăţenilor la crearea si în tre ţi tiv ită ţii gospodăreşti în scopul creş niat sarcinile re revin organizaţiilor democratism al o rîn d u irji noastre
nerea spaţiilor verzi, la lucrările de terii gradului de confort si îm bu dc partid in mobilizarea colectivelor socialiste, politica înţeleaptă a p a rti
întreţinere a străzilor, extinderea re nă tă ţirii co n diţiilo r de viaţă ate oa întreprinderilor la îmbunătăţirea ca dului de dezvoltare a economiei na
ţelelor de apă. gaz, canalizare. în m enilor muncii. Ei au insistat asu lităţii produselor, reducerea preţu ţionale şî de ridicare continuă a ni
depărtarea molozul ilo r provenite pra necesităţii de a se spori şi mai lui de cost şi realizarea planului de velului de trai al poporului. Să îm
din dem olări etc. Numai în anul m ult preocuparea pentru buna gos investiţii. pletim strîns activitatea politică în
trecut valoarea lu cră rilo r efectuate podărire a spaţiului locativ. între campania electorală cu lupta pentru
prin munci patriotice s-a ridicat la ţinerea străzilor şi cartierelor, ali- Comitetul orăşenesc, organizaţiile îndeplinirea sarcinilor planului de
peste 3.900.000 lei. menîarea cu apă. energie electrică de partid de la sate — a arătat mai stat. să facem ca munca politică des
M anifestînd o grijă plină de răs pentru ilum inat public şi uz casnic, departe vorbitorul — au m uncit cu făşurată în această campanie electo
răspundere pentru traducerea în via
pundere faţă de satisfacerea cerin extinderea canalizării şi moderniza ţă a sarcinilor puse de partid p rivind rală să unească şî mai strins masele
ţelor tot mai exigente a>e oamenilor rea străzilor în cartierele m ărgina consolidarea economico-organizatori- largi în ju ru l partidului şi guvernu
muncii din oraş, delegaţii care au şe. organizarea mai bună a trans că a sectorului socialist din agricul lui, să le mobilizeze la îndeplinirea
vorbit despre aceste probleme au portului în comun, ridicarea nivelu tură, creşterea producţiei agricole ve sarcinilor de producţie, la gospodări
cri ticni cu seriozitate unele defici lui de deservire a populaţiei in uni getale şi animale, ridicarea nivelu rea mni bună a tuturor localităţilor.
enţe in gospodărirea oraşului. P rin tăţile cooperaţiei meşteşugăreşti, co lui de trai al ţă ră n im ii muncitoare. Comitetul orăşenesc de partid va
tre altele ei au alias atenţia asupra m erţului de stat şi alim entaţiei pu Rezultatele obţinute anul trecut, asa reuşi să mobilizeze organizaţiile de
necesităţii ca noul organ de partid blice. după cum a reieşit şi din lucrările partid şi de masă. conducerile între
să ajute com itetul executiv al sfa Aşa cum s-n subliniat în conferin conferinţei, au fost în general bune. p rin d e rilo r şi in s titu ţiilo r la realiza
tului popular orăşenesc să lichideze ţă. organizaţiile de partid, precum şi Există însă largi posibilităţi pentru rea sarcinilor puse de conducerea
cu lipsurile pe care !e-a avut in în sfatul popular, organizaţiile de rrn.sA obţinerea unor realizări din ce în ce partidului, precum şi a sarcinilor re
drumarea si controlul a ctivită ţii sec să nu precupeţească nici un efort mai bune în toate cooperativele a- ieşite din conferinţa de faţă in mă
ţiei de gospodărire şi a în tre p rin pentru ca oraşul reşedinţă de regiu gricole de producţie. De cea mai sura în care se va strădui sâ-si îm
derii de gospodărire orăşenească. ne să fie un model de gospodărire mare im portanţă în această privinţă bunătăţească in permanenţă stilul şi
Aşa după cum au subliniat pe bună pentru toate localităţile din regiune. este promovarea largă a metodelor metodele de muncă.
ştiinţifice de producţie si a experien Aplicarea in viaţă a sarcinilor pre
ţei pozitive a u n ită ţilo r fruntaşe, a- văzute in hotărîrea conferinţei oră
plicarea cu consecvenţă si ferm itate şeneşti — a spus în încheiere vor
Esenţialul In realizarea planului de investiţii: Acfivifăfââ ideologice — con§imit bogat, a p o liticii de cointeresare materială bitorul — trebuie să stea In cen
trul preocupărilor organizaţiilor
de
a ţă ra n ilor asociaţi în cooperativele partid. Prin îndeplinirea acestor sar
îmbunătăţirea muncii pe şantiere sfrîns legat de viafa practică agricole de producţie. cini să facem să crească aportul oa
Experienţa de pînâ acum ne-a de
m enilor muncii din oraş la lupta în
monstrat cu prisosinţă că realizarea
Activitatea ideologică, acti anul trecut. Toate aceste mă naliza învătăm întului de partid sarcinilor de plan în toate domeniile tregului popor pentiu desăvirşirea
Conferinţa orăşenească de partid a dezbătut economiile realizate de întreprinderile ora vitatea de educare m arxist- suri au co ntribuit la îm bună se limitează numai la frec este determ inată de creşterea forţei construcţiei socialiste.
pe larg activitatea desfăşurată de comitetul şului. leninistă a com uniştilor si a tăţirea sim ţitoare a conţinutu venţă si alte aspecte organi
orăşenesc şi organizaţiile de bază din între In cadrul dezbaterilor s-a arătat că o mare masei largi de oameni ai mun lui învătăm întului de partid sî zatorice. negliiînd problemele
prinderi şi de pe şantiere pentru realizarea răspundere pentru existenţa acestor stări de cii a constituit una din latu la creşterea eficacităţii lui. lu de conţinut.
sarcinilor în domeniul investiţiilor. S ubliniind lucruri negative o are comitetul orăşenesc rile importante ale muncii de ciu ilustrat îndeosebi prin In dezbaterea problem elor M e m b r i i C©Biîîttaeţ[&slMB
mutid. căreia comitetul oră faptul că marea m ajoritate a a c tivită ţii ideologice un Ioc
g rija partidului şi statului pentru dezvoltarea de partid, biroul său care o perioadă destul şenesc. organizaţiile de partid cursanţilor se situează în fru n
industriei şi a întregii economii a oraşului şi de îndelungată nu a luat măsuri eficiente din întreDrînderi si instituţii tea luptei pentru aplicarea în im portant l-a ocupat preocu © r ă ş e o e s e d e p a r t i d P e v a
parea organizaţiilor de Dartid
pentru îm bunătăţirea continuă a nivelului de pentiu întărirea organizaţiilor de partid de i-au acordat o atenţie SDorită. viată a h o tă rîrilo r partidului pentru îm bunătăţirea procesu
tra i m aterial şi cultural al oam enilor muncii, pe şantiere, nu a s p rijin it organizaţiile de Darea de seamă, precum şi si pentru îndeplinirea sarcini lui instructiv-educativ. In şco Andone Grigore, Arîmescu Vio- vic, Turdăşan Ilie, Urs Sabina, Voni-
conferinţa a scos în evidenţă faptul că s-au bază in analizarea problem elor esenţiale ale numeroşi delegaţi p rintre care lor in producţie. lile oraşului învaţă peste 6 309 rcl, Bodea loan, Bodea Eleonora, ca Nicolae.
alocat im portante fonduri de investiţii pentru producţiei şi luarea celor mai eficiente mă A lexandru Voiculescu. Gheor Mai m ulţi vorbitori au ară elevi. Comitetul orăşenesc a Blacla Sabin, Bubui Nicolae, Bozdog
construirea unor noi obiective industriale şi suri in vederea îndep linirii ritm ice a planu ghe Bătrîna si a lţii, au scos tat că în ultim ul tim p a cres îndrum at organizaţiile de Zoc, Cozma Alexandru, Costea A- Membrii comisiei
în evidenţă preocuparea orga cut preocuparea si pentru ex partid si U.T.M. din scoli, pre
social-eulturale. lui. antrenarea com uniştilor la mobilizarea în nizaţiilor de partid pentru îm tinderea propagandei p rin ex cum si cadrele didactice să se dam, Dumilrescu Constantin, Dinu de revÎ2Îe
Im portante lucrări de investiţii s-au reali tregii mase de constructoi i penti u folosirea bunătăţirea comDOzitiei corpu puneri si conferinţe — formă achite cu răspundere de sar Mihai, Dubaru loan, Dordca Ii ie.
Fedoranici Ladislau,
Furdui O lim
zat în domeniul construcţiilor social-cultu- deplină a ulilaje'or. a tim pului de lucru. în lui de Dropagandîstî si a mun deosebit de eficientă pentru cinile ce le revin, să lupte piu, Fechote Petru, Ferencz Siqis- Ardelean Gheorghe, Moisc Adam,
ralc. Conferinţa a apreciat că în ultim ul timp. tărirea disciplinei, folosirea gospodărească a cii de pregătire a acestora. In explicarea p o liticii partidului pentru creşterea n ivelului pre raund, Filip loan. Fodor loan. Fin- Moldovan losif — preşedinte, Ollca-
iui Nicolae, T o n u j losil.
ca urmare a creşterii preocupării organiza materialelor. urma aplicării recom andărilor sî pentru inform area oameni dării. pentru sprijin irea elevi ta losif, G yorli Francisc, C«hc2an La
CC. al P.M.R.. s-a asigurat ca
ţiilo r de partid şi a conducerii tchnico-adm i- De asemenea, sfatul popular al oraşului nu cercurile si cursurile învălă- lor muncii asupra evenimen lor în însuşirea m ateriilor, dislau, Goe David, Gratna Vasile, Membrii biroului
telor internaţionale.
Comite
nistrative pentru mai buna organizare a m un a acordat toată atenţia sarcinilor ce i-au re m înlului de oartid să fie con tul orăşenesc a antrenat în a- pentru legarea învătăm întului Gurgu Constantin, Irim ie loan. Iri-
de viata practică.
cii pe şantiere, pentiu scurtarea termenelor venit în acest domeniu, ceea ce a contribuit duse de propagandişti cu o ceastâ muncă i:n număr mai Ocupindu-se de aceste pro inie Lazăr, Iqna Costicâ, Icnăşeseu comitetului orăşenesc
Oclavian, Islrale Ghcorqhe, Koslyal
de dare în folosinţă, s-a intensificat ritm ul ca numărul de apartamente a! căror benefi pregătire corespunzătoare, care mare de cadre de partid, pre bleme, tov. Eleonora Bodea. Carol, Lazăr Maqdalene, Misaroş de partid
construcţiilor de locuinţe ceea ce a contribuit ciar era. să nu se realizeze în întregime. asigură un nivel ridicat expu cum si intelectuali. directoarea adiunctă a scolii Pavel, Moise Nicolae, Marcu V io ri
ca oamenii muncii din oraşul Deva să p ri P articipanţii la discuţii au analizat cu multă nerilor si convorbirilor. Con Noul organ — au subliniat pedagogice si alţi vo rbitori au ca, Munteanu Aurelia, Măliquţă Bodea loan, Dumitrescu Constan
mească in anul trecut 442 apartamente. răspundere măsurile ce trebuiesc luate în sco ferinţa a apreciat ca pozitiv numeroşi vorbitori — va tre vorbit despre unele deficiente Toadcr. Oargă Nicolae, Ocoş Vio- tin, Dinu Mihai, Fedoranici Ladislau,
faotul că participarea propa
bui să se ocuoe si în v iito r
Conferinţa a criticat conducerea grupului pul înde plinirii planului de investiţii pe anul gandiştilor la pregătire s-a r i cu toată răspunderea de rid i existente în scoli, care fac ca rcl, Pătraşcu loan, Popa loan, Piti- Irim ie loan, Măliquţă Toadcr Kos-
numărul de elevi cu note me
de şantiere pentru faptul că nu a luat cele în curs In acest an s-a prevăzut construirea dicat la 85—90 la suta. fiind carea nivelului muncii de pro diocre să fîe destul de ridicat, rlci Maria. Purdea Teodor, Popa lyat Carol, Voiculescu Alexandru,
loan, Resiga Ghcorqhe, Răvaş Păun,
Zăvoianu Gheorghe.
mai corespunzătoare măsuri pentru extinderea si darea în folosinţa oamenilor muncii din superioară a n ilo r treenti. pre pagandă să ia măsuri Dentru cum sînt : slaba activitate des Stănculcscu loan, Stănilă Victoria,
mecanizării proceselor de producţie, pentru oraş a unui număr de C31 apartamente şi 770 cum si faptul că mem bri ai lichidarea lip su rilo r care maî făşurată la catedră de către Udrea Ştefan. Voiculescu Alexan Membrii supleanţi
buna organizare a şantierelor si a muncii si m p. spaţii comerciale. Im portante lucrări de biroulu i au făcut sistematic, există în acest domeniu cum unele cadre didactice, linsa de dru, Vincrean (Borita) Maria, Vai- ai biroului
în fata propagandiştilor, ex
pentru asigurarea ifnei aprovizionări cores investiţii urmează să se execute la I.M.C. Bir- puneri asuora principalelor s în t: nivelul scăzut al unor disciplină care se mai m ani doş loan. Vlădonl Petru, Zăvoiann
festă în rîndul elevilor si al
punzătoare. Slab s au ocupat conducerile şan cca, E.M Deva. uzina de preparare şi la alte sarcini ce stau în fata orga expuneri, slaba legătură d in tele. Gheorghe, Zudor Gheorghe. Bozdog Zoe. Goe David, Pătraşcu
tre tezele teoretice si activita
tierelor, organizaţiile de partid, sindicat si întreprinderi. Aceste sarcini sînt pe deplin nizaţiei de partid. Ca pozitiv tea practică, linsa de * control Conferinţa a dus în fata or Membrii supleanţi loan, Resiga Gheorghe.
U.T.M. de întărirea disciplinei. Ca o conse realizabile. ..Există toate condiţiile — a ară s-a apreciat si faptul că orga si îndrum are din oartea birou ganizaţiilor de partid, cadre
cinţă a acestor deficienţe, productivitatea mun tat iov. Pnvel Misa roş, directorul grupului de nul orăşenesc de partid a ex rilo r organizaţiilor de bază a- lor didactice, organizaţiilor ai comitetului orăşenesc Secretarii comitetului
cii a fost sub nivelul planificat, iar durata şantiere Deva — ca in anul 1965. construc tins în acest an de învăţă- suora studierii m aterialului U.T.M. din scoli sarcina de de partid orăşenesc de partid
de execuţie a depăşit cu m ult termenele sta ţiile planificate să fie realizate în întregime". m înt formele de studiere a bibliografic si a aplicării în a-sî spori preocupare* pen
Conferinţa a cerut noului organ să urm ă problem elor economice si alo viată n celor însuşite etc. T re tru organizarea iudicioasă a
b ilite în grafic. Lipsurile arătate, precum si p oliticii economice a partidu procesului de invălăm înt, spri Bocîoaca Auquslin, Boia Vasile. Fedoranici Ladislau — prlm-secre-
rească cu mni multă perseverentă îndeplini buie să fie lichidată practica tar, Zăvoianu Gheorghe, Dumitres
proasta gospodărire a m aterialelor şî fondu lui si statului nostru, numărul unor organizaţii de bază cum jinirea elevilor în însuşirea Crişan Ana, Chirica Otilia, Ferencz
rea planului de investiţii, să mobilizeze pro cursanţilor de la aceste forme temeinică a lecţiilo r predate, Margareta, Gitilca Maria, Gros Ele cu Constantin, Măliguţă Toadcr —
rilo r au dus la o depăşire însemnată a chel iectanţii. constructorii, si beneficiarii la înde sînt cele dc In uzina d? pre na, Pepenaru Nicolae, Tuşa Ludo secretari.
de învătăm înt fiind cu ocsle parare, autobaza I R. T. A., îm bunătăţirea a ctivită ţii edu
tu ie lilo r de producţie care au dim inuat mult plinirea sa î cin Hor ce le revin. 30 la sută mai mare decît în I R E.M. şi altele, care în a- cative.