Page 37 - 1965-01

:..k * *-
PROLETARI DIN TOATE ÎNAPOIEREA ÎN CAPITALA A
C ITIŢI

IN N U M Ă R U L TOVARASULUI CORNELIU MĂNESCU
M iercuri seara s-a înapoiat in Ca­
D E A zi pitală. tovarăşul Corneliu Măncscu, tl u I eseu, vicc|>reşcdinle al Consiliu­
lui de M iniştri, Voinco Marîncscu,
m inistrul afacerilor externe, şeful ministrul sănătăţii şi prevederilor so­
O Invăţăm întul dc partid In delcqaliei Republicii Populare Roinî- ciale, Ion Constant Manoliu, minis-
sale ; mc la sesiunea a XlX-a a Adunării Iru! justiţiei, membri ci conducerii
O Cc şi cum sc va con­ Generale a Orqanizatiei N aţiunilor M inisterului A facerilor Externe.
Unite. Au fost prezenţi şefi ai unor mi­
strui in 1065 ;
La sosire, pe aeroportul Bănoasa, siuni diplomatice acreditaţi in R.P.
O întrecerea continuă ; au iosl de fa(ă tovarăşii Goqu Ră- Romină. (Aqcrprcs)
O Din lumea ştiinţei şi teh­
nicii PLECAREA UNEI DELEGAŢII
(pag. 2-a) ;
o O activitate economică
— la un nivel superior ROMÎNE ÎN IRAN
(pag. 3-a) i M iercuri a plecat în Iran, M ihail chim ici, precum şi dc un grup dc
O De pettc hotare Petri, m inistrul com erţului exterior, specialişti. Delegaţi.! va vizita Ira ­
(pag. 4-a). însoţit de Nicolac lonc.scu, adjunct al nul la in vita ţia dr. M anoutrhcr
m inistrului industriei petrolului şi Eghbal, preşedintele Societăţii Na­
ţionale Iraniene dc Petrol, fost pi jm -
niinistru al Iranului, care, împreună
cu o delegaţie dc specialişti, ne-a
AGENDA cn in vita t al m inistrului com erţului
vizitat ţara in toamna anului trecut
exterior.
Delegaţia romină va vizita în Iran
obiective din industria petrolului si
DE ÎNTRECERE reri cu partea iraniană cu p rivire
chim ici şi va face un schimb dc pă­
la posibilităţile de dezvoltare »i rela­
ţiilo r economice şi dc colaborare e-
conomică intre cele două ţări.
La plecare, pc aeroportul Bănoa­
1965 sa, nu lost prezenţi D um itru Mn-
sora, m inistrul industriei construc­
adjunct
ţiilo r, Kdunrd Mczincescu,
al m inistrului afacerilor externe,
membri ai conducerilor M iniste ru lu i
C om erţului E xterior şi M inisterului
Randamente sporite de extraefie Industriei Petrolului şi C him ici şi
funcţionari superiori din M.A.E.
M inerii care lucrea/.â in orizon­ să fie in primele rînduri în ceea ce (Agcrprcs)
tul VI al E. M. din Ghelar au de­ priveşte calitatea şi cantitatea m i­
venit vestifi penlru priceperea nereului extras. M inerii din acest o ri­
dovedită în aplicarea unor metode zont au extras pînă în 12 ianuarie
de mumă de mare productivitate. ac. cu 428 tone minereu mai m ult
Extragerea m inereului prin xupoa­ decît era planificat.
re in subetaj?, prin in magazin ci re .şi In aceeaşi perioadă, pe întreaga
metoda combinai»» au condus la exploatare planul de livră ri către © OS.T A. Bucureşti şi-a Înce­
creşterea randam entelor de extrac­ si decurg işti a fost depăşit cu 1.07 G put turneul in reqiunca noastră
ţie pe post între 2 si 4 tune de m i­ tone minereu de fie r şi 550 tone
nereu de fior. Aşa se (ace că b ri­ dolomită. cu spectacolul dc muzică uşoara
„La lără un sfert avem concert".
găzile din acest orizont, antrenate OCTAV NLGULESCU După două spectacole la Lupeni şl
in lr-u inlrecere susţinută, continuă corespondent
Pclrila, astăzi concertul va fi pre­
zentat fn faţa m inerilor din Pe­
Ca în toate centrele indus­
Făină peste plan triale din legiunea noastră, la troşani. In zilele cc urmează a r­
tiştii bucureştcni vor fi oaspeţii
Lupeni s-au construit zeci de oamenilor muncii din Hunedoara,
A LB A 1UL1A (de la coresponden­ cient de calitate. Tn primele 10 blocuri eu apartamente con- File de monografie Brad, Cuqir, Sebeş şl Deva.
tul nostru Nicolae Giurgiu). zile, cele mai bune rezultate de pro foriabile. © In sala Casei raionale de cul­
O însufleţită întrecere socialistă ducţie au fost înscrise pe graficul In fotografie: Vedere din tură din Alba lulia, a avut loc la
se desfăşoară şi )a Întreprinderea intreceiii în dreptul schim bului con­ Lupeni. 12 ianuarie a.c. o şedinţă dc lucru
de m orărit din Alba Iulia. în vede­ dus de comunistul Augustin Albu. iu vederea prcqălirii instructorilor
rea depăşirii planului. M uncitorii ★ Oriunde a-i poposi în aceste zile la oraşe sau la sate con­ de fel chiar din Toteşti şî a fost arlislici ai form aţiilor dc lealru
de aici. folosind raţional fondul de De la Hunedoara, Iov. Angcla Un- Se schimbă trastul între vechi şi nou, in tre ceea ce era odinioară şi ceea cc m artorul tu turor prefacerilor. Mai din raion care participă la cel
tim p afectat producţiei şi capacita­ ghcrca, corespondenta noastră vo­ au fă u rit oamenii muncii cu m îinite lor iu două decenii este iz­ la urmă a ţin u t să amintească s i­ de al IV-lea festival bienal dc lea­
tea utilajelor, au reuşit să încheie luntară, ne-a inform at telefonic des­ bitor. Laptele, realizările, um plu dc bucurie in im ile tuturor. tuaţia existentă în şcoli. lru. Cu acest prilej, Arlista E-
prim a decadă din acest an cu re­ pic rezultatele bune obţinute de că­ faţa satului Am pornit prin citeva din oraşele şi comunele regiunii pentru înainte existau in toate satele doar merîlă Ana Colda dc la Tcalrul de
zultate frumoase. în această perioa­ tre m oraiii subunităţii din Hune­ n consemna noul zilelor noastre, pentru a ilustra realizările in- 4 învăţători caic instiniau elevii în Stat din Petroşani şi rcqizorul Dia­
doara apartinînd înti epi indci ii din In satul Dupăpiatră, raionul Brad, făpluilc dc oamenii muncii sub înţeleaptă conducere a p artidu­ localuri necorespunzătoare. Acum conii Petru de la Tcalrul de pă­
dă eî au produs peste plan 22 tone puşi din Alba au vorbit despre
Alba lulia. In prima decadă ei şi-au s-a acordat o atenţie deosebită rea­ lui. I'ilc lc dc monografic vor consemna fapte diferite. Toate ilus­ sînt 14 profesori şi învăţători care
făină albă. 61 tone făină integrală, realizat planul produc ţiei globale în lizării unor construcţii de lolos ob­ trează însă acelaşi lucru : preocuparea penlru făurirea unei vieţi se îngrijesc de instruirea celor 261 melodica prcqălirii form aţiilor. In
realizind totodată şi un bun coefi­ proporţie de 134 la sută. ştesc. P rintre altele aici au lust con­ noi, fericite şi îmbelşugate, demnă dc zilele pc care le trăim . elevi. Pentru ei s-au construit lo­ faţa celor prezenţi a lost prezen­
struite două localuri de şcoli, cu caluri moderne, cu săli spaţioase. In tat apoi planul de măsuri al co­
artă
mitetului penlru cultură şi
săli spaţioase. Jn prezent sint în satul Cirneşti s-a construit un local
Folosind raţional timpul de lucru construcţie două m.nga/ine mixte Aşa-i astăzi la lot eşti pentru şcoala dc 4 ani. la Reia un privind buna dcslâşurare a Icsli-
valulul,
necesare unei bune deserviri a popu­ alt local tot penlru şcoală de 4 ani.
laţiei din localitate şi îm prejurim i. Tot aici a .avut loc o şedinţă
Tnlr-o scrisoare trim isă din Pe­ făşoară activitatea dezorganizat, cu Pentru v iito r sînt prevăzute a se De la Haţeg şi pînă la Totcşti fără curent electric satul Cirneşti şi Cadre didactice cum sînt V irg il cu prilejul căreia s-a analizat te­
troşani. tovarăşul I. B crtoti ne in ­ un cuvînt işi neglijează sarcinile de distanţa este destul de scurtă. Cu cătunul Copaci. Deputaţii din aces­ C irnaţiu. D um itru Longhinescu, lul cum s-a desfăşurat cea de a
realiza şi alte construcţii rare vor
formează despre activitate a.e e se producţie. Este cazul ca şi aceşti 10- schimba şi mai m ult faţa satului maşina o parcurgi repede mai ales te localităţi, în urma propunerilor Gheorghe lanculescu. TYaian Popa treia ediţie a concursului bienal
desfăşoară în secţia mecanică a u- varăşi să dovedească mai m ult spi­ nostru. că şoseaua a fost asfaltată. Chiar de făcute de către cetăţeni, au insistat şi a lţii îşi lac datoria cu multă con- „Biblioteca in slujba construcţiei
zmei de reparat u tila j m inier. In rit de răspundere faţă de muncă. la intrarea in comună râm îi plăcut ea şi la ei să se introducă curentul ştîincioziiaie pentru a creşte tineri socialiste- . Pe baza re/ullalclor
prim a decadă a lunii ianuarie — Procedind astfel, desigur că se va N fC O LAE IGA impresionat de ceea ce inlîlneşti. Se electric. Ei au antrenai sute de ce­ cu o înaltă pregătire. obţinute, biblioteca comunală din
ne scrie corespondentul nostru — putea realiza o productivitate mă­ corespondent vede de departe că aici trăiesc buni tăţeni la acţiunea de electrificare, Bucuria vie ţii noi esle cînlală de Teiuş s-a situat pc prinml loc, cea
colectivul de muncă, din cadrul sec­ rită şi o producţie de calitate. gospodari. Şanţurile sint curate, gar­ iar în anul trecut şi aici s-a aprins a rtiştii amatori caic lac azi parte din V inţul dc Jos pc locul II. iar
ţiei mecanice şi-«a îndeplinit ritm ic durile aliniate, casele noi — m ulte din becul electric. I«a inaugurare, oame­ din form aţiile ce funcţionează pe Cea din Ciuqud a Ocupat locul III.
sarcinile de plan. Planul de pro- f ele abia terminate — dau o notă nii s-au bucurat mult. Nicolae Ba- lingă căminele culturale. Trebuie Dînlrc bibliotecile săteşti, cele
d • * i . i ios: liivJrp iit iu Ji opo .i•* de prospeţime. Dar cel mai m ult ţe sarab, M aria Urxnn, lo.sil Mălusiean, menţionat că în toate satele există inai bune rezultate le-au obţinut
de 191) In sut i li d tp lir 1 i*n 51 in u ­ impresionează ospitalitatea oameni­ din Cîi neşii şi a lţii au introdus cu­ cămine" c u ltu ra li şi că pe lingă ele bibliotecile din Şard, clasată pe
lui de producţie pe perioada respec­ lor. Stînd de vorbă cu ei îţi dex- rentul electric în casele cc şi le cons­ activează brigăzi artistice de agitn- primul loc şi cea din Ampoiţa care
tivă a fost condiţionată de faptul că lâinuie o scrie de noutăţi, de prefa­ truiseră cu puţin tim p în urmă. In ţic, form aţii de teatru, de dansuri a ocupat locul II.
marea m ajoritate a m uncitorilor fo­ ceri înfăptuite în salul lor. Nu sca­ comună s-au construit m ulte casc etc. Sînt binecunoscuţi in raion a r­ © O formaţie a Teatrului de va­
losesc din plin cele 480 de minuie pă sub nici o formă din vedere să noi. loan H âljoni, din fragedă co­ tiştii am atori Laura Eloroiu şi Muşa rietăţi din Bucuroşii va prezenta,
de producţie. P rintre aceştia se nu­ amintească despre munca in coo­ pilărie a intrat argat la prim arul sa­ Viorel, nelipsiţi din brigada a rtis ti­ in ziua de IS Ianuarie a.c., in ora­
mără Petru Hanciu, loan Dorea, perativa agricolă de producţie, des­ lului. 15 ani a m uncit la prim ar şi că de agitaţie. şul Haţeq, un proqram dc muzică
M artin Ambruş, strungari. Peier pic viaţa îmbelşugată pe care o tră­ nu s-a ales cu nimic. Acum şi-a M ulte din realizările cetăţenilor uşoară. Işi dau concursul cântăreţul
W ilhelm , losif Konva, 11 ic Bortea, iesc. Şi pe bună dreptate, in tre­ construit casă nouă cu trei camere, din Totcşti sint legate de coopera­ cubanez Ramos Sanlana şi soliştii
frezori şî nuilti a lţii. Fiind $i buni cut oamenii din aceste locuri au pivniţă şi cămară de alimente, in tiva agricolă dc producţie, căci toţi rom ini Lili Creangă şi Puîu Fră-
organizatori ai locului de muncă ei dus o viaţă grea. In anii democra­ centrul satului. Intr-o statistică c- locuitorii sint membri ai cooperati­ ţilă (S. NICU — corespondenţi.
au reuşit ca in această perioada ţiei populare sătenii de aici şi-au xistentă la sfatul populai- comu­ vei d? unde obţin venituri însem­ © Numeroşi tineri dc (a I.C S.
să-şi depăşească sarcinile de produc­ sci is o monografie nouă. bogată tn nal a fli că în satele comunei To- nate. Iar cind este vorba de în fru ­ Hunedoara îşi vor da astăzi in lit-
ţie cu 35 la sută, execmind toioda realizări. Despre cîieva din înfăp­ tcşli s-au construit şi renovat în u l­ museţarea comunei cetăţenii p a rti­ nirc la serata care se organizează
tă lucrări de bună calitate. tu irile de la Toteşti vom vorbi în tim ii ani )26 de case moderne, din cipă în număr mare. Pe lingă cele în cinstea lor fu sala clubului Pro­
Dar. pe lingă aceşti m uncitori care rîndui’ile de faţă. cărămidă. Preşedintele sfatului popu­ arătate ei au reparat drum urile C ir- gramul cuprinde diferite jocuri dis­
constituie exemple demne de ur­ După cum afirm au mai m ulţi lo­ lar comunal, loan Zeieoni, într-o neşti-O.strov. Toieşli-IIâţâgcl şi To- tractive şi un concurs dc „Cel mal
mat se mai găsesc şi unii care. în calnici din Totcşti, cea mai mare discuţie avută, a ţin u t să vorbească teşti-Reia. Dc asemenea, au constru­ bun rccilalor- .
tim pul producţiei. îşi găsesc si alte dorinţă a lor a lost să introducă In şi despic alte realizări din comuna it poduri şi podeţe in satele C îr- © Ieiî, în cadrul serviciului ba­
ocupaţii. De pildă. Aurel Dubreu sat curentul electric. Începutul a Toteşii, realizări care au co n trib u it neştl, Piclişa şi Reia. ze şî exploatare utilaje de la I.CS.
şi loan Machedon în loc să se ocu­ fost destul de greu. In adunările ia înfrumuseţarea vie ţii oamenilor. Desigur că s-ar mai putea da şi Hunedoara a avut loc expunerea
pe efectiv de producţie pierd o parte populare oamenii cereau cu insis­ — In comuna noastră funcţionea­ alte exemple care să reliefeze trans­ „Despre indicele dc utilizare a
din tim p cu plim bări inutile pe la tenţă acest lucru. Ei sc angajau să ză peste 200 aparate de radio şi trei form ările ce au avut loc în satele mecanismelor" — prezentata de
diferite sectoare de muncă, îşi des­ dea tot s p rijin u l în aşa fel ca o televizoare. Cetăţenii posedă 280 b i­ comunei Toteşti în anii regim ului ing. Mîhal Toth.
parte din lucrări să fie executate ciclete, 8 motociclete, 18 motorete. dcmocrat-popular. Ele sînt rodul In continuarea expunerii, b ri­
p lin muncă patriotică. Deputaţii no­ La Totcşti. Cirneşti şi Reia func­ muncii avînlnte desfăşurate de har­ gada artistică de agitaţie de Ia
In prima tau In carnete dorinţele oamenilor n- ţionează cinematografe săteşti, b i­ nicii cetăţeni care se bucură de o exploatare utilaje a prezentat un
poi mergeau la comitetul executiv al blioteca dispune de peste 5.000 vo­ viaţă fericită. reuşit program artistic. (ANGELA
sfatului populai* pentru a cere spri­ lume cărţi de literatură beletristi­ UNGHEREA, corespondentă).
decadă jin . Aşa s-a născut şi a început ac­ că, tehnică ele., la Pîclişa s-a cons­ V. A LBU
ţiune»! de electrificare a satelor a- tru it un local pentru magazinul să­
parţinînd comunei Toteşti. Mai iu­ tesc.
Cu bune rezultate s-a muncit pină tii au fost electrificate satele To- Preşedintele sfatului popular cu­
acum şi în cadrul Întreprinderii o- teşii. Pîclişa şi Reia. Rămăseşc însă noaşte bine toate înfăptuirile. Este
răşeneşii de industrie locală din H u­
nedoara. M ajoritatea lucrătorilor din
secţiile întreprinderii, antrenaţi în
întrecerea socialistă, şi-au realizat Bilanfufl Inovatorilor
şi depăşit planul de producţie pe
decada I a lunii ianuarie. Ast-
fel, m uncitorii conduşi de maistrul De curîncl, la cabinetul tehnic »nl litatea şî a m ărit productivitate*!
F.C. Orăştie s-a încheiat bilanţul muncii cu circa 25 la sulă. aducînd
Nicolae Toma, de la cariera din
activităţii desfăşurate de inovatori peste 500.000 Iei economii ; „în lo ­
H uituri, au extras 1044 m.c. nisip în anul J9G4. Acest bilanţ este deo­ cuirea; tam burării pieselor metalice
faţă de 950 m.c. cit prevede planul sebit dc rodnic. In total s-au înre­ prin operaţii ele degrcsai'e chimică",
de producţie. In proporţie de 101 la gistrat 122 de inovaţii şi s-au a p li­ c e aduce o economie de 72.000 lei
cat 92. Economiile «antecalculatc se şi altele.
sulă şi-au realizat planul şi m un­
ridică la 3G42.617 lei, iar cele post- Dintre* inovatorii din uzina "noas­
cito rii de la atelierul mecanic. Re­ calculate la 1.343.192 lei. P rintre tră se evidenţiază tov. Vasile Horia,
zultatele cele mai bune au fost ob­ inovaţiile cu eficienţă economică V la d im ir Doroftgse, Eugen Oancea,
ţinute de echipa condusă de loan ridicată aplicate în anul trecut se1 loan Şuteu, Ştefan Balog, losif
Gabor. numără : „Injec tare»! tangenţială, pe Rusu, loan.Ioaneş, D um itru Dom-
la b.a/a pieselor", care a redus ma­ naru, Gheorghe Vereş şi m ulţi a lţii.
NV ANGELESCU Strungarul Nicolae Dusa de la Atelierele Ardealul din Alba lulia nopera de debavurarc, a elim inat S TE LIA N B R A IC A
corespondent execută lucrări de bună calitate. rebutul, a îm bunătăţit sim ţitor ca­ corespondent

O FAMILIE DE SUDORI cleştele m înuit cu siguranţă dc să interpreteze corect desenul teh­
Ioana D îia dc sudură se aşlernca
nic.
mai repede in straiuri uniform e şi
Angliei Sfelcu este toi sudor A
trainice. Odată, în pauza de prin/., învăţat această meserie după ce
secretarul organizaţiei U T.M., şe­ şi-a unii viaţa cu cca a Ioanei.
ful dc echipă şi m aistrul sc aşe­ U nii mai spirituali, spun că Ioana
S ecţia construcţii melalicc a devină sudor. îm p o trivirile mamei voîc dc sudori, mă duc şi cu, fu zaseră alături de ca. Ei aduseră l-a învăţat sudura pe Angliei. E o
lativ nouă. Ioana luă hofărirca să
vorha despre comenzile urgente
Com binatului siderurgie Hu­
care
chestiune mai delicată
pe
răspunsul tinerei absolvente. Şlîn
nedoara O hala spaţioasă cu fe­ şi ale fra ţilo r n-au putut-o îndu­ că n-o să-i fie uşor Dorinţa dc a ce trebuiau executate pentru fur n am cerut Ioanei să nc-o c o n fir­
restre mari prin caic lumina zilei pleca să-şi schimbe gindul pune in practică cunoştinţele şi ca­ unic Atentă, Ioana a înregistrat me.
pătrunde din belşug Zeci de ra­ — îm i intrase in cap că a şti să pacitatea ei dc muncă a învins tutui, dar n-a scos nici un cuvînt. rescuţi şi form aţi la înalta
dianţi infrarosii care funcţionează topeşti şi să îm bini metalul este însă toate îndoielile Cu asemenea .. La orele 15, cind m uncitorii a- şcoală a muncii, Ioana şi
cu gaz metan, ocrotesc pe cei d i­ meseria cea mai frumoasă din lume gloduri şi sim ţăm inte frumoase a sallau grăbiţi vestiarele, undeva Angliei si-au găsit marca fericire
năuntru de tăişul ascuţit a) gerului. şi nimeni mi m-a pulul face să păşit Ioana în sccţi»a construcţii într-un colţ al halci Ioana, îm pre­ C muncă, in viaţa colectivului. Şi
»n
Am bianţă plăcută, condiţii opti­ renunţ — spune Ioana. metalice acum zece »ani şi de atunci ună cu alţi cîţiva sudori, işi ve­ asemenea trăsături sînt caracteris­
me de lucru. La una din nume­ In toamna anului 1952 Ioana ele n-au părăsit o niciodată. dea inai departe dc lucru. Piesele tice întregii colectivităţi. A titu d i­
roasele piese aflate in execuţie, este elevă in prim ul an al Şcolii »a vestea că tinăia absolven­ comandate dc fu m alişti au lust o- nea inaintntă faţă dc muncă, în­
lucrează şi sudoriţa Ioana Sfctcu. profesionale dc ucenici din ora­ L tă va lucra ca sudor, unii xccutatc mai repede dceit sc aş­ treaga lor viaţă, în uzină şî d in­
De mai bine dc zccc ani Ioana este şul natal, Brăila. şî-nu exprim at neîncrederea teptau. colo de porţile ci, au fost crite rii
nelipsită de la postul ei. Discuţia sc înfiripă anevoie — Nu c prima — spuneau ci. r~> răţara dc aur a meseriei pe care s-au bizuit comuniştii cînd
Cum a îm brăţişat Ioana meseria Ioanei nu-i place să vorbească des­ /Vu mai încercat şl altele sudura ^ nu-şi dezvăluise deodată, în i-au prim it în rîndurife lor.
de sudor ? pre succesele ci întreb ărilor puse, I’înă la urmă s-au convins că me­ faţa Ioanei, ţoale tainele. De lu­ rm ărim clira dc metal in­
c! dc al cincilea copil al unei le răspunde cu sfială şi pe ocolite. seria asta nu-i pentru femei Chiar m ii acesta era conştientă şi ca candescent cc sc aşterne în
fa m ilii nevoiaşe, Ioana a ve­ Modestia şi bunul simţ cc o carac­ dacă asemenea păreri erau p u ţi­ Legătura cu literatura (clmică dc straturi uniform e. In m iinile inde-
teri
nit pe lume cu ci li va ani înainte zează sc completează armonios ne şi sc rosteau j»c sub ascuns, ele specialitate nu trebuie întreruptă. U înatice ale Ioanei, piese fără fo r­
m
cu
C eliberarea ţării. Asa că atunci părerea ei înaintată despre au ajuns şi la urechile Ioanei, Aşa că din filele că rţilo r studiate mă si sens. prind contur. Unite in­
dc
cind a sosit tim pul să meargă la muncă. In şcoală, Ioana n-a do- produeîndu-i nuill necaz. a dobindit noi cunoştinţe profesio­ tre ele p iin trainicul liant al su­
şcoală, condiţiile şi viito ru l îi re­ bîndit numai cunoştinţe profesio­ Intr-o zi, m aistrul, ii spuse că lu­ nale. A învăţat cum trebuie execu­ d urii. piesele dispersate odinioară,
zervau cu totul alte posibilităţi de­ nale. A n ii de ucenicie, la Ici ca crează destul dc bine şi face pro­ tată sudura pieselor supuse tempe­ alcătuiesc acum dispozitivul de
ci! fra ţilo r mai mari, Ia vîrsta ci. pe m ulţi a lţii, au deprins-o să p ri­ grese serioase Ruşinoasă, Ioana ra tu rilo r înalte dc la furnale şi comprimare al maşinii de şarjarc
In felul acesta sc şi explică de cc vească mai larg viaţa. La absolvi­ lăsă privirea în jos şi nu spuse n i­ cuptoarele M artin, a pieselor soli­ de la cocscrie. Zi dc zi, m înuit cu
Ioana era prim ul membru al fa ­ re, cind i s-a propus să plece la mic. Vorbele m aistrului avură in ­ citate intens la celelalte agregate pricepere şi dibăcie dc Ioana, c-
m iliei care desluşea în mod siste­ Hunedoara a acceptat cu inima să darul să-i sporească încrederea siderurgice. învăţăm intele teoreti­ leclrodul prins în cleştele electric,
matic taina slovelor. Cînd se făcu deschisă. în propriile ci forţe A doua zi, e- ce s-au îm pletit cu munca practi­ îmbină alte si alte piese
mai mare, atrasă de o meserie, re­ — Dacă acolo este mal mare ne- lectrodul se micşora mai iute în că. Ioana a deprins să citească şl SEBASTIAN TRUŢA Peisajul Industria! al Hunedoarei Impresionează pe toţi vizitate
In fotografie : Vedere spre cocserle,