Page 39 - 1965-01
P. 39
Nr. 3123. Drumul socialismului fag. 3
RAIONALE DE PARTID BRAD ICTIUlTfll i]y L
CONFERINŢA ORGANIZAŢIEI r n i
I I 39
In zilele de 0 51 10 ianuarie 'y-auxffnme&mA-
a.c. a avut loc, în sala de fes Dacă ai fi beneficiarul Mmtcm/ glosam masmm
tiv ită ţi a C lubului muncitoresc
din Gurabarza, conferinţa or
La lucrările conferin produselor fabricate de tine ?
ganizaţiei raionale de partid
Brad. m m ioH U L a m o
ţei au participat delegaţi din
toate organizaţiile de partid Aşa cum se arăta in expunerea menajat corespunzător vetrele abata Au insistat asupra calităţii şi a lţi
din raionul Brad, precum şi tovarăşului Ion Gheorghe M aurcr jelor, s-a tria t cu atenţie minereu!. participanţi la conferinţa organiza
un număr de in v ita ţi Au luat la recenta sesiune a M a rii Adunări In acest fel, m inerii de la Barza nu ţiei raionale de partid Brad. S-a c ri
parte tovarăşii Nicolae Con Naţionale „...îm bunătăţirea continuă îm bunătăţit conţinutul de metal in ticat faptul că la E.M. Barza nu se
stantin, secretar al Com itetu a ca lită ţii m ă rfu rilo r constituie un m inereul comun cu 4,8 la sută faţă aplică in măsură suficientă puşcarea
lui regional Hunedoara al obiectiv esenţial al întregii a c tivi de cifra planificată. selectivă, că vetrele nu se execută în
l*M .n . şi Emil Plcşa, mem bru tă ţi economice, un element deter La Ţebea, prin alegerea şistului toate abatajele corect, iar lăţimea
supleant al biroului C om itetu m inant pentru mersul nostru înain din cărbune, podirea corectă a aba exenvaţiilor nu este întotdeauna co
lui regional Hunedoara al te in ritm susţinut". In această pri tajelor, evitarea amestecării cărbu respunzătoare cerinţelor. Din acest
P.M.R. vinţă, la conferinţă s-a scos în evi nelui cu sterilul şi alte măsuri s-a m otiv d iluţin m inereului este în unele
Conferinţa a analizat activi denţă faptul că organizaţiile de reuşit să sc micşoreze conţinutul de cazuri destul de m^re. Deşi a fost a-
tatea desfăşurată de organiza partid au fast îndrum ate de către cenuşă in cărbune cu 3,5 la sută. rea- plicatâ cu succes la E.M. Barza şi a
ţia raională de partid de la com itetul raional să pună In centrul lizindu-se astfel in plus o producţie dat rezultate bune. in iţia tiva „N ici
alegerile trecute şi piuă în a ctivită ţii lor îm bunătăţirea calită de aproape 5.000 tone cărbune. C lu un vagonet dc minereu rebutal" nu
prezent şi a ales com itetul ra ţii m inereului şi a cărbunelui, va bul muncitoresc din Gura barza a se mai bucură de atenţia cuvenită
ional de partid, comisia raiona lorificarea superioară a masei lem p rim it la recepţie ca lificativu l foar din partea organizaţiilor de partid,
lă de revizie, şi delegaţii la noase, îm bunătăţirea ca lită ţii exe te bine. spre cinstea com uniştilor si sindicale şi conducerea exploatării.
conferinţa regională. De ase cuţiei la lucrările de construcţii şi a celorlalţi constructori de pe şan Nici produsele industriei locale şi
menea, în prim a sa plenară, a celorlalte produse. In conferinţă tierul T.R.C.H. din Brad. De ase cele ale cooperativei „M oţu l" nu s-au
com itetul raional de partid a s-a vorbit pe larg despre activita menea, au obţinut rezultate fru ridicat totdeauna la nivelul cerin
ales m em brii biroului, mem tea susţinută a com uniştilor de la moase pe linia îm bunătăţirii cali ţelor. B eneficiarii acestor produse
b rii supleanţi ai biroului şi se minele Barza şi Tebea pentru îm tăţii produselor şi ‘colectivele de au adus unele reclam aţii asupra ca
cretarii com itetului raional de bunătăţirea calităţii, a celor de la muncă de la I.F. Baia de Criş, În lită ţii. ceea ce dovedeşte că orga
partid. şantierul de construcţii şi industria treprinderea raională de industrie nizaţiile de partid şi conducerile
In pagina de fa(ă vă in fo r locală. locală, cooperativa meşteşugărească celor- două unităţi au avut perioade
măm cu principalele proble Colectivul de la Barza, îndrum at „M o ţu l" şi altele. eind au scăpat din atenţie calitatea
me dezbătute in conferinţă a- de organizaţiile de partid, a luat mă — Şi totuşi mai avem rezerve în — acest indicator de mare im portan
supra a ctivită ţii organizaţiei suri pentru ca minereul ce sc tr i ceea ce priveşte calitatea — spunea ţă care trebuie să constituie o ches
raionale de partid desfăşurată mite uzinei de preparare să fie cît m inerul Nicolae Vasiu, dc la E.M. tiune de onoare pentru fiecare co INVESTIŢIILE — PREZENTUL VIITORULUI
in domeniul economic. De a- mai bogat în metal ; s-a practicat Barza. Anul trecut nu s-a dat aten lectiv de muncă, pentru fiecare mun
semenca, publicăm lista orga cu succes puşcarea selectivă, a fost ţie calităţii in toate sectoarele. De citor. inginer sau tehnician in par Ca şi In întreaga ţară, în raionul ta mente, un modern club la Gura principalele obiective de plan. Cel
nelor alese. respectată înălţim ea fîşiilor, s-au a asemenea, se manifestă incă tendinţa te. Şi apoi, la bunurile de larg con barza şi altele. Exploatarea minieră
la unele cadre de a subordona cali sum noţiunea de calitate nu pre Brad, prin g rija partidului şi gu puţin o dată pe săptâmînă s-a a*
a
nalizat stadiul de îndeplinire
tatea cantităţii. Fireşte, e de dato supune numai rebut la fabricaţie, vernului, se alocă an de an im por Barza şi întreprinderea m inieră Ţe planului. In fine, au fost luate m u l-
tante in vestiţii pentru mărirea ca
bea au realizat planul de inve stiţii
LA BAZA cărui comunist în parte, să combată sau refuz din partea beneficiaru pacităţii de producţie şi îm bunătă şi respectiv, 105,3 la sută. te măsuri. U rm area? A crescut l i
ria organizaţiilor de partid, a fie
pc anul 1964 în proporţie de 102,8
lui ; cind spunem un produs de înal
ţirea continuă a co n d iţiilo r de mun
nia de fro n t productiv, ia r sectoru-l
asemenea atitudini, să ia
măsuri
— C olectivul sectorului nostru a
aspect,
pentru ca la toate locurile de mun tă ţinută calitativă ne gindim la că şi de viaţă. A nul trecut s-au a- obţinut rezultate bune în realizarea şi-a realizat planul anual la to ţi
trăinicia lui, la model, la
ÎNTREGII ACTIVITĂŢI că, pe fiecare fază de producţie, să chiar şi la am balajul în care este In darea de scamă prezentată s-a planului de investiţii — spunea Au îm părtăşit din experienţa co
Indicatorii.
locat în acest scop 93 m ilioane lei.
prezentat. Iată cîteva laturi ale ca
se manifeste m axim um de exigenţă
în ce priveşte calitatea. Trebuie lită ţii asupra cărora colectivele în arătat că din aceste fonduri au fost m aistrul Petru Fodor, de la mina lectivelor lo r de muncă şi a lţi dele
Darea de seamă prezentată la con la E. M. Barza. La începulul anu combătută atitudinea acelora care treprinderii de industrie locală şi executate lucrări im portante ca : Valea M orii a E.M. Barza. Dar, nu gaţi şi in vita ţi, care au lu a t cuvin
tul la conferinţa organizaţiei raio
in tot cursul anului; în prim ele lu n i
ferinţă. cit şi delegaţii care au luat lui 1964 în peste 110 echipe nu lu nu văd procesul de producţie în com cooperativei meşteşugăreşti trebuie suitorul de aeraj Măgura, puţul au s-au aruncat — cum se spune — nale de pa rtid Brad. D ar s-au adus
cuvintul, au evidenţiat succesele cra nici un m em bru sau candi plexitatea lui ; sintem datori să ne să insiste fn activitatea viitoare. x ilia r nr. I. Musariu, s-au deschis toate forţele sectorului pe producţie, şi critic i in această direcţie, pentru
frumoase obţinute de oamenii mun dat de partid. De aceea, ne-am preo gindim şi la drum ul m inereului din Producătorii trebuie să se declare noi orizonturi la E.M. Barza, s-au neglijindu-se inve stiţiile . Ce-a urm at că pe întregul raion planud de in
cii din raionul Brad in cursul cupat îndeapi>oape de îndrumarea or colo de abataj, să ne gindim la sco m u lţum iţi de calitatea produselor pus in exploatare noi abataje la e lesne de înţeles : lin ia de abataj vestiţii n-a fost îndeplinit. A u în
anului trecut în toate domeniile de ganizaţiilor de bază şi in ceea ce pul muncii noastre, al produselor fabricate de ei situindu-se pe poziţia I.M. Ţebea, au fost date in folosinţă a scăzut şi ne-am trezit la un
activitate. R ealizările obţinute se priveşte munca de prim ire in partid. noastre. de beneficiar, nu numai de lucrător? oam enilor muncii peste 326 apar- moment dat că nu mai realizăm nici registrat răm înerî în urm ă A telie
centrale
G.A.S.
rele
Gurabarza,
datoresc fa p tu lu i că la baza întregii Acordînd toată atenţia m uncii de planul producţiei, nici pe cel de in Brad, I.R.T.L., I G.O., U.R.C.C. şi
a ctivită ţi stă conducerea de către creştere şi educare în rindul acti vestiţii. O rganizaţia de partid a in altele. Aceasta pentru că a tit unită
organizaţiile de partid a muncii e- vu lu i fără de partid şi organizaţii tervenit atunci cu hotărîre ; e drept ţile beneficiare, c it şi cele de con
conomice şi politice. Toţi cei 30 de le U.T.M., organizaţiile de bază din cam tîrziu, dar a acţionat eficace. strucţii, n-au m anifestat suficientă
delegaţi şi in v ila ţi care au luat cu- sectoarele productive au p rim it in M in e rilo r mem bri de partid eu bună preocupare pentru deschiderea la,
vîntul, au apreciat preocuparea co rîndurile lor, în anul care a trecut, calificare şi experienţă in producţie tim p a fina n ţă rii, asigurarea docu
m itetului raional de partid pentru 218 mem bri şi 156 candidaţi de le-a fost încredinţată executarea
a-şi îm bunătăţi s tilu l si metodele partid. Aceasta a creat posibilita principalelor lucrări de investiţii. mentaţiei, stabilirea amplasamente
lor, recrutarea şi pregătirea forţei
de muncă, i>euşind să acorde un a- tea ca acum în marea m ajoritate a Conducerea tehnică a sectorului a de muncă.
ju to r mai eficace şi mai concret or echipelor să lucreze membri şi can luat măsuri pentru completarea ma
ganizaţiilor de partid. Acestea au E necesar ca în v iito r problemei
didaţi de partid, ia r un num ăr de şin ilo r şi utilajelor, pentru asigu In ve stiţiilor să i se acorde mai m ul
fost ajutate să întărească viata in 360 de echipe sînt conduse de co rarea unei apix>vizionări corespun tă atenţie. Nu trebuie pierdut d ‘n
ternă de partid, să aleagă cu mai
m unişti. Prin forţa exem plului per zătoare cu materiale. In fiecare zi vedere faptul că succesele viitoare
m ult discernâm înt problemele care
trebuie analizate, să ia cele mai sonal şi o muncă politică susţinu secretarul organizaţiei de partid şi pe linie de producţie depind de fe
corespunzătoare măsuri şi să orga tă de la om la om. com uniştii au şeful sectorului se interesau con lul cum se realizează în prezent pla
cret de mersul lucră rilo r, vizitau
nul de investiţii.
nizeze controlul în d e p lin irii hotă- m obilizat întreaga masă de munci
rîrilo r adoptate. Un s p rijin mai con tori la o muncă rodnică, plină de
cret au p rim it organizaţiile de bază avînt. Astfel, a crescut cu m ult nu
din partea com itetului raional de m ărul echipelor care-şi realizează Să păşSm hofărît
partid şi în ceea ce priveşte munca ritm ic planul de producţie si ex
de întărire a rîn d u rilo r partidului trag minereu de bună calitate.
cu cei mai buni dintre cei mai buni O mare atenţie s-a acordat bunei pe cârumuS unor noi succese
oameni ai m uncii, care se află în organizări şi desfăşurări a învăţă-
prim ele rîn d u ri ale luptei pentru m intului de partid. In acest an de
îndeplinirea sat'Cinilor trasate de invâţăm înt toate cercurile şi cursu La lucră rile conferinţei organiza duselor. Aceasta aduce după sine
partid, tovarăşi care au o compor rile au fost asigurate cu propagan ţiei raionale de partid Brad a luat folosirea raţională a forţei de mun
tare exemplară în producţie şi so- dişti bine pregătiţi, capabili să asi cuvintul tovarăşul Nicolae Constan că. a u tila je lo r şi agregatelor, înde
gure un conţinut bogat le cţiilo r care
ciclate,,-,n.IP< -le predau. O rganizaţiile de partid tin, secretar al C om itetului regio plinirea, in ultim ă analiză, a tu tu
In cadrul conferinţei a fost rele nal Hunedoara al P.M.R. ror in dica torilo r de plan. L u crul
vată pe larg eficienţa îndrum ării se preocupă mai îndeaproape de mo R ealizările prezentate în darea constant, în ritm corespunzător, din
competente de către com itetul ra bilizarea cursanţilor la cursuri, de de seamă şi completate cu noî fapte prim a pînă tn ultim a zi a lu n ii,
ional a organizaţiilor de partid. De felul în care ei se pregătesc. aduse aici de delegaţii şi in v ita ţii perm ite folosirea întregii capacităţi
legaţii la conferinţă din partea or In această direcţie a ieşit în evi care au luat cu vintu l — spunea to de producţie, o mai atentă preocu
ganizaţiei de partid de la E. M. Bar denţă experienţa bună a organiza varăşul Constantin — sînt rodul pare pentru introducerea unor noi
za, care au luat cuvintul, printre ţie i de partid de la J. M. Tebea. muncii politice şi organizatorice pe metode tehnologice, organizarea in
care tov. M ilito n Botici, A urel Lă- R idicind propaganda de partid pe o care au desfâşurat-o organizaţiile de perspectivă a întregii a ctivită ţi e-
puşcă, Nicolae Vasiu, A vnrm Pleşa, treaptă superioară, desfâşurînd-o în partid pentru mobilizarea întregii conomice.
Constantin Borşa şi a lţii, au vorbit strinsă legătură cu sarcinile econo mase de oameni ai muncii la înfăp O sarcină de prim ă im portanţă a
despre a jutorul care l-au p rim it din mice. ea şi-a adus o contribuţie pre tuirea obiectivelor prevăzute în pla organizaţiilor de partid, de sindicat
partea com itetului raional de partid ţioasă la înfăptuirea înainte de ter Printre echipele evidenţiate tn întrecerea socialistă tn ţtecare lună a anului 1964 de la E. M. liarza nul de stat, sînt o urm are a faptului şi U.T.M., a conducerilor întreprinde
in îm bunătăţirea m uncii de partid. men a tu turor indicatorilor de plan se numără şi cca condusă de comunistul Gheorghe Lupea. lată-l In fotografia noastră împreună cu Neaga că in această perioadă com itetul ra rilo r, este continua îm bunătăţire n
La sfh-şitul prim ului trim estru al a- pe anul 1964. In cuvintul său. tov. Petru in timpul lucrului In abataj. ional de partid şi biroul său şi-au c a lită ţii produselor. Trebuie luate
nului trecut colectivul de muncă loan Tripon. secretar al com itetu măsuri care să ducă la respectarea
al E. M. Barza nu-şi realizase sar- • lui de partid de la I. M. Ţebea, a îm bunătăţit stilu l şi metodele de procesului tehnologic în toate faze
muncă în conducerea organizaţiilor
cinile de plan. In această situaţie arătat că o dată cu atenţia ce se de partid. In plenarele com itetului le de producţie, întărirea controlu
biroul com itetului raional a inter acordă bunei desfăşurări a invă- A g ric u ltu ra — iu gsas cu c e rin ţe le raional de partid şi în şedinţele de lui tehnic de calitate, ridicarea ca
venit cu operativitate, repartixîn- tăm întului de partid, îm bunătăţirii lific ă rii m u n cito rilor şi personalului
du-şi m em brii săi pe organizaţiile muncii politice şl educative în rîn- birou s-au analizat probleme im tehnico-ingineresc, stim ularea mate
de bază din principalele sectoare ale dul m uncitorilor, organizaţiile de portante din industrie şi agricultu rială a celor cu m erite în îm bună
producţiei. Ei au ajutat concret b i bază au pus un deosebit accent pe Aşa după cum aprecia conferinţa, au abţinut cele mai frumoase re tatele care le obţin sînt diferite. De ră şi s-au sta b ilit măsuri corespun tăţirea ca lită ţii. Trebuie exercitat
rourile 01‘g a n i/a ţiilo r de bază în creşterea rolului de conducător al şi in domeniul agriculturii s-au ob colte pot li am intite cele din Ţe exemplu, cooperativa agricolă de pro zătoare care an dus la îm bunătăţi un sever şi susţinut control in te rfa -
pregătirea adunărilor generale. îm lor, pe forţa exem plului personal al ţinut unele rezultate bune. Ca ur bea, Rişca. Itib ita şi Mesteacăn, (are ducţie din Ţebea a obţinut o pro rea a ctivită ţii în tre p rin d e rilo r şi zic, pe tot parcursul procesului de
bunătăţirea muncii politice şi a în com uniştilor. Peste 98 la sută din mare a unei activităţi mai susţinute au realizat peste 2 000 leg porumb ducţie de 1.500 kg griu la ha şi pes u n ită ţilo r agricole. Depăşirea planu producţie. E necesar sâ fie desfăşu
d rum ării a ctivită ţii organizaţiilor echipe şi brigăzi sînt conduse de a organizaţiilor de partid din coo la hectar şi între 1 300— 1.500 kg te 2.000 kg porum b la ha. în tim p lui de producţie pe anul 1964 cu; rată o intensă muncă politică de
de masă. Rezultatele nu au în tîr- comunişti. Ei nu se mărginesc doar perativele agricole de producţie, lu grîu la ha. ce cooperativa agricolă de produc 8.000 tone cărbune. 800.000 kW h e- masă pentru a face din fiecare
ziat să se arate. Pinâ la sfirşitul la organizarea m uncii, ci desfăşoa crările agricole s-au efectuat în Creşterea producţiilor medii la ţie din Lunca, eu aceleaşi condiţii nergie electrică, o însemnată cantita m uncitor un exigent controlor a l
anului, m inorii de la Baiv.a au de ră permanent o muncă politică de condiţii mai bune, ia r aplicarea în hectar in ucestc unităţi sînt re şi posibilităţi, a o bţinut numai 950 te de minereu, 1.000 m.c. masă lem ca lită ţii produselor fabricate de el
păşit sarcinile producţiei marfă şi la om la om. Eficienţa este cu a tit practică a metodelor agrotehnice zultatul unei preocupări mai in kg grîu la ha şi 1.250 kg porum b la noasă destinată exportului, depăşirea şi de tovarăşii 6ăl.
globală. mai mare cu cît com uniştii oferă înaintate au condus la sporirea pro tense din partea organizaţiilor de ha. prod uctivităţii m uncii cu 4 la sută, Com itetul raional de partid, orga
— In cuvintul meu mă voi referi un bun exemplu personal, sînt o p il ducţiei vegetale Astfel, producţia partid şi a con siliilor de conducere Rezultatele diferite obţinute în sporirea producţiei agricole şi alte
la efectul pozitiv pe care l-a a- dă de urm at pentru ceilalţi munci vegetală la principalele cultu ri « pentru organizarea mai bună a unele unităţi socialiste ale agricul succese înregistrate pe tărîm econo nizaţiile de partid din în tre p rin d e ri
vut In cadrul exploatării noastre îm tori. F.ste edificator faptul că în tot crescut in anul 1964 faţă de anul muncii, amplasarea mai judicioasă turii, cu aceleaşi condiţii şi posibi mic. demonstrează în mod elocvent au datoria să acţioneze mai hotâ-
bunătăţirea m uncii de prim ire in cui-sul anului 1964 nici un membru 1963 cu 106 tone griu, 295 tone po a cultu rilo r, executarea la tim p şi in lită ţi, dovedesc că m em brii unor eficienţa muncii politice desfăşurată rît în direcţia realizării planulu i de
partid — arăta tov. M ilito n Botici, sau candidat de partid n-a lipsit rum b şl 21 tone orz. D intre coope bune condiţiuni a lu cră rilo r agri consilii de conducere, brigadieri, de organizaţiile de partid din uni investiţii. Trebuie de asemenea sâ
secretarul C om itetului de partid de nemotivat de la serviciu. rativele agricole de producţie care cole, stimularea şi cointeresarea ma manifestă o slabă preocupare faţă tăţile economice ale raionului. se ia toate măsurile pentru respec
terială a m em brilor coopLuativelor de buna organizare a muncii şi a- In fata oam enilor m uncii din ra tarea întocmai a term enelor de dare
agricole de producţie. plicarea m ăsurilor agrotehnice îna ionul Brad stau pentru v iito r sar in folosinţă planificate, pentru a-
In darea de seamă prezentată la intate. O rganizaţiile de partid şi cini sporite. Trebuie să crească pro tingerea în cel mai 6Curt tim p a in
dicilo r tehnîco-economlcl prevăzuţi
Mai multă atenţie conferinţă şi în discuţiile purtate unităţi nu s-au străduit îndeajuns să ducţia şi productivitatea m uncii în în proiecte.
cadrele de specialişti din
aceste
pe marginea ei de către tov. Vasile
m ajoritatea
u n ită ţilo r
economice,
De asemenea, este necesar să se
Siminie, loan Virdea, Nicolae Obă- organizeze activitatea de producţie, în condiţiile îm bun ă tă ţirii c a lită ţii acţioneze hotărît în direcţia redu
să folosească form e şi metode noi
dău, Valeria Miclean, M aria C or
reducerii preţului de cost cea şi a lţii s-a arătat că rezultatele în mobilizarea şi stimularea mem cost. Aceasta înseamnă că organele cerii preţului de cost şi respectării
produselor şi reducerii preţului de
norm elor de tehnica securităţii m un
b rilo r cooperatori pentru a parti
din agricultură puteau fi şi mai fru
moase dacă din partea tu tu ro r or cipa mai activ la muncă. şi organizaţiile de partid au dato cii. cu a lît mai m u lt cu cît in anul
ria să depună eforturi şi mai sus
1964 activitatea desfăşurată în a-
Preţul de cost, barom etrul întregii a ctivităţi eco ganizaţiilor de partid şi a consilii Conferinţa a cerut noului organ ţinute pentru descoperirea şi valo eeste direcţii nu se ridica la n ivelul
nomice dintr-o întreprindere, a constituit un obiectiv lor de conducere ar fi existat ace ales să acorde un sp rijin mai mare rificarea unor noi rezerve interne, cerinţelor.
principal al muncii de partid. Şi în cadrul conferinţei eaşi preocupare faţă de sporirea organizaţiilor de partid din coope Sarcini de scamă re vin organiza
producţiei agricole la hectar. In a- rativele agricole de producţie, să pentru mobilizarea tuturor forţelor
m ulţi dintre vorbitori s-au referit la acest indicator extindă mai m ult experienţa po la îndeplinirea sarcinilor economice ţiilo r de partid şi con siliilo r de con
principal al planului. Delegaţii la conferinţă de la ceastă direcţie s-a subliniat faptul zitivă acumulată de unele organi şi politico-ideologice. ducere din cooperativele agricole de
că deşi multe cooperative agricole
Atelierele centrale Gurabarz.a. I.M. Ţebea, Uzina de zaţii de partid. O atenţie mai mare A ctivitatea anului 1964 arată că producţie care, prin luarea unor
de producţie şi brigăzi au condiţii măsuri chibzuite, trebuie să deter
preparare din Gurabarza. l.R .I.L. Brad şi l.G.O. au ra trebuie acordată şi dezvoltării sec un deosebit accent trebuie pus pe
portat că au înregistrat însemnate economii la pre asemănătoare de clim ă şi sol, cu te torului zootehnic, pentru care în realizarea ritm ică a sarcinilor de mine consolidarea economico-orga-
renuri de aceeaşi fe rtilita te , rezul raionul Brad există posibilităţi mari. nizatoncă a tu tu ro r u n ită ţilo r agri
ţul de cost. In aceste întreprinderi organizaţiile de plan. pe îm bunătăţirea calităţii pro- cole, creşterea producţiei vegetale şi
partid au urm ărit cum şi la ce preţ se realizează pro animale, ridicarea continuă a nive
ducţia şi au analizat cu regularitate în adunările ge lu lu i de trai al oam enilor m uncii
nerale felul cum se reduce preţul de cost şi posibili O R G A N E L E A L E S E de la sate, păstrării cu deosebită
tăţile care există pentru obţinerea de economii. grijă a avutului obştesc.
Cu toate acestea. în unele întreprinderi din raio Pentru îndeplinirea cu succes a
nul Brad. preţul de cost a fost m ult depăşit. Cele mai Membrii Comitetului colae. Toina M i i on, Tritcano Ni tu tu ro r sarcin ilo r ce revin în dome
niul economic, trebuie ridicată pe
mari depăşiri la preţul de cost s-au înregistrat la E.M colae, T rifa n M aria, Tudoran Si Membrii biroului o treaptă superioară activitatea or
Barza, şantierul de construcţii Brad. E.M. Băiţa-Cră- raional de partid Brad mula. Tilcano Doina. Vaida M i- comitetului raional ganelor şi organizaţiilor do partid.
ciuneşti şi Î.F. Baia de Criş. unde a existat o slabă hai, V îrtei Simion. Este necesar să fie îm bunătăţit sti
preocupare a organizaţiilor de partid şi a conduce Arsin Cornel, Baicnco Victoria. de partid lul de muncă, trebuie luate măsuri
rilo r tehnico-adm inistrative faţă de reducerea con Hoţiei Moisc, Boloţ Aron, Riscă Membrii supleanfi pentru continua în tă rire a organi
Lina, Hoţiei M iliton . Ilîrna loan, Botici M ilito n, Casma loan, Da zaţiilo r de partid, astfel îneît aces
sum urilor specifice, folosirea raţională a energiei e- Histrian loan, Horşa Constantin, ai comitetului raional tea să-şi poată exercita tot mai bine
lectrice şi pneumatice etc. Bucium Constantin, Cosma loan, rabant loan. Lupu Viorel, Manaţc rolul de conducător în activitatea
In viitor, problema preţului de cost va trebui să Cimpcan Petru, Cimpean Du de partid loan, Sim inie Vasile, Şcrban Şte economică. întreaga muncă de pro
fan, Tritcanu Nicolae, Toma Gheor
stea mai m ult în atenţia organizaţiilor de partid şi m itru, Costira Ionel, Câta Pa- ghe. pagandă şi cultnral-educalivă de
conducerilor tehnico-adm inistrative. Trebuie popu vcl, Cîmpean Constantin, Dără- Bogdan G avrilă. Bota Şofron, masă trebuie să aibă un caracter
banţ loan, Dineş Ioana, Fitipaş Bele Pavcl, C lej M aria, C hiriţă Ma cit mai concret, să slujească cu ma
larizate mai larg măsurile care conduc la realizarea Octavian, Fodor Petru, Gorcca Ma Membrii supleanţi xim um de eficacitate îndeplinirea
fiecărui element al preţului de cost, iar munca poli rin, Gulea loan, Glava Gheorghe, ria, Doşan ÎMiron. Indrîcş Nicolae, sarcinilor economice.
Lupea Gheorghe,
K elll Ottm ar,
tică de masă să fie orientată spre creşterea răspun Lupu Viorel, Lăpuşcă Aurel, Lu Miclean Ileana, Ru5,u Avram , Tu Lăpuşcă Aurel, Lupul loan, P ir-
In raionul Brad există organiza
derii fiecărui salariat faţă de sarcinile ce-i revin pe linia pul loan, Mera Frederie, Mihoc doran Nicolae, Vraciu Mă cioara, va Aron, Tileanu Doina. ţii de partid puternice, oameni har
reducerii preţului de cost. să se facă opinie de masă Florea, Miclean Valeria. M a m ţc Dobircău Ana. nici. destoinici, cadre pricepute, care
îm potriva risipei şi a neatenţiei faţă de avutul ob loan, Obădău Nicolae, Oncu V ic Secretarii comitetului muncesc cu pasiune — a spus în
ştesc. tor, Oprişa Sabina, Pîrva Aron, Membrii comisiei încheiere tovarăşul Constantin. De
Plcşa Tovie, Pop I^azăr, Roşea Teo raional de partid aceea, avem ferma convingere câ
dor, Rişcuţa Voicu, Ruda Gheor de revizie com uniştii, şi alături de ei toţi oa
Pagina a fost realizata de : ghe, Savu G avrilă, Şcrban Şte Cosma loan — prîm-secretar, menii m uncii, vor lupta cu abnega
fan, Sim inie Vasile, Sturza Nico- Ciocan loan, lancu Asparuh, ţie, aşa cum au făcut şi pînă acum,
ing. LUCIAN DRĂGUJ, adjunct al şefului Comi Iae, Sortea loan, T rifa n loan, Tisu Marcu Octavian, Sloicu losif, Ză- T ritcanu Nicolae, Manaţc loan. îşi vor consacra întreaga lor acti
Şerban Ştefan, Sim inie Vasile —
siei economice a Comitetului regional Hunedoara Lctiţia, Toma Gheorghe, Todor N i huţ Nicolae — preşedinte. secretari. vitate. sp iritu l lor organizator şi i-
alP.M.R., ing. NICOLAE ANDRONACHE şi S. CERBU. novator, pentru dezvoltarea succe
selor obţinute.