Page 4 - 1965-01

Nr. 3114 Drumul ioctalismulut Pag. 4

liniat eă intenţia de a i se ohrij finanţelor, apărării". Cu alte cuvinte
R.F.G. posibilitatea pentru înarna- a subliniat preşedintele, ea respinge
rea nucleară, in măsura in care c4 „toate sistemele care sub lozinca
MOSCOVA 2 (Agerpres). — ar fi realizată, reprezintă o pritrej; „principiului supranaţional", a „in ­
CC. al PC.U.S., Prezidiul Sovie­
Rezoluţia Consiliului tului Suprem al U.R.S.S. şi Consiliul di? pentru v iito ru l lum ii. tegrării. sau „atlontism ului". ne-ar ţi­
ne în realitate sub hegemonia bine­
îosip Broz T ito şi-a exprimat con
de M iniştri al U.R.S.S. au adresat viugerea că prin eforturile tuluiC cunoscută". Preşedintele Franţei s-a
de Securitate în problem a poporului sovietic cu p rile ju l A nului forţelor păcii se va ajunge la situ| referit in mod vădit la Statele Unite.
nou un mesa j de felicitare în care sc
Dealtfel, de C.aullc a citat de-a
ţia în cate pacea va fi menţinu
arată că oamenii sovietici au in tim - ia r colaborarea internaţională sc dreptul Statele Unite ca fiin d con­
congoleză pinat noul an cu ..sentimentul dato­ dezvolta. curentul principal al Franţei. „P re ­
riei îm plinite şi cu m îndrie le g iti­
mă". Anul 1964, se spune în mesaj, siunea puterii economice americane
sc resimte şi la noi. a declarat el.
W ASH IN G TO N 2. — T rim isu l spe­ New York al acestei companii. Otto NEW YORK 31 (Agerpres). — 2 — Adresează chemarea de în­ a fost un an al dezvoltării cu suc­ ANGLIA 1 Este clar câ trebuie sâ producem tot
cia) Agerpres, I. Guluţeanu, trans­ Mnnz, vicepreşedinte executiv, a pre­ La 30 decembrie. C onsiliul de Secu­ cetare a focului în conform itate cu ces a societăţii sovietice, un an de mai m ult şi tot mai bine. să acumu­
mite : zentat oaspeţilor aspecte generale ritate a adoptat cu 10 voturi şi o rezoluţia Organizaţiei U nită ţii A fri­ luptă tenace pentru înlăturarea d i­ LO NDRA 2 (Agerpres) — lăm şi să investim tot mai multe ca -
‘ V izita prin S.U.A. a m inistrului ale a ctivită ţii companiei. Uzinele ei abţinere (Franţa), proiectul comun cane din 10 septembrie 1964 ; ficu ltă ţilo r, de realizări rem arcabile In mesajul adresat poporului j- ţpitaluri, să dezvoltăm neîncetat cer­
afacerilor externe al H. P. Ro- produc 24 m iliarde kW h anual. In de rezoluţie al Coastei de Fildeş şi 3. — Consideră că po trivit rezolu­ ale m ilioanelor de oameni ai muncii. glez cu p rile ju l A nului nou. pretj- cetările noastre ştiin ţifice şi tehnice,
mîne, Corneliu Mănescu, înso­ afară de electricitate, liv ră rile de M arocului cu p rivire la situaţia din ţiei Organizaţiei U n ită ţii Africane rul Harold Wilson a declarat că tl pentru a nu re pomeni am eninţaţi
ţit de M ircea M aliţa, adjunct abur şi gaz metan constituie p rin ­ Congo cu amendamentul prezentai din 10 septembrie J964, mercenarii A nul care a trecut, se spune în an va avea pentru Anglia o îns- cu împotmolirea intr-o mediocritate
al m inistrului afacerilor extern?, si cipale surse de venituri ale compa­ de U.R.S.S. la cererea celor 18 ţări trebuie să fie rechemaţi de urgenţă mesaj, a fost un an de luptă activă nătate hotărîtoare intr-o setiej- amară şi sâ ne trezim o colonie a
Vasile Pungan. director în M inis­ niei. africane — iniţiatoarele convocării din Congo. dusă de P.C.U.S., guvernul sovietic treagâ de probleme. După pătja capitalurilor străine". El a subliniat
terul A facerilor Externe, a luat sfîr- In cursul după-amiezii. a fost v i­ C onsiliului dc Securitate. şl întregul popor, pentru cauza pă­ lui, in 19G5 există posibilitatea i- că tocmai în aceasta constă condiţia
şit. U ltim a zi a fost consacrată v i­ zitată uzina atomo-electricâ Indian „C onsiliul de Securitate — se spu­ 4. — Cere Organizaţiei U nităţii cii, libertăţii. întărirea independen­ lă de a se stabili relaţii mult lai 'independenţei Franţei.
zită rii companiei de electricitate Co- Point. de lingă New York. C onstrui­ ne in rezoluţie — subliniind cu ne­ Africane să-şi continue eforturile in ţei naţionale a popoarelor şi progre­ strînse intre m arile puteri.
vederea organizării a jutorării guver­
solitaded Edison, una din cele mai linişte înrăutăţirea siiuaţiei în Re­ nului Republicii Congo pentru rea­ sul social al om enirii. Fie ca anul Referindu-se la in tîln irilc pejt'e i Preşedintele a m enţionat că Fran­
mari din S.U.A. Joi dimineaţa oaspe­ rea uzinei a început în anul 1957 şi publica Congo, regretînd evenimen­ 1965, ultim ul an al septenaluluî, să le va avea luna aceasta la Bonna- ţa este dispuşi „să colaboreze in
ţii au tăcui o vizită la sediul din a fost dată in exploatare în 1962. tele care au avut loc în această ţaţă, lizarea pacificării naţionale, p o triv it devină anul unor noi şi glorioase ris. Roma şi eventual la Washiifn, mod prietenesc" cu alinnţiî săi, că ca
convins că rezolvarea problemei rezoluţiei Organizaţiei U n ită ţii A fri­ victo rii în construirea comunismului H arold Wilson şi-a exprim at sptn- lucrează la constituirea unei uniuni
Congoului depinde de pacificarea na­ cane din 10 septembrie 1964 ; în ţara noastră. A nul 1965 să fie un ţa că ele vor duce la o disqire a ţă rilo r Europei occidentale, ca
ţională şi restabilirea o rd in e i, soc in­ 5. — Roagă tpale statele să acorde an de întărire continuă a prieteniei mai detaliată a problemelor qin- este „foarte activă" în p rivin ţa acor­
frăţeşti a ţă rilo r socialism ului, de
ie, am intind rezoluţiile A dunării Ge­ Organizaţiei U nităţii Africane a ju ­ coeziune a tuturor forţelor păcii, l i ­ teres comun, că aceste convpit'i dării de a jutor ţă rilo r în curs de dez­
0. H. li. Adunarea Generală îşi va în această problemă, avind în ve­ tor in îndeplinirea acestei sarcini : bertăţii şi progresului în lupta îm ­ vor perm ite să sc pregâteascâfi’e- voltare şi dezvoltă relaţiile cu „ţă ­
nerale şi C onsiliului de Securitate
rile din Europa răsăriteană".
6. — Roagă Organizaţia U n ită ţii
politică
Referindu-se la situaţia
dere eforturile Organizaţiei U n ităţii Africane, in conform itate cu artico­ potriva im perialism ului, colonialis­ nul pentru noi măsuri in d tţia internă, de Gaulle a afirm at câ ..ni­
controlului asupra armamente^de­
m ului şi agresiunii, un an de întărire
lul 54, sa pună la curent Consiliul
relua activitatea Ea 18 ianuarie Africane îndreptate spic acordarea dc Securitate cu toate acţiunile pe continuă a păcii şi securităţii popoa­ zarm ării şi păcii. ciodată încă situaţia nu a fost a tit
de ajutor guvernului R epublicii Con­
P rim ul m inistru englez şi-a p ri­
go şi celorlalte grupări politice din care le va întreprinde în cadrul a- relor. mat convingerea fermă eă n<j an de bună".
In numele poporului sovietic. C.C.
NEW YORK 31 (Agerpres). — joritatea necesară numai după ce, Congo pentru a găsi m ijlocul dc re ­ teslei rezoluţii ; al P.C.U.S., Prezidiul Sovietului Su­ va deveni anul unui progres iţi pe
Adunarea Generală a Organiza­ pe baza unei înţelegeri — practica­ glementare paşnică a divergenţelor 7. — Propune secreta n il ui gene­ calea spre rezolvarea problftelor ITALIA
al
M iniştri
prem şi Consiliul de
ţiei N aţiunilor Unite si-a suspendat tă de altfel si in trecut la O.N.U — lor : ral al Organizaţiei N aţiunilor U ni­ U.R.S.S., au adresat călduroase fe li­ economice şt financiare care ju în
activitatea pînă la 18 ianuarie. s-a căzut de acord asupra îm păr­ 1. — Propune tuturor statelor să te să urmărească evoluţia situaţiei citări şi cele mai bune urări popoa­ faţa Angliei. El a a m in tit câ 11964. ROMA 2 (Agerpres). —
Această hotărire a fost adoptată in ţir ii m andatului. se abţină de la amestec sau să în­ din Congo şi să prezinte C onsiliului după venirea la putere a lalrişti- In mesajul idresat cu ocazia A nu­
şedinţa din după-Rlitiaza zilei de 30 In legătură cu oroblemele fin an ­ ceteze amestecul in treburile in te r­ de Securitate un raport la momen­ relor din ţările socialiste frăţeşti şi lor. guvernul englez a fost neit să
decembrie, după ce a fost reglemen­ ciare, Adunarea Generală a O N U. ne ale Congoului : tul oportu/i. oam enilor muncii din întreaga lume. adopte o serie de măsuri erierce in lui nou. poporului italian, preşedin­
tele republicii. Giuseppc Saragat. a
tată problema alegerii unu' alt stat a dat mandat secretarului general vederea în lă tu ră rii greutăţii’ pc afirm a! că „există motive fondai?
in locul M arocului, al cărui mandat U Thant să reconsidere bugetul, u i­ R.P. POLONĂ care Anglia le intîm pinâ in jezent. pentru .a considera că în anul 19f>*>
în Consiliul de Securitate a expirat mind ca în 1965. cheltuielile să nu La Binh Gia pacea va fi nu numai menţinută,
la sfîrşitul anului 1964. După mai depăşească pe cele din 1964. dar si consolidată p rin tr-u n efort
multe consultări neoficiale si scru­ Adunarea Generală a adoptat pro­ continuă luptele VAR Ş O V IA 2 (Agerpres). — TURCIA comun de înlelegere şi bunăvoinţă".
tine, Iordania şi M ali nu căzut de punerea ca Conferinţa pentru comerţ In mesajul de A nul nou adresat
poporului polonez de către EdwarcI
acord să-şi îm partă mandatul de doi şi dezvoltare să devină un organ A N K A R A 2 (Agerpres). —
SAIC.ON 2 (Agerpres). — Ochab, preşedintele C onsiliului dc NORVEGIA
In mesajul radiodifuzat, presat
ani. fiecăreia revenindu-i să fie re­ permanent al O.N.U. P otrivit pro­ Agenţiile de presă anunţă că in S tatal R.P. Polone, se spune că anul poporului turc cu prilejul Anului
prezentat în Consiliul de Seeurilate punerii făcute, ea urmează să se în­ LE O P O LD V ILLE 2 (A.cerpres). — localitatea Binh Gia, caic de o săp- 1964 va rămîne in am intirea poporului nou. preşedintele Consiliuluije M i­
ci te un an. Iordania, a obţinui m a­ trunească la l'iprare trei ani. P iin îr-u n decret prezidenţial, ale- tămînă se află în inim ile p a trio ţilo r polonez ca anul celei de^a 20-a aniver­ niştri al Turciei. Ismet Lom. şi-a OSLO 2 (Agerpres). —
geH’e legislative din Congo (Leo- sud-vietnamezi, continuă luptele. In sări a R.P. Polone, anul Congresu­ exprim at speranţa că protieten C i­ In tr-o cikintare radiotelevizată,
pe 'viile), care fuseseră programate urma insucceselor din ultim ele zile. lui al iV-lea al P.M.U.P., anul unor prului va fi soluţionată îrrrvd po­ rostită cu p’ilc ju l A nului nou, p ri­
in ziua de 1 ianuarie, de pe bordul
pentru 1 februarie, au fost aminate elicopterelor americane au fost lan­ realizări însemnate in toate dome­ zitiv. mul ministm al Norvegiei. Einar
Gerhardsen, a rem arcat destinderea
După alegerile cu 45 de zile. se spune în comuni­ sate două batalioane dc paraşulişti, zei măreţe a păcii şi socialismului. viaţa economică a Turciei ;şa aflat încordării îi relaţiile dintre ţările
niile, spre binele patriei şi al cau­
După ce a subliniat ci h 19G4
catul oficial dat publicităţii la 1 ia­
nuarie. Alegerile vor avea deci loc plus arme şi m uniţii. Considcrînri Industria socialistă poloneză se poa­ sub influenţa constantă a urpi po li­ Europei ocetlertale şi Europei răsă­
intre 17 şi 31 martie. Această a m i­ d ificilă situaţia, oraşul Binh Gia, a- te m indri cu depăşirea considerabilă tici externe apropiate de •' care de ritene şi a lubliuiat im portanţa sta­
b ilirii de ccniacte între Est şi Vest.
nare, subliniază comunicatul, a fost flîndu se numai la 65 km dc Satgon. a sarcinilor stabilite in planul eco­ război". Inonu a arătat ci bate e-
determinată „de d ificu ltă ţi de ordin generalul Nguyeii Khanh, comandan­ nomici naţionale. fo rtu rile guvernului turc .4 fi în­ P rim ul ni nistru al Norvegiei s-a
m aterial" si pentru a perm ite „asi­ tul şef al forţelor armate sud-vîet- In numele C onsiliului de Stat. al dreptate spre dezvoltarea conomi- pronunţat pentru dezarmarea gene­
LAGOS 1 (Agerpres). — litică, risrînd să pună în perirn) u n i­ gurarea unei desfăşurări normale a nanveze, s-a deplasat personal la guvernului şi al C om itetului fro n ­ că a ţării. rală şi tojilâ. El a reafirm ai câ
P o trivit cifre lo r publicate Ia La­ tatea ţă rii". Partidul de opoziţie. alegerilor, dind autorităţilor, candi­ faţa lorului. Sîmbătâ dimineaţa, lup­ tului u n ită ţii poporului. E. Ochab a Şeful guvernului turc a jbmis că Norvegia ni va perm ite amplasarea
gos, partidul de guvernâm înt A lia n ­ Maica Alianţă Progresistă Unită daţilor şi alegătorilor tim pul s u fi­ tele din arest oraş continuaţi, dar. transmis m uncitorilor, ţăranilor şi în cursul anului 1965 va focalizată de arme niîleare pe te rito riu l ţă rii.
ţa Naţională Nigeriana (N N.A.), de (U.P.G.A ) a dat publicităţii o de­ în ciuda artileriei şi zecilor de bom­ intelectualilor, cele mai bune urări, reforma agrară. El a a mirt î. de a-
tendinţă conservatoare, care grupea­ claraţie în care face cunoscut că nu cient pentru o consultare populară bardiere antrenate in luptă, patrioţii sănătate şi noi succese în munca semenea, că anul acesta vir avea MALI
ză şapte partide rcprezentînd in spe­ va recunoaşte nici un guvern alcă­ cu adevărat democratică'’. continuau să-şi menţină poziţiile. pentru binele patriei. loc în Turcia alegeri legislaţie, a fi r-
cial nordul Nigeriei, a obţinut o tu it in urma alegerilor de la 30 de­ „Sîntem profund convinşi, a spus inînd cu acesta „este anulutor sar­
im portantă m ajoritate în parlam en­ cembrie pe care. după cum se ştie. Ochab, că vom spori realizările ob­ cini dificile". HAMAKCi 2 (Agerpres) —
tul tă rii, in urma alegerilor gene­ acest partid le-a boicotat. Declara­ Declaraţiile premierului Lester Pearson ţinute prin munca dusă în condiţii Tnlr-un ilesaj adresat naţiunii cu
rale din această sâptămină. Alianţa ţia subliniază câ recentele alegeri de pace, care este şt va fi asigurată FRANŢA p rile ju l Anllui nou, preşedintele Re­
Naţională a obţinut 173 de locuri s-au desfăşurat în mod fraudulos. O TTAW A 1 (Agerpres). — Germania occidentală. Italia şl O- de forţa şi voinţa fermă a întregii publicii M;[i, Modibo Keita. a sub­
din cele 312 cîte numără Camera In plus. un mare num ăr de cetă­ Lester Pearson, prim ul m inistru al landa, după ce la sesiunea din de­ com unităţi puternice a ţă rilo r socia­ lin ia t că 194 a fost anul luptei fo r­
reprezentanţilor, în tim p ce partidul ţeni. în special din regiunile în care Canadei, a declarat în cadrul unei cembrie 1964 a Consiliului m iniste­ liste'’. PARIS 1 (Agerpres). - ţelor progţsului, democraţiei şi al
de opoziţie Marea A lianţă Progre­ U.P.G A. se bucură de o mare in ­ conferinţe de presă că ţara sa a rial N.A.T.O, s-au manifestat contra­ In mesajul său de Anulrou, adre­ mişcării df eliberare naţională îm ­
sistă Unită (U.P.G.A.) şi-a adjudecat fluenţă, nu s-au prezentat la vot. fost invitată să participe la o confe­ dicţii serioase între mem brii R.S.F. sat poporului francez, preşedintele potriva fotelor reacţîunii. A frica, a
doar 32 de locuri. rinţă restrînsă a N.A.T.O. în proble­ N.A.T.O. în p rivin ţa creării forţelor de Gaulle a confirm at căFnnţa in ­ spus el. a făcut noi paşi pe caltfi
Preşedintele republicii, A zikiw e, ma constituirii forţelor nucleare nucleare ale N.A.T.O. Pearson a su­ tenţionează şi de acum îiaintc să eliberării ontinenlului dc sub co ­
★ b lin ia t că la conferinţă vor fi exa­ IUGOSLA VIA promoveze o politică indoendentă lonialism ş în tă ririi continue a uni-'
LAGOS 2 (Agerpres). — a refuzat, după cum se ştie. sa-i m ultilaterale, care va avea loc, pro­ minate diferitele puncte* de-vedere proprio în cadrul alianţei itlantice. ta ţii afriepe. ţ
l\ ' enţii din Nigeria ai a- încredinţeze lui Tafawa Baleqa, l i ­ babil, la Haga, la sfîrşitul lu n ii ia­ asupra forţelor nucleare m ultilate­ BELGRAD 2 (Agerpres). — Aceesta înseamnă, a decfa'&t el. câ Referind-ss Ta siiuaţia inTeruă a
genfiu\V - > presă relevă existenţa derul A lianţei Naţionale Nigeriene, nuarie. Convocarea acestei conferin­ rale şi că ea va avea un caracter In mesajul de Anul nou adresat Franţa, „care nu tinde să domine ţă rii sale, Modibo Keita a arătat
unei „atmosfere de gravă criză po­ sarcina de a alcătui noul guvern. ţe a fost iniţia tă de S.U.A., Anglia. consultativ. populaţiei ţării, îosip Broz Tito. pre­ pe nimeni, vrea să fie stpînâ pe câ în a nu] ca re a trecut, poporul a
şedintele R.S.F. Iugoslavia a su b li­ soarta sa". Franţa redevine „ea în­ continuat udoplinirea planului c in ­
niat că în anul care s-a încheiat, săşi în domeniul politicii, eonomiei, cinal dc d^voltare.
au fost obţinute rezultate însemnate,
in special în producţie, precum si
în dezvoltarea economicei a ţării. Au
fost obţinute rezultate şi in creşte­
rea ro lu lu i Iugoslaviei în relaţiile
internaţionale. Preşedintele a arătat
câ în noul an 1965, în faţa poporu­
lui Iugoslaviei stau mari sarcini, care
au fost stabilite de recentul Congres
al V U l-lea al U niunii C om uniştilor TO KIO . — Primul ninislru al ţă rii. Purtlorul dc cuvînt al Ca­
din Iugoslavia, şi şi-a exprim at con­ Japoniei, E. Sato, a cclarat in­ sei Albe, fcorge Rccd.v, n decla­
vingerea că aceste sarcini vor li în ­ tr-un interviu acordt ziarului rat că dijo/.iţiilc preşedintelui
deplinite. „A sahi" câ între Static Unite şi sint o urnire a faptului câ există
Referindu-se la situaţia internaţio­ Japonia există o seri* de proble­ tem eri în egâtură cu o influenţă
nală, preşedintele R.S.F. Iugoslavia me im portante nerezolate. Printre inflaţionista creşterii acestor pre­
a arătat că cercuri im perialiste în­ acestea, cl n am intit jroblema in ­ ţu ri asuprj întregii economii ame­
cearcă tot mai m ult să-şi înfăptu­ sulelor Okinawa, p rec un şi proble­ ricane.
iască ţe lurile Iot egoiste şi nu dau me referitoare la re ltiile comer­
înapoi chiar dc la folosirea forţei. ciale dintre cele două ţări, care, s-a sărbăpt la K hartum a IX-a
Situaţia din Congo. Vietnam ul dc după cum se ştie, efavorizea/.ă aniversarea independenţei Suda
sud — sint exemple ale politicii im ­ partea japoneză. In arsul săptă- nului Cmceastă ocazie, in capi­
perialiste. care pot duce la serioase m înii viitoare, premieul japonez tala ţă riii avut loc, in prezenţe
com plicaţii internaţionale. El a sub- va face o vizită la Washington,
unde va avea convooiri cu pre­ prim ului [ninistru sudanez, Seri
şedintele Johnson. E l-K hatin E l-K halifa, şi a altoi
BUENOS AIRES. —Agenţia As­ personaliţi oficiale, o paradă m i­
litară. Lpd cuvîntui la ceremo­
Rolul O.N.U.
In consolidarea cu ceririlo r socialis­
sociated Press transritc în legă­
ANUL 1964 IN m ului şi comunism ului. R itm ul înalt tură cu „operaţia inaarccrii" lui nie, prim m inistru a vorbit des­
pre realsrilc înfăptuite în Su­
al înaintării socialism ului si proce­
Peron în Argentina —al cărei ter­
La răscrucea anilor 19G4 şi 19G5,
p riv irile opiniei publice Internaţionale sul dc creştere a bunăstării oame­ men lim ită era prevăiit pentru li­ dan In ffioada dc la dobîndirea
n ilo r m uncii oferă întregii lum i o
indepene ţei. El a subliniat im ­
sint îndreptate spre dezbaterilesesiu- pildă a su periorităţii acestui regim nele anului trecut — o „am intrat portanţa cltidârii regim ului m ili­
în noul an fără ca aeastă acţiune
nîi a X lX -a a A d u n ării Generale a
An electoral vatoare. M ăsurile luate pentru apă­ lonialism ul clasic cît şi neocolonia- O.N.U. Omenirea aşteaptă ca O.N.U. social-economic. să fie înfăptuită", lîcst lucru, ta r şi a istaurării unui guvern
lismul şi evident contopirea lor. Va­
rarea lire i sterline, cu riscul de a
civil in dan. In ce priveşte po­
Zborul celor „tre i fra ţi cosmici"
nem ulţum i anum iţi parteneri comer­ lul de protest al lum ii afro-asiatîce sâ răspundă problem elor vitale ale din toamna anului 1964, ca şî lan­ menţionează agenţia, e produs di­ litica c rnă a ţă rii. E l-Khalifa
sensiuni intre divcrscc grupuri dc
A nul 1DG4 a fost un an electoral ciali şi schiţarea unor idei noi în a fost completat cu cel al opiniei contem poraneităţii, sâ-si îndeplineas­ sarea navelor sovietice si america­ peronişti din Argcntiia. Mişcarea s-a rele la poziţia Sudanului de
pentru mai multe ţă ri occidentale. problemele m ilitare sint paşi care publice internaţionale şi rezonanta că eficent rolul de to r mondial sta­ ne spre planeta M arte evocă vaste­ tineretului din partidjl lui Peron, (ondnmi c a intervenţiei străine
Faptul că echipa Johnson-Humphrey indică o tendinţă de a form ula o sa s-a făcut auzită si în Consiliul b ilit de Cartă. Aceasta prevede, le posibilităţi ale ştiinţei si tehnicii dc p ild ă .. afirm ă că *rnilioane de In Cougşi a im ix tiu n ii în aface­
care s-a prezentat cu o platform ă politică proprie, dar este încă prea de Securitate. încercările făcute de p rin tre obligaţiile fundamentale ale in condiţii de pace şi colaborare in­ pesos au fost cheltui{ numai pen­ rile intec ale attor ţări africane.
electorală mai realistă, au obţinut devreme pentru a sesiza conturu­ puterile coloniale de a distrage a- statelor, ca ele să se abţină în re­ ternaţională. tru ca întoarcerea lai Peron să \ U»<pIA. — După cum anun-
o m ajoritate neobişnuită pentru via­ rile clare ale acesteia. tentia prin manevre dila to rii şi la ţiile lor dc la ameninţarea sau Pe îârîm internaţional, ţă rile so­ eşueze". PAP, Intre M inisterul
ţa politică americană, a însemnat Febra electorală va cuprinde în acuzaţii plăsmuite îm potriva unor folosirea forţei, să recurgă la m ij­ cialiste s-au manifestat ca prin ci­ AUSTIN. — In lectură cu ten­ E xterior a! R.P. Polo-
izolarea g ru p u rilo r conservatoare, 1965 Franţa, unde vor avea loc ale­ ţări africane au arătat că alături loace paşnice pentru soluţionarea pal factor activ al norm alizării re­ dinţele dc creştere a preţurilor din ) basada S.U.A. la Varşo-
care au încercat o regrupare in ex­ gerile prezidenţiale şi R.F.G. unde de represiunile m ilitare sînt folosi­ diferendelor si în nici o îm prejurare la ţiilo r dintre state, pentru in stitu­ industria oţelului, preşedintele t semnat un acord pen-
trem is în ju ru l fostului senator de după ce P artidul creştin democrat te şi diversiuni diplomatice. Acum. să nu intervină în treburile inter­ irea urnii clim at de înţelegere si Johnson a dat direefre consilieri­ girca pc anul I9G5 a pro-
Arizona, B arry C.oldwater. Dacă pe se află la putere de la înfiinţarea lînăra Organizaţie a U nităţii A fr i­ ne ale altor state. Pe drept cuvînt prietenie între popoare. După cum lor săi economici să iercctcze cau­ „Inform ational Media
planul p o liticii externe rezultatul h statului vest-german. Partidul so- cane este pusă in faţa răspunderi­ este considerată ca o piatră de în ­ a arătat tovarăşul Gheorghe Gheor- zele care au dus la creşterea pre­ . în baza căruia Polo-
legeriloi* din S.U.A. a consemnat cial-dem ocrat consideră acum — aşn lor de a găsi o soluţie care să sa­ cercare in re laţiile internaţionale ghiu-Dej' la şedinţa de constituire a ţu rilo r si să stahilcucâ dacă este să achiziţioneze contra
respingerea încercării de balansare cum arăta la ultim ul congres — câ tisfacă interesele legitim e ale po­ regula stabilită de Cartă privind Consiliului naţional ai Frontului De­ posibil să sc ia vrei măsură care moncdJîOlone/.ă cârti, reviste şi
pe marginea prâpastiei, pe planul asrensitinea sa la putere este o sar­ porului congolcz. respectarea egalităţii suverane a mocraţiei Populare, „Rodnic este şi să diminueze efectul negativ al a- film e ericauc. şi să plălcasci
p o liticii interne el a constituit un cină realistă. statelor. Aceasta exclude posibilita­ bilanţul a ctivită ţii statului nostru cestui fenomen asupra economici dreptu^ dc autor.
populaţiei Mid-viet-nn-
Rezistenta
s p rijin dat legii dreptu rilor civile nteze în faţa represiunilor, dezvol­ tea prom ovării unor interese unila in domeniul p o liticii externe.. A
care — deşi are un caracter lim itat terale în detrim entul popoarelor şi ceasta activitate a adus ţă rii noas­
— reprezintă un progres îm potriva Poziţia statelor tarea mişcării de eliberare naţiona­ al liberei afirm ă ri a dorinţei lor. tre un m eritat prestigiu. Romînia
Faptul că zeci dc state noi care şi-au
d iscrim inării rasiale. M ilioanele de lă. care controlează m ajoritatea te­ cucerit recent independenţa. îşi aduc şi-a lărgit considerabil legăturile in ­
că
rito riu lu i sud-vietnamez.
arată
alegători americani, care au votat ternaţionale — diplom atice, econo­ ŞTIRI SPORF1VE
pentru Johnson, aşteaptă traducerea neangajate tehnica de luptă superioară nu poa­ in prezent contribuţia la e forturile mice. culturale, tehnico-şiiinţifioe —
în viaţă a orientării preconizate in le înfrînge năzuinţa de libertate. pentru traducerea în viaţă a p rin ­ atît în interesul propriu, cît si al
S-au înregistrat însă şi încercări de
tim pul campaniei electorale. A stlel, In 1964. ca şi în anii precedenţi, extindere a războiului, cum au fost cip iilo r Cartei, constituie un feno­ cauzei cooperării internaţionale şi A BONN 2 (Agerpic). — te Iciprip 4 puncte; 4 Vicnn '
comentatorul american Grayson a continuat procesul de eliberare a atacurile din G olful Tonkin şi în ­ men caic chezăşuieşte viabilitatea apropierii între popoare". Echipa masculină dc handbal Di­ pună 5. Copenhaga zero punct .
K irk plcdind pentru „ferm itate" in ­ popoarelor coloniale. A pariţia de călcarea suveranităţii R. D. V iet­ Organizaţiei N aţiunilor Unite, na mo Bucureşti, şi-a on.linuat tur­
tr-un amplu studiu publicat în re­ In momentul de faţă. aplicarea ★ neul in H.F. Gennară, jucînd la & {ARIS 2 (Agerpres). —
state noi şi tendinţa — evident ne­ nam.
vista „Foreign Affairs'*. scrie ca uniform ă — dc completare a inde­ princip iului universalităţii, şi în In anul 19G4, popoarele Uimii şi-au Haşşloch cu echipa loială Palatinat. Va-jroşi spectatori au urmat ‘
politica americană trebuie să dea pendenţei politice cu cea economi­ Un observator francez îşi punea prim ul rind. restabilirea drepturi­ am intit de două date im p o rta n te : Nandbaliştii bncureşltii au desfăşu­ (fionnt central din Beziers, m ■
dovadă de „o mai marc fle x ib ilita ­ recent întrebarea cum este pasibil lor R. P. Chineze este solicitată de jum ătate de voac de la izbucnirea rat un joc spertacwloj, obfinind vic­ ..... lcrna(ional dc rughi dintre •-
te, inventivitate şi realism faţă de că a dus la creşterea rolului „lu m ii că ..războaiele m ici", cn dc pildă mai multe state. Oare la începutul prim ului şi un sfert de veac de la toria cu scorul de 21—1 (12—4). Echi­ r;»i|f Beziers şi Griitiln Roşo'
lume. aşa cum se înfăţişează ea... a treia" pe arena internaţională. cele din Vietnam ul de sud, Congo. lui 1965, cînd vor fi reluate lucrările dezlănţuirea celui de-al doilea răz­ pa buc.ureştcană urmară să mai Buntşli Jocul, care a fost deose­
Mizele in ioc sint mari. iar poporul Conferinţa la nivel înalt a statelor Cipru ele., nu se transformă înir-o Adunării Generale, va fi depăşit sta­ boi mondial, iar anul în care pă­ susţină un meci in i.E. Germană, bit j spectaculos, s-a încheiat m
american merită din partea condu­ neangajate cu o participare cu m ult mare conflagraţie. Evident, răspun­ diul de im obilism înregistrat în p ri­ şim va marea îm plinirea a două de­ după care ra pleca b Paris, unde tui hltat de egalitate : 6—6 (6—.
cătorilor săi nu numai onestitate şi mat masivă decît la întîlnirca sim i­ sul nu poate fi căutat în bunăvoin­ mele săpiămîni ale dezbaterilor cenii de la infrîngerea hiilensm u- ra iutii ni for mafia LLS. Ivry, cam­ Scot a (ost deschis in minţitul î
curaj, ci de asemenea, sobrietate şi lară precedentă de la Belgrad, si ţa unor personalităţi politice din O.N.U. ? Ţările socialiste, membre Iui- Aceste date sînt un p rile j de pioana Franţei. de j uteoc, itt ttrma unei încercai
stâpinire de sine". Cît priveşte A n ­ conferinţa şefilor de state arabe nu Occident, care pînă deunăzi puneau ale O.N.U., militează pentru găsirea reflecţie asupra destinelor om enirii. ic GaJc au egalat itt. mitmtn!
glia, bilanţul ei electoral s-a sol­ constituit afirm area pe o treaptă pe prim -plan politica de război re­ de soluţii reciproc acceptabile, care Astăzi, mai m ult ca orieînd. d ip lo ­ Selecfionatn de hndbal (tineret.) prinnn. „drop-goal" a lui DangM
dat, după cum se ştie, cu o schim­ superioară pe atena internaţională ce: esenţialul îl constituie a firm a ­ să ducă la consolidarea Organiza­ maţia începe să-şi cîştige un rol tot a oraşului Bucureşti a repurtat un şi llnat. conducerea prin Dcdi" i
a poziţiei tinerelor state. Declara­ rea în J964 tot mai pregnantă a su­ ţiei N aţiunilor Unite, la întărirea
bare după 13 ani de guvernare con­ mai mare în abordarea problem elor frumos succes intenafional, cisti- (muul 21). care a reuşit, o ‘lot. -
ţia de la Cairo a statelor neangaja­ l-olului ei in hurte. internaţionale. în căutarea căilor şî ţlind tradiţionalul tun cu fulger des­
servatoare. venind — e drept cu o te a reflectat acţiunea hotărîiă a p erio rită ţii forţelor păcii şi socialis­ indicarea m ijloacelor de rezolvare a făşurat la 1 innuarieln Berlin (ll.D. turcie picior căzută. După pau~
mâlii romlni au inifiot o ser ••
m ajoritate infim ă — la putere la­ acestor state îm potriva colonialis­ mului. Arena principală a disputei litig iilo r. în apropierea între state. Germană). HandbaUţii bucureştpni deije. obfinind. eqolarro în mvr'i
buriştii- Marea întrebare care sc r i­ m ului. pentru dezarmare şi pace. s-a m utat lot mai m ult de la ame­ Spre noi culmi Strtnsi in jurul bradului de Anul an lăsat o impresie deosebită, o j- uuţovUuri dc pedeapsă a lui tr
dică în „cele 100 de zile" iniţiale, Lupia îm potriva colonialism ului a ninţările din urmă cu un deceniu nou. răspunzând tradiţionalei urări tinînd t iclnria in tăie meciurile mei. In cele trei inorjiui disp'>1 * *
avut de înfruntat o serie de îneci la adresa lum ii socialiste — deşi Anul I9G4 a fost pentru ţările so „la m ulţi ani oamenii de pe în­ susţinute. Ei an înris cu 7—6 echi­ prnacum. rughiştii b ■ mt reşt-sni r,
considerate în mod tradiţional ca
căii de revanşă. „Operaţia Stanlcy- rial iste un an de noi succese in dez­ treg globul se întreabă ce va aduce pa oraşului Copenhaa. cu 8—4 pe reărtl o victorie ( tl—8 la Audi) • t
hotărîtoare pentru determinarea po­ ville ", avînd ca justificare pretinse acestea nu au dispărut cu desăvâr­ voltarea lor ascendentă. Deosebit anul 1965 şi completează urarea, ex- Leipzig. cu 6—4 pe Veno şi cu 5—2 âoxmeciuri egale (.1—.7 la A gen '
litic ii unei guvernări noi în această scopuri umanitare, dar care nu au şire, asa cum au demonstrat eveni­ de grăitoare sint rezultatele dobîn- prim ind năzuinţa de pace şî înţele­ (?— /) în finolă, seledonata oraşului 6—la Beziers). In continuarea tu: •
ţară, este dacă lab u riştii vor oferi izbutit să acopere caracterul ei in- mentele din G olful Tonkin şî a titu ­ dite în dezvoltarea forţelor de pro­ gere intre popoare. Berlin (R D G .). Clcamentul final
cu adevărat o alternativă la p o liti­ tervenţionîst, a atras atenţia asupra dinea faţă de Cuba — la masa tra­ ducţie din aceste ţâri. îndeplinirea I. M AN EA şi Z. FLOREA al competiţiei : 1. Bcureşli (tineret) ♦tefi, Grivifa Roşie va juca la Avi•
ca precedentelor guvernări conser­ pericolului care îl prezintă atît co­ tativelor. p la n urilor de stat a marcat noi paşi comentatori Agerpres 8 puncte (26— 16); 2.Berlin 6 punc­ gn
Redacţia şl administraţia ziarului: str. Dr. Peliu Groza or 25 telefon 1588, 12 75, 1585, 20 78 Taxa plătită In numerar conform aprobării Dlrecliel Generale P.T.T.R nr 263 328 din 6 noîemb/ie 194D — Tiparul: IntreprindereiPoligrafîc«S HunedoarDeva 40.01!