Page 40 - 1965-01
P. 40
Nr 3123
Drumul socialismului
mmm w » »i«l I
In legătură cu problema congoleză
© FOSTUL PRIM-MINISTRU AL CONGOULUI A SOSIT LA BRUXELLES & CHOMBE RESPINGE PLA
NUL LUI ADOULA 0 DECLARAŢIILE PRIMULUI MINISTRU AL UGANDEI
Viata politiei din Vietnamul de sud CoBnuBiicaiifiS ?ina§ BRU XELLES 13 (Agerprcs) - politic pentru Congo, a spus el. propuse de Adnula cu reprezentan
ţii forţelor răsculate din Congo.
Pentru
şi acum aştept reacţiile.
„Sosirea lui C yrille Adoula. fos
tul prim -m inistru congolez al că mine convorbirile constituie singu ★
ra soluţie posibilă".
rui plan pentru soluţionarea pro
departe de a se însănătoşi aS Conferinţei (ariilor arabe blemei congoleze, publicat săptă- * K A M P A L A 13 (Agerpres). —
In cursul unei conferinţe de pre
mîna aceasta de publicaţia tu n i
LE O P O LD V ILLE 13 (Agerpres) —
CATRO 13 (Agerpres). — rii d ific u ltă ţilo r care au survenit siană „Jeune A friqtie", este consi Reacţia prim ulu i m inistru Moise să, prim ul m inistru al Ugandci. M il
ion Obote, n condamnai intervenţia
Pastul de radio Cairo a transmis în legătură cu aceste planuri. P rin derat in Belgia ca o intrare în
SAIGON 13 (Agerpres). — că o adevărată neutralitate ar putea comunicatul final al C onferinţei p ri tre alte hotărîri figurează şi înm ul scena politică, a făcut senzaţie la Chombe la planul form ulat de fos străină in Congo si. îndeosebi, ope
Nim eni nu crede că recentele a- fi asigurată numai prin angajamen m ilo r m iniştri ai ţă rilo r arabe, ale ţirea a cţiunilor in proiectele referi Bruxelles" — transm ite agenţia tul prem ier Adoula în legătură cu raţiunea de la S tnnleyvillc. El a
corduri intervenite între fa cto rii (le tul reciproc al m a rilor puteri, lăsînd cărei lucrări s a u încheiat m arţi toare la devierea a fluenţilor Iorda France Presse. Această vizită pre soluţionarea crizei congoleze a fost, adus dovezi care atestă că această
răspundere de la Saigon sau desele să se înţeleagă că actualul regim seara la Cai«*o. nului în asa fel îneît executarea a- după cum era de aşteptat, negativă. acţiune „nu a fost dictată de m otive
comunicate ale guvernului sud-viel- antipopular s-ar prelungi şi în a- Şefii guvernelor ţă rilo r arabe, se cestor proiecte să fie term inată cu cede cu două zile pe a succesoru Moise Chombe s-a grăbit să acorde umanitare, ci a fost menită să-l sp ri
lui acestuia, Moise Chombe, actua
namez au adus o soluţie durabilă în ceastă situaţie. spune în comunicat, şi-au exprim at şase -luni înainte de data fixată. T ot lul prim -m inistru, care va avea un interviu unuia din puţinele coti jine pe Moise Chombe". „Avem do
problemele vie ţii politice din V iet Pe plan m ilitar, scrie agenţia satisfacţia în legătură cu progresul odată. va fi term inat proiectul sta întrevederi im portante cu m inistrul diene congoleze „L 'E to ilc du Con vezi că paraşutiştii care au p a rtici
namul de sud — scrie agenţia fr a n France Pressc, luptele desfăşurate la real realizat in consolidarea rela ţiei de pompare de pe rîul Wazzani, de externe belgian, Paul-Henri go", în cadrul căruia şi-a exprim at pat la această operaţiune nu au fost
ce Presse in comentariul său din 13 1'unh Gia. precum şi recentele a- ţiilo r interarabe. Ei au pus la punct pe te rito riu l libanez". Ia r ziarul „A l Spaalc, asupra situaţiei politice din ..decepţia faţă de poziţia adoptată retraşi., şi că ei continuă să-i ma
ianuarie. Evenimentele desfăşurate tncuri întreprinse de trupele de par planuri detaliate în legătură cu pu A klib a r" menţionează că: „rezolu Congo şi asupra problem elor f i de C yrille Adoula". sacreze pe african i", a spus Obote.
în localitatea Hue sau desele ma tizani în imediata apropiere a Sai- nerea în aplicare a proiectelor ara ţiile care n-au fost publicate se re nanciare belgiano-congoleze In legătură cu propunerea lui In legătură cu ş tirile difuzate de
nifestaţii antiguvernam entale arată gonului, ilustrează agravarea situa be privind exploatarea apelor flu feră la două fe lu ri de probleme — Adoula p rivin d ajutorul Organiza anumite cercuri, p o triv it cărora com
că situaţia e departe de a fi c la ri ţiei. In rîndul observatorilor poli viu lu i Iordan si ale a fluenţilor săi. una relativ la problemele m ilitare, Planul expus de Adoula — su ţiei U n ită ţii A fricane pentru resta portarea forţe lo r răsculate ar pune
ficată. Atenţia observatorilor po li tici din Paris există de mai m ult P rim ii m in iştri ai ţă rilo r arabe, bliniază agenţia citată — prevede bilirea ordinei în Congo, Moise în pericol viata şi avutul cetăţenilor
tici este atrasă acum de o recentă tim p convingerea că o soluţie m ili- menţionează com unicatul, au căzut precum şi la a trib u ţiile comanda îndeosebi tratative cu răsculaţii, Chombe a fost categoric. „Sînt con străini din Congo, Obote a declarat :
declaraţie a şefului guvernului sud- de acord asupra căilor de în m entului armatei arabe unificate, excluderea lui Chombe din trebu vins. a spus el. că nici un congolez „L u c ru rile se prezintă tocmai in
vietnamez. Tran Van Huong. care a tară nu mai este posibilă in V ict- deplinire a planurilor elaborate de iar cealaltă relativ la construirea rile publice, înlocuirea trupelor nu va accepta ca o organizaţie in vers. Se ştie că paraşutiştii şi m er
afirm at că o politică de neutralitate namul de sud. Se consideră in aces- străine de către trupe africane şi ternaţională, fie ea chiar africană, cenarii nu iau prizonieri, ci omoa
ţările arabe în domeniul politic, m i staţiei de pe Wazzani". convocarea unyi congres al tutu să ia adm inistraţia din Congo sub
de felul celei a Elveţiei sau Austriei te cercuri că sosirea celor 2 000 de lita r, tehnic, economic şi ştiin ţific. Din relatările presei rezultă că ror tendinţelor politice congoleze. tutela sa". ră pe orice african bănuit de sim
patie faţă de fo itele răsculate. In ce
va fi o soluţie ideală pentru V iet soldaţi din Coreea de sud nu poate Conferinţa a adoptat 'un num ăr problemele mai ascuţite, şi anume, Acest program. remarcă agenţia Chombe nu a a m in tit nim ic des- priveşte atitudinea răsculaţilor fală
nam. Totodată însă, Huong a arătat contribui la redresarea situaţiei. de 22 de rezoluţii în dife rite dome France Presse. a fost p rim it cu pre propunerea lui Adoula privind de populaţia europeană, unul din e-
nii, care nu vor fi date p u b licită ţii. re laţiile siriano-iralciene şi saudito- evacuarea din ţară a tu tu ro r merce xemptele cele mai concrete il con
S a hotâ rit ca următoarea confe yemenite n-au fost luate în discu interes la Bruxelles. n a rilo r şi trupelor străine şi înlo stituie colonia greacă din regiunea
rinţă a p rim ilo r m in iştri ai ţă rilo r ţie. urm înd să fie reglementate în La sosirea la Bruxelles, Adoula cuirea acestora cu forte furnizate
arabe să aibă loc in luna mai a.c. Paulis, care a fost ocrotită dc fo i
Î n t r e v e d e r i l e lu i E . S a t o tot la Cairo. viitor, in cadrul re la ţiilo r interarabe. a declarat: „A m lansat un plan de O.U.A. El a respins tratativele tele răsculate după sosirea lor".
★
l a W a s h i n g t o n CAIRO 13. Corespondentul Ager- încheierea sesiunii de la Dubna
preş, N. Plopeanu, transm ite: C O N F E R IN Ţ A D E P R E S A
Presa egipteană a publicat m ier MOSCOVA 13 (Agerpres). — R.P.D. Coreene. R D. Germane, R.P.
W ASHING TO N 13 (Agerprcs). — Premierul japonez a insistat asu curi o serie de com entarii pe mar După cum anunţă agenţia TASS, Mongole, R.P. Polone, R.P. Rominc,
P rim ul m inistru al Japoniei, Ki- pra faptului că din diverse motive ginea încheierii lu c ră rilo r C onferin s-a încheiat sesiunea anuală a Co R.P Ungare. U R.S.S.. R.D. Vietnam
salcu Sato. şi-a încheiat m iercuri se istorice şi economice, Japonia va ţei de la Cairo a p rim ilo r m iniştri m itetului reprezentanţilor îm puter au dezbătut raportul p riv ito r la ac A P R E M I E R U L U I F R A N C E Z
ria de întrevederi pe care le a avut trebui să ţină scama de realitate şi ai ţă rilo r arabe şi în legătură cu n iciţi ai guvernelor statelor mem tivitatea in stitu tu lu i pe anul 1964,
în S.U.A. cu preşedintele Johnson, să dezvolte relaţiile sale cu ţara ve comunicatul dat publicităţii m arţi bre ale In stitu tu lu i unificat de cer precum şi problemele legate de dez
secretarul de stat, Dean Rusie. şi m i cină. R.P. Chineză. Cele două gu scara. Ziarul „A l Gumhui*ia~ subli cetări nucleare de la Dubna. voltarea continuă a cercetărilor în PARIS 13 (Agerprcs). — ce „o anum ită încetinire a dezvol
nistrul apărării, Robei t McNnmara. verne se vor consulta asupra pro niază, astfel, că „faţă de unanim ita Reprezentanţi ai R P. Bulgaria, domeniul fizicii nucleare şi a fizicii P rim ul m inistru francez Georges tării economice a Franţei41. El a
Agenţia France Prcsse relatează că blemei chineze atunci clnd va fi ne tea celorlalte ţări arabe. Libanul It. S. Cehoslovace, R. P. Chineze. m arilor energii. Pompidou, a răspuns m arţi întrebă adăugat că „nu este vorba de o
în tim pul vizitei sale oficiale de cesar. Cei doi oameni de stat avi care, pînă in prezent, se eschivase rilo r zia riştilo r acreditaţi pe lingă recesiune în sens clasic. Fluctuaţia
două zile schim burile de vederi pe făcut un schimb de vederi cu p ri de Ja îndeplinirea angajamentelor preşedinţia C onsiliului de M in iş tri unor indici lasă numai sâ se crea
care le-a avut cu preşedintele John luate, a hotărît să înceapă lucrările Şedinţa săptămînală a al Franţei. Referindu-se la holărî- dă că are loc o încetinire a creşte
rea guvernului francez p rivin d re-
son asupra unor probleme interna vire la evoluţia re la ţiilo r Est-Vest, pentru devierea apelor Iordanului conversiunea unei im portante sume rii, poate chiar o stagnare a pro
ducţiei".
ţionale, au fost fructuoase. situaţia în ansamblu din Asia de pe teritoriul său. dvipă ce in iţia l ce de dolari în aur, Pompidou a de
Răspunzînd unei întrebări re fe ri
In ceea ce priveşte relaţiile v ii sud-est, îndeosebi din Vietnam ul de ruse ca aceste lucrări să fie trans Consiliului de Miniştri francez clarat câ nu este vorba de o măsură toare la intensificarea re la ţiilo r d in
toare ale Japoniei cu R.P. Chineză, sud, precum şi in problema dezar ferate pe terito riu l Siriei". PARIS 13 (Agerprcs). — După cum a declarat m inistrul deosebită şi capitală, ci de „aplica tre Franţa şi ţă rile socialiste, p rim u l
îndeosebi in domeniul com erţului, m ării şi nediseminăi ii arm elor nu „Com unicatul comun — sublinia M iercuri a avut loc la Paris şe inform aţiilor, A lain Peyrefitte. în rea unei politici care este promova m inistru a relevat că guvernul fra n
agenţia France Presse subliniază cleare. ză ziarul „A l A luam " — proclamă dinţa săptămînală a C onsiliului de cadrul C onsiliului de M iniştri ge tă de doi ani şi jum ătate şi care cez şi guvernele a lto r ţări consideră
că în tim pul convorbirilor cu Joi, Sato, va pleca la New York acordul guvernelor arabe asupra M in iştri francez sub preşedinţia ge neralul de Gaulle a subliniat că constă în păstrarea unei proporţii că schim burile comerciale sînt avan
„trecerea de la o.situ a ţie in fla ţio n i
neralului de Gaulle.
preşedintele Johnson s-au manifes unde va avea o întrevedere cu U m ijloacelor de executare a tuturor După cum transmite agenţia Fran stă la o situaţie de stabilitate nu im portante a rezervelor de schimb tajoase pentru întreaga lume şi ser
tat puncte de vedere divergente. Thant, secretarul general al O N U. p la n urilo r arabe şi asupra elim ină ce Presse, pe ordinea de zi a şe poate să nu comporte necesitatea vi franceze (70—75 la sulă) în a u r“. vesc cauza păci!.
dinţei au figu ra t probleme sociale nei oarecari adaptări, adaptare la Politica Franţei în acest domeniu, a Pompidou a mai vo rb it în cursul
şi ale situaţiei economice a Franţei care sc procedează în prezent". spus Pompidou. nu s-a schimbat nici conferinţei sale de presă şi despre
m In legătură cu problema fix ă rii sa Această declaraţie, a precizat
la riilo r în industria naţionalizată Peyrefitte, a fost făcută după după intervenţiile făcute de S.U.A. apropiatele sale vizite în India si
P rim ul m inistru a recunoscut că Pakistan, proiectul „Concorde" şi
(sectorul public), prim ul m inistru. expunerea m inistrului de finanţe.
• f ' f ţ ţ s u i S
Georges Pompidou a afirm at că dis G isrard d’Estaing. asupra situaţiei un num ăr de elemente par să in d i despre alte probleme.
cu ţiile pe această temă urmează să economice a Franţei pe 1964
aibă loc cu organizaţiile sindicale P o trivit agenţiei France Presse,
in cadrul procedurii stabilite ante Consiliul de M in iştri francez a dis
rio r de către guvern. Reevaluarea cutat, de asemenea, unele probleme Greva docherilor americani continuă
salariilor va avea loc în trei etape
eşalonate pe o perioadă mai înde referitoare la recenta vizită a lui
lungată. Alain Peyrefitte la Moscova. NEW YORK 13 (Agerpres). — mare a grevei. In tim p cc greva
Greva docherilor americani clin continuă, lid e rii sindicalului interna
porturile de pe coasta A tla n ticu lu i ţional al docherilor din S.U.A.. îm
O e v a d iscuta W i! son B onn şî golfului M exic continuă. Peste preună cu lide ri ai centralei sindi
200 de nave sînt im obilizate în por
cale americane A.F.L.-C.I.O., se stră
tu rile Boston. New York, Philadel duiesc să găsească o form ulă pen
LO N D R A 13 (Agerpres). — în special la problema armatei en phia, New Orleans şi Galveston Pe tru încetarea grevei. L id e rii centra
La Londra s-a anunţat că în tim gleze de pe Rin. al cărui efectiv
pul întrevederilor pe care prim ul se ridică in momentul de fată la \ cheiuri au fost instalate pichete de tei sindicale americane A.F.L.-C.I.O,
greviştilor
grevişti. Pe pancartele
m inistru britanic. H nrokl W ilson, le 51.000 de soldaţi şi ofiţeri, agenţia sint scrise chemări pentru conti au ' luat in iţia tiva m edierii PRnf lif
va avea săptămîna viitoare la Bonn, France Presse scrie că această pro nuarea grevei pînă la satisfacerea tului dintre docheri şi arm atori în-
cu cancelarul R.F. Germane, Lud- blemă va fi dezbătută pe larg in- deplină a revendicărilor formulate. trucît, p o triv it agenţiilor de piesă,
w ig Erhard, vor fi discutate urm ă trucît întreţinerea acestei armate A lţi 5 000 de docheri din porturile guvernul american nu ar mai dis
toarele probleme: proiectul britanic grevează serios balanţa de plăţi a golfului M exic s-au a lăturat grevei. pune de posibilităţi legale prin care
al forţe lor nucleare atlantice; re Angliei deja deficitară. Numai In Agenţiile de presă informează că să ceară un a rb itra j obligatoriu. Se
la ţiile Est-Vest; situaţia forţelor ar acest an costul întreţinerii armatei reaminteşte că pierderile p ricinuite
mate britanice aflate pe Rin, pre engleze de pe Rin se va ridica la şi transporturile de m ărfu ri pe căi de grevă sînt evaluate la 2j m ili
cum si alte probleme ale actualei 85 milioane lire sterline. le ferate şi rutiere spre aceste por
situaţii internaţionale. turi au înregistrat o scădere, ca u r oane dolari zilnic.
Referindu-se la această vizită şi
UN PLAN PENTRU
REGLEMENTAREA SITUAŢIEI DE P R E T U T I N D E N I
DIN CIPRU
LO N D RA 13 (Agerpres). —
Intr-o declaraţie făcută m arţi co
respondentului la Londra al agen ♦ N A V A CU PERNA d e a e r Potrivit ziarului „Kuweit Time“, supra tarabelor cu fructe şi legume
ţiei United Press International, me Uti colectiv al uzinei „Krasnoc zilnic ard aproximativ 7.500.000 ale negustorilor Paşnicii pahidenni
G U YAN A B R ITA N IC A — La diatorul O.N.U în Cipru, Galo Pia Sormovo“ din Gorki a proiectat o metri cubi de gaze, adică o can şi-au satisfăcut repede pofta, rc-
Lusignan a avut loc un m iting za, a precizat că a elaborat un plan navă cu pernă de aer, care se poa titate egală cu consumul zilnic de Irâgîndu-se apoi fără să facă vreo
pentru reglementarea situaţiei din te deplasa pe cursuri de apă in gaze al acestei ţări. victimă
la care au participat m ii de Cipru timpul mişcării sloiurilor dc ghea Cauzele incendiului sint necu
membri ai partidului popular P o trivit agenţiei U.P.I.. planul lui ţă şi in timpul plutăritului, precum noscute. c a l a m it Aj i N A TU R A LE
progresist în sp rijin u l cererii lor Galo Piaza se aşteaptă să fie supus şi pe gheaţă şi zăpadă ÎN R. A. U.
penti-u noi alegeri în Guyana dezbaterilor A dunării Generale a Această navă va putea lua la ♦ UN PREŢIOS DOCUMENT In ultimele zile asupra unor re
ANKARA. — La 13 ianuarie a social al O.N.U. de (a 18 la 27. Pină O.N.U., după ce mai în tii va fi dis bord două tone de încărcături, şi
plecat din Ankara spre patrie dc- in prezent numărul ţârilor care au Britanică. cutat cu reprezentanţii C iprului, in caz de necesitate, va remorca LIN G V IS T IC giuni din R A.U. s-au abătut fur
Icqatia parlamentară sovietică, con ratificai amendamentele amintite a Greciei şi Turciei. mici şlepuri pe cursuri dc apă pu Recent, în arhiva oraşului Tren- tuni puternice, însoţite de ploi a-
dusă dc N. Poc’qonui, membru al ajuns la 50. ţin adinei ein, din Slovacia de vest, a fost bundente. Calamităţile naturale au
Prezidiului Sovietului Suprem al MOSCOVA. — Preşedintele Con descoperit un preţios document provocat numeroase pagube mate
U.R.S.S., care a Iacul o vizită de siliului dc M inlşlri al U R.S.S, A- Moyambic: Lupte între trupele portugheze Nava. denumită ,,Taiga", va fi lingvistic —- „Vocabularum Trium riale. 200 locuinţe au fost distru
noua zile in Turcia, ia invi(a(iii Icxei Kosîqhin, l a prim ii miercuri prevăzută cu o pernă de aer de 30 Linguarum" (latin-slovac-german), se şi o uzină textilă avariată In
M edjlisutui. (a Kremlin pe ministru) afacerilor cm., care va ţi generată de un tipărit in anul 1697. Dicţionarul tre. Cairo şi numeroase oraşe, le
In timpul vizitei. delcqa|ia So externe al Pakistanului, Zulfiqar A ii şi forţele de eliberare motor de turbină cu gaze. Pen era atestat piuă in prezent doar găturile telefonice au fost între
vietului Suprem a) U R.S.S. a avut Dluillo. tru a se uşura dirijarea şi mane tn istoria literaturii. rupte. Se semnalează. dc asemenea.
fn titn iri cil conducători dc stal fiPUXETLES. — M inistrul comer DAR ES SALA AM 13 (Agerpres). ferit pierderi im portante în oameni vrarea navei, s-a prevăzut monta Constituind un important docu morţi şi răniţi in rîndul populaţiei.
turci, cu lideri ai M edjlisutui şi cu ţului al M arii Britanii, Douqlas Jay, P otrivit unui comunicat dat pu şi armament Numai in cursul aces rea a două elice pe piloni. Lungi ment pentru istoria tipăriturilor in
tei lupte au fost ucişi 27 dc soldaţi
cunoscuţi activişti dc pe lărim po a avui marţi la Bruxelles o între b licist» ' S Dar Es Salnam dc portughezi. Lupte crin rene au mai mea navei este de 13 in. lăţimea Slovacia la întretăierea a două se 4 „B A N C A ANTI-FURTURP*
Frontul de eliberare din Mozambic,
litic şi social. — 6 m Ea va puica dezvolta o cole — al XVll-lca şi al X V ///-
vedere cu vicepreşedintele Comisiei in ultim ul tim p intre trupele por avut loc în ultim ele zile in regiu viteză dc 30 km pe oră. La Rcsana. in regiunea Veneţia,
DELIII. — In capitala Indici , au Pieţei comune, Robei! M arjolin, şi tugheze de ocupaţie şi forţele de nea Mociainboa Da lVaîa. U nităţi Ica — dicţionarul urmează să fie se cflă o bancă neobişnuită, pore
avut loc mar{i scara ciocniri intre cu Jcan Roy, membru al acestei ale mişcării de eliberare au atacat, * IN C E N D IU L DIN KU W E IT restaurat. clită „flanca anti-furturiRănii se
poliţie şi un marc număr dc lu comisii, cu care prilej au fosl dis- eliberare naţională din Mozambic de asemenea, postul adm inistrativ atlă închişi Intr-o casă construită
crători municipali, care au orqa- cutalc o scrie de probleme leqa- au avut loc lupte înverşunate. Un portughez din capitala provinciei Incendiul izbucnit acum două ŞI AU P O TO LIT FOAMEA dintr-un material care rezistă la
nîzal o demonstraţie corind* eli !e, în .specia), dc perspectiva ne detaşament portughez, prins intr-o Chai re. unde nu capturat însemnate săptămini la una din sondele din In timp ce coloana du reclamă arme de foc, iar casierii servesc
berarea celor 70 dc persoane ares gocierilor tarifare iniţiale in cadrul ambuscadă in regiunea Diaca. a su cantitâţi de arme şi provizii. Kuweit continuă. Acesta este ccl a unui circ sosit in oraşul italian publicul de după un perete dc
tate în cursul qrevei dm decembrie. „rundei Kcnncdy'*. mai mare incendiu înregistrat vreo Neapole trecea pe lingă o piu fa.
Poliţia a lacul uz de qaze Iierî- ROMA. — La chemarea principa cristal blindai, înalt pină în ta...n.
moqene pentru a risipi demonstra lelor uniuni sindicale — Confede dată in industria petrolieră din ciţiva elefanţi, care mergeun tu Toate uşile sint blindate, iar chc.lz
ţia. Un număr dc 19 persoane au raţia Generală a M uncii din Italia, Ş T IR I S P O R T IV E Kuweit, provoctnd pagube uriaşe. fruntea coloanei, s-au năpustit a- au o construcţie foarte com plicai.
lost rănile, iar 15 au losl arestate. Confederaţia sindicatelor oamenilor
CIUDAD DE PANAMA. — Aqcn- muncii din Italia şi Uniunea ita Cursa automobilistică raliul Echipa de box „Duna»" (R.P.
(la Associzlcd Press inlormează câ liană a Muncii — 49.C00 dc munci Monte Car'o Bulgaria) va evolua in ţara noastră
la Ciudad dc Panama a avut loc tori din industria de cauciuc au
marţi scara un mare mitinq al stu începui o serie de qreve de scurtă MONTE CARLO 13 (Agerpres).— Vineri soseşte in Capitală echipa
denţilor panamezi la care numeroşi durată in sprijinul încheierii învii Peste 270 de echipaje, reprezen- bulgară ele box „D unav" Boxerii
vorbitori au cerul abrogarea trala- nou contract ce muncă care să lină tinrl 23 dc târî, sînt angajate în bulgari vor în tîln i duminică la Ga
lu lu i dintre S.U.A şi Panama pri seama de creşterea costului viojji. lupta pentru cucerirea celei de a laţi echipa locală. Constructorul, iar
vind folosirea canalului, încheiat CARACAS. — Asociaţia ziarişti 49 â ediţii a cursei autom obilistice mărfi de la ora 19. în sala Floreas-
în 1903. După miting, coloane de lor, C cninlu un'lară a m uncitori raliul Monte Carlo, caic va începe sca din Capitală, oaspeţii vor prim i
manitcslanti s-au îndreptat spre lor din Venezuela, Partidul naţio la 16 ianuarie şi se va încheia la replica form aţiei Progresul Bucu
zona canalului, aflată sub adminis nal revoiuţ onar, Avangarda popu 23 ianuarie. P rintre participanţi *se reşti.
traţia americană Poiî|»a a împrăş lară nationr.lă, Frontul naţio află autom obilişti din Anglia. Ita Campionatul oraşului Bucureşti
tiat pc demonstranţi, folosind bom nal al opoziţiei, precum şi lia, Suedia. R.F. Germană. U.R.S.S.,
be cu qaze lacrimoqenc. Unul din alte partide şi organizaţii d n R.P. Polonă, Portugalia, Monaco. la hochei pe gheaţă
tre manifestanţi a (ost rănit, iar alţi Venezuela au cre :l lin comllet Franţa şi alte ţări. U ltim a etapă Partea a doua a cam pionatului o-
20 au lost arestaţi. dn luplă pentru lib e rtn lcj presei. a competiţiei va cuprinde o probă raşului Bucureşti la hochei pe ghea
M A N ILA . — Potrivii Inform aţii Comitetul a losl înfiinţat în leqă- de viteză pe un ciiT uit în apropiere tă a luat slîrşit. In ultim ele meciuri
lor publicate in presa filipineză, au fură cu iniroduccrca în parlament de Monte Carlo. disputate la patinoarul a rtificial
torităţile au începui larqi opera a unui proiect dc leqo privind rc- Festivalul de şah de la Bcvorwijk ,.23 August", Steaua a învins cu
ţiuni dc pedepsire împotriva (oiţelor qlemenlarea activităţii orqane’or dc 12—3 pe Dinamo şi Constructorul
patriotice din această ţară. In pro presă care prevede amenzi, pedeap (Olanda) cu 10— 1 pe Olim pia
vincia Pampanqa, la aceste opera sa cu detenţiune şi cile măsuri re MAG A 13 (Agerpres) — U ltim a parte a cam pionatului
ţiuni participă rprox'im aliv 2.000 presive pentru difuzarea de infor In cadrul festivalului dc şah de începe joi o dată cu desfăşurarea
de soldaţi. Şeful statului major al maţii cc sint considerate „subver la Beverwîjlc (Olanda) a început meciului Dinam o-Olim pia (ora 20)
forţelor armate ale Filipinclor, ge sive" sau „îndreptate împotriva re- luni şi turneul internaţional fem i In clasament conduce Steaua cu 8
neralul Santo.s, a declarat că forţele qimului social". nin la care participă si campioana puncte, urmată de Dinamo cu 6
patriotice acţionează îndeosebi în LUSAICA — Precedentele 7.ainbi- tării noastre Alexandra Nîcolau. In puncte şi Ştiinţa cu 4 puncte
reqiun'lc rurale şi ar putea in flu el, Keuncth Kauncfj, a anunţat că prim a rundă şahista roinînă a în- (Agerpres).
enţa desfăşurarea apropiatelor ale în cursul lunii viiloarc între re vins-o pe olandeza Eoodzant iar
geri prezidenţiale. prezentanţii Angliei şi Republicii in runda a doua a făcut remiză cu
NEW YORK. — La sediul N aţiu Zambia vor începe tratative în ve poloneza Konarlcowskn După două P R O N O E X P R E S
nilor Unite s a enunţat că Dane derea acordării unui ajutor finan runde în clasament conduce Fanny
marca şi Iranul au ratificai amen ciar care va contribui la lichidarea Keemskerk (Olanda) cu două punc La tragerea Pronoexprcs din 13
damentele aduse la Carta O.N.U. te — urmată de Alexandra Nicolau. ianuarie 1965 s-au extras din urnă
privind mărirea numărului membri datoriilor moştenite de Zambia dc Tîm m er (Olanda) şi R. Jovanovici următoarele numere:
lor Consiliului de Securitate dc la la defuncta Federaţie a Rhodesici 23, 29, 42, 46. 48. 33
II la 15 şi ai Consiliului economic şi şi Nyasalandului, (R.S.F. Iugoslavia) fiecare cu cîte rezerve: 44, 45 FRANJ A. — M arile bulevarde ale Parisului acoperite cu zapada.
1,5 puncte. Fond de prem ii: 564 256 lei.
Redacţia şl admlnlslrotla ziarului» str. Dr Petru Groza nr 25 telefon 15 88. 12 75, 15 85 20 78 Taxa plAliia in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T R nr 263.320 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul: lntreprioderea Poligrafica Hunedoara Deva 40.065