Page 41 - 1965-01

,4
\ h u tn d c a rs -D e v a
P R O L E T A R I DIN T O A T E T A R I L E UNI ŢI V A i ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV
C ITIŢI

IN N UM ĂR UL AL TRATATULUI DE LA VARŞOVIA
D E AZI Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia.
La 19 ianuarie a.c. se va întruni (a Varşovia Comitetul Politic
măsmâsssis 3.760 litri lapte pe cap dc va­ Se dezvoltă industria carboniferă
0 Experienţa înaintată larg
(Agerpres)
obţinui
răspjndilă
Cum am
că furajată;
@ Stagiunea actuală şi pre­
mierele ei;
(pag. 2-a)
® In cea mai tînără secţie; din tara noastră
© Orqanl2ăm temeinic mun­
ca de gospodărire şi înfrum u­
seţare; Industria carboniferă din ţara Jiului, la Paroşeni şi Rovinari. O
(pag, 3-a) noastră cunoaşte în fiecare an o dez­ serie de utilaje de construcţie mai
voltare continuă. Numai in 1964, veche şi cu randamente scăzute vor
$ De peste hotare; pentru sporirea capacităţilor de pro­ fi înlocuite. Se va extinde mecani­
ANUL XVII Nr. 3124 VINERI 15 IANUARIE 1965 4 pagini, 25 bani (pag 4-a) ducţie şi modernizarea m inelor de zarea o p e ra tiilo r.d e tăiere. încărca­
cărbuni au fost alocate fonduri de re şi transport a cărbunelui, a ti t în
investiţii de aproape un m iliard lei. subteran, cît şi la suprafaţă. In sco­
Concomitent cu dezvoltarea exploa­ pul dotării tehnice a minelor, s-a
REALIZAREA Şl DEPĂŞIREA ANGAJAMENTELOR tă rilo r existente, au in tra t in pro­ prevăzut procurarea de utilaje în
ducţie mine noi pe Valea M otrului, sumă de circa 300 m ilioane lei, din
în regiunea Crişana şi in bazinul care peste 70 la sulă voi- fi livrate
LA FONTĂ, CU COCS ECONOMISIT carbonifer Comăneşti. dc industria noastră constructoare
Pentru dezvoltarea în continuare de maşini.
a industriei carbonifere, s-au alo­ Investiţiile făcute şi alte măsuri
cat anul acesta investiţii de peste tehnico-organizatoriee vor face po­
1,2 m iliarde lei, din care aproape
ACOLO stru cţii şi montaj. Vor continua ast­ sibil ca in anul acesta să se extragă
700 milioane pentru lucrări de con­
o producţie de cărbune cu 8 la sută
fel lucrările pentru punerea în ex­ mai mare decît în 1064.
ploatare a unor mine noi în Valea (Agerpres)
DE UNDE A PORNIT

Extinderea metodei cofrajelor glisante
INIŢIATIVA Constructorii şi-au propus să ex­ pentru executarea scheletului de
beton şi a zidăriei unei clădiri cu
tindă anul acesta metoda de înaltă
productivitate a cofrajelor glisante, zece etaje era nevoie de cel puţin
nu numai la ridicarea c lă d irilo r in­
O BILANŢ RODNIC partid a fost îm bunătăţit şi de a- dustriale. de locuinţe şi sodal-cul- trei luni, acum această lucrare se
face în circa 30 de zile. De aseme­
* HOTĂRÎREA COMUNIŞTILOR ccnsiă dată. turale, ci şi la dife rite tip u ri de si­ nea, folosirea cofrajelor glisante a
6 SE IAU MĂSURI OPERATIVE P cniru ta hotăi'îrea să devină fap­ lozuri, tu rn u ri dc răcire etc. permis reducerea consumului de ma­
tă, conducerea tehnico-adm inislratî-
• CE SPUN PRIMELE REZULTATE P iin tre avantajele tehnico-econo* terial lemnos în medie cu 30 la sută.
vâ, la îndem nul organizaţiei de mice ale acestui procedeu perfecţio-- Utilizarea pe scară largă a cofra­
partid, a întocm it u#i plan de mă­ nat şi extins continuu de specia­ jelor glisante este asigurată şî de
A m il trecut fu rn a lişlii secţiei a suri tehnico-organizatoriee bine gin- liş tii din ţara noastră, se numără faptul că întregul u tila j necesar şan­
TT-a furnale de la C. S. Hunedoara dit. In el s-au prevăzut printre a l­ viteza mare de execuţie şi posibili­ tierelor de construcţii se realizează
au pornit valoroase in iţiative me­ tele ridicarea tem peraturii aerului tatea de a lucra pe tim p friguros. în ţara noastră.
nite să conducă la reducerea con­ cald insuflat în furnale la peste 900 Astfel, dacă după metodele clasice (Agerpres)
sum ului specific de cocs pe tona de grade Celsius, folosirea diuzelor căp­
fontă. Despre felul în care au evo­ tuşite si răcite a r apă. prevenirea
luat ele, ajungîndu-se la iniţia tiva o p ririlo r accidentale, îm bunătăţirea
p iiv in tl realizarea şi depăşirea an­ aprovizionării şi multe altele. La
gajam entului La fontă, cu cocs eco­ gazeta de perete a secţiei au apă­ Pentru buna deservire a populaţiei
nomisit, cum a fost îmbrăţişa la şi rut două articole. P rim ul: „Spor la
extinsă la celelalte colective de fur- muncă în noul an", semnal de pre­ Conducerea cooperativei meşte­
nalişii din regiune, s-a scris ade­ şedintele com itetului sindicatului de şugăreşti „D rum nou" din Hunedoa­ la buna deservire a oam enilor m un­
sea in coloanele ziarului nostru. Au secţie, cheamă colectivul de m uncitori, ra, în dorinţa de a îm bunătăţi cît cii din acest centru muncitoresc.
fost înserate şi frăm intăi ile oame­ ingineri si tehnicieni să desfăşoare o Conducerea cooperativei „D iu rn
nilor. strădaniile lor pentru a găsi întrecere însufleţită pentru realiza­ mai m ult deservirea populaţiei a nou" din Hunedoara se ocupă cu
cele mai netede căi spre succes. rea şi depăşirea angajam entului a- luat măsura de a renova, moderniza răspundere şi de extinderea reţelei
şi a dota cu m obilier nou. maşini şi
de unităţi. Astfel, se vor în fiin ţa o
Cu ocazia ultim ei adunări gene­ mial In fontă pe 1965. cu cocs eco­ diverse utilaje un număr de 11 u- ■croitorie şi o frizerie pentru copii, o
rale din J964, care a avut loc în nomisit. Cel de al doilea: „Instala­ cojocărie, o u n ita te pentru călcat
luna decembrie, com uniştii de la sec­ ţiile electrice si mecanice la înăl­ nităţi. De asemenea, în prezent se confecţii şi lenjerie, o vopsîtorie de
ţia am intită au făcut bilanţul reali­ ţimea sarcinilor din anul 1965“. vo r­ continuă lucrările de construire a piele şi altele.
zărilor. Acesta a fost cît se poate de beşte despre hotăi'îrea colectivului i&fci unui mîcrocomplex cu mai multe S N ICO LA fi
rodnic; mai m ult de 38.000 tone fon­ de la întreţinere de a s p rijin i in i­ secţii la Ghelar, care va contribui corespondent
tă produsă peste plan cu cocs eco­ ţiativa, arălînd concret cum va asi­ DEVA; Vedere din centrul o ra ş u lu i_____
gura ridicarea tem peraturii aerului
nomisit. Angajamentul anual a fost
deci, îndeplinit şi depăşit. Dar. sco­ cald la peste 900 grade Celsius, pre­
pul adunând n-a fost propriu-zis venirea o p ririlo r accidentale şi re­ lipsei unor repere de piese, fapt ce
trecerea în revistă a succeselor din ducerea duratei reparaţiilor plani­ trebuie să determine conducerea în­
ficate — factori de seamă ai succe­ Noul cargou
anul care s-a scurs, ci analiza po­ PREGĂTIREA UTILAJULUI AGRICOL tre p rind erii nr. 12 de aprovizionare
sib ilită ţii ridică rii lor pe o treap­ sului. A fost schimbată complet şi din Simeria să ia măsurile cores­
tă superioară în anul 1965. agitaţia vizuală din incinta secţiei. punzătoare pentru a nu provoca
Pe unul din panouri este scris: „Cnu- romînesc-„Deva“
Discuţiile au fost pline de însu­ Pentru buna desfăşurare a repa­ mai mult de 85 la sulă din numă­ greutăţi u n ită ţilo r beneficiare.
■ Deosebit de im portant este ca in
fleţire. Au vorbit m ulţi furnal işti cu perişiî, ridicînd temperatura acrului G. A. S. raţiilor, la începutul lunii decem­ rul tractoarelor prevăzute, iar la atenţia com isiilor de recepţie din
experienţă, dintre cei care au îns­ cald insuflat în furnal cu 100 gra­ Cargoul „Deva" dc 4 500 tone este brie â anului trecut, prin grija trus­ semănători reparaţiile s-au făcut în cadrul fiecărei gospodării de stat să
cris pe graficele anului 1964 lin ii de Celsius vom reduce consumul de prim ul dar din acest an făcut flo ­ tului regional Gostat s-a organizat o proporţie de peste 75 la sută.
cocs cu 40 kg.". Pe un altul se poa­ consfătuire la gospodăria de stai din După cum reiese din datele comu­ stea in permanenţă exigenţa faţă de
mereu ascendente. P rim -to p iio rii Pe­ te vedea o chemare adresată furna- tei noastre m aritim e comerciale, de Pctreşti, unde s-a insistat îndeosebi nicate trustului regional Gostat, pină calitatea reparaţiilor. In acest scop
tru Lipsa şi Alexandru Olaru au 1 işti lor, arătîndu-li-se ce cantitate de constructorii navali din Galaţi. Noua An de an gospodăriile agricole de asupra modului de organizare a la sfirşitul prim ei decade a lunii ia­ este necesar să lie în tă rit controlul
arătat că deşi s-n muncit bine si cocs trebuie să economisească pen­ navă roininească care dispune de stat din regiunea noastră au fost muncii, asupra calităţii lucră rilo r şi nuarie erau reparate şi revizuite 83 pe faze de lucrări, astfel îneît o ri­
s-au obţinut rezultate bune. mai tru realizarea celor 4000 tone fontă motoare puternice, instalaţii şi a- dotate cu lot mai multe tractoare respectării graficelor de încărcare a tractoare, coca ce reprezintă 00 la ce defecţiune constatată să fie în­
sint rezerve în ridicarea tempera­ peste plan. paratc moderne de navigaţie, a ple­ şi maşini agricole. Aceasta a per­ atelierelor. Această măsură a avut sută din prevederi, la semănăturile lăturată cu operativitate. Este bine
tu rii aerului- «<ld. respectarea do­ cat In prim ul voiaj. mis creşterea continuă a ,gradului un efect -pozitiv, rezultatele ei con— ■ C r^tiu pioase .lucrările reşpecii.ve totodată, să se pună un accent, mai
zării şi îm bunătăţirea sistemului de — Acest angajament esle depăşit, Cargoul „P ctrila " de 1.600 tone de mecanizare a lucrărilor, începind civlizîfidu-se în realizările satisfăcă­ mare pe ridicarea nivelului dc cu­
aprovizionare. Lăcătuşul Constantin spunea zilele trecute iov. Nicolne — a 3-a navă de acest tip, ou care de la pregătirea terenului şi pînă toare pe care le-au înregistrat ma­ se efectuaseră in proporţie de 88 la
sci ti. la semănători le pentru porumb
noştinţe profesionale al mecaniza­
Samoilă s-a referit la îm bunătăţirea llann, secretarul organizaţiei de ba­ a fost înzestrală flota noastră m ari­ la recoltat. Intensificarea gradu­ joritatea unită ţilor în ceea ce p ri­ 60 la sută. la cultivatoare 55 la sută, torilor. insistîndu-se asupra legării
ză de pe schimbul D. Felul în care
ca lităţii re viziilo r şi reparaţiilor, la a început activitatea in noul an a timă comercială — a părăsit şi ea lui de mecanizare a lucrărilo r agri­ veşte pregătirea u tila ju lu i necesar iar la .grapele cu discuri 77 la sulă. conţinutului le cţiilo r ce se predau
prevenirea o p ririlo r accidentale. Tot dovedit că putem ceva mai mult. portul Constanta, plccînd în prim ul cole reiese în evidenţă dată preci­ pentru executarea la tim p şi în bune Unele râm îneri în urma s-an con­ la cercurile care funcţionează în
despre menţinerea instalaţiilor in De aceea, ne-am propus să ne îm ­ său voiaj cu m ărfuri rom incşli pen­ zăm că în anul trecut volum ul a- condiţii a lucrărilor din campaniile cadrul învăţăm intului agrozootehnic
bună stare de funcţionare a vorbit bunătăţim angajamentul. In loc de tru portul Beirut cestor lucrări executate pe 1 ha e- agricole ale anului curent. Pină în statat la gospodăriile de stat din Pe- de problemele practice privind func­
treşti şi Călan. Analizînd
această
şi electricianul Avram Crişan. 4000 tone fontă peste plan cu cocs chivnlea/ă cu peste 7 hanlri. O dată prezent cel mai însemnat volum de stare de lucruri, la G AS. din Pe- ţionarea si exploatarea tractoarelor
,,Prin urmare, rezerve avem. au economisii, ne-am angajat să dam La construcţia cargoului muncito­ cu mărirea parcului de maşini şi lucrări faţă de prevederile planu­ tresli au fost stabilite măsuri p ri­ si m aşinilor agricole.
spus comuniştii. In anul care .s-n rii de la Uzinele mecanice din Turnu tractoare a sporit sim ţitor şi vo­ lui s-a efectuat la gospodăriile de
scurs au fost create condiţii noi. Cele 5000 tone. Pină acum (esle vorba Severin au realizat im portante sim­ lumul lu cră rilo r de reparaţii .şi re­ stat din Alba lulia si Gelmar. La vind reorganizarea echipelor care Rezultatele pe care le-au înregis­
4000 tone fontă ce ne-am propus să de prima decadă a lunii ianuarie) p lifică ri la suprastructură, asiguri», vizii re trebuie făcute la utilajul G.A.S. din Alba Tli 1 ia, spre exemplu, lucrează la reparaţii, fapt ce va per­ trat pînă acum lucrătorii din G.A.S.
Ic dăm peste plan in 1965 vor pu­ am înregistrai o economie la con­ du-i în acelaşi tim p o mai bună sta­ agricol. s-a term inat repararea plugurilor, mite ca şi unitatea respectivă să se la repararea tractoarelor si maşini­
tea fi realizate numai cu cocs eco­ sumul de cocs de 24 tone Rezulta­ bilitate în marş, o viteză sporită si P otrivit prevederilor planului de grapelor cu discuri si semănătorilor încadreze în termenul prevăzut pen­ lor agricole, hărnicia şi entuziasmul
tru terminarea pregătirii u tila ju lu i
nom isit". Hotăi'îrea lor a fost adusă tul nu oglindeşte pe deplin posibi­ condiţii optime dc confort pentru reparaţii stabilit. în gospodăriile de pentru porumb, iar la tractoare lu­ agricol. Asemenea măsuri este ne­ cu care lucrează în continuare sînt
la cunoştinţa masei de m uncitori cu lită ţile noastre. Am avut de făcut echipaj. stat este necesar să se efectueze in­ crarea respectivă s-a realizat în cesar să se r« şi la G A S. din Călan. o confirm are a dorinţei lor de a
ocazia dezbaterii cifrelor de plan. faţă unei greutăţi obiective. De a- Tonajul total al naşelor flotei noa­ tervenţii la 140 tractoare, 35 semă­ proporţie de peste 80 la sută. Dc a- pregăti cit mai bine utilajele, pentru
Ki au prim it-o cu toată căldura. Iar cum însă, am intrat in plin... stre m aritim e comerciale este în pre­ nători pentru păioase. 66 semănă­ semenea, la G.A.S. din Gelmar Ivste aclevădat că într-o oarecare a le asigura funcţionarea neîntre­
planul de măsuri preconizat de a- zent dc peste 6 ori mai marc decît tori pentru porumb. 55 cultivatoare, s-au făcut intervenţiile necesare la măsură reparaţiile nu se desfăşoară ruptă în cam paniile agricole ale a-
dunarea generală a organizaţiei de G îl. COMŞUŢA în 1959. 54 grape cu discuri şi alte utilaje. la nivelul po sib ilită ţilo r din cauza ceslui an.
AGENDĂ DE ÎNTRECERE 1965

Complexul C.F.R, Petroşani

D E 1 4 S U B R E D A C Ţ IA

N O A S T R Ă V O L U N T A R Ă

La repararea In bune eoncliţiuni a
Muncitorii din cadrul com­ vagoanelor trebuie menţionat apor­
plexului C.F.lx. Petroşani con­ tul lăcătuşilor Iosif Bostan, Con­
tinuă să desfăşoare o largă stantin M itio i, Gheorghe Motoi şi
întrecere socialistă pentru ob­ Constantin Obeanu.
ţinerea unor rezultate de pro­ TRIPŞA REVENTE
ducţie cit mai însemnate. Du­ inginer
pă primele zece zile din a-
cest an, pe graficul întrecerii
au apărut primele realizări. Fără deranjamente
La circulaţia trenurilor de călă­
A fost redusă ficul de circulaţie contribuie în mare
tori şi marfă fără devieri de la gra­
staţionarea vagoanelor măsură şi buna întreţinere a apara­
telor T.T.R. Pentru- a realiza o cit
mai bună întreţinere a acestor apa­
M uncitorii ceferişti din staţia Pe­ rate. m uncitorii din cadrul secto­
troşani acordă o atenţie deosebită rului T.T.R. Petroşani nu precupe­
reducerii tim pului de staţionare a ţesc nici un efort. M uncind cu elan.
vagoanelor în tranzit cu manevră. fură întrerupere ziua şi noaptea,
Organizînd bine munca ş l urm ărind m uncitorii noştri au făcut ca în
îndeaproape toate vagoanele cc primele zece zile ale acestui an să Studenţii Biro Zotica şi Du|u lescu Dan, din anul I al In slitu lu lui de mine din Petroşani, se pre­
tranzitează, ei au reuşit să reducă nu se înregistreze nici un deranja­ gătesc pentru prima lor sesiune de examene universitare. F oto: N M OLDOVE AN U
staţionarea acestora în tranzit cu ment.
manevră cu 3.4 la sută. La această CRISTESCU IO A N A
realizare o contribuţie de seamă a telefonistă
fost adusă de tura condusă de Toa- caz primind pe parcurs explicaţiile
chim Oprea, din rîndul căreia s-a necesare din parlea gazdelor.
evidenţiat in mod deosebit partida A crescut viteza ACTUALITATEA © La cooperativele agricole dc
de manevră I, al cărei şef este Du­ producţie dîn Vinerea şi Romos,
m itru M urăreţ. de circulaţie a trenurilor raionul Orăşlie, a lost încheiată
CONSTANTINESCU TEODOR ieri acţiunea dc stropire a pomilor
impiegat de mişcare conlra bolilor şi dăunătorilor. La
Urm ărirea îndeaproape a circu­ Q ,,Un buchet de melodii" — tetului de partid va expune confe­ Vinerea au lost stropiţi 9.000 de
rinţa „Popoarele lum ii vor pace".
In cele mai bune condiţii laţiei tre n urilor de marfă este în aşa se intitulează spectacolul de După expunere, orchestra de muzi­ pomi in plantaţia tînără, iar la Ro­
centrul atenţiei tuturor operatorilor
muzică uşoară pc care formaţia de
de la R.C.M. Petroşani Asigurînd o estradă a clubului muncitoresc din că populară, de pe lînqă club, va mos 5.000 de pomi în livadă pe
La revizia de vagoane se manifes­ circulaţie fără devieri de la gra­ Simeria îl va prezenta în ziua de 17 prezenta în faţa participanţilor un rod. La aceste Stropiri s-a lucrat in­
tă o permanentă preocupare pentru ficul de circulaţie, operatorii R C. Ianuarie în sala „A rta " din Deva. program artistic. tens cu un număr de 4 pompe folo-
ca toate trenurile expediate din au reuşit ca în primele zece zile al'e La realizarea acestui reuşit spec­ © La cooperativa agricolă de sindu-sc ulei horticol şt Dibulox.
Petroşani să circule în cele mai op­ acestui an să îmbunătăţească viteza tacol îşi vor da concursul soliştii producţie din Pricaz, raionul Oraş- @ De curînd, un grup dc cintă-
time condiţii de regularitate şi si­ comercială a trenu rilor dc marfă cu de muzică uşoară Stela Borza, A- tio, a avut loc un valoros schimb reţi de muzică populară romincas-
guranţă. Muncă tuturor lăcătuşilor 32.5 la sută. In acelaşi tim p a cres­ drian Popa, A Miheţ, Emilia Şu- de experienţă privind problemele cn din Bucureşti şi Sibiu în frun­
de revizie şi a meseriaşilor a făcut cut şi regularitatea circulaţiei tre­ vaîna. M ioriţa Munteanu şi Caro- dc orqanizare a muncii în sectorul te cu Ion Cristorcaiui au fost oas­
ca cele 125 trenuri compuse aici nurilor, ntingindu-se un procent de lina Ardelean, iar momentele ve­ vegetal şi animal. La acest schimb peţii membrilor cooperativei agri­
l*[ sect*a tricotaje a Fabricii „Sebeşul“ din Sebeş lucrează şi Ma- să ciivule. pe întreaga distanţă, fără 97,23 la sută. De asemenea, a fost sele vor li prezentate de Iulius Mo- de experienţă au participat specia­ cole de producţie din Apoldul de
iia. Ţii lea. Muncind cu hărnicie, st răduindu-se necontenit să-şi ridice abateri de la graficul de circula­ redus cu 19.4 la sută rula ju l vagoa­ raru şi Mihai Grigoraş. lişti de la consiliul agricol raional, Jos, raionul Sebeş Cu acest prilej,
nivelul profesional, ca reuşeşte să-şi depăşească planul în fiecare lună ţie. In aceeaşi perioadă s-au repa­ nelor dc marfă. M uncitorii ceferişti © Periodic, la clubul IC.S. H u­ ingineri, preşedinţi şi brigadieri din in faţa a pcslc 200 de cetăţeni s-a
In medie cu 30 la sută şi să dea numai produse de bună calitate. rat un număr de 79 vagoane, cu de­ din cadrul R.C.M. Petroşani sint nedoara, Iia faţa constructorilor se cooperativele agricole de producţie prezentat un bogat concert de mu­
taşare. hotărîţi ca în continuare să obţină lac informări politice pc teme in­ (îin raionul Orăşlie. In aceeaşi 2i, zică populară romînească. A rtiştii
Aceste merite de altfel, i-au adus titlul de evidenţiata în întrecerea so­
Pentru activitatea depusă s-au e- noi si im portante realizări. terne şi internaţionale Astăzi, Iov, participanţii au vizilat fermele de au fost răsplătiţi cu vii aplauze dc
cialistă consecutiv în toate lunile din an.nl 1964. videnţint turele conduse de Dum i­ H. IU L IA N Lazăr Frenţoni, membru al comi­ animale ale cooperatorilor din Pri­ călre spectatori.
Fotografia ne-o reprezintă la locul de muncă. tru Simionescu şi Gheorghe Neaţă. operator R.C.