Page 42 - 1965-01

Nr. 3124
Pag. 2 Drumul socialismului

In „Editura r"
ÎN U N I T Ă Ţ I L E A G R I C O L E :
a apăruţi volumul_:

RIENJA NTATÂ „Cîntece împotriva

morţii" de e. jebeleanu
se ţine seama de producţie. După Volum ul „Cîntece îm potriva mor­
LARG RÂSPÎNDSTA stabilirea norm elor de furajare şi ţii" cuprinde trei cicluri de poezii,
respectiv a ra ţiilo r, consiliul gospo­
încadrate dc două poeme („Prolog"
dăriei a avut g rijă ca furajarea va­
ci lor să se facă în mod corespun­ şi „Ziua cu trandafiri"), a căror te­
zător. De aceea, zilnic specialiştii mă m ajoră este afirm area puternică
a celor mai de seamă valori
ale
Cum am obţinut 3.760 litri lapte din unitatea noastră au trecut pe um anităţii îm potriva a tot ce poate
la ferma de vaci pentru a supra­
fi în epoca noastră p otrivnic om ului,
veghea modul în care se desfăşoară
aspiraţiei sale continui spre fe ri­
activitatea. Deficienţele constatate
cire. Legînd de sim bolul întunecat
cu ocazia acestor controale se adu­
pe cap de vacă furajată ceau im ediat la cunoştinţa condu­ al M o rţii toate racilele monstruoase
cerii gospodăriei care lua în mod pe care le-a generat capitalism ul —
operativ măsuri eficiente de reme­ fascismul, războiul, mizeria, şoma­
Una din cele mai im portante sar­ m alelor am dobîndit şi rezultate diere şi înlăturare a neajunsurilor. ju l — poetul Ic opune valorile V ie ­
cini care stau in faţa lu cratorilor bune. Aş vrea să ilustrez acest fapt Obţinerea rezultatelor bune în pro­ ţii, legate indisolubil de idealurile
din G.A.S. este sporirea produc­ prin cîtcva exemple. M ergind pe ducţie la ferma de vaci în cursul n- socialismului, ale păcii şi prieteniei
ţiilo r animaliere. T inind seama de a- linia selecţiei şi a ap licării norme­ nului precedent se datoreşte în mare intre popoare. Un sentim ent de a-
cest lucru consiliul gospodăriei noas­ lor de zooigienă am reuşit ea de măsură şi faptului că am pus un dîncă solidaritate umană însufle­
tre de stat a m ilita t consecvent în la vaca „Porum ba" să mulgem anul accent mare pe organizarea m un­ ţeşte toate versurile cuprinse in a-
cuibul a n ilo r precedenţi pentru rea- trecut în cursul unui ciclu de lac- ţii. Fiecare în g rijito r a avut în p ri­ eest volum, in care poetul găseşte
li/arex^ unor cantităţi tot mai rid i­ tntie 7.500 litri de lapte. De aseme­ m ire cîte 12 vaci pe care le-a hră­ în acelaşi tim p accente patetice de
cate de lapte. E fo rtu rile depuse in nea, de la un grup de 4 vaci am nit in mod corespunzător. D intre ei ură îm potriva exploatării capitalis­
acest sens de către lucrătorii, teh­ obţinut producţii între 5,000-6.000 l i ­ aş vrea să amintesc pe tov. losif te. a suferinţelor aduse de ea şi ac­
nicienii şi ingin e rii u n ită ţii noastre tri de lapte. Iată deci unde se poa­ Joca, care a realizat de la lo tu l de cente de cald entuziasm şi de gin­
au fost încununate de succes. In te ajunge p rin tr-o muncă perseve­ vaci pe carc-1 are in în g rijire , peste găşie atunci cînd cîntă veşnica ti­
u ltim ii doi ani am reuşit să obţi­ rentă şi prin aplicarea consecventă prevederile planului, 110 hl. lapte, nereţe adusă de socialism sau sen­
nem de la fiecare vacă furajată che a selecţiei anim alelor. losif. Zaharia, care a obţinut 85 ht., timentele curate de dragoste.
Realizate la un înalt nivel artis­
3760 litr i de lapte. Am acumulat Concomitent cu aplicarea ei am a- Ioan Bulbucan care a muls peste E m ilia Chiriţa, de la b ib lioteca tic, versurile din volum ul „Cîntece
deci o experienţă bună pe linia spo­ sigurat şi o hrănire corespunzătoare plan 57 hl. şi a lţii. D atorită stră ­ raion ală din H aţeg, găseşte in ra/- îm potriva m o rţii" reprezintă o va­
rim continue a producţiei de lapte. a vacilor de lapte. Pentru aceasta daniei depuse de către lu cră to rii u- STA G IU N EA A C TU A LA turi p en tn i fieca re cititor — cartea
De la bun început trebuie să arăt ne-am străduit ca furajele grosiere n ită ţii noastre pentru sporirea pro­ loroasă contribuţie Ia înflorirea poe­
că orientarea consiliului gospodăriei şi suculente pe care le-am produs în ducţiei de lapte, în anul precedent p refera tă. ziei noastre realist-socîaliste.
am reuşit să livră m la I.C.I.L. 106
a fost de a adăposti in bune condi- cadrul u n ită ţii noastre să fie de ca­ hl. lapte peste cantităţile stabilite. Ş l P R E M I E R E L E
ţiunî animalele. Pe lingă aceasta litate, depozitate şi gospodărite cu
însă am ţin u t seama că producţia m ultă chibzuinţă. A vînd cantităţi Pe lingă obţinerea unor producţii Poduri bascule
de lapte obţinută de la vaci este îndestulătoare de nutreţuri am u r­ sporite de lapte, în centrul atenţiei Ne aflăm în plină desfăşurare a bliculu i din sală ideile piesei şi sa­
influenţată de o serie de factori. D in­ m ărit apoi de a întocmi ra ţii d ife ­ noastre a stat perm anent şi reduce­ stagiunii teatrale 1964-1965. A cto rii voarea sa comică. La Paşcani, Botoşani, laşi şi Vă­ electrocare, electrostivuitoare, con­
tre aceştia am considerat că o mare renţiate, după producţia şi greuta­ rea preţului de cost. Drept uim a- Teatrului de stat „Valea J iu lu i" din Aproape toate forţele teatrului au lenii de M unte s-au dat recent în tainere, precum şi alte utilaje. In
însemnătate prezintă aplicarea ri­ tea anim alelor. In scopul realizării re, în anul precedent, pentru pro­ Petroşani prezintă spectatorilor din fost m obilizate pentru reprezenta­ exploatare poduri bascule care func­ u ltim ii patru ani, volum ul m ărfu-
guroasă a selecţiei a rtificiale . In obiectivului respectiv am sta b ilit o ducerea unui hl. de lapte am chel­ localitate şi din regiune un reper­ rea piesei lui W. Shakespeare. M ă­ ţionează automat. Numeroase alte rilo r m anipulate mecanizat s-n du­
acest sens, la descendenţi am urmă­ raţie pentru vacile care dau cile tu it 157 lei faţă de 159 planificat. toriu bogat in piese ale autorilor sură pentru măsură. Num ărul mare staţii de cale ferată au p rim it şi ele blat, ja r cel al m ă rfu rilo r transpor­
r it individual producţia realizată 3.500 litr i de lapte in cursul unei Dobindirea unor asemenea rezultate clasici şi contemporani. de roluri, dintre care o bună parte noi u tila je şi instalaţii pentru meca­ tate în containere a crescut de pes­
zilnic şi în cadrul unui ciclu de perioade de lactaţie. Această raţie se datoreşte in bună parte şi fap­ In legătură cu repertoriul acestei destul de d ificile, străduinţa de a nizarea operaţiunilor de încărcare te trei o ii. Peste 75 la sulă din ope­
lactaţie. A m avut astfel posibilita­ cuprindea urm ătoarele cantităţi de tului că toţi în g rijito rii frecventea­ stagiuni ne-am adresat tov. D. Că- da o reprezentare modernă şi acce­ şi descărcare a m ă rfu rilo r. Ca ur­ raţiun ile de încărca re-descă rea re d in
tea să alegem cele mai valoroase e- n utre ţuri: siloz 40 kg., fin 3 leg., ză cursurile cercului zootehnic unde pitanu, secretar lite ra r al Teatrului sibilă. iată cîteva din problemele pe mare, pe cuprinsul reţelei ferovia­ sta ţiile de transbordare sînt efectua­
xem plare. iar pe cele necorespunză­ paie 3 kg. şi concentrate 4 kg. H ră­ îşi ridică necontenit nivelul de pre­ de stat „Valea J iu lu i" cu rugăm in­ care colectivul de actori le^a avut re sînt folosite în prezent m ii de te acum mecanizat.
toare să le elim inăm . Toate carac­ ni rea diferenţiată a vacilor cu o gătire profesională. Zi de zi cunoş­ tea de a ne da cîteva re laţii p li­ de rezolvat şi cărora în mare parte
teristicile biologice şi economice pe producţie mai mare am făcut-o prin tinţele teoretice pe care le acumu­ vind piesele prezentate în prem iera le-au fast adoptate soluţii corespun­
care le urmăream la animale erau adăugarea unor cantităţi de concen­ lează Ie pun in aplicare în vederea c it şi asupra unor spectacole în re­ zătoare.
notate în tr-un registru genealogic trate, în proporţie cu sporul de pro­ sp o ririi continue a producţiei a n i­ luare. Pe lingă a clorii consacraţi ai tea­
care ne-a fost de mare a jutor în ducţie realizat. Grosierele şi sucu­ maliere. — După cîte sînlem in fo r­ tru lu i şi aici am avut un debut va­
efectuarea selecţiei. Ca urm are a lentele au fost adm inistrate în can­ ing. ARTUR SCHM IDT m aţi, în actuala stagiune la loros. Absolventul M arian Cercel a
m uncii depuse p rivind selecţia ani­ tită ţi egale la toate vacile, fără a director al G.A.S. Gelm ar Petroşani au. văzut lu m in ile realizat cu succes partitura largă şi
rampei cîteva piese ncjucate d ificilă, a ro lulu i său.
pînă acum de colectivul aces­ Cea mai recentă prem ieră este
CERC Fertilizează solul tui teatru. Ce ne puteţi spu­ piesa lui Tudor Muşatescu T itanic
vals. Preferăm să nu anticipăm . In
ne despre ele ?
— Premiera de debut a stagiunii
CU ACTIVITATE RODNICĂ In aceostâ perioodâ, membrii la transportul îngrăşămintelor or­ 1964-1S65 a fost piesa lui Horia Lo- curind vom avea un turneu in re­
giune cu acest spectacol şi, oricum,
La cercul zootehnic anul III care cooperativei agricole de producţie ganice în cimp. in cîteva zile mem­ vinescu, Citadela sfărîmată. După spectatorii au u ltim u l cuvint.
funcţionează în cadrul cooperativei din Drimbor, raionul Alba, fac in­ brii cooperativei agricole de pro­ părerea noastră şi după reacţia spec­ — Ce piese pregătiţi pentru
agricole dc producţie din satul Că- tense pregâtiri în vederea bunei ducţie din Drîmbar au reuşit să ia tocilor avem convingerea că am I v iito r ?
deschis stagiunea cu o creaţie bine
răstău, raionul Brad. se desfăşoară o desfăşurări o lucrărilor agricole depoziteze în platforme peste 400 reaîizaiă. Acesta a şi fost m otivul ~ Avem în repetiţie Intrigă şi iu ­
activitate bogată. Pină in ziua de 12 din campania de primăvară. Tră- tone gunoi de grajd. Această ac­ pentru care am fost in vita ţi să pre­ bire de SchiIIer, Copacii mor in pi­
Ianuarie a.c. la acest cerc au fost gind învăţămintele necesare din ţiune se află in plină desfăşurare, zentăm această piesă la Deva în ca­ cioare de Alezandro Casona. Vom
şi
cu Răzvan
încheia stagiunea
predate 11 lecţii. Lectorul cercu­ experienţa anilor trecuţi, ei folo­ acordindu-se prioritate fertilizării drul spectacolului festiv închinat Vidra de Bogdan Petriceicu-Haşdeu.
lui, ing. Ioan Ceama se străduieşte celei de a 20-a aniversări a elibe­
să adapteze conţinutul acestora la sesc din plin zilele prielnice pen­ tarlalelor ce vor fi cultivate cu ră rii patriei. — Reluări din slagiuneo tre-
(specificul u n ită ţii. Aşa se explică de tru lucru din timpul iernii. Astfel, plante prăşitoare, fapt ce va per­ Au avut creaţii foarte reuşite in I culă...
ce pină in prezent frecvenţa cursan­ în scopul de a asigura producerea mite ca la culturile respective să acest spectacol actorii Ana Colda. — Avem un public din ce în ce
ţilo r este de sută la sută. In afară unui răsad viguros pentru grădina se înregistreze sporuri însemnate artistă emerită, Gh. Iordănescu, Ion mai competent, tu un gust artistic
de cursanţi, la numeroase lecţii par­ de legume o parte din membrii co­ de producţie. T ifo r cît şi proaspătul absolvent din ce în ce maî pretenţios şi deci
ticipă şi a lţi membri ai cooperativei operativei agricole de producţie Constantin Dicu a cărui interpreta­ mai selectiv.
agricole de producţie care nu au ou fost repartizaţi să lucreze la Printre membrii cooperativei a- re a constituit o surpriză plăcută In alegerea spectacolelor ce sint
fost înscrişi la această formă de în- grîcole de producţie care au dat a tit pentru colectivul de actori cît prezentate în reluare ne-am condus
vă ţă m in t Demn de remarcat este pregătirea tocurilor răsadniţelor. dovadă de multă hărnicie în exe­ şi pentru publicul spectator. după crite riu l ca lită ţii pieselor st
faptul că lectorul foloseşte o gamă Pînă ocum acestea au fost revi­ Următoarea premieră, piesa Fi» succesului de care s-a buc'jrat re­
bogată de materiale didactice, iar zuite şi reparate în întregime. De cutarea lucrărilor amintite menţio­ cuminte, C ristofor î de Aure! Baran- prezentarea lor in fata spectatorilor.
o parte din lecţii sint însoţite de a- asemenea, s-a pregătit mai mult năm pe tovarăşii: Arsîn Marian, ga a fost răsplătită cu multe aplau­ Prezentăm astfel Noaptea regilor de
plicaţii practice. de jumătate din titilajâl ogricol ze atît dp spectatorii din Petroşani W. Shakespeare, Nora de; Ibsen şt
Din rîndul cursanţilor care de­ •semănători, caro* grape etc. ce se Teodor Harmănaş, Anghel Teodor cit şi de către cei din .regiune, do­ .G aiţete de A l. Chiriţescu.
pun interes pentru însuşirea cunoş­ vor folosi la lucrările din primă- şi alţii. vadă că spectacolul a comunicai pu­ T. ISTRATE
tinţelor predate am intim pe tov.
M arionra C hiriţă, Florentina Morar, va ră.
Antonie M icluţa, Crisca Şulea şi Una din acţiunile cărora li se
fi Iţii. acordă o deosebită importanţă
ing M. OPItlŞA este fertilizarea solului. Folosind
corespondent zilnic un număr sporit de atelaje
T h b r t c o ,, V /C W R /A
Schimb da experienţă nal de teatru ,.T. L. Caragiale". artiş­ au luat parte peste 250 de cetăţeni.
tii am atori ai căm inului cultura)
In cadrul acestei adunări, com i­
din comuna Aurel Vlaicu, raionul telui executiv al sfatului popular, 7 /° m /'s o c r ^ < j j
La Casa raională de cultură din Orâşlio, au pus în scenă si nu pre­ comunal a prezentat o dare de sea­
Sebeş a avut loc de curind un zentat, de curînd, în faţa a peste 250 mă cu privire ia realizările înfăp­
schimb de experienţă între instruc­ de spectatori piesa de teatru „P ia ­ tuite în comuna noastră în perioa­
torii de teatru de la căminele cul­ tra din ca.vă" de V. Alecsnndri. da de la alegerile trecute şi pînă
turale din raion. Formaţia de tea­
T in e rii artişti am atori, deşi sint în prezent. După prezentarea dă rii /% C? IE N IU /%
tru a căm inului cultural din Sebe- la prim a lor ieşire în public cu a- de seamă s-a prelucrat decretul cu
şel, condusă de învăţătorul Pavel ceastă piesă, s-au străduit si au reu­ p rivire la alegerile de deputaţi in
Zamora. a prezentat cu acest prile j şit să prezinte un spectacol caic s-a sfaturile populare şi pentru Marea
în fata instructorilor piesa de tea­ bucurat de aprecierea spectatorilor. Adunare Naţională.
tru „Precupeaţa". După prezentarea S-au remarcat prin jocul mai natu­
piesei, instructorii de teatru au fă­ E M IL ŞTEF VINERI 15 IANUARIE 1965
cut un schimb de păreri. A ctori ai ral in terpreţii: Ana Herloa, T ibcriu corespondent
Teatrului de stat din Valea Jiu ­ lancu şi M arilena Nistor.
lui, prezenţi la schim bul de experi­ După prezentarea spectacolului, CINEMA tre de coarde — muzică uşoară ;
enţă, au apreciat ca bun spectaco­ form aţia de teatru a p rim it îndru­ Cupa „24 Ianuarie" 21,15 Momente din istoria lite ra ­
lul prezentat de a rtiş tii am atori, m ări folositoare de la activişti ai DEVA: 7 ani de căsnicie — ci­ tu rii romîne; 21,45 Muzică uşoară
mem bri ai cooperativei agricole de nematograful „P a tria ": Judecăto­ interpretată de M aria Lerm a; 22,15
producţie din Sebeşel. Casei regionale a creaţiei populare şi la schi rul de m inori — cinem atograful C iclul „D in muzica secolului X X ";
ai Case! raionale de cultură din „A rta "; PETROŞANI: V inătoa- 23.00 Muzică de dans.
N IC O LAE N iC U LA Orăştie, prezenţi la acest spectacol. Comisia raională de schi din Ha­ rea — cinem atograful „R epu­ PRO G R AM UL II: 7.35 Muzică
corespondent ţeg organizează, in zilele de 16-17 b lica "; G hinionistul—cinem atograful instrum entală şi vocală; 7,45 M u ­
N IC O LAE GASTONE ianuarie a.c., un concurs de schi pe „7 N oiem brie"; LU P E N I: Roşu şi zică corală romînească; 8,05 Piese
negru — cinem atograful „C u ltu ­
Pregătiri pentru corespondent p îrtiile din ju ru l cabanei „Baleia" ra l"; S1MERIA: Dragoste la zero de estradă; 8,35 M elodii populare;
9.03 Muzică vocală şi instrum enta­
din m unţii Retezat. Concursul se va
grade — cinem atograful „M u re ­ lă de com pozitori rom inî; 10,30 U -
festivalul bienal Adunare populară desfăşura la probele: fond şi sla­ şu l"; A L B A IU L IA : încurcătură niversitatea tehnică radio; 10,45
lom şi este dotat cu cupa „24 Ia ­
blestemată — cinem atograful „V ic ­
to ria "; Un surîs în plină vară —
de teatru De curind, la căminul cultural din nuarie". cinem atograful „23 August"; SE­ Muzică uşoară interpretată la mu­
zicuţă; 11,03 Cîntece de F lorin Co­
comuna Ohaba, raionul Sebeş, a a- N IC U SBU C IIEA BEŞ: Singurătatea alergătorului de mişel; 12,00 M elodii şi jocuri popu­
lare; 12,30 Inte rp re ţi rom îni
de
In vederea unei bune pregătiri cursă lungă — cinem atograful
vut loc o adunare populară la care corespondent operetă; 13,08 P relucrări c o ra le ;
D in ca rton f i vop sea , le u l nu pare ch ia r atît de fio ro s l ... pentru cel de al lV -lea festival bie­ „P rogresul"; F ra ţii corsicani — 13.40 Muzică uşoară de Mişu Ion-
cinem atograful „Sebeşul"; ORAŞ- cu; 14.30 Solişti şi fo rm a ţii artis­
T1E: Sechestratul din Altona — tice de amatori din fa brici şi u-
cinem atograful „P a tria "; A dispă­ zîne; 15.05 Muzică din opere; 15,30
ru t o navă — cinem atograful „F la ­
CIRCULAŢIA PE DRUMURILE PUBLICE căra"; H AŢEG : Niciodată — ci­ Din ţă rile socialiste; 15.55 M uzi­
că; 16,00 Cîntecu! bănăţean şi o
1 L IA :
nem atograful
„P o p u la r":
Rebelul m agnific — cinem atogiaful valoroasă interpretă a acestuia :
Magdalena Biriescu; 16,30 Concert
„L u m in a "; BR AD : Domnul Topa­
La îndeplinirea sarcinilor economice, din pentru dragostea fată de meserie, fată de 50 855 HD. împreună cu un prieten în co­ ze — cinem atogiaful „St. roşie". ghicitoare; 17.10 M uzică; 18,00 O-
tiproape toate sectoarele de activitate, o maşina ce Ic-a fost încredinţată. In acest muna Cricău să-si ..înveselească sufletul". pereta „Plutaşul de pe B istriţa"
contribuţie im portantă şi-o aduc şi lucră- fel de a munci îşi găseste explicaţia fap­ A ici a consumat alîta băutură in cit la RADIO (m ontaj m uzical-literar); 19,05 So­
lo rii din transporturile auto. Ei asigură tul că tov. Constantin Marincscu si Petru înapoiere a pierdut controlul volanului si PRO G R AM UL I: 5.06 Muzică de lişti rom îni de muzică uşoară;
transportul, d in tr-u n loc in altul, de oa­ Labău de la autobaza LR.T.A. Alba au reu­ a tamponat maşina. Din cauza stă rii de 20.00 Concert de seară: 21.15 M u­
meni. m ă rfu ri şi alte bunuri m ateriale ne­ şit să parcurgă cu autocamioanele pe care ebrietate în tim p ce conducea autoca­ estradă interpretată la di feri te in ­ zică de dans; 22,40 A rii vesele din
strumente; 5,30 Lecţia de gimnas­
cesare economiei naţionale. D atorită fap­ lucrează 132.000 km. fără reparaţii capi­ mionul, proprietatea cooperativei agricole tică; 5.40 Cîntece şi jocuri popu­ opere; 23,50 Muzică de dans.
tu lu i că activitatea lucrăto rilor din trans­ tale. Intre J00.000-150.000 km. fără repa­ de producţie dîn comuna M ihalţ, şoferul lare; 6,20 Emisiunea pentru sate: Buletine de ş tiri si radiojurnale:
p ortu rile auto se desfăşoară pe drum urile ra ţii capitale au parcurs cu autovehicu­ V îrg il Haţeyan a tamponat o cănită, ac- folosirea raţională a îngrăşăminte­ 5.00; 6.00; 7,00; 10,00; 12.00; 14.00;
publice, o deosebită im portantă o prezin­ lele pc care lucrează si conducătorii auto cidentind două persoane care se aflau în lo r naturale; C.45 Salut voios de 10.00: 18,00; 20.00; 22.00: 23.52
tă. atît pentru ei. cît şî pentru populaţie, Ioan Dan. Ioan Popa. Silvestru Rusan. T i- aceasta. pionier; 7,06 Piese de estradă; 7,30 (program ul I); 7,30: 9.00; 11.00;
asigurarea unei circulaţii in deplină si­ moftel Condrea şi a lţii de la autobaza Sînt si unii conducători auto care „u ită " Sfatul medicului'; 7,45 M ici form a­ 13.00; 15.00; 19.00; 21,00; 23.00;
guranţă. l.R.T A. Alba. că maşina ce le-a fost încredinţată trebuie ţii vocale de muzică uşoară; 8,00 0.52 (programul II).
In scopul cunoaşterii cît mai temeinice Din păcate sînt însă unii conducători folosită numai în interesul întreprin d erii. Sumarul presei; 8,06 Pagini orches­
a regulilor de circulaţie, a prevenirii ac­ auto. e drept din ce în ce mai puţini, care Aceştia efectuează dife rite transporturi în trale din opere; 8,30 „M ică suită TELEVIZIUNE
cidentelor şi combaterii unor abateri de sînt certaţi cu disciplina, ignorează regu­ scopuri clandestine. Snsusindu-si în mod pentru oboi, clarinet şi orchestră 18.30 Universitatea tehnică la te­
la actele norm ative în vigoare, organele lile si normele de circulaţie, săvîrsesc a- fraudulos bani. Asemenea transporturi au de coarde" de Ion V in tilă , solişti leviziune; 19,00 Jurnalul televiziu­
de m iliţie din raionul Alba. cu sp rijinul baten* grave, nu îngrijesc autovehiculele fost surprinşi făcînd conducătorii auto Constantin Iliu ţă şi Constantin n ii; 19,10 Pentru tineretul şcolar:
sfatului popular raional si al conducerilor în dotare. Pe sosele publice organele de Aurel T ir de la autobaza I.R.T.A. Alba, Ungureanu, acompaniaţi de or­ Vă place muzica?; 20.00 Săptămî-
în tre p rin d e rilo r şi in s titu ţiilo r au între­ m iliţie mai întîlnesc la volan conducători Florin Coraliu. de )a l.C.J.M.B. Bărăbant. chestra de studio a H adiotelevi- na; 21.00 Spectacol prezentat de
prins o serie de acţiuni educative. Astfel, auto sub influenta b ăuturilor alcoolice, Nicolae Tipica de la baza interraionalâ ziunîi; 9,01 Din folclorul muzical ansamblul de cîntece şi dansuri
s-a organizat studierea si seminarizarea rircu lînd cu viteze peste cele legale, nu Alba si a lţii. al popoarelor; 9,45 Cîntece; 10,03 „C ioeîrlia" al M inisterului A fa ce ri­
re g u lilo r de circulaţie cu condvicătorii auto respectă sem nalizările si alte reguli de Aceşti tovarăşi trebuie să înţeleagă că Muzică uşoară; 11,30 însemnări lo r Interne ; In încheiere ; Buletin
din raionul Alba. De asemenea, cu spri circulaţie din care cauză periclitează buna fxaplele arătate nu Ie fac cinste, nu-i not de reporter; 11,38 Muzică uşoară de ştiri. B uletin meteorologic.
jin u l organelor locale s-au luat măsuri desfăşurare a ciiculaţiei. sau de cele mai situa nicidecum în rîndul oamenilor co­ romînească; 12,35 Muzică populară
pentru sistematizarea circulaţiei în oraşul multe ori distrug bunurile si valorile ma­ recţi şi conştienţi Datoria lo r este să gin- din O ltenia; 14,30 Emisiune de Buletin meteorologic
A lba lu lia . plantîndu-se tabele indicatoa­ teriale încredinţate. Pentru abaterile să- deasră mai m ult si să dea dovadă de co­ basme: „C ălin nebunul" de M ihai
re şi panouri care popularizează regulile vîrşite astfel de conducători auto nu fost rectitudine în activitatea de viito r. Eminescu; 15.00 P relucrări de fo l­ PENTRU 24 ODE
de circulaţie. Periodic s-au organizat cons­ sancţionaţi. Recent, cu p rile ju l unei ana­ Acum. în perioada de iarnă, cind tim ­ clor ale com pozitorilor noştri; 15,30 Vreme schimbătoare cu cerul
fă tu iri cu conducătorii de mijloace de lize cu toti conducătorii auto din raionul pul este mai eapricias. cu ceată, polei, Muzică de estradă; 16,10 Jocuri noros. V or cădea precipitaţii lo­
transport seoţîndu-se în evidentă acei lu­ Alba, numele lor au fost citate ca exem­ zăpadă etc. se imnune din pnrtea condu­ interpretate de fanfară; 16,30 Cu cale. V in tu l va sufla moderat din
crători care au dat dovadă de conştiincio­ ple negative. MuHî dîn cei care nu luat cu- cătorilor auto o atenţie mai mare, să res­ m icrofonul prin regiunea Oltenia ; sud şi sud-vest. Temperatura în
zitate în muncă şi eombâtindu^se în ace­ vîntul şi-au manifestat dezaprobarea fată pecte cu strîctete resulile de circulaţie. In 16,50 Muzică uşoară interpretată uşoară creştere, va fi cuprinsă în­
laşi tim p atitudinea acelora care încalcă de abaterile săvîrsiie. felul acesta lucrătorii dîn transporturi vor de form aţia condusă de Bebe P ri- tre -f-2 şi -|-5 grade ziua. iar
normele în vigoare. Cine sînt aceştia ? Iată cîteva exemple : reuşi să-sî îndeplinească în mod constiîn- sada; 17,30 In slujba patriei; 18,05 noaptea intre — 10 şi — 14 grade.
M ăsurile luate de către organele de m i­ D um itru Moldovan a fast găsit de orga­ cias sarcinile ce le revin, vor reuşi să Cîntece pioniereşti; 18.15 U niver­ PENTRU URMĂTOARELE
liţie. conducerile între p rin d e rilo r şi insti­ nele de m iliţie în stare de ebrietate în transporte în deplină siguranţă bunurile sitatea tehnică radio; 18.30 „Con­
tu ţiilo r, cît şi conştiinciozitatea în muncă tim p ce transporta cu Autocamionul 50.786 materiale, contribuind 1* buna desfăşurare 3 ZILE
a conducătorilor auto a făcut ca din Jin­ HD. m uncitorii din salul Geoagiu de Sus a a ctivită ţii în unităţile economice pe certul săptăm inii"; 20,30 Noapte Vremea devine favorabilă preci­
dul acestora m ulţi să fie declaraţi evi­ la Coşlariu. Tntr-una din zile conducăto­ care le deservesc. bună, copii : Două povestiri de p ita ţiilo r şi cu temperatura in
denţiaţi si fruntaşi în întrecere, să-şi eîs- rul auto Gheorehe Hăprian. a plecat dună IO A N MATES T itd Constantinescu; 20,40 Orches­ creştere treptată.
tige stima colectivului în care lucrează orele de serviciu cu autobasculanta nr. căpitan de m iliţie Cu unii iarna e totu fi darn ică,..