Page 43 - 1965-01

Nr. 3124 Drumul Socialismului1 Fag. 3

?. C. OJîASÎJS

ton Ncaghî, loan Golescu, 11 ie Ne­
grea, Dorel Rusu şi a lţii, depăşesc
ir. mod sistematic sarcinile de pro­
ducţie, asigurînd livrarea la tim p a
produselor către beneficiari.
O SE PRODUC PESTE 128 SORTIMENTE DIN MASE PLASTICE IN Discutind cu oamenii din secţie
MAI MULT DE 10 CULORI. O A ÎNCEPUT PRODUCŢIA DE FITIN- constaţi cu satisfacţie că ei mani­
festă o grijă deosebită faţă de ca­
GURI $l PIESE FASONATE DIN P.V.C. O FATA DE 1964 PRODUC­
litate şi creşterea productivităţii
ŢIA SECŢIEI CRESTE IN ACEST AN CU 26 LA SUTA. O MASELE muncii. Calitatea, productivitatea
PLASTICE ÎNLOCUIESC ÎNSEMNATE CANTITAîl DE METAL. înaltă, durabilitatea sî finisajul, as­
pectul frumos al produselor, con­
stituie o c hestiune de prestigiu pen­
In sectîn de mase plasiice a F. C. le-unelte se vor extinde, de pildă, tru întregul colectiv de muncitori
Orăstie, cea mai tînfuă d im ie ionic de la 'l in anul trecut la 7 în acest din această secţie.
secţiile fa b ricii, munca su «desfă­ an. Producţia acestei secţii creşte
şoară în ti-u n riim viu. Maşinile de faţă de anul trecut cu 26 ia sută. Comitetul de partid al fabricii, or­
injecţie, al căror număr sporesie de Pentru a putea face faţă noilor ganizaţia de bază din secţie, condu­
la un an la a ltu l. funcţionează a- sarcini sporite de producţie, secţia cerea tehnico-adm inislralivă, au
proape fără zgomot. M uncitorii, ma- a fost dotată anul trecut cu 19 ma­ mereu in atenţie activitatea acestei
joriim ea tineri, le supraveghează cu şini de injecţie moderne, din care 3 secţii şi ii acordă întotdeauna spri­
atenţie şi controlează cu grijă ca­ sint desiinate pentru fabricarea fi- jin u l cuvenit. La indicaţia comite­
litatea produselor. lin g u rilo r. Anul acesta secţia de tului de partid s-au form at două
Producţia a început aici cu con­ mase plastice va fi înzestrată cu colective care au studiat probleme
fecţionarea de ambalaje pentru in ­ încă 13 maşini de injecţie. p rivind îm bunătăţirea tehnologiei
dustria farmaceutică şi cea alim en­ Intr-o nouă hală au fost instala­ de fabricaţie, creşterea productivi­ Un nou bloc de locuinţe în oraşul Brad. Foto : V. Onoiu
tară. Treptat, treptat, a început să te maşinile de injecţie pentru pro­ tăţii muncii şi îm bunătăţirea cali­
se introducă în fabricaţie si să sc ducerea litin g u rilo r şî a pieselor tă ţii produselor. Pe baza propune­
producă d ife rite piese pentru maşi­ fasonate din P.V.C. O parte din a- rilo r făcute s-a trecut la schimbarea DIN ACTIVITATEA SFATURILOR POPULARE n ilo r de muncă patriotică, noî vom
nile de spălat rufe. maşinile de cu­ ceste filin g u ri care se produc pen­ p rincipiului de funcţionare a ma­ folosi forme şi metode variate. In
sut, m aşinile-unelte şi pentru in ­ tru prim a dală in acest an. se folo­ triţelor. s-a îm bunătăţit crom ajul prim ul rînd, bazaţi pe experienţa
dustria electrotehnică. Secţia de sesc la lucrările de canalizare, iar dur al acestora şi s-a extins folosi­ acumulată, vom organiza cit mai
mase plastice s-n dezvoltat rapid. altele, rare lucrează sub presiune, rea m atriţelor cu cuiburi m ultiple
Este suficient să arătăm că în pre­ la instalaţii de apă in noile blocuri etc. Mai multe cadre tehnice, bine bine întrecerea patriotică între co­
zent in această secţie se realizează ce se construiesc in oraşele patriei. pregătite, au fost trim ise în schimb mitetele de străzi, comitetele de blo­
mai m ult de 60 la sută din produc­ Inccpînd cu trim estrul II va înce­ de experienţă la alte uzîne. Ince- curi, circum scripţiile electorale, in ­
ţia globală a fabricii. In anul trecut pe livrarea produselor din P.V.C. pînd cu acest an s-a în fiin ţa t în ca­ stituind drapel pentru fruntaşi.
s-au fabricat peste 700 de tone de dur cu diam etru pînă la 125 mm. drul secţiei o grupă tehnologică pen­ M em brii com itetului executiv vor fi
produse din polistiren. polietilenă A ici se produc filin g u ri. începînd tru elaborarea tehnologiei de exe­ repartizaţi pe sectoare .şi brigăzi şi
de înaltă şi joasă presiune şi relon. do la diam etrul de 50 mm. si pînă cuţie a m atriţelo r pe repere, fie ­ vor ajuta pe deputaţi în acţiunile
D in relon au fost executate şi se la 160 mm. Numai fitin g u rile ce se care reper fiind însoţit de la lan­ ce se iniţiază.
execută o serie de pulverizatoare produc in acest an înlocuiesc peste sarea în fabricaţie de plan de ope­ De la un an la altul, oraşele şi Ca şi în anul trecut, lunar se vor
pentru industria constructoare de 2000 tone de fontă. raţii. De asemenea, fiecare piesă ce satele noastre devin mal frumoase, bieclive planificate a se executa prin Volum ul lu cră rilo r este desigur ţine şedinţe cu preşedinţii comite­
maşini agricole. In iţia l aceste pulve- In această secţie întîlneşti oa­ este trim isă la tratam entul termic, mai curate, sint tot mai bine gos­ muncă patriotică. P rintre cele mai destul de mare. Astfel, ne-am pro­ telor de străzi şi blocuri, în care
rizatoare urmau să se facă din meta­ meni inim oşi, care lucrează cu dra­ e însoţită de instrucţiuni care cu­ podărite. Acesta este un rezultat im portante lucrări făcute în ora­ pus să executăm pavarea străzii vor fi puşi Ia curent cu sarcinile ce
le neferoase deficitare, necesitînd goste şi devotament. In tim p ce unii prind detalii am ănunţite de trata­ a! activită ţii desfăşurate de către şul nostru, am intim : întreţinerea a Constantin Brincoveanu, construcţii le revin în luna respectivă. Cu a-
un p'*oces tehnologic de fabricaţie cum sînt Eugen Oancea, inginer, re după diagrama fier-carbon. O comitetele executive ale sfa tu rilo r 87.471 m p străzi, pe care s-au aş­ şi amenajări de trotuare pe străzile cest prilej, tovarăşii informează co­
complicat. P rin înlocuirea acestor ternut 2.1J2 mc. balast, amenajarea Gh. Doja, Cuzn Vodă şi altele, tăieri m itetul executiv despre greutăţile
loan Borza, maistru electrician. Ln- dală cu aceste măsuri în secţie au populare, al hărniciei deputaţilor si de trotuare din deşeuri de piatră pe pc care Ie Intîm pinâ, putîndu-sc ast­
metale cu relon. injectoarele sînt urian Romoşan. electrician lucrau la fost repartizaţi să lucreze membri cetăţenilor. Întrecerea patriotică de acostamente, aşterneri de balast
de calitate superioară, se execută 2 000 m.p., întreţineri şi amenajări şi aduceri la p ro fil pc 25 km străzi. fel să se intervină prom pt in re­
instalarea si punerea în funcţiune si candidaţi de partid cu o temei­ pentru înfrumuseţarea şi buna gos­ de zone verzi pe o suprafaţă de De asemenea, vom face curăţarea zolvarea d ife rite lo r probleme. De a-
mai repede, iar preţul de cost este a noilor maşini, a lţii, în frunte cu nică pregătire tehnico-profesională. podărire a localităţilor a trezit un circa 300 a ii, plantarea a 2.500 ar­ p in u lu i Cărpiniş şi consolidarea în semenea, în fiecare sesiune se vor
de 5-6 ori mai mic. m aistrul comunist Vasile Horia. din­ Fiecare schimb are asigurată în pre­ mare interes în rîndul maselor. Tar bori ornam entali şi altele, valoarea continuare a m alului canalului Strei, face şi referiri la mersul lu c ră rilo r
— A nul acesta — ne spunea iov. ing. tre care am intim pe tov. Severin zent asistenţa tehnică corespunză­ acolo unde întrecerea a fost bine totală a m uncilor patriotice rid i- se vor amenaja noi zone verzi pe o p iin muncă patriotică, iar comitete­
Dicu, loan Suteu, Constantin naho- toare. organizată, lucrările planificate in dndu-se la 1 039.30G lei. suprafaţă de circa 100 a ii şi va fi le de străzi şi blocuri vor fi solici­
Vasile Vasu, şeful producţiei — sec­ Munca în noul an a început să-şi ordinea urgenţei şi necesităţilor, re­
Pentru rezultatele obţinute pe li­
ţia de mase plastice va asimila noi veanu, Gheorghe Colohon, loan Be- arate roadele şi în această secţie. zultatele sînt din cele mai bune. nie de gospodărire şi înfrum useţa­ întreţinută curăţenia zilnic pe o su­ tate să prezinte in faţa com itetului
executiv rapoarte asupra activită ţii
repere pentru tractorul romînesc. rei, m alriţeri. Nicolae Ciurdărescu, Planul a fost îndeplinit din prima In oraşul nostru, de exemplu, la re; oraşul Sim cria a fost declarat prafaţă de 48 5G9 m.p. străzi necun- desfăşurate, la care participă şi to­
tractate cu întreprinderea de gos­
autocamioanele Carpaţi şt Bucegi, Nicolae Boldor, Gheorghe Vesa. zi a anului. H ărnicia colectivului din acţiunile de muncă patriotică in a- fruntaş în întrecerea patriotică cc podărire orăşenească. varăşi din celelalte comitete.
pentru bicicletele şi motoretele Car­ strungari. M ihai Popa, Iosif nomo- secţia de mase plastice a F. C. Orăs- nul 1364 s-au efectuat peste 450.000 s-a desfăşurat în anul care a trecut In vederea asigurării înd e p linirii Periodic vom populariza prin sla-
paţi, pentru frig id e ru l Fram. precum san şt Francise Cezar, m aiştri, exe­ lie se va concretiza zi de zi în noi ore. Nu este locuitor care să* nu fi Intre oraşele de subordonare raio­ acestui plan s-a prevăzut ca lucră­ ţia de radinficare circum scripţiile
şi o serie de repere pentru Uzina cutau m atriţele si prototipurile noi­ şi im portante realizări. participat cel puţin la două trei o- nală din regiune. Acest succes este rile să fie executate pe etape. în or­ care se evidenţiază şi rezultatele
desigur m obilizator pentru com ite­ dinea urgentei şi au fost reparti­ obţinute. La lucrările unde se cere
mecanică din Plopenî, regiunea Plo­ lor produse. La fabricaţia repere­ tul nostru executiv, pentru deputaţii zate pe circum scripţii şi comitete de un volum mai mare de muncă cum
ieşti şi I.O.H. Bucureşti. In acest an lor, m aiştrii Dionisie Puian şi Gheor­ şi cetăţenii oraşului. De aceea, în străzi stabilindu-se numărul de ore sint am enajările de străzi şi tro­
se voi* nrpduce peste 128 sortim en­ ghe Munteanu. mecanicii A lexan­ anul curent ne vom strădui să dez­ pe lucrări şi circum scripţii electo­ tuare, vor fi m obilizaţi cetăţenii din
voltăm realizările obţinute. Ce-ain rale. Bunăoară, in prim a etapă mai multe circum scripţii, prin rota­
te diferite. Reperele pentru maşmi- dru Boco, Gheorghe Bordelaş. A n ­
făcut in această direcţie şi cum vom ne-am propus să exec utăm pavnrea ţie. aşa cum am procedat anul tre­
munci în continuare? De la inccput străzii Constantin Brincoveanu. apoi cut la asfaltarea străzii 30 Decem­
trebuie spus că m ulte din formele amenajarea de trotuare pe străzile brie şi pavarea străzii Gheorghe
şi metodele folosite in anul 1964 şi Gh. Doja. Cuza Vodă şl Vlnhuţă. Doja. cînd s-a reuşit să sc execute
care s-au dovedit a fi eficiente le Toată munca necalilicată la aceste in numai trei zile lucrări care ne­
vom aplica pe mai departe. lucrări va fi făcută prin acţiuni pa­ cesitau 10-12 zile.
Pină în prezent, comitetul nostru triotice. Lucrînd în felul acesta, organi-
executiv, consultîndu-se cu mai m ul­ Acest plan va fi supus in curind zîndu-ne cît mai bine munca, vom
ţi deputaţi şî cu ajutorul com isiilor spre aprobare intr-o sesiune a sfa­ face ca oraşul nostru să fie mai bine
permanenle a întocm it planul cu tului populai- şi apoi prelucrat cu gospodărit şi tot mai frumos.
In întreprinderile constructoare de acţiunea de modernizare a utila je­ lucrările ce vor fi executate prin comitetele de cetăţeni de străzi şi LUDOVIC EŞIU
maşini continuă cu bune rezultate lor aflate in funcţiune au obţinut muncă patriotică, bineînţeles avin- blocuri. vicepreşedinte al Comitetului
modernizarea m aşinilor şi utilajelor colectivele Uzinei de tractoare şi du-se în vedere în prim ul rînd ne­ Cît priveşte mobilizarea cetăţeni­ executiv al Sfatului popular
aflate in funcţiune, acţiune care cre­ ..Steagul Roşu” din Braşov, „1 M a i” cesităţile şi posibilităţile oraşului. lor şi urm ărirea desfăşurării acţiu­ al oraşului Simerla
ează condiţii pentru mărirea capa­ din Ploieşti, „Electroputere"-C raio-
c ită ţilo r de producţie cu investiţii va şi altele, unde s-a făcut o muncă
m inim e. Pînă acum au fost moder­ organizată in această direcţie. in
nizate peste 5.100 de m aşini-unelte multe uzine şi fabrici au fost crea­ O T F P
ş; utilaje iar alte 1.700 urmează a fi te grupe de m odernizări alcătuite 3 W i H ii Iffi îl
perfecţionate-în cursul acestui an. din ingineri, tehnicieni şi. m uncitori u EUclblB
Cu anum ite m odificări construc­ pasionaţi pentru promovarea conti­
tive şi prin echiparea lor cu d ife ri­ nuă a tehnicii noi. Ele isi desfă­
te dispozitive şi aparate, maşinile şoară activitatea pe baza unui plan
modernizate pot fi folosite cu ran­ de pcmpectivâ care are în vedere Inim ile a 340 elevi bat la unison. ză în bancă. Tim p de cîteva minute rarea în bune condiţiuni a proce­
damente mai ridicate, egale sau a- cuceririle cele mai noi ale tehnicii Emoţia îi încearcă deopotrivă pe işi sistematizează răspunsul. Apoi, si­ sului instructiv-educativ al elevi­
cropiate cu cele ale m aşinilor noi. avansate. toţi. Pe culoare, in sălile de gur pe sine. răspunde cursiv şi pre­ lor. Chiar modul în care este întoc­
Rezultate dintre cele mai bune in (Agerpres) clasă, in sălile de practică, cis. Termeni şi denum iri strict mită programa analitică (aproape 90
pretutindeni. examenele de sfir- profesionale se încheagă in- la sută din volum ul total al orelor
şit de şcoală sint aşteptate cu bu­ tr-un răspuns bun. La ultim a în­ cc se predau, sînt destinate cunoaş­
curie şî noi ginduri de viitor. îna­ trebare. comună tuturor biletelor, terii autom obilului, desfăşurării
inte de a apare în faţa comisiei de „Cunoaşterea pieselor autovehicu­ practicii de atelier şi cunoaşterii re­
examinare, elevii îşi pun reci­ lului" răspunsul vine concis, fără gulilor de circulaţie) înlesneşte însu­
proc întrebări „fulger", mai consul­ ezitare. Întrebările suplimentare şirea temeinică a meseriei.
tă un caiet de notiţe, autoconlro- sint de prisos. Răspunsul dat de ele­ N oţiunile teoretice au fost împle­
lîndu-şi cunoştinţele. vul V ictor Vujdea. a m eritat pe de­ tite strîns cu dem onstraţiile prac­
Lucrările începute anul trecut totaliza 21G 000 ha. depăsindu-se Cei exam inaţi, sînt înlîm pinaţi la
pentru identificarea de noi terenuri prevederile. plin media generală zece. tice. Bunăoară, pentru cunoaşterea
în pantă, supuse eroziunii, care La recomandările oamenilor de uşă cu felicitări şi nelipsitele între­ Profesorii, m aiştrii, tehnicienii şi instalaţiei de aprindere a m otoru­
urmează a fi amenajate şi plantate ştiinţă, inrepe să ia extindere din bări : Ce bilet ai tras? Cc ţi-a că­ instructorii, toţi cei care tim p de 6 lui s-au predat în săi ide de curs
cu v ii şi pomi, au fost terminate. acest an efectuarea teraselor cu zut ? Ai ştiut ? Şi răspunsul e în­ luni de zile s-au străduit să trans­ 30 de ore, după care s-a trecut ime­
M ulte unităţi agricole socialiste din platform e mai mari pentru planta­ soţit de o cifră care exprimă media mită celor 340 elevi ai şcolii de şo­ diat la aplicaţiile practice de atelier,
regiunile Dobrogea, Argeş. Galaţi. ţiile pomicole intensive pe pantele generală 7, 8. 9 şi chiar 10. feri din Dobra. temeinice cunoş­ pe „viu", unde tim p de G3 de orc,
întrebăm pe elevul Florea
Oltenia şi altele, continuă în zilele cu o înclinare pînă la 25 la sută. nea : Be- tinţe teoretice şi practice, se bucu­ elevii au învăţat caic sînt defecţiu­
nile ce se pot ivi la instalaţia de
ră că eforturile lor au dat roade.
favorabile din tim pul iernii terasarca Pe aceste terase pomii sînt plantaţi — A ţi dat răspunsuri bune. Media Sâmînţa meseriei a încolţit bine. aprindere şl cum pot fi ele reme­
acestor terenuri. Asemenea lucrări pe 2—3 rîncluri, la distanţe de 4 generală. 10. De cc aşa mari emoţii? L uciul acesta îl confirm ă răspun­ diate.
m. pentru ca lucrările in livezi să
vor fi executate anul acesta pe o — Păi... examenul de sfîrşit de surile bune şi foarte bune date de Astfel, la capătul unei noi se­
poată fi mecanizate. Aceste livezi
suprafaţă de încă 33.000 ha. Astfel, intră pe rod inccpînd de la al 3-lea şcoală e totuşi... examen. elevi. rii. sintein îndreptăţiţi să a fir­
în perioada şesenalului, suprafaţa an de la plantare şi dau producţii Nu-1 mai ispitim cu alte între­ Dincolo de mediile înserate în ca­ măm. că şcoala dc şoferi profesio­
nişti din Dobra nu-şi dezminte bu­
totală a terenurilor în pantă pregă­ mari de fructe. bări. Trecem in sala vecină la alţi talog, întrezărim însă un alt factor, nul renume ce şi l-a ci.ştigat. De la
„em oţionaţi". După ce a tras b ile ­ care a determ inat nem ijlocit buna
tite pentru plantaţii vitipom ieole va (Agerpres) O.S.M. nr. 1 — C S. H unedoara. Se toarnă oţelul în lingotiere. tul, elevul V ictor Vujdea se aşen- pregătire tehnico-profesională a e- înfiinţarea ei (l decembrie 19G2) şi
iovilor. Este vorba de condiţiile op­ pînă în prezent, şcoala a pregătit:
pentru autobazele din regiunea
time de cazare, hrană şi studiu cc
au fost asigurate in mod gratuit noastră peste 1.300 dc conducători
o eumentae INSULE besc fac parte din grupul australe- cursanţilor în toată perioada de şco­ tăzi evidenţiaţi şi fruntaşi în între­
as­
şî nîcobari. Lim bile pe care le vor­
auto. M u lţi dintre aceştia sînt
s
larizare. C ifrele ne vin in aju to r
( D asiatic. N icobarii populează în spe­ şi de data aceasta. Pentru şcolari­ cerea socialistă.
cial regiunile dc pe litoral, iar shom- zarea unei singure serii de şoferi, Acum. cînd şoferii din noua pro­
penîi — văile rîu rilo r. In compara­ statul cheltuieşte mai m ult de moţie se pregătesc să ia în p rim ire
ţie cu populaţia băştinaşă de pe J.500.000 lei. Numai pentru practi­ maşinile, le dorim m ult succes ! Şi
Insulele Andaman a fructelor sălbatice şi mierei săl­ a preîntim pina pieirea ei lotală. In insulele Andaman, shom-penii şi ca conducerii celor 18 autovehicule- pînă mai sint încă elevi, o ultim ă
nicobarii au un nivel de dezvoltare
\ BlQMANIA batice. Ei nu folosesc sarea. Cea prezent, autorităţile se străduiesc să mai înalt. şcoală s-au consumat circa 12 va- povaţă : „La locurile de muncă
mai gustoasă mîncare este conside­ determine populaţia să se ocupe de goane-cisterne de benzină. A lte zeci unde veţi li repartizaţi, să dovediţi
J OAMOOOM r\ rată carnea de porc m istreţ şi de Cu toate că duc o viaţă nomadă, şi sute dc m ii de lei s-au cheltuit prin fapte dragostea .şi căldura cu
/ Şirul insulelor Andaman este al­ broască ţestoasă marină. agricultură şi creşterea animalelor. shom-penii se ocupă în afară de a- pentru înzestrarea tehnico-materîalâ care aţi fost înconjuraţi. Să nu în-
In apropierea aşezărilor se amena­
cătuit din 204 insuliţe mici. Cele mai Etnografii au reuşit să studieze grîcultura pe terenuri defrişate şi a ateliei elor-şcoală şi sălilor de trerupeţi legătura cu cartea. Perfec­
mari dintre acestea sint Andamanul cel mai bine viaţa tribului Onga — jează plantaţii de cocotieri. orez şi cu creşterea păsărilor şi a animale­ practică. ţiunea în meserie nu cunoaşte mar­
alte plante, păşuni pentru animale.
de nord (North Andaman). Andama­ cel mai numeros dintre trib u rile In perioadele de secetă sau în se­ lor domestice mici. Ei se adăpostesc gini". S. TRUŢA
nul central (Central Andaman). A n­ care populează insulele Andaman. în colibe simple ca formă, construi­ Toate acestea au permis desfăşu­
damanul de sud (South Andaman) M em brii acestui trib se ung cu zonul ploilor, populaţia este aprovi­ te din beţe de bambus, cu acoperi­
£ ţ.rQH* 4*04*1** din care fac parte grupurile A n ­ argilă albă care le serveşte nu nu­ zionată cu orez. fructe şi legume. şuri din frunze de palmier. Fiecare
daman el or mari (Creat Andaman) Pentru preîntîm pinaren bolilor in- colibă este înconjurată de un lot
. 'pTtnTOAl 4**04MAH ţ mai drept podoabă, ci le şi apără lecţioase sau a altor boli s-au des­
şi Andam anclor mici (Little Anda­ pentru agricultură pe care se cultivă
" £ ŞOOCH AMOAMAH man). Suprafaţa lor este de 6 500 pielea de înţepăturile insectelor. chis puncte medicale gratuite. banane, manioc. tutun, batate, coco­
lem.p. iar populaţia de 18.961 locui­ Totodată, ei işî acoperă corpul cu In afară de băştinaşi, în insulele tieri şi betel (varietate de pipei-).
^ ’ţ lfT ru «kOahan ^ tori (conform datelor din anul 1951). vopsea roşie — un bun medicament Andaman mai trăiesc colonişti din Shom-penii lucrează pămîntul cu o
Centrul adm inistrativ este Port- îm potriva frig u rilo r. Cînd sînt in India şi Birm ania: deţinuţi, trim işi săpăligă bine ascuţită. Ei îsi confec­
Dlair. doliu, peste vopseaua roşie aplică un aici de adm inistraţia engleză, refu­ ţionează îmbrăcămintea din scoarţă
semn tabu. M em brii trib u lu i Onga giaţi din Bengalul de est. locuitori
cai mcoodft Denumirea insulelor provine din işi rad părul de pe cap. In loc de dc ficus.
forma denaturată a cuvintului „ha- din India şi Birm ania veniţi de bu­ Spre deosebire de shom-peni. ni­
brici de ras ei folosesc cioburi de
numan" care înseamnă „oameni a- sticlă aruncată intîm plător pe mnl năvoie. un mic grup de anglo-indi- cobarii au un mod de viaţă seden­
semănălori m aimuţelor". In epopeea eni funcţionari ai in s titu ţiilo r dc tar. Sînt foarte interesante ceremo­ *
CL e «1'COBAO * indiană antică „Ramayana” se spu­ de valurile mării sau găsite pe stat. niile si dalinele lor de nuntă. M irii
0O(*r nea că aceste insule sint păm înlul uscat. P otrivit recensămintului clin anul se căsătoresc din dragoste, cu con-
p ..hanumnnilor". iar în cronicile ma­ Ongliiî sint vestiţi pentru meşte­ 1951. din cei 18.961 do locuitori ai sim ţăm îritul părinţilor. T in e rii căsă­
la,veze eie sînt cunoscute ca ţara şugurile lor Bărbaţii ştiu să con­ insulelor Andaman. 12.724 sini băr­ toriţi râmîn să locuiască fie în casa La Combinatul
„liandum anilor". struiască un canoe rapid Ca mate­ baţi si 6.227 — femei. Această dis­ m irelui, fie în a miresei, după cum de industrializare
ÎUHArCJl rial de Construcţie ei folosesc esenţe
Populaţia băştinaşă a insulelor de lemn moale pe care le prelucrea­ proporţie se explică prin aceea că este nevoie, în una sau in cealaltă, a cărnii din Ha-
Andaman lacc parte din grupul ne­ ză cu tot felul de cuţite, dalte şi al­ Adm inistraţia engleză a trim is din de braţe de muncă. Zestrea esle leg lucrează şi in­
groizii or-pigmei care populează di­ te instrumente fabricate din esenţe India şi Birm ania. în special deţi­ predată m irelui. P otrivit unui obicei ginerul tehnolog
ferite regiuni ale Asiei de sud-est. de lemn taie. Onghii isi confecţio­ nuţi de sex bărbătesc. religios, in tim pul nunţii, mirele şi Doina Popa.
Ei sint intrucîtva asemănători pig­ nează îmbrăcămintea din fibre ve­ Lim bile cele mai răspindite sînt mireasa sînt tunşi pină la piele şi Fotografia ne-o
m eilor din A frica ecuatorială, dar apoi, tim p de şapte zile. încuiaţi în-
Pe întinsul nesfîrşit al apelor mai inalţi ra a ceşti, cu pielea mai getale ţesute în casă şi vopsite în hindi, urdu şi hindustnni (vorbite tr-un loc izolat. Infidelitatea în că­ reprezintă în faţa
verzi-albăstrui ale Oceanului In­ înlunerată si cu păr m ult mai dos. culori vii. La bărbaţi, ea se compu­ de oca 6 0U0 persoane), malayalam sătorie este aspru condamnată de unuia din apara­
dian. intre G olful Bengal şi Marca Există diferite teorii cu privire la ne dintr-o fisie de pînză legată în (3.815 persoane), bengalii (2.363 per­ societate. tele laboratorului
Andaman, se pierde lanţul insulelor jurul şoldurilor; femeile poartă o
originea populaţiei băştinaşe; majo­ soane). birmanez.â. (1.581 persoane) La nirobarj sînt foarte dezvol­ de chimie.
Andaman şi Nicobar. ritatea presupun că locuitorii au ve­ fustă scurtă ca un fel de şorţ. tate ideile aninvstc. fiecare comună ' ş j t * *
T im p de peste 150 de ani aceste nit din regiunile sudice ale Birm a- Deosebit de grea a fost sî ti ia ţ in tam il (1.573 persoane), lelugu (1044 are o m ulţim e de sărbători şi cere­ . .
persoane).
Insule s-au aflat sub dominaţia co­ niei in perioada cînd insulele An- locuitorilor insulelor in perioada do­ monii caractei istire, în tim pul că­
minaţiei coloniale. Populaţia băşti­
lonială a M arii B ritanii, servind de damnn făceau parte din continent. naşă a insulelor, care se ridica în rora aluneă duhurile rele. Serbările
fapt ca penitenciar pentru deţinuţii Fiecare fam ilie de nndamani po­ lC5fi la 4.800 de locuitori a scăzut Insulele Nicobar au loc deobicei noaptea.
sedă zone de pescuit si terenuri de
po litici din India şi Birm ania. în 1951 Ia nnnvu 973 de persoane. M ajoritatea eovîrşiloare a locui­
vinătoare proprii. Vinătoaroa se face to rilo r vorbesc în lim bile hindi, ur­
O dată cu dobîndiiea independen­ în comun de călre citevn fam ilii Foametea, epidem iile si bolile vene­ du. birmnneză şi engleză. I
rice au răpus in fiecare an sute de
ţei de către India, insulele Anda- care alcătuiesc o comună (obşte). oameni. Insulele Nicobar cuprind 19 in­
mnn şi Nicobar au devenit parte din Proprietatea privată nu există. sule. Cele mai mari dintre acestea Datorită p o liticii duse de guver­
După cucerirea independenţei. în sînt: Car N ivnbrr. Grcnt Nicobar nul indian, insulele /n d e m ^n şi
teritoriul indian. De atunci au înce­ Băştinaşii nu s au fam iliarizat cu faţă guvernului inchan s-a pus o şi L ittle Nicobar. Suprafaţa lor este Nicobar s-au transform at, clin locuri
put să parvină inform aţii etnogra­ agricultura si de aceea viaţa lor de­ problemă im portantă si complicată. de 1 600 km.p., iar populaţia — de de surghiun pentru deţinuţi. în re­
fice mai largi cu privire la popu­ pinde numai de norocul la vinat, Era necesar să se ridice nivelul de 12.000 locuitori. Băştinaşii fac parte giuni egale în drepturi ale Indiei
laţia acestor insule. pescuit, strîngerea scoicilor de mare, viaţă al populaţiei băştinaşe pentru din grupurile denumite shom peni V. DAN1LOV