Page 45 - 1965-01
P. 45
.iioteca C
P R O L E T A R I DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VĂ!
AGENDĂ DE ÎNTRECERE 1965
ANUL XVII. NR. 3125 SIMBATÂ 16 IANUARIE 1965 4 pagini, 25 bani
CEI MAI BUNI FII Al POPORULUI
V ineri. în întreaga ţarii, nu început tral al P artidului Muncitoresc Ro- profesorii, care au sim tit permanent scriptia electorală nr. I Oradea
aci un iu ile oam enilor m unţii, în care min. preşedintele C onsiliului de Stat grija partidului şi guvernului, să Nord ; Ştefan Voitcc, in circum scrip
sint propuşi candidaţi pentru alege al R cpubiicii Populare Romine. desc, zi de zi, în inim ile tinerei ge ţia electorală nr. 1 Craiova ; M ilioi Deşi ne aflăm doar la începutul Colcctirul Fabricii ,,Căprioara" din. Sebeş acordă o marc atenţie îm
rile de deputaţi în Marca Adunare i Îndelungi şi puternice aplauze şi neraţii dragostea fierbinte faţă dc Dai ca, in circum scripţia electorală noului an de activitate, pe adresa
Naţională, eveniment de seamă in ovaţii salută propunerea făcută. patrie, faţă de harnicul şi talentatul iii. 1 Tim işoara Est ; Gogit Radu redacţiei noastre continuă să so- bunătăţirii continue a calităţii produselor. Printre cei care contribuie
viaţa politică a ţârii. După ce a înfăţişat măreţul tablou nostru popor, m indria pentru m arile le vru, în circum scripţia electorală nr. 1 sen seu numeroase scrisori. P lin aces tu mod substanţial la crcştereo prestigiului mărcii fabricii se numără şi
Intr-o atmosferă de puternică însu al realizărilor obţinute de poporul construcţii ale socialismului, profun 1 Suceava Vest ; Constantin Tuz.u, tea corespondenţii voluntari nc in muncitorii din seefia marochinărie l.
fleţire. participanţii la adunări, des nostru în anii construcţiei socialiste, da recunoştinţă şi devotamentul faţă în circum scripţia electorală nr, 10 formează despre rezultatele ce s-au
făşurate in Capitală şi în alte loca vorbitorul s-a oprit asupra înfăptui de P artidul Muncitoresc Romîn. Olteniţa. obţinut în producţie încă din p ri
lită ţi ale ţării, au desemnat drept rilo r din Capitală şi din raionul G ri- Sînt griviţean şi mă mîndrp.sc cu De asemenea, au fost propuşi can mele zile. despre entuziasmul cu .iilo r din cam paniile agricole ale a- M ănăilă Bălânescu şi a lţii care şi-au
candidaţi ai 1 ton tu lu i Democratici viţn Roşie. Colectivele din în tre p rin acest lucru — a spus apoi pensio didaţi ni Frontului Democraţiei tare se desfăşoară munca. în vede nului 1963. La S M.T. clin Orăştic a- depăşit sarcinile de extracţie din
Populare pe Conducătorii de partid derile din cuprinsul raionului au ra natul Oprea Cojocarii. Am lucrat Populare acad C iistofor Simioncscu, rea înscrierii pe graficele întrecerii, ccasta se simte dc cum in tri în ate prim a zi a anului.
şi de stal. pe numeroşi muncitori, portat la sliiş itu l anului trecut înde ca m uncitor la G riviţa tim p de 32 preşedintele F ilialei Iaşi a Academiei încă clin prim a lună a anului, a liere. Pentru a putea face faţă vo ŞTEFAN N'AGY
ţărani, oameni de ştiinţă si cultură, plinirea planului în proporţie de 103 de ani. Locuiesc în acest cartier de ICP. Romîne. rectorul Institu tu lu i unor cifre care să consemneze de lum ului sporit de lucrări <e trebuie corespondent
femei, tineri, m ilita ri, oameni ai la sută. Numeroase uzine au fost aproape 27 de ani si am văzut şi Politehnic din laşi. in circum scrip păşiri rit mai substanţiale la p rin .efectuate conducerea S.M.T. a luat
muncii de diferite naţionalităţi. La modernizate si înzestrate cu tehnica sim ţit. în anii regim ului dcmocrat- ţia electorală nr. 6 oraş Bîrlad Vest ; cipalii indicatori ai planului de siat. o seamă ele măsuri tehnice şi orgn-
tea, constă în organizarea muncii de Primele
adunări au participat un mare nu nouă. ia)* a'telc. cum sint „G riviţa popular profundele transform ări Vasile Sava, mecanic dc locomotivă Vom reda conţinutul citorva din . ni/ntoi icc. Princ ipala, d in tre aces
măr de reprezentanţi ai tuturor ca Roşie" şi „Dacia*, au fost lărgite şi caic an avut loc in viaţa cartierului, la Depoul C.F.R. Iaşi, în circum veştile sosite la redacţie.
tegoriilor de oameni ai muncii din reprofilate. Pe Calea G riviţei. bule a oamenilor. Din balconul locuinţei scripţia electorală nr. 18 Băceşli. re reparaţii pe posturi specializate
oraşe şi sate Propunerile făcute au vardul 1 Mai. Bucureştii-Noi şi în mele mi se oferă priveliştea încin- giunea laşi ; N'iculina Costescu, pro în flux continuu. Ca urmare a mă economii
fost sprijinite? eu căldură şi apro alte locuri au fost construite ansam lăvoare a masivelor de beton şi sti fesoară la Şcoala medie Pucioasa, in surii am intite cât şî a muncii rod
bate cu entuziasm (le către partici blu ri moderne de locuinţe conforta clă ale magistralei de asfalt a Căii circum scripţia electorală nr. 36 Pu Prin intensificarea nice prestate de tovarăşi ca D um itru „V rem ca anul 1965 să fie un an
panţii la adunări. bile. luminoase, cu scoli, cinem ato G riviţei şi este im posibil să nu fac cioasa, regiunea Ploieşti ; ing. Tu Muscaliuc si Otio Bogdal, mecanici, mai plin de roade p e n tru -n o i" —
A dunările au p rile ju it totodată o grafe. magazine bine aprovizionate. 0 comparaţie cu ceea ce a Iost G ri nase Zaharcscu, director general dl loan Chiserău, mecanic controlul.
iată o dorinţă exprim ată unanim de
trecere în revistă a principalelor rea Au apărut noi cartiere de locuinţe viţa de altădată : casc mici, dără C om binatului chim ic Făgăraş. în c ir D um itru Bordei, maistru şi a lţii pînă către m uncitorii, inginerii şi tehni
lizări obţinute în anii puterii popu cum sint: Pajura, Jiului-Scînteia. pănate. insalubre, gropi şi noroaie, cumscripţia electorală nr. 10 comu I!i 15 ianuarie s-au executat cu 9 cienii statici C.F.R. Sim eria-eălători
lare in toate domeniile de activitate B ilanţul acesta însufleţitor prile carul de prom isiuni demagogice ale na Ba mol t. regiunea Braşov ; iWarâa La s fiiş ilu l anului 1064, lucrările la sută mai multe reparaţii faţă de cu ocazia dezbaterii cifre lo r de plan.
din ţara noastră, din regiunile si juieşte o caldă manifestare a senti reprezentanţilor guvernelor burgh'-’- Copil, directoarea Scolii medii nr. 2 de construcţie la noul spital din sarcinile stabilite în grafice. Piuă Cu gîndul acesta, încă clin primele
circum scripţiile electorale respective. mentelor de fierbinte recunoştinţă ::o-mosiercsti si. mai oresus dc o ri Oradea, in circum scripţia electorală Hunedoara erau executate doar în la această dată s-au reparat 64 trac zile ale anului 1963, conducerea sta
Cei care au luat cuvintul au expri faţă de organizatorul şi conducătorul ce, teama zilei de iniine. ivr. 10 Alesd. regiunea Crisana ; procent de 60 la sută. Intiând in toare. 103 pluguri. 98 semănători ţiei a întocm it un amplu plan de
mat voinţa 'întregului nostru popor încercat a' operei de construire a Au mai luat cuvintul Gheorghe Dobrc Popescu, frezor la Uzinele noul an. colectivul de muncă de la S.U. 29. 59 semănători 2 S.P.C. 2 şi .măsuri tehnice .şi organizatorico,
de a înfăptui politica partidului de socialismului — Partidul M uncito Dinu. secretarul C om itetului de „Progresul" Brăila, în circum scrip şantierul nr. 4 al I.C.S.H. şi-a in 100 grape stelate.
desâvîrşire a construcţiei socialiste, resc Romîn. partid al întreprin derii dc reparaţii ţia electorală nr. 4 Brăila Nord ; tensificat eforturile, îm bunătăţind A. ROŞU caic să permită desfăşurarea muncii
în cit mai bune conditiuni ; prim ele
muncind cu toate foiţele pentru in- Susţin cu căldură propunerea fă auto nr. 17 si Ion Paroschiv. secre Tudosc D um itru, Erou al M uncii sim ţito r ritm u l zilnic de muncă. corespondent .prevederi ale planului au şi lost a-
florirea patriei noastre, pentru fe ri cută — a spus Vasile Stan. maistru tarul Com itetului U T.M . dc la Uzi Socialiste, preşedintele cooperativei Aceasta a fost posibil deoarece în plicate in viaţă.
cirea poporului. la Uzinele „G riviţa Roşie" — conşti nele „G riviţa Roşie", caic au sus agricole de producţie Stoicăneşti, în tregul obiectiv a fost temeinic pre îndrum aţi de organizaţia de
Ieri. in ceasurile după-amiezii. spre ent fiind că toate m arile victorii ob ţinut cu căldură propunerea făcută. (ireu inscripţia electorală nr. 23 Ra- gătit pentru execuţia pe tim p f r i 144 tone de cărbune partid, m uncitorii de nici au adău
bătrîna dar astăzi tînărn uzină bucu- ţinute de poporul nostru pe drum ul In încheiere, participanţii la adu domireşti, regiunea Argeş ; Mircea guros. încăperile sint încălzite, m or gat m ăsurilor tehnice şi organiza
reşteană G riviţa Roşie se îndreptau desăvârşirii construcţiei socialiste se nare au adoptat in unanim itate, prin Opreau, rectorul Institu tu lu i agro tarele se prepară in bune condiţiunî. torice aplicate şi entuziasmul lor in
oameni ai muncii de la întreprinde datoresc politic ii înţelepte a pai tî- puternice aplauze şi ovaţii, textul nomic „T udor V lndim irescu" din ceea ce a permis să se folosească mai peste plan muncă. încă ele la începutul anului
rile. ..Electrofar". „Dacia", Depoul dului nosti'u. unei scrisori prin caic tovarăşul Ci a iova, in circum scripţia electora deplin tim pul de lucru, să se orga ci s-au a n g a ja t. în ti-o susţinută în
Bucureşti călători, Reparaţii auto, Mă mindre.se că lucrez la această Gheorghe Gheorghiu-De.i este rugat lă nr. 38 V înju Mare, regiunea O lte nizeze mai judicios fiecare loc de M in erii clin sectorul f al E. IM. Lo- trecere, căutînd să reducă sim ţito r
cadre didactice de la şcolile din ra uzină cu glorioase tra d iţii revoluţio să accepte propunerea de a fi can nia ; Dcmostcne Bote/., scriitor, mem muncă. Având făcute toate pregăti nea s-au pregătit temeinic pentru media dc staţionare a vagoanelor,
ion. pensionari, gospodine, numeroşi nare. In u ltim ii ani uzina noastră a didat al F.D P. în circum scripţia e- bru corespondent al Academiei R.P rile necesare, constructorii au reu n-şi putea îndeplini încă din prima să efectueze lucrări de bună calitate.
locuitori ai cartierului pentru a par cunoscut o mare dezvoltare, iran- iectorală nr. 1 G riviţa Roşie. Romine, preşedintele C onsiliului şit ca in numai 12 zile să execute zi a anului sarcinile dc plan. La Ca urmare a .strădaniilor depuse
ticipa. alături de m iile de muncitori slormincln se într-una clin cele mai Partidul. întregul popor — se spu pentru raspîndirea cunoştinţei or eul- întregul volum de zidării despărţi începutul trim estrului IV al anului de întregul colectiv, după numai 10
griviţeni. la adunarea de propunere importante întreprinderi clin ţară, ne în scrisoare — dau o înaltă pre tu ra l-ştiin tifice . in circum scripţia e- toare din cele 10 corpuri de clă trecut, conducerea tehnică a secto zile de muncă s-a redus media de
a candidatului Frontului Democra producătoare de utilaje chim ic şi pe ţuire a ctivită ţii neobosite pc care o lectorală nr. 5 Casa Scânteii Bucu dire, să apropie de sfîi-şit execuţia rului, îndrumată de organizaţia de staţionare a vagoanelor la încărearc-
ţiei Populare din circum scripţia elec trolier. Pentru colectivul uzinei noa desfăşuraţi in fruntea C om itetului reşti ; Nicolae Largau, lăcătuş la tencuielilor interioare. La corpul A partid, a luat măsuri pentru asigu descăicare cu 26,8 la sută. in tranzit
torală nr. 1 Gri viţa Roşie in alegerile stre alegerile de deputaţi in M aica Centrul, pentru binele si fericirea Uz.inele Tehnofrig, în circum.sn ip- s-a term inat execuţia pardoselilor din rarea fro n tu rilo r ele lucru de rezer cu prelucrare cu 29 la sută, iar fără
de deputaţi pentru Marea Adunare Adunare Naţională şî sfaturile popu poporului nostru, pentru triu m fu l tia electorală nr; 2 .Cluj ; Gh. Bu- mozaic, iar cele din mase plastice vă necesare producţiei anului 1965, prelucrare cu 36 la sulă. Prin con
Naţională. lare sint un m inunat prile j de a ob socialismului şi păcii. Sub conduce cclea, m aistru constructor. în c ir sînt pe jum ătate efectuate. Tot în Pc lingă aceasta, îm bunătăţirea ac- semnarea acestor procente dc scă
Sentimentul m indrieî patriotice ţine noi realizări. rea înţeleaptă a P artidului M unci cum scripţia electorală nr. 11 Oneşti, această perioadă s-a montat întregul liv îiă lii de transport în subteran şi dere n tim pului de staţionare a fost
pentru tot ce s-a înfăptuit în patria Sustinincl. de t asemenea, propune toresc Romîn. oamenii muncii au i'egnirîCa 'Bacău*:'- lAntirevIN onistc, volum de tim p lă rii dc.,: lemn şi s-nu ..n^rovtM^iuL^a^'.ulXnatcâ cu m ateriale- posibil să ie eeonomiseaşcăJL45U*.v'iw
noastră a găsit o grăitoare expresie rea, muncitoarea Stanca Murea, de schimbat din tem elii înffîţîşâTea' 'pa maistru la Termocentrala Steaua Ro- 'rrc fu ia t izolatîne * hidrofuge ale aco a permis m inerilor din acest sec goane ore.
în entuziasmul cu caic oamenii m un la Fabrica „Tableta", a spus : Pe triei noastre, ridicind Homînia pe şic-Fîniinelc. in circum scripţia elec perişului. tor să-şi depăşească planul zilnic de De rem arcat este faptul că pînă
cii au participat la această adunare. întreg cuprinsul ţârii se înalţă fa culm ile iot mai înalte ale socialis-' torală nr. 4 Sîngeorgiu de Pădure, A UNGBEREA extracţie. Astfel, in cele 15 zile care acum nu s-a înregistrat nici un m i
Luînd cuvintul prim ul secretar al brici şi uzine moderne, temelia in inului, sporind continuu prestigiul tcgiunca Mureş-Autonomu M aghia corespondentă s-au scurs clin această lună m inerii nut ele intîrziere clin cauze im puta
Comitetului orăşenesc Bucureşti al dustriei noastre socialiste ; ne emo ei internaţional. ră ; prof. dr. Csogor Ludovic, rec sectorului I au extras peste sarci bile personalului ele staţie sau de
F lorinii Dănălnche, pre ţionează înfăţişarea nouă, străluci In aceeaşi zi, au fost propuşi candi torul IM F . Tg. Mureş, în circum nile zilnice de plan 144 tone de căr tren, toate trenurile circulind după
şedintele Consiliului orăşenesc P U P , toare. a oraşelor patriei, viaţa nouă daţi ai Frontului Democraţiei Popu scripţia electorală nr. 3 Tg. Mureş Cu 9 Ia sută bune. prevederile graficelor.
a arătat că alegerile care vor avea a satului coopera ti vizat, nenumăra lare pentru alegerile de deputaţi în Sud ; general colonel ÎMiliaj Burcă,
loc la 7 martie constituie un eveni tele edificii de cultură. Toate aces Marea Adunare Naţională tovarăşii : adjunct al m inistrului forţelor arm a Cele mai frumoase rezultate au E M IL CRF.ŢU
ment de mare însemnătate în viaţa tea sînt create pentru noi. pentru Gheorghe Apostol, în circum scripţia te. in circum scripţia electorală ne. 8 mai mult fost înregistrate de brigăzile condu Impiegat de mişcare
poporului romîn. una clin cele mai binele nostru. Tot ceea ce am rea electorală nr. 1 Galaţi Sud ; Emil Fălticeni, regiunea Suceava ; Vasile se de Nicolae Burdea, loan 1 arcaş,
caracteristice manifestări ale vieţii lizat pînâ acum, este legat de nu Bodnăras, în circum scripţia electo
politice şi de stat la care participă mele drag al partidului, cirm nciul rală nr. 1 Iaşi Nord : Petre Horii», Slcvcnschi, m aistru m iner la Exploa In actuala perioadă principala
milioane de oameni ai muncii. Pro înţelept al vieţii noastre. în circum scripţia electorală nr. 1 tarea minieră Şuîor, în circum scrip preocupare a m ecanizatorilor din
S..M.T. o constituie pregătirea u tila
fundul democratism al o rin d uih i Vorbind în numele colectivului în Steagul Roşu Braşov ; Nicolae Ccau- ţia electorală nr. 2 oraş Baia Sprie,
noastre populare işi găseşte o depli treprinderii textile „Dacia", Nicolae şcscu, in circum scripţia electorală nr. regiunea Maramureş şi a lţii. jelor şi m aşinilor în vederea exe
nă expresie în faptul că cei mai buni Ungurcanu, directorul întreprinderii, 1 P ite şti; C Ilivu Stoica, în circum cutării în bune conditiuni a lucră-
fii ai poporului — m uncitori, ţărani, a subliniat sentimentul dc adtncă scripţia electorală nr. 1 Ploieşti ;
ingineri, oameni de ştiinţă, cultură recunoştinţă faţă de partid, pentru Alexandru Drăgluci, în circum scrip
şi artă. — sint aleşi in organele pu consecvenţa eu care acesta urmează ţia electorală nr. 1 Hunedoara Est ;
nr. 1 U niversi „FESTIVALUL FILMULUI
te rii de stat. linia sa îndreptată spre dezvoltarea Ion Gheorghe IMaurer, in circum
Am convingerea că sînt în asenti ţârii pe drum ul socialismului, pen scripţia electorală
mentul dv. al tuturor — n spus vor tru contribuţia sa la întărirea rin- tăţii C luj ; A lexandru Moghioroş, în
bitorul — propunind drept candidat d u rilo r m işcării comuniste interna circum scripţia electorală nr. 1 Tg.
Con- PENTRU SATE"
a' Frontului Democraţiei Populare în ţionale şi a sistemului socialist mon Mureş Vest ; Alexandru Bîrlădcanu,
alegerile dc deputaţi pentru Marca dial. în circum scripţia electorală
Adunare Naţională in circum scripţia Indrum ind copiii să descifreze sStanţa Est ; D um itru Colin, în c ir
electorală nr. 1 G riviţa Roşie pe cel slova cărţilor, să cunoască m inuna cum scripţia electorală nr. 1 oraş
mai iubit fiu al poporului nostru, tul univers al culturii umane, a spus Baia Mare ; Lcontc Răutu, în c ir caravane cinematografice au înre
tovarăşul Gheorghe Ghcorghiu-Dcj, în cuvintul său Adam Că liman, d i cumscripţia electorală nr. 1 Bacău gistrat un număr de peste 228.000
prim ul secretar al Com itetului Cen rectorul Scolii nr. 173. învăţătorii şi Sud ; Leoiilm Sâlăjan, în circum - spectatori, cu 34.000 mai m ult decît
în etapa respectivă din iarna pre
cedentă. Cel mai mare număr de
E N TU ZIA S TE ÂDUNARI PENTRU spectatori l-au realizat unităţile ci
nematografice din Miceşti. Stremţ,
V in tu l de Jos (raionul Alba), Peş-
PROPUNERI I n REGIUNEA N O ASTRĂ tişul Mare (oraş regional Hunedoa
ra), Draşov, Lancrăm. Pelrcşti (ra
ionul Sebeş), Pui, Sălaşul Superior
In cadrul unor entuziaste adunări a spu.s vorbitorul, a cunoscut o la r înfrumuseţare a patriei, de creştere (raionul Haţeg).
e oamenilor muncii, au început ieri gă dezvoltare. Numai aici, la Hune necontenită a nivelului de trai, ma A cţiunile interesante legate de
in regiunea Hunedoara propune doara, în anii şcsenahilui a in tra t terial şi cultural al celor ce mun proiecţia de film e din tim pul Fcs-
rile de candidaţi ai. Frontului Demo în funcţiune grupul de laminoare, cesc. tivaluU ji ca: discuţiile, conferinţele,
craţiei Populare pentru alegerile de otelăria M artin nr. 2, fui naiul de — Ne m îndrim cu faptul că H u simpozioanele, concursurile „Cine
deputaţi in Marea Adunare Naţio 1000 m c., noua fabrică de aglome nedoara zilelor noastre este de a- ştie, răspunde" şi alte m anifestări c-
nală şi sfaturile populare, eveniment rare şi alte agregate siderurgice, s-nu eecaşi vârstă cu noi, tinerelul, a spus ducative, au atras un nu măi- mare
deosebit dc im portant in viaţa poli construit m ii de apartamente. În tov. Sergiu Ivanov, prim -secretar al de spectatori.
tică a tării. noiri im portante s-au petrecut si în com itetului orăşenesc U T .M . De învăţând din experienţa anilor tre
Reprezentanţi ai tuturor categorii oraşul Călan, cit şi în satele noa aceea, tineretul este hotârît ca şi in cuţi şi având un a ju to r mai substan
lor de oameni ai muncii de la oraşe stre. viito r să-şi îndrepte energia şi en ţial din partea conducerii cooperati
şi sate au desemnat drept candidaţi Prin construirea noilor agregate tuziasmul c e l caracterizează spre F E S T I V A L U L velor agricole de producţie, film ele !
ai F.D.P. pe cei mai buni fii ai po siderurgice de mare capacitate si înfăptuirea sarcinilor trasate de FH-/VMJLUI documentare cu caracter agrozooteh
porului, conducători de partid şi de modernizarea celor existente, pro partid. nic au fost vizionate de un număr
stat. m uncitori şi ţărani, intelectuali. ducţia de fontă a Hunedoarei a fost In cuvinte calde. tov'. Dionisîe SATE, sporit de ţărani cooperatori. In nu
P articipanţii la aceste adunări au în anul trecut dc 30 ori mai mare Munteanu. m uncitor la Uzina „V ic meroase localităţi film ele au fost
s p rijin it propunerile făcute cu un decîi in 1038. iar producţia de oţel toria" Călan şi Gheorghe Barbu, Duminică, 17 ianuarie, se deschi prezentate îndată după expunerea
lecţiilor. In cele 4 raioane cuprin
deosebit entuziasm. de 77 de ori mai mare decît în 1044. preşedintele cooperativei agricole de de „Festivalul film u lu i" în satele ra se in festival aceste film e an în tru
Cu acest prilej, au fost scoase în Tov. D um itru Popa, a propus apoi, producţie din satul Strei si-au ex ioanelor Orâştie, Uia, Brad şi la nit peste 30 000 spectatori clin sate.
evidenţă marile succese obţinute în în aplauzele adunării, drept candi primat, în numele tovarăşilor de cinematografele săteşti, situate pe Ingineri, medici veterinari şi a lţi
anii puterii populare. Oamenii mun dat al F.D.P. în circum scripţia elec muncă, adeziunea faţă de propune teritoriu l oraşelor regionale Deva şi specialişti din agricultură au pre
cii care nu luat cuvintul în adunări torală nr. 1 Hunedoara Est pen rea făcută. Petroşani. Este cea de-a 11-a etapă zentat şi au explicat conţinutul u-
au vorbit cu m indric despre realiză tru alegerile de deputaţi în Ma P articipanţii la adunare au adop a acestei m anifestări culturale, care nor asemenea film e, leg inel învăţă Matrifeml Vladhnir Doroftcs'* de la Fabrica chimică din Orâştie de
rile din regiunea noastră, din c ir ica Adunare Naţională, pe tova tat apoi, prin puternice aplauze, tex an de an se bucură de o lot mai mintele de problemele planului de păşeşte tună de luna planul cu 20^25 ta sulă, fapt pentru care de curind
cum scripţiile lor. Cu to ţii şi-au ex răşul Alexandru Drăghieî, membru tul unei scrisori, prin care il roagă mare apreciere din partea oameni producţie. a fost declarat fruntaş în producţie.
prim at hotărîiea de a munci şi în al B iroului Politic al CC. al P.M.R., pe tov. A lexandru Drughici să ac lor muncii de la sate. Filmele artistice si ciclurile de
v iito r ru lorţe sporite pentru înfăp vicepreşedinte al Consiliului de M i cepte propunerea de a fi candidat Populaţia satelor noastre, care se film e organizate pentru m icii noştri
tuirea liniei politice a partidului şi niştri. al F.D.P. în circum scripţia electo bucură de cuceririle ştiinţei, artei speclntori s-au bucurat de o largă
statului nostru. Propunerea făcută a fost susţinută rală nr. 1 Hunedoara Est. şi cu ltu rii, a putut cunoaşte cele mai participare si au ajutat la îmbogă Plenara Consiliului Central
cu căldură de cei care au luat cu actuale şi valoroase creaţii ale ci
La Hunedoara, ecl mai puternic Tot în cursul zilei de ieri au avut nematografiei romîneşti şi de peste ţirea şi consolidarea cunoştinţelor
centru siderurgic al tării, sîderur- vântul. Ioc si «alte adunări ale oamenilor prim ire in scoală şi fam ilie. Au fast
gişti si constructori, m uncitori, teh — Noi. sidcrurgişlii luinedorcni. muncii pentru desemnarea do can hotare. In Festivalul acestei ierni am trim ise peste 100 film e de ştiinţă a! Sindicatelor
nicieni şi ingineri din întreprinde a spus iov. Ştefan Tripşa, Erou al didaţi ai F.D.P. în alegerile de de prezentat şi prezentăm spectatorilor popularizată, de istorie, geografie,
rile oraşului, de ia Uzina „V ictoria" M uncii Socialiste, m aistru otclar. putat' pentru M.A.N. In circum noştri film e ca „S trăin u l", „Casa ne de desen animat, de basme, sporti
Călan, membri «ni cooperativelor a- sîntein minclri că putem propune scripţia electorală nr. 8 Crişcîor. a term inată", iar la dorinţa publicului ve etc. In zilele de 14 şi 15 ianuarie 19G5, realizarea întocmai a sarcinilor de
drept candidat pentru alegerile dc
grîcole de producţie din satele în deputaţi în M.A.N. pe unul din cei fost propus candidat al F.D.P. tov. şi film e atît de îndrăgite ca : „L u - In raioanele participante la festi a avut loc Plenara Consiliului Cen export.
vecinate s-au adunat în sala casei mai devot-nţi fii ai clasei noastre ing. A m cl Lă puşcă, şeful Exploa peni 29" şi „Tudor". valul din decembrie eu s p rijin u l ca tral al Sindicatelor din R.IV Uomină. Dc asemenea, plenara a analizai
orăşcneşli de cultură, pentru desem tării miniere Barza : in circum scrip Film ele „Pagini de istoric" si „Ko- drelor didactice si al altor activişti Plenara a examinat activitatea execuţia prelim inată a bugetelor sin
narea candidatului Frontului Demo muncitoare, luptător consecvent pen ţia electorală nr. 13 Miercurea, iov. mînia orizont ’G4“ , realizate in cin culturali, am înregistrat aproape desfăşurată dc sindicate în amil tre- dicatelor şi dc asigurări sociale p«
craţiei Populare din circum scripţia tru cauza construcţiei socialiste. Gheorghe Crăciun, preşedintele coo stea celei dc-a X X-a aniversări a 20 000 spectatori din rîndurile şco m l, contribuţia lor la succesele re- anul 1964 şi a aprobat proiectele de
Muncind pentru înflorirea m inu
electorală ni-. 1 Hunedoara Est. în natei noastre p airii, oţelarîi secţiei perativei agricole de producţie din eliberării patriei noastre, continuă lari lor. marcabilc obţinute de oamenii m un buget pc amil 1963. Plenara a adop
alegerile de depulaţi pentru Marca C.irbovn : în circum scripţia electora să ruleze si în etapa a JI-a a Festi M anifestările cu film ul din p ri cii, sub conducerea organizaţiilor de tat măsurile privind activitatea sin
Adunare Naţională. a TI-a au hotărîi să cinstească ma lă nr. 15 Teiuş. tov. Gyulni Konrad valului. ma etapă a festivalului au avut cla partid. în realizarea şi depăşirea pla
rele eveniment al alegerilor din 7 Cu p rile ju l organizării relei de a dicatelor in cadrul Frontului De
In cadrul adunării a luat cuvintul manie, dînd peste planul anual cel Inliu. mecanic de locomotivă la De H a etape a Festivalului, trebuie să rul să înarmeze oamenii muncii de nului dc stat pc am il 1964 ş i'a sta mocratici Populare si sarcinile ce I •
tov. D um itru Popa. prim-NCorciar a! puţin 5.000 tone oţel. poul C.F.R. S im rria. ne oprim asupra unor aspecte şi la sate cu noi cunoştinţe politice, b ilit sarcinile sindicalelor privând revin în desfăşurarea campaniei c-
C om itetului creionai Hunedoara al — Propunerea făcută, a spus tov. Un mare număr de participantî la învăţăm inte ce reies din activitatea profesionale şi de cultură generală. mobilizarea tu tu ro r colectivelor din Icrloralc, pentru alegerile de depu
l ’ .M II . preşedintele Consiliului re profesoară Silvia L u ra ri, ne umple ateste adunări au susţinut tu entu ru film u l desfăşurată în prima eta Sarcini însemnate revin lucrători întreprinderi în întrecerea socialistă taţi în Marca Adunare Naţională ţl
gional F.D.P.. cm e a vorbit des inima de bucurie. Cadrele didactice ziasm candidaţii propuşi. vorbind pă a Festivalului în celelalte raioa lor cinematografiei de stat. aciiviş- pentru înfăptuirea exemplară a in staturile populare.
pre im portanta alegerilor. dîn oraşul nostru nu vor precupeţi cn îndreptăţită m îndrie despre rea ne ale regiunii noastre. ÎIO K O V ITZ EMERTC dicatorilor planului pc amil 1965, P articipanţii In plenară au apro
In in tîmpi narea acestui măreţ c- nici un efort pentru a creşte din lizările obţinute şi exprim îndu-şi ho- Cele 133 cinematografe situate în directorul I C.K S. Iluncdoara- îm bunătăţirea continuă a calităţii bat cu insufleţirc o telegramă adre
produselor, scurtarea termenelor de
vcnîm ent. oamenii muncii de la ora copiii siderurgiştilor şi constructori lărîrea de a munci cu si maî m ult mediul rural (în raioanele Alba. Se Dev a dare în funcţiune a noilor obiective sntă Com itetului Central al P arti
şe şi sate se n rr/in iă cu un bilanţ lor un tineret viguros, bine pregătit spor pentru înfăptuirea sarcinilor beş, Hajeg si pe teritoriul oraşului industriale şi atingerea in cel mai dului Muncilorese Romîn, tovarăşu
bogat în realizări. Regiunea noastră, pentru a continua marea operă de trasate de pailid. regional Hunedoara) şl cele 3 uuto- (Continuare In pog a 2 a) scurt li mp a param etrilor proiectaţi, lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.