Page 46 - 1965-01

Drumul socialismului Nr. 312»
Pag: 2
— H

Deschiderea

sezonului de schi

Zilele trecute, p irliile de la Straja'
nu găzduit prim ul concurs dc schi
din actualul sezon, la care nu par­
71S5Î ticipat sportivi clin asociaţiile M i­
nerul Lupeni şi Energia Paroşeni.
Principalele probe au last cele de
slalom uriaş şi special pentru ju n i­
ori şi seniori, proba dc fond seniori
10 km. şi proba de fond pentru se­
nioare şi ju n io ri 5 km. lata câştigă­
to rii probelor :
Slalom uriaş ju n io ri: C ioflica G ri-
racter aplicativ, şi apoi altele mai
va or complexe, de sinteză. Elevii rezolva gore, Sicht Iosif şi Bclovnn Gheor-
ghe — toţi de la M inerul Lupeni.
*» uşor asemenea probleme clacă sint Slalom uriaş seniori: Muntean Cons­
pentru a obţine deprinşi să le analizeze din punct tantin, Energia Paroşeni, Kato A -
de vedere matematic, să stabilească
re la ţii între elementele (late şi cele dalbert, M inerul Lupeni si Schm idt
rezultate cit mai bune ? cerute, să execute corect reprezen­ A lfie d . Energia Paroşeni. Slalom
tările grafice, să construiască exact special ju n io ri: Cioflica Grigore,
fig u rile indicate de probleme si mai Sicht fosif, Delovan Gheorghe. Sla­
ales dacă problemele au şi un con­ lom special seniori: Muntean Cons­
Răspunsul Iov. POPA ZAMFIRACHE, piof. de m olem aticâ la $coala ţin u t practic, din care să rezulte tantin, Kato A dalbcrt şi Schm idt A l-
medie „Avram lancu" — Brad utilitatea cunoştinţelor însuşite. fred. Fond 10 Um. seniori: Lupnş
Gheorghe, Energia Paroşeni. Petcr
La lecţiile dc recapitulare şi sis­ Aron, Pcler loxif, M inerul Lupeni.
tematizarea cunoştinţelor predate, Fond 5 hm. ju n io ri: Lorincz Gheor­
folosesc cu succes tablourile rezu­ ghe, Energia Paroşeni; senioare:
mative care cuprind elementele e-
K ato Terezia, M inerul Lupeni.
senţiale ale le cţiilo r predate — re­ La întreceri au participat 30 de
la ţii dc definiţie, proprietăţi, repre­ concurenţi.
zentări grafice, scheme cu succesiu­ S. IIA L O I
nea etapelor demonstraţiei, form ule, , corespondent
ecuaţii etc.
De pildă, la clasa a X l-a, term inînd
un capitol clin geometria analitică,
In te rviu l colectiv deschis de zia­ de pregătire al clasei respective, ni­ alcătuiesc cu elevii, în ora de reca­
ru l „D rum ul socialism ului" in co­ vel pe care m-am străduit să-l cu­ pitulare, un tablou rezumativ caic Urme pc zăpadă. F o to } N. M O LDO VEANU
loanele sale, pe teme ale muncii in- nosc de la început. cuprinde figura cu poziţia curbei
stinctiv-educative, ne ajută să efec­ La organizarea fiecărei lecţii, sta­ respective faţă de axele dreptun­ Colectivul Muzeului regional Hu­
tuăm un schimb de experienţă în- bilind scopul, structura şi conţinu­ ghiulare, form a ecuaţiei, condiţii, b ilită ţi (deşi expusă cu ostentaţie!) nedoara — Deva, a organizat o
tr-u n cadru mai larg şi să v a lo rifi­ tul său, caut să asigur, pe cît este relaţii. şi nutrim convingerea că în viito r, interesantă şi instructivă expoziţie
căm experienţa înaintată, mai ales posibil, actualitatea ei. legătura sa La recapitularea finală alcătuiesc cu mai m ultă strădanie, veti putea volantă. In panourile, realizate cu
în problemele noi ale muncii de e- u i viaţa, prin exemplele cu care Bchemc mai ample, care reprezintă realiza vei-suri izbutite. mult gust artistic, sînt expuse ima­
ducaţie a tinerelului. ilustrez lecţiile (exerciţiile şi pro­ o sinteză a cunoştinţelor predate. O MARINESCU ION — Chiliei (Bo- ţia trimisă de dv. a sosit cu prea NICOLAE DINC.Ă — Baia de Criş. gini sugestive din activitatea oa­
Dezbaterea colectivă a probleme­ blemele cu conţinut din viaţa de astfel dc schemă am alcătuit in anii şorod). Ain prim it de la dv. un mare marc Intlrziere pentru a putea fi pu­ A publica nu e un scop în sine ; ce menilor muncii în producţie, artă:
lo r esenţiale ale educaţiei tinerelu­ toate zilele), prin m aterialul in tu i­ precedenţi, cu elevii clasei a X l-a număr de poezii care atestă preocu­ blicată. Păcat dc evenimentul des­ aţi putea cîşliqa — de exemplu —
lu i şcolar, ale muncii noastre melo­ tiv şi dem onstrativ luat din m ediul despre ecuaţii şi sisteme de ecuaţii parea permanentă peniru munca (le pre care ne scrieţi (care era bine dacă vi s-ar publica o poezie ne­ sport şi alte domenii de activitate.
dice şi didactice, constituie, după cunoscut elevilor, prin unele ele­ (tipu ri de ecuaţii, soluţii, discuţii, creaţie. Printre poeziile trimise am ales) cit şi de stilul Informatici cara reuşită ? Mulţum irea supremă a crea­ Un loc important îl ocupă mă­
părerea mea, una din cele mai im ­ mente noi cerute de cuceririle ştiin­ reprezentări grafice), iegind şi com- în tiln it creaţii In mare măsură iz­ a fost corect. torului trebuie să fie atunci cînd ter- reţele transformări ce au avut loc
portante metode prin care se poa­ ţei, de necesităţile vie ţii noi. pletînd la un nivel superior cunoş­ butite, uncie chiar foarte bune. Cînd ne mai trim ilc li inform aţii vă mînind o poezie sau o proză poale pe întinsul regiunii noastre in anii
te realiza un schimb de experienţă Ceea ce mă preocupă permanent tinţele despre acestea, însuşite în Fabulele trimÎ6e au eahtăli incon­ rugăm să faceţi In aşa (cl ca ele să spune: Ain avut ceva de 6pus oa­ democraţiei populore. Graficelel
m ultila te ra l şi eficient. la pregătirea fiecărei lecţii este ale­ clasele anterioare, cu cele clin cla­ testabile. Exemplificăm cu fabula ; ajungă la redacţie în timp util. Aş­ menilor si ain făcnl-o cu multă sim­ vorbesc prin cifre convingătoare
ţire poetica şi tehnică artistică su­
De aceea, am urm ărit cu m ult in ­ gerea căilor, a m ijloacelor, s ta b ili­ sa a XI-a. PĂRERI teptăm să ne scrieţi. perioară I despre ritmul rapid de dezvollare
teres răspunsurile colegilor la în­ rea m odului cum voi trnnsm ite cu­ Pentru a obişnui pe elevi cu rezol­ Intr-o zi-nlrebai o afu : DÂLACESCU M1HAÎ — Sebeş. A- a industriei în toote sectoarele ei.
trebarea „C um vă organizaţi lecţia noştinţele, pentru a realiza înţelege­ varea problem elor de dem onstraţii, — Ce părere ai de ae ? croslilnil Săndica — Săndica este in Intr-o poşta anterioară vă arătam
pentru a obţine rezultate cit mai rea m aterialului transmis, cristaliza­ prezint uneori unele teoreme din — Nici nu vreou să-l văd in fafă mare măsură nereuşit. Se vrea un că poeziile Dăruire şi Drum deschis, Ele pun faţă în faţă trecutul şi
deşi atestă ceva talent, sînt inegale
bune ?“ . rea lui în noţiuni clare, legarea lui manual sub formă de probleme De Ţoală munca eu o Jac. poem în proză care beatifică fiinţa prezentul demonstrînd cu cifre
cu ceea.ce este cunoscut de elevi, exemplu, teorema „Dacă două plane în compoziţie, deficitare in concep­ reale îmbunătăţirea nivelului de
Problemele subliniate în aceste fixarea cunoştinţelor studiate şi fo ­ sint paralele, orice perpendiculară Fără mine-n cusături, iubită, înălţată în sferele sublime ale ţie. După puţin timp nc-a|i trimis
răspunsuri ca, predarea diferenţia­ losirea lo r în practică şi, în acelaşi pe unul din plane este perpendicu­ Ar Ji numa-mpunsăluri! unui univers cu coordonate mai mult aceleaşi poezii cu toarte mici co­ trai şi creşterea bunăstării oame­
lă a cunoştinţelor de matematici, f i­ Acul, întrebat şi el, sentimentale recturi. Nu avem cum să sesizăm un nilor muncii.
tim p, cum voi putea să dezvolt gin-
nind seamă de particu larită ţile de direa logică a elevilor, imaginaţia lară şi pe celălalt", o prezint sub îmi răspunse com la Jel : In general acrostihul se practică progres. Expoziţia volantă a poposit pînâ
vîrstă ale elevilor, alegerea si folo­ vie, spaţială, pasiunea pentru m un­ forma : „Se dau două plane para­ — Nu i-oş auzi de nume! In poezie si are un farmec deosebit Nu vă poticniţi (Ic aceste două acum in oraşul regional Petro­
sirea m aterialului in tu itiv şi de­ ca de cercetare, să le formez con­ lele. Să se arate că orice perpen­ Ce să zic ? Doar ştii prea bine, atunci cînd produce o răsturnare. E poezii, lucraţi pe ele o perioadă mai şani, unde o fost vizitată de un
m onstrativ p o triv it cu scopul şi con­ vingeri şi trăsături morale care să diculară pe unul din plane este De n-aşi trage-o după mine, b inc-o moscul acrostihul lui O.P. Haş- îndelungată şi intre timp trim ileli-ne numeros public din Valea Jiului.
ţin u tu l lecţiei, îmbinarea annonioa- perpendiculară şi pc celălalt". După N-ar ieşi o haină-n lume ! deu. La noi e putred mărul unde prin alte creaţii.
să a metodei expozitive cu cea a transform e cunoştinţele cîştigate în- ce se rezolvă problema astfel pre­ $i în poeziile pentru copii aveţi citirea iniţialelor primelor cuvinle ION CIOROGARU — Peştiş. V er­ De eîteva zile, expoziţia se află la
conversaţiei in predarea cunoştinţe­ tr o forţă creatoare. zentată, se enunţă şi teorema. De­ creaţii reuşite clar nu la nivelul fa­ din versuri avem precizarea „La Con- surile Inmisc avi o calilate esenţială: Hunedoara. Siderurgiştii şi con­
lo r noi. preocuparea pentru moder­ Im binînd expunerea cu conversa­ sigur că nu procedez în acest fel cu bulelor. Vă recomandăm 6ă vă re­ lo ih iri literare". primează emoţia, sentimentul. L:lc nu structorii hunedoreni zăbovesc în­
nizarea metodelor de predare, le ţia şi urm înd calea indicată dc orice teoremă şi la orice clasă. Enun­ strângeţi la această specie literară In orice caz asocieri dc lipul sînt grefate de simţire (cum se tn- delung în faţa fotografiilor şi pa­
socotesc, pe lingă alte probleme ale prin cip iu l cunoaşterii, cu ajutorul ţarea teoremei, la început, analiza unde se pare că puteţi realiza lucruri „Splendidă c o tinără nrea frumoa­ tîmplă la alţii) ci pornesc din ea. nourilor cercetînd cu atenţie fie­
predării, deosebit de im portante şi :m aterialului in tu itiv şi demonstra­ matematică a ei pentru a stabili toarte frumoase. să şi gătită ca mireasă. / Aleşi şi ale­ Mai multă atenţie însă fata dc cu­ care detaliu în parte.
le am permanent în vedere la o r­ tiv — ales, pe cît este cu putinţă, ipoteza şi concluzia la care trebuie Am relinut anumite poezii şi cu- se sini promovaţii în tii pe clasă" vinte şi expresii, citiţi poezii con­
ganizarea şi predarea* le cţiilo r de din viaţa practică, din mediu) fa ­ să ajungem prin demonstraţie, fix a ­ leqeri dc fololor pentru publicare sint lipsite dc fond. temporane clin revistele literare pen­ După felul cum a fost conce­
matematici. m ilia r elevilor — cant să antrenez rea schemei din caic rezultă ideca POPESCU CONSTANTA. Inlorma- A crasliluil dovedeşte lotuşi posi- tru a vă rla 6eamo cum se scrie azi. pută. realizată şi organizată, ex­
elev ii la munca de căutare sistemn- principală, ideca conducătoare şi poziţia volantă trezeşte un interes
Experienţa mi-a arătat că buna tică a adevărurilor matematice, de In forma în care se găseso poeziile
organizare a fiecărei lecţii in parte, însuşire activă şi conştientă a ade­ succesiunea etapelor dem onstraţiei la ora acluală nu pot fi încă publi­ sporit din partea miilor de vizi­
depinde în mare măsură de buna or­ vă ru rilo r descoperite de ei înşişi. au o mare im portanţă pentru fo r­ cate. tatori.
ganizare a întregii munci didactice, Pentru asigurarea temeiniciei si marea şi dezvoltarea ginclirii ma­
pe un an şi pe fiecare trim estru. d u ra b ilită ţii cunoştinţelor, acord o tematice a elevilor.
Tinînd seama de programa şco­ atenţie deosebită sistem atizării şi f i ­ In alegerea unei forme sau alta.
lară şi consultînd manualele, meto­ xă rii cunoştinţelor noi in ansam­ pentru prezentarea unor chestiuni, (Urmare din pag. 1) n ită ţilo r socialiste din agricultură, la
dica si caietul personal cu observa­ blul cunoştinţelor elevilor. Astfel, mă orientez, în special, după nivelul tilo r culturali clin raioane, comune educarea politică a oam enilor m un­
ţii, însemnări metodologice şi in d i­ transmiterea cunoştinţelor noi este de pregătire al clasei şi. în gene­ şî sate in privinţa bunei organizări cii de )a sate, la îmbogăţirea cunoş­
caţii asupra m aterialelor ajutătoare precedată de rezolvarea unor exer­ ral, după cerinţele specifice învă- şi desfăşurări a „F estivalului film u ­ tin ţe lo r lor.
(exerciţii, probleme, m aterial didac­ ţăm in lului. Se ştie că, la clasele lui pentru sate" în etapa a Il-a. In perioada care ne desparte de a-
tic etc.), mi-am întocm it mai în tii c iţii şi probleme pregătitoare con- mai m ici predomină cerinţele în- Colectivul în trep rin derii cinemaio- legerile de deputaţi in Marca A du­
un plan anual cu repartizarea nu­ ţinind cunoştinţe mai vechi, pc care văţăm îniului in tu itiv şi al conţinu­ grafice a efectuat revizii tehnice şi nare Naţională şi sfaturile popu­
m ărului de ore pe d ife rite ram uri vor li fundamentate cele noi. precum tului concret, pe cînd la clasele mai lare. vom prezenta numeroase fil­ A N G A J E A Z A :
şi de executarea unor desene şi n)o- m ari expunerea înlr-o formă de­ a adus numeroase îm bunătăţiri a- me de mare valoare educativă, prin
ale m atem aticii — algebră, analiză, drle în colaborare cu profesorul de paratajului cinem atografic de la ci­ care vom populariza uriaşele reali­
geometrie, trigonom etrie — şi pe desen si lucrări practice. Dc exem­ ductivă este posibilă şî necesară de nematografele săteşti. Se ştie că a- zări ale puterii populare. înfăptuite — un revizor contabil
sisteme de lecţii După aceasta, plu, avînd de predat la clasa a X-a cele mai multe ori. fluenţa spectatorilor este condiţio­ sub conducerea înţeleaptă a P arti­
mi-am alcătuit planurile calendaris­ Am expus aci doar eîteva aspecte nată de calitatea spectacolului cine­ — doi tehnicieni auto
cilin d ru l, voi rezolva eîteva proble­ dului Muncitoresc Romîn. Aceste
tice trim estriale, în rare am înca­ me conţinind cunoştinţe despre «aria din practica mea pedagogică, pentru matografic. de o proiecţie şi audiţie film e trebuie să fie larg populari­ — patru m ecanici auto
d ra t fiecare lecţie intr-un anum it şi lungimea cercului, lim ita a riilo r a contribui şi eu. oricit de modest, la nivelul cerinţelor actuale ale teh­ zate. pentru ca ele să fie vizionate de
sistem, im binînd diferitele tip u ri de si perim etrul poligoanelor regulate la realizarea acestui schimb dc ex­ nicii cinematografice. Este o dato­ m ajoritatea populaţiei. — zece conducători auto
lecţii, corespunzător cu realitatea înscrise şi circumscrise ţinui rcrc, perienţă. dacă nu prin ceva novi. rie de onoare a operatorilor proiec- Fiecare cinematograf sătesc a p ri­
clasei la care predau. In pluii am aria si volumul unei prisme regu­ deosebit din domeniul muncii me­ ţionisii si a lu crătorilor secţiilor ra­ m ii din partea in teprinderii cine­ — doi m ecanici frigotehnişti
mai trecut m aterialul didactic pe la te, iar la lecţia de desen elevii todice si didactice, cel puţin prin ionale de eincficare să facă lotul matografice regionale numeroase
care' îl voi folosi in predare şi te­ aplicarea cu rezultate bune. aşa pentru satisfacerea deplină a aces­ — doi m ecanici întreţinere utilaje
vor desena prisma exagonală regu­ cum am arătat, a unor metode şî m ateriale de popularizare a film elor
mele pentru acasă. tor cerinţe.
lată inse t isă în cilindru, care esîc procedee pedagogice, pe caic, sint ca: subiecte de film e, afişe tip. bro­
In prim ele 2-3 ore de la începutul prevăzută in planul calendaristic al sigur, m ulţi colegi le cunosc şi le Prin grija com itetelor pentru şuri. film e noi, in vita ţii, montaje de Cererile efe angajare se depun la sediul întreprin­
anului şcolar, am recapitulat cu e- profesorului de desen. La clasa a X l-a, aplică, pe lingă alte metode si pro­ cultură şi ană şi a secţiilor dc ci- lito u ri, afişe program -film e, eşarfe
Icvîi din cunoştinţele însuşite de ei la analiză de exemplu, avînd de pre­ cedee proprii, pe care aş dori şi eu nefiearc, au 1ost constituite in co­ aeriene, panouri etc. Este im portant derii — I C I L. S omeria sfr. Traian nr. 88 telefon 29.
in a fiii precedenţi, bineînţeles numai dat lim ite de funcţii, voi rezolva în să le cunosc. mune. comisii ele organizare a Fes­ ca, conducerile căm inelor culturale
ceea ce a fost esenţial şi necesar prealabil cu elevii eîteva exerciţii tivalului. Din aceste comisii fac par­ să se îngrijească de afişarea, d ifu ­
înţelegerii m aterialului nou predai. care să cuprindă cunoştinţele însu­ Sint convins că. folosind cu p ri­ te cei mai harnici şi experim entaţi zarea şi de justa folosire a acestor
De ţ^ildă, cu a jutorul e xe rciţiilo r şi şite despre şiru ri dc numere, iar la cepere si discernămînt experienţa activişti culturali. materiale.
problem elor alese cu grijă şi rezol­ geometria analitică. înainte de a eîştigaiă in practica pedagogică şi Sub conducerea şi îndrumarea o r­ Folosind experienţa cinematografe­
vate in mod gradat, de la sim plu că, muncind cu perseverenţă şi pa­ ganelor şi organizaţiilor de partid, lor săteşti din prim a etapă, să orga­ ^ G E N D
la complex, am recapitulat la cla­ preda despre cerc. voi rezolva pro­ siune pentru pregătirea noastră pro­ întreaga muncă cu film u l trebuie o- nizăm în etapa a ll-a a „Festivalu­ 4
bleme de distanţă — distanţa între
sa a JX-a cunoştinţele despre ecuaţii, fesională şi ideologică, vom reuşi rientată spre sp rijinire a rezolvării lui film u lu i pentru sate" o a ctivi­
triun ghi, cerc; Ja clasa a X-a despre două puncte, sau determinarea po­ să căpătăm măiestria pedagogică cu succes a sarcinilor politice, eco­ tate m ultilaterală cu film u l pentru
ecuaţii, semnul trinom ului, noţiunile ziţiei unei drepte dale fată de un necesară pentru a pune mereu in nomice si culturale trasate de con­ a contribui din plin la însufleţirea
despre m ulţim i, re la ţii metrice ; la ccic, cunoscînd coordonatele cercu­ valoare elementele noi, «creatoare ducerea partidului nostru. şi mobilizarea oam enilor muncii de
clasa a X l-a despre numere, m ulţim i, lui şi raza cercului. ale fiecărei lecţii, ridicinclu-nc astfel A cţiun ile politico-educalive. orga­ la sale la îndeplinirea cu succes a SÎMBATA W IANUARIE 1965
ecuaţii şl jnecuatii, fu n cţiile trigo­ La lecţiile de consolidare a cunoş­ la nivelul sarcinilor pe care p a rti­ nizate pe murgi nea unor film e a r­ obiectivelor Hxaie de partid în ope­
nometrice şi re la ţiile dintre ele. pre­ tinţelor, folosesc exerciţii şi proble­ dul si statul nostru ni le-au încre­ tistice şi documentare trebuie să ra de desăvirşire a construcţiei so­
cum şi alte cunoştinţe după nivelul me. în tii eîteva mai simple cu ca­ dinţat. slujească la întărirea continuă a u- cialiste. CINEMA PRO GRAM UL II; 7,35 Muzică
uşoară interpretată la acordeon;
DEVA : 7 ani de căsnicie — ci­ 7,45 Cîntece patriotice; 8.05 Pagini
nematograful „P atria" ; Judeeălo- ' orchestrale clin opere; 8.35 T a­
Invăţămîntul a gro zo otehnic de masă rul dc m inori — cinematograful blouri simfonice dc compozitori m -
„A rta " ; P E TR O Ş A N I; Vînătoarea
— cinem atograful „R epublica" ; m îni; 9.03 Dansuri de estradă; 10,15
Piese instrum entale; 10,30 U niver­
G hinionistul — cinematograful „7 sitatea tehnică radio; J0.45 O r­
N oiem brie"; L U P E N I; Comoara chestre de mandoline; ) 1.03 Din
dîn Vadul vechi — cinematograful creaţia rominească dc operă; 12.02
„C u ltu ra l"; A LB A IU L IA : Încur­ Solişti si orchestre de muzică
cătură blestemată — cinematogra­ populară, 12.30 Muzică uşoară in ­
ful „V icto ria"; Un surîs in plină terpretată de Rudolf Cortes; 12,43
In aceste zile de iarnă preocupă­ săptămină, in fapl de scară, ai p ri­ vară — cinematograful „23 A u ­ Muzică corală rominească; 13,08
rile m em brilor cooperativelor agri­ lejul să vezi pe uliţele comunei gru­ tele praclice. Astfel, în anul trecut, gust"; SEBEŞ : Singurătatea aler­ Muzică uşoară; 13,40 Concert de
cole de producţie din regiunea noas­ puri de ţărani purtînd la subţioară ca urm are a însuşirii şi aplicării in gătorului de cursă lungă — cine­ prînz; 14,30 Miizăcă din opere;
tră sînt diferite. Intre toate aceste cărţi şi caiete. La această cooperati­ practică a regulilor agrotehnice îna­ matograful „Progresul'’ ; Fraţii cor- J5.05 Cintece si jocuri populare
preocupări insă, un loc im portant il intate de lucrarea păm întuluî. coo­ sieani — cinematograful „Sebeşul";
vă agricolă de producţie num ărul din Moldova; 16.00 Orchestre de
ocupă îmbogăţirea cunoştinţelor pro­ perai i va agricolă de producţie din O R Â Ş T IE : Sechestratul din A llona
celor care sînt dornici de a cunoaş­ muzică uşoară; 16.20 însemnări de
fesionale prin participarea Ia invă- Apoldul de Jas a obţinut in medie — cinem atograful „P atria"; A dis­ reporter; J7.I0 Cîntă Ansam blul
te cit mai m ult din tainele agroteh­ cîte 2300 kg. porumb boabe şî cile
ţum intul agrozootehnic de masă. $i nicii înaintate şi care urmează cursu­ aproape 30.000 leg. sfeclă de zahăr părut o navă — cinematograful de stat „NicoJae BâJcescu" din
„Flacăra" ; HAŢEG : Cele trei lum i
ExpIIcafU ia faţa planşelor despre cultura florii-soarclui. la A poldul de Jos. de două ori pe rile agrozootehnice de masă se ri­ la hectar. ale Iui G uliver — cinem atograful Craiova, d irijo r A lexandru Racu;
dică la peste 150. 18,00 „Concertul săptăm înii"; 10,35
Intr-una din serile trecute am „Popular" ; )L1A : Totul despre Melodii populare îndrăgite de as­
P rin g rija consiliului de conduce­ fost m artorii pasiunii cu care mem­ Eva — cinematograful „Lum ina" ;
re. cursanţilor li s-au asigurat con­ DRAD ; Domnul Topaze — cine­ cultători; 19,05 A rii celebre clin o-
S H W b rii cooperativei agricole de produc­ pere, 19.30 Capodopere ale lite ra ­
d iţii optime de învăţătură. Astfel, ţie din Apoldul de Jos studiază în matograful „Steaua roşie" ; SI M E­
pe lingă manualele şi rechizitele ne­ cadrul învăţăm înuilui agrozootehnic RI A : Dragoste la zero grade — ci­ tu rii universale: „O restia": 20.00
cesare au mai fost asigurate peste 30 de masă. La cercul pentru cultura nematograful „M ureşul". Concert de muzică populară; 20.30
de planşe şi pliante pe teme p ri­ Noapte bună. copii: Povestea „D u-
i" ' A , plantelor de cîmp anul II) se pre­ nii prieteni"; 20.40 Canţonete;
vind: cultura plantelor de cîmp, v i­ dă lecţia a 8-a privind „C ultura ir i­ RADIO
ticultura. pom icultura, zootehnia etc. gată a sfeclei de zahăr". Erau pre­ PRO G R AM UL 1: 3.05 „A m n |nră 21.15 Melod’ i populare c hiliene in ­
înţelegerea le cţiilor predate este u- zenţi aici şi Nicolne Preda şi loan ca o floare" — emisiune de (intere terpretate de Marin Luiza Dnohi-
şurată şi de prezenţa în sălile de Farcaş care in anul trecut au adus populare; 5,40 Muzică interpretată no; 21,30 Muzică de dans: 22.30
cursuri a numeroase mulaje, expo­ o mare contribuţie la obţinerea u- de fanfară; G.I0 Piese instrum en­ Recital Leontvne Price şi Ettore
nate dc plante şi produse agricole. nor producţii sporite de sfeclă de tale; 0,30 M elodii distractive; 7.0G Rnstiani — a rii din opere; 23.15
La indicaţia lectorilor, cursanţii stu­ zahăr. Inginerul lonn Pliiea. lecto­ Piese de estradă; 7.30 Sfatul me­ Muzică de dans.
diază şi d ife rite broşuri care popu­ rul cercului, explica cursanţilor că dicului: Odihna activă; 7.43 So­ TELEVIZIUNE
larizează realizările u n ită ţilo r agri­ în acest an unitatea lor va trebui lişti dc muzică uşoară; 8,OH M elo­
cole fruntaşe şi ale in s titu ţiilo r de să mărească suprafaţa cultivată cu dii populare; 8,30 Muzică din ope­ 19,00 Jurnalul televiziunii; 19.10
cercetări agricole. O mure atenlie sfeclă dc zahăr la 40 ha. De aceea, rete; .0.40 Muzică uşoară; J0.03 Pentru copii si tineretul şcolar:
■ se acordă aici si folosirii pc scară spunea lectorul, este necesar să cu­ Cîntece patriotice; 10,13 Muzică A lbum artistic prezentat de elevi
largă a film elor si a dia film elor a- noaştem temeinic si să aplicăm în populară; 10,45 V alsuri; 11.15 A rii ai scolii de muzică nr. 2; J9.50 )n
gricole, legate de lecţiile ce se pre­ practică toate regulile de irigare şi de concert; 12,33 Din cântecele şi faţa h ă rţii; 20,00 Teatru in stu­
dau Ia cuiburi. Fn acest scop au fast întreţinere a acestei plante. Siste­ dansurile popoarelor; 14.10 Crea­ dio: Rata sălbatică; 22.00 Muvică
procurate J0 diafilm e pc teme zoo­ mele de irigare şi avantajul lor au ţii romînesti de muzică uşoară; uşoară instrumentală... cu o fo r­
tehnice. pom iviticole şi pentru cu l­ fost demonstrate cu ajutorul unor 1.5.45 Cintece de Ion lla rtu la ry maţie condusă de Sile Visau. In
tura plantelor dc cîmp De menţio­ planşe. Dareloe; 1G.10 Muzică populară in ­ încheiere; D ulelin de ştiri. Sport.
nat că o parte din lecţii sînt pre­ Buletin meteorologie.
In u -o sală alăturată a lţi 30 de terpretată de Denone Sinulescn si
date chiar in laboratorul şcolii dc
cursanţi de la cercul pentru c»111vi­ Ne'u O ria n ; 16.30 Emisiune muzi­ Euletin meleorolooic
8 ani din localitate unde cursan­ ta plantelor de cîmp anul II ascul­ cală de la Moscova; 17.00 Recital
ţii au posibilitate să cunoască şi să tau explicaţiile lectorului Anlon Anlon Negoiţescu — noi înregis­ PENTRU 24 ORE
mî nu iască anum ite aparate de mă­ Turcasu, profesor la şcoala de 0 ani trări de muzică din operete; 18,00 Vreme schimbătoare cu ceru!
surat greutatea hcciolitricâ la ce­ clin loralita:e. Atenţia lor exprim ă Alm anah ş tiin ţific , 18,30 Concert no ros ziua. V întul va sufla din
reale. Tonte noţiunile teoretice, pre­ holărîrea tuturora dc a-şi însuşi c ît de seară: 19.20 Pe teme internaţio­ sectorul nord-est cu in im s i lică ri
date la cursuri, sint însoţite şi dc mai temeinic cele predate la cursuri temporare pîră la p o trivit. Tem-
aplicn(ii practice. îndeosebi la cer­ nale; 19.30 Muzică populară la ce­
pentru ca apoi să Ic aplice in practi­ rerea ascultătorilor; 20.30 Vă in v i­ peratm a aerului va oscila între
cul cu p ro fil zootehnic. că în vederea obţinerii unor produc­ tăm la dans; 21.30 Program pen­ — 4 şi— I grade ziua. iar nou pica
Această preocupare pentru îm bo­ ţii sporite la hectar. tru iu b ito rii de rom anţe; 22,15 Mu­ între — 3 si — 8 grade, local mai
găţirea continuă a cunoştinţelor pro­ T exf: I M ANEA ză că de dans. coborită. Dimineaţa ceaţă.
La cercul penţru cultura plantelor dc cîmp anul 111 fesionale se reflectă şi în rezulta­ Foto: V. ONOIU