Page 47 - 1965-01

>Jr; 312$ Drumul socialismului!

Să îngrijim ©raşu L A MM

on car© locuim

Reconstrucţia şi modernizarea o- acordat celor mai harnici, intr-u n In anul 1964 colectivul secţiei lu lu i şi căile îm bunătăţirii Iul. se halei, capacitatea cuptoarelor a cres­
cut cu 40 la sută).
raşclor patriei s-a făcut larg sim ­ cadru festiv, drapele, insigne şi men­ O S.M nr. 1 a C.S. Hunedoara o în­ va organiza un ciclu de conferinţe
ţită şi in Valea Jiu lui. Paralel cu ţiu n i la blocurile fruntaşe, cit şi in ­ registrat un procent de rebut dc pe această temă. Ele se vor tine — Nu mai deparle decît astăzi —
dezvoltarea sectorului extractiv au signa de fruntaş in întrecerea patrio­ 3,14 la sută. faţă de 2,95 la sută cit după un plan tematic bine stab ilit spunea m aistrul D um itru Brinzei —
fost construite şi date in folosinţă tică. Cu acest p rile j au avut loc este admis. In prim ele zile din acest şi vor trata probleme la specificul la cuptorul nr. 1 şarja a fost ter­
11.783 apartamente (10.188 in blocuri, dezbateri ample care au avut carac­ an rebutul este de asemenea ridicat. secţiei noastre In acelaşi tim p a minată la ora 5. iar trenul de tu r­
ia r restul in locuinţe individuale). terul unor schim buri dc experienţă. Fireşte, această stare de lucruri a- început deja a se reorganiza şi a- nare a sosit abia la ora 8. In tre
Noile blocuri dc locuinţe au schim ­ In scopul cunoaşterii am ănunţite runcă o pată asupra rezultatelor gilaţia vizuală. La gazeta de perete tim p am fost nevoiţi să facem două
bat aspectul oraşelor dindu-lc o în­ a a ctivită ţii com itetelor dc blocuri frumoase obţinute de colectivul de a secţiei fiecare ediţie va cuprinde adausuri de fontă. C uptorul nr. 5
făţişare modernă, tinerească, înlo­ şi străzi, cit şi pentru sprijinirea oţelari de aici la ce ila lţi indicatori un articol cu aspecte ale luptei pen­ merge redus de la ora 8.30, pentru
cuind astfel treptat tristeţea vechi­ lor in muncă, comitetele executive de plan. Care este explicaţia? Pen­ tru îm bunătăţirea ca lită ţii oţelului. că trenul soseşte abia la ora 1. Cup­
S-o intervenit apoi pe lingă com i­
lo r colonii existente in trecut. ale s fa tu rilo r populare din oraşul tru a da răspunsul la această în­ tetul de partid pe com binat pentru
In noile locuinţe s-au m ulat m ii regional Petroşani analizează perio­ trebare am in vita t in ju ru l mesei a ne s p rijin i prin aprovizionarea cn torul nr. 3 poate Ti descărcat la
dc fa m ilii dc oameni ai m uncii, a- dic activitatea acestora in şedinţe rotunde pe tovarăşii Iov Traian. se­ feroaliaje însoţite de certificat de ora I. Trenul soseşte însă abia la
traşi de condiţiile bune de muncă dc lucru lărgite, iar trim estrial in cretarul com itetului de partid pe calitate. Conducerea secţiei a fost ora 4.
şi de viaţă create in anii regim ului sesiuni. secţie, ing. M ihaj Grigore, şeful sec­ îndrum ată să organizeze cursuri de Este lesne de înţeles că în aseme­
nostru iu Valea Jiu lu i. M u lţi d in ­ Deputaţii, în m ajoritate preşedinţi îmbogăţire a cunoştinţelor profesio­ nea situaţii nu se pot respecta în­
tre noii locatari luau pentru prim a ai comitetelor dc cetăţeni au audiat ţiei. maistrul oţelar D um itru Drîn- nale pentru topitori. turnători, teh­
dată contactul cu oraşul, cu locuin­ expuneri urm ate de discuţii, cu p ri­ zei şi m aistrul Gheorghe Croitoru nicieni şi lăcătuşi, slrîns legate de tocmai instrucţiunile tehnologice,
ţa modernă, dotată cu tot confortul. vire la principalele sarcini care stau din hala de pregătire a ansamblelor producerea noilor mărci de oţeluri. param etrii norm ali de funcţionare
Schimbarea co n d iţiilo r dc mediu în faţa sfaturilor populare. Astfel, de turnare. In discuţiile purtate, pe a cuptoarelor, iar calitatea şarjelor
a noilor m uncitori veniţi in minele ci au fost orientaţi in ce direcţie să nu mai poate fi garantată.
din Valea J iu lu i a impus orgaui- îndrepte acţiunile întreprinse cu a- lingă cauzele care au generat rebu­ Măsuri tehnico-
/ a rea unor largi acţiuni educative lcgătorii. tul au fost scoase în evidenţă şi o
in lin d u l locatarilor in vederea in- U tile s-au dovedit şl discuţiile pc seamă de rezerve care. folosite din organizatorice ...şi cum poate
s u flă rii in rin d u rile acestora a sen* grupe dc blocuri, cu participarea lo­ plin, vor putea conduce la redu­
tim cn tu lu i dc g rijă , dragoste şi res­ catarilor. O asemenea discuţie deo­ Echipa dc sudori condusă de Troian Miheţ dc, io Atelierele din
pect faţă de avutul obştesc, faţă dc sebit dc utilă s-a organizat anul tre­ Gurabarza execută suduri de rezistenţe la plăcile de bază ale armătu­ cerea lui în viitor. Despre măsurile tehnîco-organiza- fi evitată
oraşul, casa in care locuiesc. cut cu locatarii celor 9 blocuri din rilor metalice. Buna organizare a muncii şi folosirea din plin a tim­ torice prevăzute a sc aplica anul
acesta în vederea îm bunătăţirii ca­
îndrum ate în mod permanent de strada Constructorul din Petroşani. pului de lucru au făcut ca această echipă să fie evidenţiată lună de Ce spun comuniştii lită ţii oţelului ne-a vo rb it ing. M i- Despre aceasta a vo rb it m aistrul
organele de partid, sfaturile popu­ A ici au participat reprezentanţi ai lună in întrecerea socialistă. hni Grigore. şeful secţiei. P rintre al­ Gheorghe C roitoru de la hala de
lare îm preună cu întreprinderea de I.L.L., I.G.O., I.R.E.H. şi salariaţi ai tele el a ţin u t să menţioneze că în pregătire a ansamblelor de turnare.
locuinţe şi localuri, s p rijin ite activ sfatului popular. In discuţii s-au r i­ — Despre calitatea necorespunză­ cadrul planului M.T.O. — pe care — Inii-«adevăr, o dată cu creşte­
de grupele dc partid pc străzi sau dicat o seric dc probleme legate dc INFORMAŢII DE PARTID toare a oţelului s-a discutat m ult in de altfel ni l-a şi arătat — problema rea capacităţii cuptoarelor şi mai
blocuri, de către organizaţiile de buna gospodărire a blocurilor, do adunările generale de alegeri ale or­ ca lită ţii ocupă un volum apreciabil. ales cu asimilarea unor noi mărci
masă şi obşteşti au folosit formo încălzirea centrală, apa caldă etc. ganizaţiilor de bază pe schim buri şi Dar să ne oprim asupra cîtorva din de oţeluri mai pretenţioase — spu­
variate pentru a schimba in bino Pentru rezolvarea lo r s-au luat mă­ Preocupare pentru pe secţie ce au avut loc Ia sfîrşitul ele: Se va m ări capacitatea de depo­ nea el — volum ul de muncă în
modul de convieţuire a locatarilor. suri imediate. anului trecut. — spunea tov. Troian zitare a feroaliajelor. Prin aceasta, hală a crescut considerabil. Cea mai
Astfel, s*au ales comitete dc bloc, In scopul generalizării experien­ Iov. Concluzia la care s-a ajuns a se va evita amestecarea lor şi deci eficientă soluţie pentru ieşirea din
care au fost instruite la constitui­ ţei acumulate în unele oraşe. între­ fost că în mare parte rebutul se da- posibilitatea declasării m ultor şarje. impasul la care s-a ajuns ar fi,
rea lor. cit şi in fiecare an in lu ­ prinderea dc localuri şi locuinţe Pe­ educarea noilor membri toreşte unor lipsuri interne. îndeo­ Apoi, prin construirea unui cuptor fără îndoială, construirea unei hale
nile dc iarnă, in vederea asigurării troşani a organizat un schimb dc sebi, este vorba de insuficienta pre­ de calcinare, se vor îm bunătăţi con­ noi. Pînă atunci insă. va trebui să
unei convieţuiri bazată pc principi) gătire profesională a m ultor munci­ d iţiile de calcinare ale aceloraşi mate­ ne descurcăm cu forţe proprii. Noi
sănătoase, noi. experienţă in oraşul Vulcan cu pre­ şi candidaţi de partid tori. topitori, macaragii şi chiar şefi ne-am g in d it m ult la acest lucru. Şi
şedinţii dc blocuri şi responsabilii riale. De aici, va rezulta reducerea
Noua atmosferă creată in rîndul de echipă, corespunzătoare noilor rebutului. In cadrul secţiei se va or­ o prim ă măsură ce o vom în tre p rin ­
locatarilor Ic-a dezvoltat acestora dc scări din celelalte centre m iniere mărci de oţeluri pe care le produ­ ganiza recepţia tuturor m aterialelor de va fi organizarea m uncii în
sentim entul dc dragoste, g rijă şi res­ ale V ăii Jiulu i. S chim burile dc ex­ tru însuşirea cit mai temeinică a cem. Aşa se explică m ulte abateri de masă necesare procesului de flu x continuu. Aceasta, presupune
perienţă au avut o apreciabilă va­
pect faţă dc oraşul şi blocul in caic loare educativă, reflectată in acţiu­ D E V A ( unoştinţelor predate, organizaţiile de la instrucţiunile tehnologice şi producţie, iar cele necorespunzătoa­ repartizarea fiecărui om pe opera­
locuiesc. Acest lucru s-a concreti­ nile însufleţite pentru noi şi va­ de bază urmăresc îndeaproape frec­ declasări de şarje. Apoi, anul tre­ re nu vor intra în flu x u l tehnologic. ţiuni şi faze de lucru, după un gra­
zat in acţiunile dc muncă patriotică loroase realizări in cadrul întreceri­ M anifeslînd o preocupare sus­ venţa la cursuri şi pregătirea cut. secţia a fost aprovizionată cu S-o prevăzut de asemenea punerea fic bine conceput şi folosirea de­
dc gospodărire şi înfrum useţare a tit lor patriotice, care au cuprins an ţinută faţă de educarea comunistă cursanţilor pentru seminarii. feroaliaje fără certificat dc calitate. plină a celor 480 de minute
a interioarelor cit şi a exterioare­ de an toate circum scripţiile electo­ a m em brilor .şi candidaţilor de Totodată. în faţa m em brilor şi Aşa cum au venit de la depozit, fe­ la punct a sistemului de scurgere Fără îndoială că trecînd Ja acest
lor blocurilor, lucrări care au cre­ rale. precum şi blocurile. Demn dc partid, Com itetul orăşenesc Deva candidaţilor de partid se expun roaliajele s-au intixadus în cuptoare dop-orificiu pentru evitarea Reîn­ sistem de organizare, durata form ă­
at o ambianţă. Num ai suprafaţa m id e n ţia t este faptul că la organi­ al P.M R a in iţia t organizarea unor periodic conferinţe pe teme cn : şi au generat rebut. Au existat şi chiderilor de oale şi a pierderii u- rii tre n u rilo r se va reduce. Pentru
dc parcuri şi z.onc verzi amenajată zarea acestor acţiuni stă puterea dc expuneri în toate organizaţiile de „Respectarea disciplinei de partid, cazuri de nerespectare a disciplinei nor m ari cantităţi dc metal. In ve­ a rezolva problema descongestionă­
«Ic cetăţenii oraşelor totalizează as­ ba/ă de pe raza oraşului regional condiţie esenţială a în fă p tu irii de producţie şi neglijenţă. rii halei aş avea de făcut două pro­
m obilizare a celor peste C00 depu­ derea în tă ririi răspunderii personale
tăzi peste 50 ha. taţi a ju ta ţi dc 5.500 activişti obşteşti Deva. Pînă acum, în fiecare orga­ centralism ului democratic", „D rep­ Pentru înlăturarea acestor nea­ puneri. In prim ul rînd lingotierele
C om itetul dc bloc nr. 38 din ora­ încadraţi in cele 780 comitete dc nizaţie de bază a fost expusă con­ tul de control al organizaţiei de junsuri, pe baza propunerilor fă ­ a oam enilor pentin calitatea pro­ din oţel calm at de G tone pentru
ferinţa : „C entralism ul democratic
şul Vulcan, al cărui preşedinte este străzi şi blocuri, activele lărgite ale — principiu călăuzitor a) structurii partid din cooperativele agricole cute de comunişti, a ho tă rîrilo r a- ducţiei, se va stabili o metodă de axe şi cele din oţel necalmat O L .
deputatul Iosif Burghlcchner, încă com isiilor permanente, cit şi comi­ de producţie", „Despre centralis­ dunărilo r generale, com itetul de determinare şi evidenţă exactă a 42. să nu mai fie curăţate la noi
dc la constituire şi-a întocm it un tetele dc femei şi organizaţiile dc organizatorice şi al a ctivită ţii mul democratic" şi altele care con­ partid a preconizat o seamă de mă­ celor care produc oţelul. in hală (în striper) ci la blum ing,
plan de muncă, pe baza căruia a tineret. Acestea au avut în perma­ P.M.H. Despre democraţia internă tribuie la îm bogăţirea cunoştinţe­ suri chibzuite. El a indicat b iro u ri­ unde există o curăţătorie special a-
desfăşurat întreaga activitate. Mo­ nentă îndrum area şi s p rijin u l g ru ­ de partid". Expunerile au fost sus­ lor m em brilor şi candidaţilor de lor organizaţiilor de bază de pe Aplicarea m ăsurilor prevăzute in menajată. Prin aceasta s-ar elibera
bilizând locatarii din bloc, a reuşit pelor dc partid pc blocuri sau străzi. ţinute de către mem bri ai biroului partid, la creşterea m aturităţii lor schim buri să analizeze problema ca­ planul M.T.O., precum şi a celor ce m ult spaţiu de lucru şi s-ar asigu­
să niveleze un teren in suprafaţă Caracteristic pentru marea masă a C om itetului orăşenesc Deva al politice. lită ţii sub toate aspectele şi să o vor fi propuse de m uncitori, ingineri ra dezbaterea şarjelor în grafic —
P.M.R. şi alţi activişti de partid şi pună în discuţia adunărilor generale ceea cc-i foarte im portant. In plus
dc SCO m.p. pc care au amenajat o oamenilor m uncii din Volca Jiu lu i de stat. Fiecare expunere a fost Ca o form ă principală de educa­ şi tehnicieni in consfătuirile de am eîştiga tim p pentru montarea a
zonă verde. Dc asemenea, au execu­ este entuziasmul în acţiunile dc r i­ urmată de întrebări şi răspunsuri. ţie ce o folosim cu succes în cele ori de cîte ori va fi nevoie. Se va producţie din cursul anului, vor încă unui tren de oţel calmat.
tat reparaţiile la acoperiş, la uşile dicare a gradului urbanistic al tu­ De asemenea, în faţa cadrelor d i­ 5 organizaţii de bază este încredin­ aplica şl sistemul analizei calită­ De asemenea propun ca repararea
şi ferestrele de la subsol, în tre ţi­ tu ro r locatarilor. Mai sint însă ce­ dactice, a m edicilor şi a altor ca­ ţarea de sarcini concrete m em bri­ ţii producţiei pe locuri de muncă, duce la o îm bunătăţire sim ţitoare vagonetelor de turnare să se exe­
nerea cosei scărilor ele., pc chel­ tăţeni, tot mai puţini la număr, care tegorii de oameni ai muncii a fost lo r şi candidaţilor de partid. A st­ aşa Snoît discuţiile ce se vor purta a ca lităţii producţiei. cute in altă parte. Fie in şarja rea
tuiala locatarilor. prezentată expunerea „Dem ocratis­ fel, com uniştii Remus Gruiescu, să aibă m axim um de eficienţă. O ri­
nu s-au integrat in preocupările ge­ Ilie Dânescu, Romulus Vişoiu, V ic­ ce abatere de Ia instrucţiunile teh­ m ită de la O.S.M. 2, fie la vagonaj,
Com itetul dc la blocul B 53 V u l­ nerale. Ei sfidează munca altora, nu mul o rîn d u irii noastre socialiste". toria Naciu şi m ulţi a lţii au sar­ nologice şi disciplina de producţie, O greutate: in com binat Or, s-ar putea amena­
can, preşedinte tov. M aria C lcj, cu NICOLAE BOCANIC1 cini concrete p rivin d organizarea se va pune operativ în discuţie şi se ja un atelier comun penlaj ambele
s p rijin u l locatarilor a construit o se încadrează In disciplina cc o im ­ activist al Comitetului orăşenesc muncii in echipe şi brigăzi sau în vor stabili măsuri pentru preîntîm - oţelării. Aceasta rămîne la aprecie­
fîntină arteziană, încadrată într-o pune convieţuirea în noile oraşe. Deva al P.M.R. sectorul zootehnic, a lţii cum sint pinarea ei. Com itetul sindicatului de hala de pregătire... rea conducerii com binatului. In ori­
frumoasă zonă verde. Nu s-au lăsat Tcntru îndreptarea lor s-au luat ti­ Nicolae Popovicl şl Nicolae Marcu secţie a fost îndrum at să organizeze ce caz, de aici, noi am eîştiga m ult
mai prejos nici locatarii blocurilor nete măsuri educative. B O Ş O R O D astfel întrecerea socialistă incit ca­ spaţiu şi tim p.
învecinate P 62, R 62 şi S 62. Fi au Şi în v iito r problema bunei gos­ au p rim it sarcina de a se ocupa de litatea producţiei să fie obiectivul A tît şeful secţiei cît şl ceilalţi Consider eu prin mai buna o r­
confecţionat cu m ijloace proprii su­ podăriri a oraşelor, a în tre ţin e rii creşterea şl educarea unor tovarăşi ei principal, să pregătească temeinic participanţi la discuţie au scos în ganizare a muncii în halu, elibera­
porţi pentru bătutul covcarelor, lea­ spaţiului locativ adm inistrat dc că­ D atorită atenţiei pe care o a- din activul fără de partid etc. consfătuirile de producţie la nivelul evidenţă faptul că odesea şarjele rea s trip m ilu i şi descongestionarea
găne pentru copii în solar şi altele. tre sfaturile populare, va îmbrăca cordu Com itetul de partid de la Preocuparea, noastră faţă de c- secţiei şi adunările grupelor sindi­ sînt declasate din cauza sosirii cu spaţiului de lucru vom putea face
La blocul 2-1 din cartierul Viscoz.a forme organizatorice cit mai cores­ Cooperativa agricolă de produc­ duearea n o ilo r m em bri şi candidaţi cale. aşa in cit să aibă m axim um dc întindere a tre n u rilo r de turnare. fată actualelor cerinţe ale oţelăriei.
I I I — Luponi, locatarii au încadrat punzătoare, cu eficacitate. Cii spri­ ţie din Hoşorod, raionul Haţeg, de partid se concretizează în fa p ­ eficienţă. Şi aceasta, pentru că hala de pre­ Şi. fireşte, problema ca lită ţii oţe­
zona verde cu un gard din fier, jin u l organelor dc partid, vom cău­ faţă de îm bunătăţirea m uncii de tul că el se situează în fruntea ac­ gătire a ansamblelor nu corespunde lu lu i îşi va găsi o rezolvare.
estetic lucrat, în lungime dc 84 m.p. ta să făurim o opinie dc masă a lo­ p rim ire in partid, organizaţiile de ţiu n ilo r întreprinse de organizaţiile Pentm a explica oam enilor Im­ capacităţii actuale de producţie a
Locatarii Tudoran Petru, Gliincu catarilor. la nivelul e fo rtu rilo r en­ bază şi-au în tă rit rin d u rile cu noi de bază, mobîJizează şi pe ceilalţi portanţa îm bunătăţirii ca lităţii oţe­ cuptoarelor (de la data construirii OII. COMŞUŢA |
Aurel şi Popa lu liu din Viscoza I tuziaste pc care aceştia le depun membri şi candidaţi de partid. N u­ ţărani m uncitori la o muncă rod­
Lupeni, din proprie in iţia tivă au pentru realizarea sarcinilor in pro­ mai în cursul anului trecut au fost nică. Ne vom strădui şi în conti­
turnat o centură dc beton in ju ru l ducţie. p rim iţi 25 membri şi 14 candidaţi nuare să îm bunătăţim form ele şl
blocului lor (în anul 1062), pentru I ii aceste condiţii, lo ca lită ţi­ de partid. Paralel cu atenţia ce o m ijloacele de educaţie comunistă
evitarea in filtră rii apei in subsol. le din Valea Jiu lu i vor căpăta an dc acordăm p rim irii în partid a ce­ a m em brilor şi candidaţilor de €outmuituie
Locatarii din cartierele 8 M artie şi nn o înfăţişare tot mai curată, mai lor mai buni ţărani m uncitori, ne partid. Vom insista mai m ult în
E videnţiaţilor din oraşul P ctrila, au frumoasă, aşa cum şi-o doresc şi fău­ în g rijim şi de educarea lor. Ast­ v iito r pe îm bunătăţirea m uncii cul-
creat cu mijloace p ro p rii un parc resc însăşi masele dc oameni ai fel, m em brii şi candidaţii de partid tural-artistice, organizarea de vi­ Se Coarnă...! La intervale aproa­
distractiv pentru copii. muncii dc aici. au fost încadraţi la cele două fo r­ zionări in colectiv a unor film e pe egale in hala turnătoriei nr. 1 duse dc loan Vcrcncca şi V iorcl dc serviciu Opinia hotărîtâ a b ri­
Pentru a stim ula locatarii în ac­ me ale învăţăm întului de partid: şi spectacole. de la U. V. Călan, sc aude dc ci- Zboru, s-au turnat mai m ult dc 500 găzii i a fost leacul.
ţiu n ile dc păstrare şi înfrum useţare In * T R A IA N B LA J cercul de studiere a „S tatutului ROMULUS PERŢA elemente dc radiatoare. A nul trecut, cînd in secţie a in ­
a fondului locativ, sfaturile popu­ preşedintele Com itetului P .M .R " şi cercul de economie şi secretar al Comitetului dc partid teva ori pe zi acest avertism ent. ...Sc toarnă dc m ultă vreme ra­ trat în funcţie noua staţie dc pre­
T urnatorii din Călan, sînt conti­
lare, întreprinderea dc locuinţe şi executiv al S fatului popular organizare a producţiei in coopera­ dc la Cooperativa agricolă nuatorii unei vechi tra d iţii. Gene­ diatoare Ia uzina din Călan. N ici­ parare mecanică a amestecului dc
localuri şi comitetele de femei, au al oraşului regional Petroşani tivele agricole de producţie. Pen­ de producţie Boşorod când insă aportul şi in iţia tiv a oa­ form are, turnarea după vechile
ra ţii întregi au îm brăţişat mese­ m enilor nu s-au m anifestat atît
ria m odelării m etalului. Şi ca o dc fructuos. C ontinuitate, dar nu condiţii nu mai corespundea. Şe­
forţă vie, profesiunea dc turnător oricum . C ontinuitate pc o lin ie me­ fu l dc brigadă a strinx tu rn ă to rii
şl s-a sfătuit cu ci. După mai m ul­
reu ascendentă. Aşa înţeleg turnă­
PROGNOZA PROBABILA A PRINCIPALILOR O dată cu experienţa s-a moştenit to rii loan Alioncscu, M iron Stăn- te păreri şi sugestii, cercetări la
a fost transmisă din tată în fiu.
faţa locului, s-o găsit soluţia. Sor­
şi pasiunea pentru turnătorie. Cu
culescu, V iorcl Cimporcscu, G avri-
tim entul radiatoare a fost integrat
(im pui, arta de a turna metalul,
s-a perfecţionat cişligind noi va­ lă Bugnar, întregul colectiv dc Ia îiţ flu xu l tehnologic al celorlalte
să-şi facă
sortim entul radiatoare
piese, folosindu-sc
la m axim um
DĂUNĂTORI Al PLANTELOR DE CULTURĂ IN 1965 în care să 1 ie expuse in ordine, dc sc ivesc şi unele „necazuri** cc nu spaţiul dc producţie şi forţa de
lori.
datoria.
E drept, că în munca dc zi cu zi
Dacă In uzină ar exista o vitrină
muncă. Reorganizarea lu cru lu i in ­
tr-u n nou flu x tehnologic a dus
la prim ul la u ltim u l, cite un exem­
plar din toate sortim entele re a li­ pot fi rezolvate şablon. Dc fieca­ la îm bunătăţirea ca lită ţii m uncii
re dată însă, V iorel A vram in te r­
Combaterea b o lilo r şi dăunători­ intr-un caz şi în celălalt se reco­ nător periculos : El va provoca ata­ sele Heclotox 3 sau 1,5 în cantitate zate, ar fi cea mai ilustrativă do­ vine cu tact şi disccrnăm int. şi în sectoarele form arc-uscarc şi
asamblare.
lor anim ali ai plantelor cultivate re­ mandă prăfuirea c u ltu rii cu unul curi de intensitate puternică in ma­ de 30 kg la ha. vadă o dezvoltării turnătoriei in — Om ul c ca fonta asta — spu­
prezintă o verigă im portantă în ca­ din produsele : Heclotox 3 sau He- joritatea zonelor de cultură a re­ In toată regiunea se prevăd a- u ltim ii 20 dc ani. Im portant este ne cl adesea. Trebuie să ştii cum In fiocarc nouă victorie obţinu­
drul com plexului de măsuri agro­ etotox \,l în cantităţi de 30 kg !a giunii. Cărăbuşii încep să apară în tacuri de intensitate puternică pro­ insa că in această continuitate fi­ să-I modelezi. Nu poţi aplica a- tă, se vede şi sc simte prezenţa
tehnice menite să ducă la obţine­ ha. Tratam ente se vor executa nu­ ultim a decadă a lu n ii aprilie în zo­ vocate de Gărgăriţa mazării. G ăr­ rească, oamenii «iu devenit ci în­ cecaşi reţetă pentru to|i. Şi om să şefului dc brigadă. Faptul cu fi­
rea de producţii sporite şi de bună mai în cu lturile în care se constată nele de şes şi in prim a decadă a găriţele se semnalează în cultură Ia şişi a lţii. T oţi cei 50 dc turnători vă povestesc un caz — continuă cl. nul trecut brigada pc care o con­
calitate. o densitate de peste 3 larve Ia m.p. lu n ii mai in zonele deluroase. Pe­ începutul în flo ririi mazării, unde din brigada Iui Aurel A vram lu ­ fn tr-una din zile mi s-a in lim - duce s-a m enţinut evidenţiată con­
Desfăşurarea unei acţiuni organi­ şi la termenele indicate de staţiile rioada de hrănire este de 2-3 săp- răm în 2-3 săptăm ini. Femelele de­ crează la un singur sortim ent — plat să-l găsesc pc preparatorul secutiv 12 luni. spune m ult mai
zate îm potriva acestor periculoşi duş­ de prognoză şi avertizare. tăm îni. Combaterea se recomandă pun ouă pe suprafaţa păstăilor o radiatoare. Exigenţa lor sporită V ictor Furdui că nu respectă ins­ m ult decît inşirarea unor cifre fi­
mani im pune cunoaşterea stării fi- Un alt dăunător care poale provo­ a se face in perioada apari­ dată cu formarea acestora. Pentru faţă de calitatea pieselor turnate, trucţiu n ile dc lucru la prepararea ride. Şi încă ceva. In prim a ju ­
tosnnitarc din fiecare unitate agri­ ca pagube însemnate este Viermele ţiei in masă a cărăbuşilor. In prevenire şi combatere se recoman­ face ca pe poarta uzinei să iasă nu­ amestecului dc model. I-am atras mătate a lu n ii ianuarie s-au tu r­
colă. Acest lucru perm ite ca acţiu­ slrmă. In urma sondajelor efectuate acest scop se stropesc cu Detox 25 dă aplicarea a 2 tratamente cu pro­ mai radiatoare dc calitate superi­ atenţia şi m i-am văzut de drum. nat cu aproape 15 tone mai multo
nile de combatere să fie dirija te se prevede atac de intensitate pu­ în doză de 0.6 la sulă plantaţiile de dusul Detox 25 in concentraţie de oară. Dar Furdui a continuat să lucre­ radiatoare. Deci, continuarea ac­
numai în anum ite sole de cultură şi ternică pe suprafeţe de 5-20 ha la pomi fru ctife ri şi viţă de vie. pre­ 0,7 Ja sută. P rim ul tratam ent se a- Cu fiecare zi rebutul scade, (o- ze Iu fel dc incorect. Fus în dis­ tiv ită ţii dc producţie pc anul în
pentru anum iţi dăunători. In acest cooperativele agricole de producţie cum şi lizierele forestiere din ju ­ plică atunci cînd au în flo rit 5-J0 la talizind pc anul cc-a trecut mâi cuţia grupei sindicale şi a brigă­ curs, se desfăşoară pc o treaptă
mod se face economie de braţe de din Bcriu. Romos, Romoşel, Cugir, rul terenurilor agricole. sulă din plante. A l doilea tratam ent m ult dc 5 tone metal economisit. zii, V ictor F urdui a recunoscut su­ şi mai înaltă.
muncă, de substanţe fitofarm aceu- se face la 10-15 zile după prim ul. In Un sim plu calcul ne spune că din perficialitatea şi uşurinţa cu care
tico, renlizindu-se sporuri însemnate caz că după tratam ent au căzut ploi, m etalul economisit dc echipele con­ a p riv it îndeplinirea unei sarcini SEBASTIAN TR U ŢA
de produse agricole. tratam entul se repetă.
Din sondajele efectuate de către £ f â î i t IP IC S M IS T O W Il In special în cu ltu rile amplasate
reţeaua de prognoză şi avertizare a pe văile : Mureş, Strei, Secaş, se sem­
le g iu n ii noastre rezultă că unul din nalează apariţia dăunătorului num it
p rin cipa lii dăunători ai plantelor Iiuha verzei. Aceasta are 2 generaţii
de cultură este Gtndacul ghebos. Po­ raionul Orăşlie şi Cărpiniş şi Boz, In pepinierele de pomi şi viţă de pe an. Prima generaţie produce ata­
triv it constatărilor făcute se pre­ raionul Sebeş. A tacuri dc intensita­ vie se prâfuieşte terenul cu Heclotox curi la varză tim purie şi sem itim pu-
vede atac de intensitate puternică te mi jlocie se semnalează la Lăpuşnic 3 in cantitate de 75 leg la ha sau cu rie, iar a doua la varza de toamnă.
pe suprafeţe de 5-10 ha la coope­ şi Dobrn, raionul Iîia, Băcia (ora­ A ld rin in cantitate de 40 kg la ha. Pentru prevenire şi combatere se
rativele agricole de producţie clin şul regional Deva). Sîntim bru, Cal­ Tratam entul are eficacitate atunci recomandă să se aplice cîte un tra­
Orăştic şi Romos precum şi la cea da, Stremt. M ih a lţ şi Teiuş. raionul cind sc vor respecta termenele in ­ tament pentru fiecare generaţie la
din St reni t< raionul Alba. Atacuri Alba. In cazul acestui dăunător, ata­ dicate prin buletinele de avertizare. semnalarea prim elor omizi pe frun­
dc intensitate slabă şi m ijlocie se curi intense se vor produce pe te­ După prăfuire se execută o praşilă zele de varză. Se va ţine cont de
prevăd la cooperativele agricole de renurile cultivate cu cereale, plan­ pentru introducerea in sol a sub­ termenele de combatere indicate
producţie din M iceşli (brigada Hă- te tehnice, legume, care în anul stanţelor chimice respective. Din­ prin buletinele de avertizare. La tra­
răbnnţ) şi Ighiu. raionul Alba şi Se­ 1:>G4 au fost infestate şi nelratate. tre dăunătorii semnalaţi îndeosebi tament se foloseşte produsul Detox
case), raionul Sebeş. Se constată că In afara acestor localităţi dăunăto­ la cultura porum bului am intim Găr­ 25 in concentraţie de 0.6 la sută.
atacurile de intensitate puternică şi rul poale să producă atacuri şi în găriţa de porunibişte. Acest dăună­ Atac de intensitate m ijlocie pînă
m ijlocie se semnalează in special în alte zone. de obicei în terenuri aci­ tor se prevede să provoace vin atac la puternică produs de Musca verzei
un ită ţile în care nu s-au aplicat tra­ de sau slab acide. Pentru prevenirea de intensitate slabă pînă la m ijlo ­ se prevede in bazinul legumicol al
tamente ia culturile de grîu infestate şi combaterea acestui dăunător se cie la cooperativele agricole de raionului Alba. Pentru prevenirea a-
în anul 1964 In afara localităţilor recomandă ca terenurile m ijlociu şi producţie din llia , Dobra şi Lăpuş­ tacului se recomandă prăfuirea ră­
am intite, gîndaeul ghebos poate să puternic infestate (cu o densitate de nic. Apold şi Miercurea. raionul sadului m ocirlit cu Heclotox 1.5 in
apară şi în alte localităţi situate în peste 2 larve la m.p. în culturile Sebeş Gărgăriţa găseşte condiţii de cantitate de 20-30 grame produs la
lunca M ureşului, pc terenuri unde de păioase şi de peste 0,2 larve la atac in toate zonele de şes ale re­ 100 fire răsad.
s-a practicat monocultura la grîu m.p. în cu lturile de porumb) să fie giunii Atacul se face evident în In zona legumicolă a raionului
tim p de mai m ulţi ani. tratat-.* cu Heclotox 3 în cantitate cîmp in prima decadă a lun ii mai, Orăştie şi in celelalte raioane se
Larvele apar în cultură prim ăvara cînd porum bul are 2-3 frunze. G ăr­ semnalează atacuri de intensitate
de tim puriu şi încep să se hrăneas­ de 75 leg. In ha sau cu A ld rin 20 în găriţele se hrănesc cu frunzele de puternică provocate de Musca ce­
că cu frunze de grîu. In tim p dc cantitate de 30 leg la ha. Tratam en­ porumb. Atacul se produce în lot pei. Aceasta are 2 generaţii pe an.
10-15 zile produc pagube însemnate tul se face înainte de arătura de în- cursul zilei, dar mai ales dimineaţa Pagube mai însemnate se produc de
In cazul cînd nu se iau măsuri de suiiiînţare. substanţele chimice res­ şi seara. Intensitatea atacului este către generaţia r. Pentru prevenirea
combatere. In acest scop este ne­ pective încorporindu-se în sol o da­ dată de starea t:mpu)ui din prim a atacului se recomandă tratarea arpa­
cesar să se facă controlul periodic tă cu arătura. De asemenea, este ne­ jum ătate a lunii mai. Dacă tim pul gicului înainte de plantare cu A ld rin
al culturilor. Arest control trebuie cesar să se facă tratarea seminţe­ este rece şi ploios sau dacă insolaţia sau Heclotox. In acest scop. arpagi­
să înceapă im ediat ce tim pul se în­ lor ce vor fi cultivate pe terenurile este puternică, atacul gărgăriţelor cul se stropeşte cu apă, iar apoi se
călzeşte şi grînele încep să porneas­ respective cu A ldrîn in cantităţi de este redus. Pentru prevenirea atacu­ prâfuieşte cu unul din produsele de
că în vegetaţie. în cazul cind Htacul lui se recomandă controale cit mai mai sus. dindu-se 2-3 kg produs la
este redus se delimitează vetrele in 300—100 gr. la 100 leg. seminţe ?/ui dese in cultura de porumb. Se vor 100 kg arpagic.
vederea tratam entelor chimice. In cu Heclotox 3 în cantitate de 500 aplica tratamente atunci cînd s-a Ing. GIF. LEFTER
cazul unui atac general, tratamentele gr. la 100 kg. seminţe. constatat o densitate mai mare de 1 cercetător la Staţiunea experimentală La combinatul de produse reiractare din Alba julia se naşte un nou agregat.
6e execută pe întreaga suprafaţă. Şi Cărăbuşul de mai este un alt dău­ gărgăriţă la m.p. Se folosesc produ­ agricolă Geoagiu F.otQi y< QNOIU