Page 49 - 1965-01
P. 49
Biblioteca Centrată
P R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N lŢ I -V A l
îte S ie n a îă
H u n j'd o R ra -D e v a CE! MAI BUNI FII Al POPORULUI
PROPUŞI CANDIDAŢI
Al FRONTULUI
DEMOCRAŢIEI POPULARE
PE T£NE 1 £ atei Plecarea delegaţiei R. P. Romîne
care va participa la şedinţa
FERTILIZAREA Comitetului Politic Consultativ
'TERENULUI al statelor participante
la Tratatul de la Varşovia
In complexul de măsuri asrolcli ca şi în celelalte gospodării de stat
nice ce se aplică în vederea .spori să se obţină rezultate mai bune în Simhălă scara a părăsit Capitala, indreptindn-.se spre Varşovia, de
rii producţiei ve^eiale pe unitatea ceea ce priveşte fertilizarea terenu legaţia Republicii Populare Roniiuc, care va participa la şedinţa Com i
de suprafaţă un loc im portant îl lui. tetului Politic: Consultativ ol statelor participante la Tratatul de la
ocuoă riclic re a gradului de fe rtili O preocupare de seamă faţă de Varşovia,
tate a solului. Cercetările ştiin ţifice fertilizarea terenului manifestă şi Delegaţia este alcătuită din tovarăşii Gheorghc G hcorghiu-Dcj,
si .rezultatele de produc ţie au dov e conducerile a nunieroa.se cooperati prini-.sccrctar al C C al B.M.R., conducătorul delegaţiei. Ion Ghcorghe
dit că sporul de producţie înregis ve agricole de producţie. După cum iMattrer, preşedintele Consiliului dc M iniştri, general de armată Lcontin
trat pe seama aplicării îngrăşămin ne inform a zilele trecute iov. loan Sâldjan. m inistrul forţelor armate, Cornelia Mănescu, m inistrul afa
telor oi etani ce şi m inerale poate a- 1‘uL'u, preşedintele cooperativei a- cerilor externe.
junge piuă la 15-20 la sută. Iată dec i gricole de producţie din Boşorcxl. ra La plecare, pe peronul gurii Bănoasa, m em brii delegaţiei au fost sa
ce marc însemnătate prezintă acor ionul Haţeg, la această unitate s-au lutaţi dc tovarăşii Gheorghc Apostol, Kniil Bodnâraş, Nicolac Ceau-
darea unei atenţii deosebite acţiuni: transportat si depozitat în platform e şcscu, Chivu .Stoica, Alexandru Drăfchici, Alexandru Birlâdeanu, Dum i
de fertilizare a terenului. Cîtcva c- peste 1000 tone îngrăşăminte organi tru Colin, Lconlc Răutu, Ştefan Voi tec, Ghcorghe Gaston M arin, Gogi»
xemple clin unităţile agricole demon ce. Acţiuneu respectivă este bine or Rădulescii, dc mem bri ai C C. al P.M R., ai C onsiliului dc Slat si ai gu
strează in mod convingător im por ganizată. In urma unor adunări ale vernului. conducători ai organizaţiilor de masă, activişti de partid şi
tanţa si necesitatea aplicării îngră organizaţiilor de p-uiicl pe brigăzi dc slat.
şăm intelor organice si minerale pe s-iiii luat măsuri pentru mobilizarea Au fost de fală Ja roşia v Sykora,ambasadorul R.S. Cehoslovace, I K.
suprafeţe cît mai mari. In anul tre în fiec are zi a cile 37 atela je la trans .legalii». ambasadorul U niunii Sovietice, Răpi G jci'nicni. ambasadorul
cut gospodăriile agricole de .stal din portul gunoiului de grajcl în cîmp. IIP . Albania, .Tnvo K»iti, ambacadorul II P Ungare, Giăn Du Boan,
Bîrcca. Gel mar şi Călan, precum şi lngrâşum iniclc .se vor aplica pe te ambasadorul K.P.F). Coreene, W icslaw Sohicraiski, ambasadorul R. IV Asoect din timpul adunării din oraşul hlunedoara, cu prilelul desemnării tovarăşului 'Alexandru
cooperativa agricolă de producţie din renurile t u Iert Uitate mai .scăzută Polona Liu Fan, ambasadorul R P Chineze, Ifoang Tu. ambasadorul Drăphici. membru al Biroului Politic ol C C al P.M.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, drent
Apoldnl de Sus au realizat fiecare destinate pentru cu ltu rile dc car R.l) Vietnam . Boclc, insărcinat ru afaceri ad-interin» al R 1). candidat al F.D P. in circumscripţia electorala nr. 7 Hunedoara Est. pentru aleserile de deputaţi in M.A N.
cifc 4 000-5.200 leg. porum b boabe Ia tofi si ooiiim b. Pentru a fertiliza Germane. Ţov/'cnronibin Davna.suren, însărcinat cu afaceri nd-interi»»»
lut. De asemenea, cooperativele a- suprafeţe cit mai m ari. m em brii co al R.P Mongole, Ivan Mangov, însărcinat cu afaceri ad-tnterim al R.P.
grtuolc de producţie din Pianul de operativei agricole de produc ţie s-nu Bulgaria. (Agcrpres) dunărî în caro sînţ desemnaţi can
.'os, C ilnic, Apolclul ele Jos. lic r i11. ofe rit să transporte in cîmp şi cea Pe întreg cuprinsul regiunii noastre continuă să aibă loc însufleţite didaţi ai F.D.P. pentru alegerile de
Lesnic sa. şi-au realizat şi depăşit mai marc parte din gunoiul rezultat adunări in cadru! cărora oamenii muncii propun, din rindttl lor, pe cei deputaţi in S lalul popular regional.
prevederile p la nurilo r la majoritatea de la animalele proprietate persona moi buni şi mai harnici fii ai poporului, drept candidaţi ai F.D.P. pen Numeroşi oameni aî m uncii din
c u ltu rilo r. In bună măsură aceste lă In felul acest.;» sc vor aplica în tru alegerile de deputaţi in Marca Adunare Naţională şi sfaturile popu oraşul Deva nu participat la entu
rezultate sc daioresc preocupării .sus grăşăminte organice oe mai m ult de lare. ziasta adunare ce a avut loc la Sfa
ţinute manifestată de către condu 200 ha. A C TU A LITA TE A Atmosfera dc puternic entuziasm cu care oamenii muncii parti tul popular regional. Propunerea fă
cerile u n ită ţilo r respective, sub în Slut însă şi cooperative agricole cipă la aceste adunări este o expresie a ataşament ului lor fa(ă dc re cută de tov. D um itru Dejeu. pre
drumare;» şi cu s p rijin u l organizaţi de producţie unei' acţiunea de fe rti gimul democrat-popular, a mindriei pentru marile realizări obţinute, in şedintele C om itetului executiv al
ilo r de partid, faţă de folosirea ra lizare a terenului sc cleslăşo-nă sub întreaga /ară de harnicul şi talentatul nostru popor, condus de partid. S fatului popular »*egional, membru
a! ConsiliulLii regional al F.D.P. ca
ţională a îngrăşăm intelor. nivelui posibilităţilor, in unele uni tov. Gheorghc Vuşdca, secretar al
Tinînd seama de însemnăialca şi tăţi fiind complet neglijată. Iu co © In perioada dc la 18—24 ia zia lui Tudnr Arghezi- . (A. UN- plot înfăţişarea. A ici s au construit C om itetului regional Hunedoara al
necesitatea rid ică rii fe rtilită ţii tere operativ ele agricole de producţie din nuarie a c . la casa agronomului GHERLA — corespondentă). In chioâ-amîiza zilei de ieri, spic blocuri cu peste 1 GU0 de apartamen P.M II . să fie desemnat drept can
nului. pentru sporirea producţiei la Bretea Şirei şi Haţeg, spre exem de la M intia vor avea loc tai:suri © Inccpind dc la ora 10, astăzi sala cinem atografului „Steaua ro te. o scoală, mai multe unităţi co didat al F.D.P. tn circum scripţia e-
l-a., lu crăto rii clin gospodăriile de plu nu s-a întrepiins nici o măsu tic instruire a brigadierilor de In in suia C lubului muncitoresc al şie" din oraşul Brad, sc îndreptau merciale etc. Irclorală nr. 51 Deva. pentru alege
stat acordă o atenţie sporită acestei ră in această direcţie De asemenea, culturile dc cîmp din cooperati sindicatelor din oraşul Simeria numeroşi cetăţeni, nim icitori din în 'rome aceste realizări umplu de rile de deputaţi în Sfatul popular
acţiuni. Ca pozitive în această direc la cooperativele agricole de produc- vele agricole de producţie, l ec va avea loc expunerea „Gcorgc treprinderile si in stitu ţiile oraşului, bucurie inim ile tutu ro r cetăţenilor. regional, a fast prim ită si susţinută
ţie am intim exemplele oferite de că ţie din Huşi. Totesti. Pcştenna. Ha- ţiile vor fi predate de către spe F.ncrru — geniu al muzicii ro- intelectuali, funcţionali, femei, ti Ele sînt rodul p o liticii înţelepte a cu căldură de participanţi.
tre G A S. din Peircşti. Gelmar. Sîn- polt. Bobîlna ş.a acţiunea de fe rti cialişti dc la Staţiunea experi m inrşti", urmată de audierea neri pentru n participa la adu nurcii partidului nostru, care conduce po Făcind bilanţul re a liza ţilo r obţinu
tâmăria Orlea ş.u. In afară de .su lizare a terenului nu se bucură de mentală din Gcoagiu, dc la cen unora din cele mai populare crea de propunere a candidatului F ron porul pe drum ul fă u ririi unei vicii te în oraşul Deva. în anii puterii
prafeţele fertilizate din toamnă, la atenţia cuvenită. trele dc încete,arc a soiurilor din ţii ale compozitorului. tului Democraţiei Populare în c ir noi. îmbelşugate. populare. s-<» vorbit despic pune
gospodăria de stat clin Petresti. spre Rezultate mai bune în direcţia a- («aida şi Gurasndn, şi dc la cum scripţia electorală nr. 7 Brad rea în funcţiune a uzinei dc pre
exemplu. în lunile decembrie şi ia plîcârii îngrăşăm intelor organice consiliile agricole regional si Q Zilele acestea s-a deschis la pentru alegerile de deputaţi în M a Tot iei i. in sala cinem atografului pararea m inereurilor — obiectiv im
nuarie au fast transportate si depo pentru culturile ce se .vor insămînţa raionale. Pe această calc cei 80 Ilia un cerc de artă plastică al rea Adunare Naţională. ..Lum ina" din llia . a avut loc adu portant al planului şcsenal —. des
zitate în platform e în cîmp peste in prim ăvară au înregistrat coope dc participanţi îşi voi ridica n i am atorilor. Cei 10 membri sc vor Tov. Sabin Boiîciu. vicepreşedinte narea pentru desemnarea candida pre modernizarea minei, despre noi-
4 700 tone îngrăşăminte organice. A- rativele agricole dc producţie clin velul dc cunoştinţe profesionale, în liln i nim-ţea si vinerea în şe al C om itetului executiv al Sfatului tului F.D.P. în circum scripţia elec le construcţii de locuinţe si gospo-
t oştea urmează sil fie încorporate in raion ui lli.i. In celelalte raioane, fapt cc va contribui la o mai dinţe de lucru muie sub condu popular regional, membru al Con torală nr. 9 Ilia. pentru alegerile dăreşti-eclilitare Tov. Mircca Rumba,
sol o dată cu executarea a ră tu rilo r îndeosebi in Alba şi Orăstie şi ora bună organizare a muncii in uni cerea tov. Pokcr Pranci.sc vor siliu l ui regional al F.D.P.. a propus d? deputaţi în M.A.N. Tov D um itru Eleonora Podea, lulinna Vinţnn.
de prim ăvară sau cu discuirea te- şele regionale Deva şi Hunedoara tăţile agricole. c. iitn să reflecte in lucrările lor drepr (andidat al F.D.P. în circum Toeoc, prim-.secretar al C om itetului Ghcorghe loniiţ: si a lţii, au susţinut
renului. Din cantitatea- am intita, 400 s-au obţinut rezultate cu m ult sub @ Pentru tovarăşa M aria Cuş viata nouă a loţy li lă ţii în c a r c scripţia electorală nr. 7) Brarl pen raional Ilia al P.M.R.. membru al cu căldură candidatura propusă.
Coti.sjliului regional al F.D P.; a pro
tone gunoi de grajd este destinat pen nivelul posibilităţilor. ma, ghid la Castelul Ilunîa/.itor trăiesc, pot'irelc ale oamenilor tru alo.gFrilt** <lc cliputS ţr 7n‘ Til A.N. pus drept candidat pe tov. Asincfla Tht iu aceste 'zile a ii’ av’ut loc sî
pc tov M inm Belea, pensionar, fost
tru viţa de vie. iar restul pentru cu l Gunosrind faptul că aplicarea în din Hunedoara, primele 15 zile m uncii, pitorescul îm p re ju rim ilo r activist al Frontului Plugarilor. M ira, brigadieră de cîm p la coope alte adunări ale oamenilor muncii
tura porum bului La realizarea aces grăşăm intelor pe suprafeţe cit mai ale lunii au fost rodnice. In pe ele. Candidatura tov. M iron Belea a rativa agricolă de producţie din Ilia. pentru desemnarea de candidaţi ai
tei acţiuni se folosesc zilnic cîte 10- mări determină înregistrarea unor rioada am intită ca a condus prin Lucrările primei săptămini de Si aici. entuziasmul p a rticip an ţilo r !■ D.P. în alegerile de deputaţi pen
12 tractoare cu remorci. Rezultate sporuri însemnate de producţii, este sălile muzeului, dind explicaţi», h irru vor fi expuse într-o expo fost susţinută cu multă căldură de a fost mare. Ei au vorbit cu m îndric tru Sfatul popular regional. Au lost
bune au înregistrat şi lucrătorii de necesar ca organizaţiile ele partid peste 2.400 dc vizitatori dintre ziţie (BANCIU P A U L — corcs- participanţii la adunare. In cuvintul despre realizările obţinute în raio propuşi candidaţi ai F.D.P. în c ir
lor. iov. Emil Popa, profesor. Scp-
'ia G AS. clin Sintămărin Orlea. Pină clin cadrul un ită ţilor agricole să a- care mai m ult de 300 au fost lu- pondent). tim iu Gîrbca, medic. D um itru Pn- nul lor. ară ti ml că s-au construit 56 cii inscripţia regională nr. 45 Apoî-
acum, cu G remorci ei au transportat c-orele o deosebită atenţie acţiunii de rişli dc peste hotare. © Ieri, la C onsiliul agricol re pescu. inginer si a lţii, au scos în de scoli cu 1C>3 săli de clasă, 70 că du! de Sus. tov Gcorgc Itoiiioştcniiu,
în cîmn peste 1.500 tone gunoi dc fe rtilizare a terenului. In acest scop gional a avut loc o şedinţă dc lucru evidenţă transform ările care au avut mine culturale. 17 localuri dc maga prim -secrelar al C om itetului raional
grajd. Pe lingă aceasta, cu ajutorul ele au datoria să îndrum e condu © Azi la clubul „Constructo pe tenia folosirii raţionale şi in loc în oraşul si raionul Brad în ul zine alo cooperaţiei. Numai în pe Sebeş al IVM.lt ; in circum scripţia
unei maşini de îm prăştiat îngrăşă cerile G A S . si ale cooperativelor ru l" din O.T Hunedoara arc loc tensive a păm hiBilui şi extinde tim ii ani. rioada 195D— 10(i:l s au construit la electorală regională nr. 42 Săxcmri,
m inte chimice M .l.C .-l s-au aplicat agricole ele producţie să ia neîntîr- o dimineaţă dc poezie la care au rea suprafeţei arabile. La şedin sate J.883 ra.se noi ctc. tov. loan Ros, secretar al Comite
70 tone superfosl'at pe 350 ha. O ziat măsuri pentru organizarea te lost in vita ţi să participe cei -450 ţă au participat specialişti dc la Astăzi, loti locuitorii raionului Tov. Luereţia Costa, preşedintele tului executiv al Sfatului popular
parte din aceste îngrăşăminte au meinică a muncii, in vederea folo dc c itito ri din m u lu rile pionie- Brad se m îndrcsr cu faptul că s-au cooperativei agricole de producţie regional : în circum scripţia electora
fost incorporate sub brazdă o dată s irii dţn plin a tim pului prielnic si »itor şi şcolarilor. Cu această o- Consiliul agricol regional şi teh modernizat minele de aici, iar uni Lăpusnic. M iron Munleanu,, pre lă regională nr. 37 Cugir. iov. M aria
cu exîcuiurea a ră tu rilo r în ferestre u tiliz ă rii judicioase a m ijloacelor ele cazic, bibliotecara M aria Vio- nicienii cadastrali de la consiliile tăţile industriale s-au lărgit fiind şedintele cooperativei agricole de Modileă, controloare de calitate !.i
le iernii. transport, pentru' fertilizarea unor rcanu va face expunerea „Poe agricole raionale. dotate cu utilaje de marc capacita producţie Sîrbi. Moise Stănilâ. in uzina ,,30 Decembrie1' r in circum
Există posibilităţi depline pentru suprafeţe cit mai mari de teren. te. Oraşul Brad şi-i» schimbat corn- spector metodist la secţia de învă- scripţia electorală regională nr. 22
tânunt a Sfatului popular raional 'loteşti, iov. Cornelia Cozac, mem
bră a cooperativei agricole de pro
a lţii, au susţinut din tontă
Ilia. şi
AGENDA DE ÎN TRECERE Mica. candidatura tov. Asinelta ţia electorală regională iii 69 Pe
ducţie din 'roteşti : în circum scrip
inima
troşani, tov'. Ana Colda, Artistă Eme
★
6
9
1
5
In întreaga regiune au loc si n- rită. ele la Teatrul de stal din Pe
troşani. si a lţii.
NOI PRODUSE IN FABRICAŢIE
Produsele Fabricii „C ăprioara' din al consiliului a rtistic din fabrică u r
Sebeş si-au cîştigat un binem eritat mi nd să fie prezentate spre omolo
prestigiu în rin d u rilc cum părătorilor gare.
datorită caIitaţii lor deosebite. Dind Planşele, schitele, desenele, prind
curs numeroaselor propuneri făcute viată cu fiecare zi ee trece în sec
de cum părători, colectivul de crea ţiile fa b ricii unde brigăzi cum sint
tori din fabrică a executat încă din cele conduse de Margareta Apolzan,
anul trecut un mare număr de mo Yiorel Megliea, M aria Raischer, Ro- IN C O M U N A
dele noi pentru produsele de niaro- zina Navrady şi m ulie altele, sc
ehinârîe. După ce au fost omologa străduiesc să-si îndeplinească ritm ic
te.' 12 modele noi de marochinărie .sarcinile şi să execute numai pro CELOR ŞAPTE SATE
au in tra t la începutul acestui an în duse de bună caliiale. In eurînd
producţie. Munca creatorilor de mo cum părătorii vor găsi în magazinele
Străbatî doar cîţjva kilom etri, de
dele nu s-a oprit însă aici. Respec- de specialitate produse noi ca: sa la centrul ele raion, Ilia, pe sosea na pe uliţele celor 7 sale. In carnet
realizările înnoitoare sînt consemna
tînd cerinţele elegantei si linia mo cose din m aterial plastic, genţi dc naţională ce merge spre Araci si ta te la fiecare pas. Ca peste tot, si
dernă a produselor de marochinărie, voiai, d ife rite poşete, produse care bla din marginea şoselei ic anunţă aici oamenii, stăpîni pe munca şi
ei au conceput noi modele care au sint în măsură să satisfacă toate e- că ai in tra t in comuna Gurasnda. avutul lor. au pornit pe un drum
La prima vedere, mai ales pentru
trecut eu succes examenul exigent xigentele. nou. U niţi în cooperative agricole de
cei care trec în goana maşinii, co producţie au m uncit păm intul mai
muna nu pare să ofere ceva deose bine. după regulile ştiinţei agro
Siderurgiştii bit O comună ca multe altele. N u tehnice. Cooperativa din satul de
mai că localnicilor si acelora care
centru a construit de la înfiinţare
au cunoscut comuna Guiasada cu 4 gra jdu ri pentru vite mari si tine
mai bine de douăzeci de ani iu lii- ret. un saivan pentru oi. o m aterni
şi-au depăşit sarcinile mă. imaginea le apare m ult schim tate, un palul, o magazie şi si-a
bată. Ea este întregită de realizările
îmbogăţit inventarul agricol cu zeci
înfăptuite de cetăţenii de aici. cu de atelaje şi maşini. Pentru sectorul
In acest an siderurgiştii hunedo- a lunii, pc lîngă depăşirea planului noscuţi ca oameni harnici şî gos zootehnic s-a în liin ta t in comună un
reni au de îndeplin ii sarcini mai de producţie, fu rn a liştii an econo podari. dispensar veterinar.
mari decît în anul trecut. Cu toate m isit mai m ult de 2000 tone cocs. Si ori de cîte ori vei aborda dis
acestea. încă din noaptea revelionu S in ii cifre lo r mari se continuă la cuţii despre trecut şi prezent în Aici, la Gurasada, pe locul unde
lui cînd au lost elaborate primele oţelăriî si laminoare. In perioada a- Gurasada, comuna cu cele 7 sate a- Pămintul se lucra rudim entar, se
in secţia a 11 l-a sculărie de la F. C. Orăşlie lucrează şi matriţierul loan Bei ei — cunoscut pentru şarje ale acestui an, ei au dovedit m in litâ s-a produs cu aproape 800 şezare între malul drept al Mureşu fac acum im portante cercetări agi i-
calitatea bună a lucrărilor pe care le execută. (ă planul va li nu numai îndeplinit tone mai m ult oţel M artin şi cu lui şi versantul m unţilor Za rând. cole.^ Staţiunea experim entală, pen
Si de această dată sublcrul arată cu extractorul de matriţe a fost bine executat, »; chiar depăşit. Confirm area a ve 270 tone maî m ult otel special. Cele localnicii, fie ei tine ri sau bâtrini. tru .încercarea so iu rilo r de seminţe,
Foto; V. ONOIU nit în timp. Cu fiecare zi care a tre mai bune rezultate le-au obtînut co vor depăna şirul a m in tirilo r care in iiin la tă în anii din urmă studiază
pe cele 120 de ha. teren arabil so
cut. colectivele de muncă ale sec lectivele laminoare lor de 650 m m , încep „asa era odată" — cuvinte iu rile de cereale adecvate co n d iţii
ţiilo r C om binatului siderurgic din de benzi, de 1000 mm. şi de 800 mm. spuse cu multă amărăciune si apoi lor pedoc lim atice din lunca* M ure
Hunedoara au înscris în agenda a- Lam inaioni de la G50 mm au ex o înviorare cinci spun „aşa e însă şului. Cele cinci cadre de ingineri
M A S M U L T C Ă R B U N E nului 1965 noi succese Prima jum ă pediat în 15 zile 1.4G0 tone laminate astăzi". Dar cine altul clocit faptele si tehnicieni au obţinut multe re
tate a lun ii a lost încheiată de cor peste plan. cei de la benzi 840 tone, pot confirm a ? I zultate în munca lor.
sari cu un plus de 509 tone, agln- cei de ba lam inorul de 1000 mm. au De bici si muncă nerăsplălit'ă au
De la Petroşani, corespondenţa noastră voluntară Cea mai mare cantitate ele cărbune extras peste plan m eratorîştiî fa b ricii I au trim is produs peste plan 8*20 tone laminate, avut parte şi cei din Gurasacla. Pă- Şirul realizărilor înfăptuite nu se
Veruţa Mihalcea — dispeceră la CC.V.J. — ne trans a fost înregistrată de m inerii din Aninoasa. Ei au reu furnalelor peste plan 1301 tone a- iar colectivul de muncă de la la m îtilul cel bun din lunca Mureşului opreşte însă aici. In anii regim ului
mite : M in e rii din bazinul carboniter al Văii Jiului şit ca in prim ele 15 zile să extragă 1.277 tone ele căr glomerat de bună calitate m inorul de 800 mm, a livra t peste a trezit setea de cîştig a unui mo de democraţie populară în comuna
Gurasada s-au construit şcoli noi,
depun eforturi susţinute pentru a spori cantitatea de bune în plus faţă de sarcinile stabilite. In aceeaşi pe Şirul succeselor însoţeşte pas cu plan 125 tone laminate. şier. Tot ce era mai bun se ducea în spaţioase. luminoase in (are copiii
hambarele lui. In casele celor ne
O enumerare lapidară
cărbune extras. Pregătirile în vederea asigurării pro rioadă şi de la Petri 1 a .şi Uricani a fost extras mai m ult pas drum ul m etalului de la furna care exprim ă entuziasmul de cifre, voiaşi intrau, in schim bul zilelor de ţăranilor m uncitori învaţă la tim p
le pînă la laminoare. In prima ju
cu care
ducţiei pentru acest an, începute încă în trim estrul cărbune. La Petrii a phisril faţă de plan totalizeozu mătate a lunii, fu rn a listii au dat pes muncesc sidenn gistii hunedereni muncă grea. necazurile şi sărăcia. buohiiîe cărţii. Si acum trăiesc ce
IV al anului trecut, s-au soldat cu deschiderea de noi 763 tone. iar la U ricani 71G tone de cărbune cocsifica- te plan 4 8G8 tone lontă, cele mai pentru a-şi îndeplini cu cinste .sar Si la toate acestea se mai adăuga tăţeni* satului Kuncşor bucuria a-
fro n tu ri de lucru, cu punerea în funcţiune a noi ma bil si energetic frumoase rezultate fiind obţinute de cinile de plan pentru acest an Suc lipsa unor scoli corespunzătoare. coUii început de an şcolar cîn-l co
şini şi utilaje de mare productivitate La Uricani a Sînt demne ele remarcat succesele obţinute de mi secţia a lll-a de unde au luat d iu cesele de pînă acum şi m ăsurile pc Astfel, circa 80 la sută din popu piii lor nu au mai fosi nevoiţi sâ
fost dat in exploatare un abataj frontal cu front lung nerii sectoarelor II şi III de la Petriln, 11 şi III de la rnul o ţe lăriilo r mai m ult de 3.000 care aglom eratoristii. fu rn a liştii, o- laţie era analfabetă. „Aşa a lost facă zilnic cîte 5 km. pe jos pînă în
unde a fost pusă în func ţiune o combină ele cărbune. Aninoasa. III de la Lupenî şi II de la U ricani care sc tone fontă produsă peste plan. ur ţelarii si lam inaloriî lo-au propus odată !“ . Dar astăzi ? De la pre satul vecin — Vica, unde mergeau
Au fost introduse noi transportoare de mare capaci află în fruntea întrecerii pentru mai m ult cărbune. mată de secţia a Il-a furnale care a pentru realizarea unor indici supe şedintele sfatului popular, de la ca la şcoala. Noua scoală de 4 ani a
drele didactice, inginerii agronomi,
rio ri de utilizare a agregatelor ara
produs în plus 1.124 tone
şi secţia
tate în toate exploatările Văii Jiului. Pregătirea te Prin buna organizare a muncii, folosirea din plin a l de unde fu rn a liştii au expediat tă hotărîrea colectivului de muncă de la fiecare membru al cooperati fost construită din contribuţia lor,
meinică a producţiei acestui an a făcut ca încă din tim pului de lucru, a m aşinilor şî utila je lo r din dotare, 701 tone fontă mai m ult decît pre din cel maî mare combinat siderur vei agricole de producţie, în parte, a celor 45 de la m ilii (are alcătuiesc
satul. Scoli noi sî-au construit şi
prim a jumătate a lunîî planul extracţiei de cărbuni colectivele de muncă din aceste sectoare au reuşit să-şi vedeau sarcinile perioadei respec gic din tnră de n şi îndeplini exem a fli lu cru ri noi. Sînt lucru ri care
să fie nu numai îndeplinit, ei chiar depăşit. întreacă sarcinile planificate cu cite 4-1G procente. tive. O remarcă: in prima jumătate plar sarcinile de plan. au schimbat faţa satelor. Am pornit (Continuare in pag q 3-a)