Page 5 - 1965-01

r
F cfion a lâ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAt
C IT IŢ I
H u n ndo an a-D e vra £11 mini
IN N U M Ă R U L
D E A z i
pe uliţele latele
O Mecanizarea şi chim iza­
rea — condiţii esenţiale în
sporirea producţiei a g rico le ;
Era o vreme cînd lum ina electri­ singur sat e lectrificat — C ertejui, as­
O „A ic i centrul de ra d ioli- tăzi num ărul lo r a ajuns la aproape
carc Sim eria" ; că constituia doar un p rivilegiu al 40. La Lăpugiu, oamenii au dat do­
celor ce locuiau în oraşe. Dar
şi
pag. a Il-a aici numai pentru centru. Periferia, vadă de un deosebit entuziasm, eiec-
© Pe agenda zilnică — pro­ acea parte a oraşelor in care locu­ trific în d în tr-u n singur an 6 sate
ductivitatea ; iau „oameni de rin d " (cum nu­ aparţinătoare comunei.
mea odinioară burghezia pe oa­ Ce înseamnă aceasta ? In 352 de
O O datorie cetăţenească : menii muncii), era sortită întuneri­
din
lam ­
întreţinerea fondului de lo­ cului. La fel şi satele. O paiţul şi sate locu ito rii au făcut de muzeu.
obiect
cu
petrol
pa
cuinţe ; lampa cu petrol îşi „asumaseră* Ei şi-au cum părat aparate de ra­
pag. a IlI-a dreptul de a lum ina cu flacăra lor dio, maşini de spălat rufe şi alte
pîlpîitoare casele ţăranilor. C it des­ obiecte de uz casnic. O dată cu re­
O De peste hotare ; pre străzi, doar în faţa circium elor, ţeaua electrică, în sate au apărut şi
ANUL XVII. NR. 3115 MARJl 5 IANUARIE 1965 4 pagini, 25 bani pag. a IV-a. erau arborate cunoscutele felinare. aparatele de proiecţie cinem atogra­
In rest, noroi şi întuneric. Acest lu ­ fice, iar mai recent televizoarele.
cru era caracteristic nu numai sa­ O dată cu energia electrică, în v ia ­
telor şi comunelor de deal sau m un­ ţa satelor au avut loc şi alte schim­
- AGENDĂ DE ÎNTRECERE 1965 COMISIA ELECTORALA CENTRALA un exemplu din cele multe. Uia, bări. In cooperativele agricole do
te ci şi pentru cele
de .şes. Iată
producţie se fac o serie de lu cră ri
comună pe Valea M ureşului, aşezată
cu a jutorul u tila je lo r acţionate elec­
PENTRU ALEGEREA DEPUTAŢILOR pe una din arterele principale de tric. Sint tot atitea semne ale c iv i­
legătură a Transilvaniei cu Banatul
lizaţiei. ale vie ţii noi pe care şi-o
a fast electrificată doar după anul
eliberării patriei. făuresc oamenii, sub conducerea în­
Ialâ-ne aşadar, în anul ţeleaptă a partidului.
1965 Iu majoritatea unităţilor IN MAREA ADUNARE NAŢIONALA Dar această stare de lucruri este U liţele sînt şi ele scăldate în lu­
economice abia ieri a fost pri­ de dom eniul trecutului. Astăzi, cînd mină. In unele localităţi lum ina be­
ma zi de lucru; in adele insă omul este stăpîn pe munca şi avu­ cului obişnuit a fost înlocuită cu cea
— acolo unde focul nu se slin- tul său, cînd ţărănim ea a pornit pe a tu b u rilo r fluorescente. Deocamda­
qc niciodată, unde clocotul Pentru alegerile de deputaţi în lui orăşenesc P.M.R. Bucureşti ; Fi- drum ul ind icat de partid, viaţa sate­ tă pe străzile principale din Uia (re­
muncii c atributul fiecărei zile Marea Adunare Naţională ce vor lip Geltz, vicepreşedinte al Centro- lo r a luat un a lt sens. Noul întîm - ţin e ţi comuna !). Miercurea, Baia de
— s-au conturat deja primele avea loc la 7 m artie 1965, C onsiliul coop; Traian lonaşcu, directorul In ­ pină vizita to ru l de la p rim ii paşi. Criş şî altele, ilu m in a tu l public se
succese ale întrecerii ce se des­ de Stat a aprobat prin decret, Comi­ s titu tu lu i de cercetări ju ridice al Zeci şi chiar sute de case noi sau face cu becuri fluorescente.
făşoară în noul an. A id , oame­ renovate intîlneşti în fiecare sat.
sia Electorală Centrală, form ală din Academiei R.P.R.; Constantin Luca, Acţiunea de electrificare este în
nii spun minri'ri de munca lor: reprezentanţi propuşi de organiza­ vicepreşedinte al UASR; Ghcorghc Construcţii de şcoli, cămine cultura­
ne am pregătit temeinic pentru ţiile oam enilor muncii. M ilioc, rectorul U niversităţii Bucu­ le, dispensare .şi m ulte alte aseme­ plină desfăşurare. N um ai în anul tre­
cut s-au executat lucrări în 42 de
noile sarcini. Şi faptele dau nea realizări sînt tot atîtea dovezi sate. La Sîmpetru şi Săcel, sate din
răspunsul... Comisia Electorală Centrală are reşti; Vasilc Oltean, preşedintele U- grăitoare. Şi parcă pentru a pune şi
următoarea componenţă: preşedinte: niun ii sindicatelor din c o m e rţ; mai m ult în evidenţă aceste înfăp­ raionul Haţeg, de pildă, entuziasmul
Pentru a vedea cum au fost Il:e Murgulcscu, preşedintele Aca­ tu iri, oamenii m uncii au tras firele cetăţenilor la electrificare s-a con­
încheiate primele trei zile de Gheorghc Stoica, secretar al C.C. al cretizat in volum ul mare de lucrări
muncă din noul an, am între­ demiei R epublicii Populare Romîne; U.T.M.; Constantin Stătcscu, confe­ electrice pe străzile satelor. în ca­
prins un raid prin secţiile side­ vicepreşedinte: Constantin Drăgan, renţiar universitar la Facultatea de sele lor, să le lumineze, să le scal­ executate prin muncă patriotică,
rurgice ale Hunedoarei şi Că- vicepreşedinte al Consiliului Central de în lum ină. De unde înainte de prin s p rijin u l acordat echipelor de
lanului. lată ce am aflat: ştiinţe ju ridice Bucureşti; Ion Tu- m uncitori, ceea ce a co n trib u it la
al Sindicatelor; secretar: Barbu So- toveanu, general de armată, adjunct eliberarea patriei num ărul satelor
Aici, unde metalul incandes­ grăbirea şi term inarea instalaţiei în
lomon, vicepreşedinte al T rib u n alu ­ al m in istrulu i Forţelor Arm ate ; electrificate din regiunea Hunedoa­
cent clocoteşte mereu, zi şî termen scurt. Lum ina electrică a pă­
lui Suprem. M em bri: Radu Ileligan, ra se cifra doar la 34, în cei două­
noapte, fn modernele agregate, Ludovic TaUacs, profesor univei'si-
artist al poporului; Ion Cosma, pre­ tar; Petre Turcu, director general al zeci de ani, num ărul lo r a crescut truns in 1964 şi in satele Bo-
s-au înscris fn aceste prime bîlna şi F oit din raionul Orăştie,
şedintele C om itetului executiv al Uzinelor „23 August" Bucureşti ; considerabil. Lâ începutul lu n ii de­
trei zile ale noului an succese S irbi şi Gothatea din raionul Ilia,
S fatului popular al oraşului Bucu­ cembrie a anului 1964 statisticile con­
de seamă pe graficele întrece­ Ilie V crdct, membru al C. C. al Teleac şi Pătrînjeni din raionul A lba
reşti; V alcria Drafta, secretară a semnaseră o creştere im p o rta n tă :
rii. Hărnicia şi experienţa îna­ C onsiliului Naţional al F e m e ilo r; P.M.R.; Zaharia Stancu, scriitor. 352 sate. In raionul Ilia , spre exem­ etc.
intată — binecunoscute in am­ Kiiumun Toth şi losif Fodor sînt unii dintre minerii binecunos­ Troian Dudaş, seorelai al Com itetu­ (Agerpres). plu, unde înainte de 1944 era un
cuţi Ie la mina Dilja pentru rezultatele frumoase pe care le obţin, cit V. FURIR
bele cetăţi ale metalului — îşi
ji pentru calitatea lucrărilor executate.
spun din nou cuvîntul...
1.250 fone fontă gură de creştere a ind icilo r de u ti­ D E S P R E R A I O N A R E A
lizare.
Aceste prim e succese ale lam ina-
peste plan to rilo r arată că există toate condi­
ţiile pentru ca şi in 1965 planul să
fie realizat exemplar. Şi mai de­ S O I U R I L O R DE L E G U M E
F urnaliştii au păşit — cum se secţiile de furnale au depăşit pla­ monstrează aceste cifre — încă o
spune — ou dreptul in noul an. nul In fiecare zi. De departe se im ­ dată — că lam inatorii ştiu să se
Fiind bine pregătiţi pentru noul pune Iasă rezultatul obţinut de co­ ţină de cuvînt: angajamentele lor. Sporirea continuă a producţiei de greutăţi cu valorificarea producţiei.
nivel de producţie, ei au înregistrat luate cu ocazia dezbaterii cifrelor legume este o sarcină deosebit de In ce priveşte fasolea de grădină
din prim a zi a lu i 1965 depăşiri le ctivii secţiei a IlI-a furnale de de plan, se realizează cu succes. im portantă trasată de către Congre­
de plan. In a doua zi o nouă de­ la Hunedoara; aici s-au produs pes­ sul al III-le a al P.M.R. u n ită ţilo r a- n s e m n a r i pentru consum se va merge pe soiul
B utter Konigin. A l doilea soi propus
păşire, în a treia una şi mai mare... te plar.ul prim elor trei zile 832 tone gricole. Se prevede ca în anul 1965 pentru raionare. Beste von A llen se
Şi aşa. consemnăm azi în agenda fontă. Rezultate frumoase s-au ob­ Din nou producţia de legume să ajungă va cultiva pe suprafeţe mai m ici de­
de întrecere o depăşire a planului ţin u t ii la secţia I furnale din la 3.300.000 tone. Aceasta va pe marginea unei consfătuiri oarece este sensibil la atacul de an-
de producţie, la furnalele din Hu­ Hunedoara şi la Călan, unde s-a la Călan perm ite ca şi consumul de legume tracnoză, fapt ce provoacă o serie de
nedoara şi Câlan, de 1.250 tone depăşii planul cu 193 tone şi, res­ în stare proaspătă să fie de 165 leg greutăţi la valorificare. Tot la fasole
pe cap de locuitor faţă de 110 kg cît
pentru industrializare s-au fix a t so­
cipat specialişti din unităţile pro­
fontă. De rem arcat faptul că toate pectiv, 150 tone fontă. De aici ni s-a comunicat că în revenea in 1963. ducătoare de legume, de la Consi­ vă. La întocmirea listelor cu soiurile iu rile Saxa cilin d rică şi Tender gren.
de legume, specialiştii, pe baza reco­
cele trei zile ale noului an s-au Pentru realizarea obiectivelor a- liu l agricol regional, consiliile agri­ m andărilor C onsiliului Superior al O atenţie deosebită au acordat
produs peste plan 209 tone semi- m intite s-au prevăzut dezvoltarea cul­ cole raionale, de la Staţiunea expe­ A g ricu ltu rii, au ţin u t seama de ne­ participanţii la această consfătuire
La ofelăria electrică cocs. Cel mai bine au m uncit echi­ tu rii legumelor şi specializarea uni­ rim entală, delegaţi din partea Fabri­ cesitatea asigurării pletelor #cu le­ şi s ta b ilirii soiurilor de salată. Cu
Această ocazie s-a făcut menţiunea
pele de la bateria a Il-a, care au
tă ţilo r producătoare situate în zo­
„Haţeg" şi de la
cii de conserve
gume proaspete în tim pul anului, de
depăşit planul cu 124,5 tone semi- nele dîn ju ru l oraşelor şi a centre­ U.R.C.C. Problema principală în ju ­ aprovizionarea F abricii de conser­ că soiul Simson (ca soi admis în
— C olectivul nostru de muncă — materii prim e şl materiale, a unei cocs. Realizări frumoase au obţinut lor muncitoreşti. rul căreia s-au purtat discuţiile a ve H aţeg' cu un sortim ent bogat şi cultură), trebuie exclus din raionare
ne spunea tovarăşul Nicolae Avră- întreţioeii de calitate făcută de c- şi m uncitorii care lucrează la bate­ După cum se ştie, sporirea pro­ fost „Proiectul de raionare a soiu­ variat de legume şi de alte proble­ deoarece in regiunea noastră salata
mescv, maistru la qţelăria electri­ ria nr. 1. rilo r dc legume in regiunea noa­ me. In urma prezentării proiectului pentru frunze pe care o produce
-ehipel^ de lăcătuşi şi electricieni. ducţiei la hectar este in'Uuenţată in
că â C S. Hunedoara — a pornit cu ir mare măsură de folosirea unor so­ stră". respectiv, participanţii la consfătui­ este puţin consumată. Ca urmare,
Aceasta s-a tradus p rin depăşirea producţia obţinută se valorifică nria5
entuziasm la realizarea noilor sar­ Primele zile, prim ele succese ... Un iu ri valoroase de legume. Iată de ce In expunerea susţinută au fost prevă­ re au venit cu o serie de propuneri
planului de producţie, în cele trei început bun. prom iţător, in ultim u l zute soiurile ce se vor raiona şi din şi observaţii cu p rivire la cultivarea greu, deoarece sint cerinţe numai
cini de plnn şi a angajamentelor această problemă a constituit obiec­ pentru salata cu căpăţînă. S-au fă­
2ile, cu 100 tone oţel special. Cele an al şesenalului; un preludiu al care se va produce sămînţă, cele ad­ şi comportarea soiurilor de legume
luate în întrecere. In aceste prim e viitoarelor realizări... tul unei consfătuiri, ţinută cu citva mise în cultură pentru acoperirea în unităţile producătoare din regiu­ cut apoi o serie de observaţii şi a-
mai frumoase realizări au fost do-
zile ale noului an, cînd pentru ma­ N. ANDRONACHE tim p in urmă la Staţiunea experi­ necesarului de «ăminţă la soiurile nea noastră. Astfel, la cultura ar­ supra soiului de tomate tim p u rii
bîndite de echipele conduse de Beste of all deoarece acesta are coa­
joritatea oam enilor au fost zile de mentală din Geoagiu. A ici au p a rti- raionate şi soiuri noi de perspecti- deiului gras au fost stabilite pentru
prim topitorii Vasile Georgeseu, Vio- raionare soiurile Bucureştean I I I şi cerea neuniform â şi în condiţiile de
odihnă şi petreceri, oţelarii au ve­
rel Baba şi M i hai Gheorghe. Pozi­ H ib rid I.C.H.V, — 60, ia r la ardei cultură ale u n ită ţilo r din regiunea
gheat lingă cuptoarele încinse, şi-au — gogoşari, tim p uriu de Bucureşti noastră ajunge să fru ctifice o dată
tiv e Ti faptul că planul sortim en­
făcut datoria pe deplin. Procesul şi C olectivist 1962. Ca soi admis in cu soiul sem itim puriu A urora 100.
tal a (ost respectat sută la sută.
de producţie s-a desfăşurat In cele C A R N E T CU LTU RAL cultură Ja ardei, a fost propus Ca- O altă problem ă dezbătută la con­
Succese de seamă au o bţinut şi lincov verde. sfătuire se referă Ia înlocuirea soiu­
mai bune condiţii ca urmare a unei
oţelarii de la secţia I O.S.M. Ei rilo r de varză slab productive, cu
aprovizionări corespunzătoare cu au produs peste plan 142 tone oţel. La specia castraveţi s-a fix a t so­ soiul D itm ark. De la varza din soiul
iu l de Arad pentru cultura forţată Prima recoltă se obţin căpăţîni mai
C orni-
fn răsadniţe, Delicatese şl
Programe artistice p rile ju l serbării pomului de iarnă a fost vizionat un matineu de de­ schon, iar B istriţa pe suprafeţe mai afinate, ceea ce face ca recolta res­
un frumos program artistic. Un ase­
sene animate, iar după masă a fost
Pe graficele lammaforiSor menea program au prezentat şi preş­ prezentat simpozionul „Ion Crean­ m ici pentru salată. Accentul — a pectivă să nu fie căutată pe piaţă
în cinstea zilei colarii. gă", urm at de un bogat program ar­ arătat tov. ing. G rigoric Poplăcinel îngreuntndu-se astfel valorificarea
La lam inoarele Hunedoarei am depăşii planul în aceste zile cu 10' In încheierea serbărilor, copiilor tistic. de la Staţiunea experim entală din ei.
Prin analiza temeinică a com por­
aflat că şi aici munca s-a desfăşu­ tone lam inate; cel al la m inorul! > de „30 Decembrie" le-au fost distribuite cadouri in va­ S. PETRE Geoagiu — trebuie pus pe extinde­ tă rii soiurilo r ce s-au propus pentru
rea soiului Delicatese deoarece el
rat în bune condiţiuni şi deci nor- de 1.000 mm cu 102 tone, iar cel ii loare de peste 10.000 lei. corespondent are u tiliză ri m ultiple şi poate fi fo­ raionare, p rin observaţiile făcute de
La căm inul cultural din comuna
m atorii au înscris pe grafice, cu c i­ lam inorului de 750 mm cu 328 ton1 Vărmaga, raionul Ilia, s-a desfăşu­ PA V E L POPOVICI losit la conserve şi în faza de matu­ către specialiştii prezenţi, s-a adus
fre mari, aşa cum fac la fiecare în­ laminate. Am mai aflat că in aresie rat în ziua de 27 decembrie 1964. corespondent Concurs „Cine ştie... ritate deplină fără a-şi modifica prea o contribuţie im portantă Ia întocm i­
rea lu cră rii de raionare a soiurilo r
ceput dc an, succese de seamă. Co­ zile ss» pus accentul pe folosire.» o bogata activitate culturală. A st­ m ult aspectul exterior. Extinderea de legume la noi în regiune pentru
lectivul lam inorului de 800 mm. a intensivă a agregatelor — cale si fel. a fast prezentară conferinţa lui se va face pe seama reducerii su­ perioada 1965— 1970. Pe această cale
„P rofundul democratism al orîndui- Simpozioane literare răspunde" prafeţei destinate soiului B istriţa de­ s-a creat premisa realizării în u r­
rîi noastre socialiste', după care a oarece castraveţii neculeşl la tim p m ătorii 5 ani a unor producţii de
urm at un frumos program artistic In multe din localităţile regiunii După vizionarea film u lu i „Un su- îşi pierd repede culoarea din care legume tot mai sporite.
compus din piesa de teatru „Eroul Hunedoara au avut loc în ultim a rîs în plină vară", cetăţenii din co­ cauză unităţile comerciale intim pină
de lîngă mine" de Gh. Tenţulescu, A. POTOPEA
o suită de dansuri populare rom i- vreme numeroase simpozioane lite ­ muna Doştat. raionul Sebeş, au par­
neşti şi cintece din folclorul nou. rare închinate v ie ţii şi operei lui ticipat (a un disputat concurs pe
S-au remarcat în mod deosebit in ­ Ton Creangă. Astfel, la Certejui de marginea acţiu n ilo r şi ideilor film u ­
terpretele Voica Silvia şi Jordache Sus, m em brii cercului lite ra r „Ion lui. La concurs au participat zece
Elena, din echipa de teatru, precum
5ii Cozmoi Cornelia şi Bistrian Ma­ Creangă", au audiat expunerea pro­ concurenţi, dintre care s-au remar­
na. din echipa de dansuri. fesoarei de literatură romînă, după cat Crăciun Ispas, Pâucean Ştefan
La pregătirea program ului şi-au care a fost prezentată sceneta „P u­ şi Seci» Ioana, care au fost prem iaţi
dat concursul toate cadrele didac­ păza din tei". cu cărţi donate de cooperativa agri­
tice de la şcoala generală de 8 ani
din localitate. L IA N A M E A L K A colă de producţie din localitate.
V A L E R IA B LA J corespondentă V A S ILE CONSTANTIN
directoarea căm inului cultural ★ corespondent
din Vărmaga
La grupul şcolar al CS. Hune­
★
Duminică, 27 decembrie, căminul doara s-a prezentat un simpozion Turnee ale formaţiilor
cultural din Draşov, raionul Sebeş, asemănător pregătit dc către profe­ Vreau să devii
a fost arhiplin. Cei peste 400 spec­ soara A lb u ţiu Sidonîa şi bibliotecara artistice de amatori
tatori au aplaudat cu căldură fru ­ balerină !
Hatmanu Eeaterina. Elevii au p a rti­
mosul program cultural-artistic în­
chinat zilei de 30 Decembrie. Au cipat în num ăr mare la această ma­ Recent, o form aţie artistică din Foto: N. Moldoveana
fost prezentate dansuri populare ro- nifestare. satul Vilcele Bune s-a deplasat în
mîneşti, cîntece şî poezii deşpre ARON PADUREANU şi comuna Boşorod, raionul Haţeg,
partid şi patrie. V L A D M IH A IL vinde a prezentat in faţa a peste 200
IO AN M O LD O VAN corespondenţi
directorul căm inului cultural de cetăţeni un frumos program
din Draşov ★ artistic care a cuprins p rintre a l­
La Băieşti (raionul Haţeg), a avut tele o piesă de teatru inspirată din
Serbările pomului loc o dum inică comemorativă închi­ viaţa nouă a satelor noastre.
Dc succes s-au bucurat şi dansu­
de iarnă la Brad nată lui Ion Creangă. Dimineaţa, co­ rile populare şi punctele susţinute
p iilo r le-au fost oferite clipe plă­
cute in tovărăşia profesorului G raur de soliştii vocali şi recitatori.
Casa pionierilor din Brad, îm preu­
nă cu elevii şcolilor generale dc 8 Emil. care le-a povestit cîteva bas­ IO AN T H IR T
arii din localitate au oi*ganizal cu me de Ion Creangă. In continuare corespondent
această temă şî s-a făcut o apli­ învăţămîntului agrozootehnic de ziua de 3 ianuarie spectacolul
caţie practică. masă, zilele acestea, de la Consi­ „Măsură pentru măsură" de W.
O Pinâ astăzi un număr de 35 liul agricol regional au fost distri­ Shakespeare. Cele două specta­
formaţii de teatru din cadrul că­ buite unităţilor agricole socialiste cole s-au bucurat de succes, ele
minelor culturale de pe raza ora­ din regiune numeroase materiale fiind urmărite de un mare număr
şului regional Hunedoara, s-au didactice: 500 bucăţi „îndrumă­ de oameni oi muncii.
© Festivalul filmului la sate se cînd, după această dată, vor fi înscris la cel de-al IV-lea Festival toare metodice", 121 de planşe © Primele zile din noul an au
bucură de o largă popularitate în cuprinse în festival cinematogra­ bienal de teatru „I. L. Caragiale". diferite şi 750 diafilme cu caracter adus o veste bună mecanizatori­
rîndul oamenilor muncii. In raioo- fele săteşti din celelalte raioane. Alături de formaţiile de teatru ale agricol pe teme privind pomicul­ lor din regiune: repartizarea pre­
nele Alba, Sebeş. Haţeg şi oraşul © Duminică a avut loc la casa căminelor culturale din Peştişul tura, cultura plantelor de cimp, miilor pentru calitatea lucrărilor
regional Hunedoara, unde se des­ de cultură din Hunedoara instrui­ Mare, Călan. Poieniţa Voinei şi creşterea animalelor etc. agricole executate în ultimul tri­
făşoară prima etapă a acestei rea directorilor căminelor cultura­ Strei, cunoscute publicului cu pri­ © In zilele de 2 şi 3 ianuarie a.c. mestru al anului 1964. Astfel, in
importante manifestări culturale le din oraşul regional Hunedoara lejul concursurilor anterioare, Teatrul de stat din Petroşani a staţiunile de maşini şi tractoare
de masă, numărul iubitorilor de privind munca culturală ce urmea­ şi-au anunţat participarea la con­ prezentat în faţa spectatorilor din s-au distribuit prime pentru cali­
filme care au vizionat diferitele ză să se desfăşoare in perioada curs multe formaţii noi. localitate două spectacole. In ziua tate in sumă de peste 83.000 lei.
spectacole cinematografice s-a campaniei electorale şi pregăti­ A. UNGHEREA de 2 ianuarie s-a prezentat spec­ Cele mai mari sume au revenit
ridicat pînă în prezent la peste rea celui de-al IV-lea Festival bie­ corespondentă
103.000. Prima etapă a festivalu­ nal de teatru „I. L. Caragîale". tacolul cu piesa „Citadela sfări- mecanizatorilor de la S.M.T. Oră­
Tricoterul Nicolae Cosma, din secţia Cotton a Fabricii „Sebeşul" din
Sebeş, şt-a depăşit anul trecut planul lunar In midie cu 30 la sută. El lui continuă pînă in 10 ianuarie Au fost expuse două referate pe © Pentru buna desfăşurare a matâ" de Horia Lovlnescu, Iar în ştie şi Miercurea.
este unul dintre numeroşii evidenţiaţi In întrecerea socialistă