Page 50 - 1965-01

Fag. 2 Drumul socialismului Nr. 3126

Acvariul „Prof. Ion Borcea U On nou animal domestic: F M C A

Cunosdnd pasiunea com patrioţi­ a fi la fel de tăcute ca peştişorii
lor săi pentru animale domestice, roşii şi au nevoie de un „.spaţiu vi­
zoologul scoţian Andrew Wllson ta l- foarte restrins. W ilson s-a ho-
vrea să le dea ocazia să-şi satisfacă tărît deci. să im porte fu rn ici din
După ce străbaţi largul vestibul maiorii de acvarii apreciază mult variului l s-a făcut o nouă reame- această pasiune in ciuda lipsei dc Los Angeles pe care le va vinde
al acvariului „Prof. Ion Borcea‘l forma şl coloritul unor specii ori­ najare, punindu-se accent pe do­ spaţiu din noile apartamente din in punguliţe din m aterial plastic îm ­
din Constanţa, in care sint prezen­ ginare din Amazon, care consumă tare a bazinelor şi pe crearea unei Glasgow. Dacă în apartament nu preună cu instrucţiuni în ce Pliveş­
tate, chiar de la intrare, hărţi in numai hrană vie, sau din apele ambianţe cit mal fidele, intre peş­ este loc pentru un din e sau o p i­ te arta de a le domestici, de a ie
relief ale fundului Mării Negre, Mexicului, care, ca şi alte specii te şl mediul in care trăieşte. In sică, este totuşi loc de-ajuns pentru hrăni şi de a le împiedica să intre
mostre de unelte de pescuit, evo- existente la acvariul constănţean, centrul sălii principale a fost con­ fu rn ici, care au în plus avantajul de in conflict cu fu rn icile localnice.
luţia peştilor si biogeneza marină, nasc pul; peşti din apele Insulelor struit un bazin uriaş de sticlă cu li. S. CEHOSLOVACĂ. — La clinica de oftalmologie din Brno, prof.
pătrunzi deodată in semiobscurita­ Sumatra şi Borneo, din India. Chi­ o capacitate de peste 40 tone dc doctor Jan Vanysek a pus la punct noi metode de diagnosticare a boli­
tea unei vaste încăperi. Este acva­ na. Malaga, Ceylon, America de apă, permiţind vizionarea optimă lor de ochi. Una dintre ele este electroretinografia, adică înregistrarea un­
riul propriu-zis. Parcurgind sala sud etc. a celor mai valoroşi peşti din Ma­ D u b lă e x tra c ţie delor emise de retina pacientului. O altă metodă o constituie folosirea
acvariului, in pereţii căruia sint In Kot..Z, acvariul găzduieşte 52 rea Neagră. Trebuie menţionată unui echipament ultrasonic; acesta permite, de pildă, să se diferenţieze
montate mari bazine cu peşti vii, de bazine de diferite mărimi, din­ şi înfiinţarea in anul trecut a unei In 21 de oţ’e, acelaşi dinte a tre­ nedă, dar dispăruse şl dintele, care tumorile intraoculare de o simplă relaxare a retinei.
ai impresia că te afli deodată in tre care 31 cu faună din Marea secţii noi a acvariului — crescă­ buit să-i fie extras de două ori lui intrase în urechea copilului. In a- IN FOTO : Asistentul Stanlslav Stauder procedează la un examen
interiorul unui batlscaf, de unde Neagră şi Delta Dunării, iar res­ toria de peşti şi păsări exotice cu Ku.ss Cool:. un băieţel de şase ani ceeaşi zi un otorinolaringolog i-a electrorelinografic.
prin ferestre priveşti luxurianta tul cu peşti exotici, precum şi un vinzare — unică în ţară — care din Grands Itapids (M iclugan — extras din ureche dintele buclucaş.
floră şi faună a fundului mării, bazin central cu peşti mari din fa- livrează circa 45 specii de peşti şi S.U.A.).
luminate de reflectoare. două de păsări (canari şl papa­ Intr-o după-a miază, dentistul i-a
gali).
Pe lingă obişnuitele exemplare scos dintele bolnav şi i l-a dat co­
de peşti întilnite in apele deltei, Acvariul „Prof. Ion Borcea“ din p ilu lu i. Seara, micuţul $î l-a pus cultural
bălţilor şi lacuiilor riverane ale CARNET Coti stanţa aduce o bogată contri­ sub pernă, sperind că o „zînă" arc
Dunării, precum şi în Marea Nea­ buţie la activitatea muzeistică ce să i-l înlocuiască cu o monedă în
gră — somnul, crapul, şalăul, ştiu- C O N STÂN ŢEAN se desfăşoară in această parte a tim pul somnului (aceasta este o tra ­
ca, bibanul, calcanul, guvidul, mo­ ţării. Şi In anul trecut, exponatele diţie populară foarte răspindită in
runul. nisetrul şi păstruga — ba­ sale au fost cercetate cu mult in­ Ca şi in celelalte film e ale sale.
zinele destinate speciilor indigene milia sturionilor, cuprimlnd peste teres de peste 340.000 de vizitatori S.U.A.). N0 UTATI CiHISTOMFlCE T u li va fi interpretul principal şi
cuprind o serie de exponate căro­ 100 de specii. din toate regiunile ţării şi turişti Dimineaţa, eînd s-a trezit, nu nu­ ca de obicei el va fi înconjurat de
ra, datorită caracterului sau ase­ Patrimoniul faunistic al acva­ străini. mai că nu a găsit nici o mo­ actori necunoscuţi. Turnarea va
mănării lor cu unele obiecte sau riului a fost mărit mult anul Mulţi dintre vizitatorii acvariu­ avea loc la început în Franţa (la
Rene C la ir pregăteşte turnarea
vieţuXoare terestre, poporul şi oa­ trecut prin achiziţionarea de noi e- lui, care semnează in cartea de unui nou film „La guerre en den- La Belgrad a început turnarea Paris), iar apoi în Germania sau
menii de ştiinţă le-au atribuit gu­ xemplare din mediul acvatic al impresii, il apreciază pe drept cu- telle.ş- („Războiul în dantele), a unei coproducţii sovieio-iugoslave Suedia.
„Teren n e m i n a t a cărei acţiu­
mele acestora: căluţul de mare, Dobrogci, înmulţirea celor exis­ vint ca pe o adevărată şcoală bio­ G H I N I O N cărui acţiune se va desfăşura în- ne se desfăşoară la Belgrad în p ri­ ir
aţa de mare, acul de mare. coco- tente. şi in urma schimburilor fa- logică, accesibilă tuturor. l'r-un loc nedefinit, în secolul Sînt m ulţi ani de cind celebra
şelul, boul, vulpea sau rtndunica unistice cu alte acvarii din Euro­ Specialiştii acvariului realizea­ X V III, evocînd istoria unui asediu. mele zile după eliberarea oraşului. actriţă franceză de film . A rllc ty,
de mare, precum şi o serie de cu­ pa In urma unor îndelungate stu­ ză o permanentă muncă de cerce­ T O T A L Interpretul principal va fi Jean- Unul din rolurile principale a fost care a lăsat a m in tiri de neuitat
riozităţi din faunistica marină: an- dii şi experimentări, a unei munci tare ştiinţifică pe linia extinderii Pîerre Cassol, un lin ă r actor in încredinţai actorului sovietic Oleg pentru ro lu rile interpretate în fil­
A nofriev,
ghila de forma unui şarpe, care, perseverente a întregului colectiv, reproducerii peştilor şi păsărilor După ce a împuşcat un cerb, vî- care m ulţi văd un urmaş al re­ ir mele „Motel du Nord". „Se face
deşi-i peşte marin, işi petrece cea s-a ajuns ca mai mult de jumă­ exotice, contribuind în acelaşi timp nătorul Ed G ilroy din Idaho (S.U.A.) gretatului Gerard Philippe. Cineastul francez Claude Verm o- ziuă", „V iz ita to rii de seară". „P er­
mai marc parte în apele dulci, de tate din numărul speciilor dc la lărgirea cunoştinţelor membri­ Rene C lair intenţionează să rea­ rel, va realiza în curînd prim a co­ lele coroanei- şi „C opiii paradisu­
unde pleacă pentru reproducţie peşti exotici existente aici să poa­ lor cercurilor de tineri naturalişii, s-a dus pină la maşină să aducă o lizeze o satiră îm potriva războiu­ producţie cinematografică franco- lu i", nu a mai apărut pe ecrane da­
tocmai in Marea Sargaselor (Ocea­ tă fi reproduse în prezent in con­ precum şi la îm bogăţirea fondului frînghie cu care sâ-1 Urască. El a lui, a declarat Cassel. C it priveşte malianâ. al cărei subiect va fi in ­ torită unei nenorociri : actriţa îşi
nul Atlantic), pisica de mare care diţiile acvariului. Printre acestea amatorilor de acvarii. găsit broasca autom obilului forţată, personajul întruchipat de mine. în- spirat din legenda Antigonei. pierduse vederea.
naşte pui (ovipară) şi alte specii. se află unele specii cum este „peş­ In activitatea sa. colectivul ac­ rh îpu iţi-vâ un fel de „Fanfan la •ir A nul trecut ea a fost supusă
Punctul cel mai atractiv al ac­ tele neon'' din apele Americii, care variului din Constanţa întreţine iar aparatul de radio, cricul, apara­ Tulippe" care irupe in universul Cineaştii britanici John Sehles- unei operaţii care a reuşit. A rlle -
va riu lu i il constituie bazinele cu se înmulţeşte foarte greu. relaţii numeroase cu alte unităţi tul său fotografic şi păturile furate. „Frum oaselor N opţii". singer şi Joseph Jan ni. doi repre­ ty s-a hotărît să se reîntoarcă în
peşti exotici. Sint aici peste 40 de In cei 7 ani de existenţă, act'-a- similare sau tangente din lume cu ! Lăsîndu-$i puşca pe pernele din in ­ ir zentanţi de seamă ai grupului „ t i­ teatru şi cinematograf, după ce va
specii, in general mici şi foarte rittl constănţean s-a dezvoltat teri torul maşinii, Ed s-a întors la Pentru prima oară B rigîtle Bar- nerilor furioşi", turnează in pre­ întreprinde un turneu în ju ru l
mici, de diferite forme şi de un mult, extinzinxl o dată cu numă­ care face schimburi de materiale cerbul vînat: anim alul dispăruse. dot şi Jean Moreau, actriţele de zent film u l „D a rling ", ai cărui in­ lum ii.
colorit variat, din care nu lipsesc rul şi varietatea exponatelor — pentru expunere, reviste şi public cinematograf care se bucură de cea terpreţi principali vor fi D iilc’ Bo- ir
roşul, verdele şi albastrul, dispu­ spaţiul muzeistic, formele şi con­ cafti de specialitate. Supărat s-a dus din nou la maşină mai mare popularitate in Franţa, gnrde, Laurence ITarvey şi Julie Peste cîleva luni, Beţie Davis
se in Unii longitudinale sau trans­ diţiile de prezentare a acestora. N. SliYIION unde a constatat că între tim p se apar împreună într-un film — Chrislie. va concura pentru a treia oară în
versale, in puncte, pete. ape ele. A- Pentru sezonul din acest au, ac- Corespondentul Agcrpres volatilizase şi puşca. „Trăiască M aria" — in regia Iui ir cariera sa la Premiul Oscar, pen­
Louis Mal le. Cunoscutul regizor francez Jac- tru rolul interpretat în film u l „în ­
ir ques Taţi, care a cucerit, o noto­ cetişor, blîndă Charlotte".
Natal ie Wood, considerată în rietate mondială cu numai trei Pînâ acum, Bel te Davis a a juns
prezent actriţa nr. I a Hollywood- film e („Z i de sărbătoare", „Vacan­ de zece ori în finala prem iului
ului, turnează a la iuri de Blake ţa d-lui H uloi" şi „U nchiul meu"), Oscar şi de două ori a obţinut fa i­
'•m»* « tx v [>xs^
Edwards un nou film in titu la t turnează în prezent cel de-al pa­ moasa statuetă de a u r : in 1935
„M aieu cursă". E i interpretează trulea film , „P iayiim e" (Vremea pentru film u l „S ervitute umană"
rolul unei „sulVagete" din 1908. distracţiilor). şi in 1938 pentru film u l „JezobeP.
Cel mai întins domeniu ruind mari greutăţi financiare. Apa­
ratul său avea un fuselaj care fo r­
ma chiar corpul de plu tire -i pe care
aurifer european erau montate două motoare, aripile, COINCIDENŢE... Shakespeare la Braşov
postul de p ilotaj Şi rotile escamota-
M ineritul nurului pc te ritoriul bile. A vionul putea lua zborul sau
patriei noastre are origini străvechi, cobori, atît pe apu cit şi pe uscat. )n tim pul unui zbor de noapte l*n obicei statornicit din seco­ Titus Andronicus şi fiu l său Ves-
menţionate încă de Hei-odot, părin­ deasupra oraşului Dcnver. un avion lul 14 conţinea privile giu l pentru e- pasian". Din scurta descriere a con­
tele istoriei- Un calcul efectuat re­ Vechi aparate american s-a prăbuşit. Coincidenţa levii şcolilor braşovene — cei dc la ţin u tu lu i făcut de Stamm reiese că
cent arată că roman-o au extras şi a vrut ca pilotul, care a sărit cu Şcoala romînească din Schei şi ai este vorba de piesa lui W illia m
trim is in metropolă. în cei 1G6 de de înregistrare a sunetului liceului de lingă Biserica Neagră în­ Shakespeare „T itu s Andronicus",
ani de stăpinire a Daciei, circa paraşuta, să aterizeze pe acoperişul fiin ţa t de marele umanist Honterus una din prim ele opere ale m arelui
650.000 kg de aur şi 000.000 kg de unui spital., una din rotile avionului — de a prezenta piese de teatru la scriitor englez. Piesa jucşjlă., la Bra­
argint. Republica Populară nomînâ . Muzeul politehnic al Palatului să se rostogolească direct pînă in ­ Casa sfatului, în faţa cetăţenilor o- şov nu a folosit te x tu l. orjţg|Rol. In
deţine şi azi domeniul cel mai în­ c u ltu rii din Iaşi a achiziţionat re­ tr-un atelier de vulcanizare şi re­ raşului, Cronicarul Johannes Stamm varianta braşoveană. fiu l lu i Titus
dintre
cent exemplare ale unora
tins din Europa cu zăcăminte de cele mai vechi aparate mecanice a fost unul dintre pasionaţii frec­ nu se numeşte Lucius, ci Vespasian.
a u r: renum itul poligon a urifer cu­ de înregistrare şi redare a sunete­ zervorul de benzină al avionului să ventatori ai acestor spectacole. Din
prins intre văile M ureşului şi A rîc- lor. P rintre acestea se află un fono­ nimerească drept în fata unui post scrierile sale aflăm că, in 1677-1687,
sului. de pompieri. la Braşov s-a jucat piesa „Despre
graf construit de Edison, un aparat
care redă sim ultan sunetul a 5 in ­
PEŞTERA DE O PAL strumente muzicale, aparate A ris­
ton şi Simphonion etc,
In m unţii Harghita, între Odnr-
hei şi Ciur, se află o peşteră unică D O U A INIMI C A R E
in felul ei. Pereţii săi sint form aţi Biblioteca centrală universi­
în cea mai mare parte din opal B A T D E O D A T A tară din laşi posedă unul din­
translucid. La lum ina lăm pilor, scin- tre cele mai vechi manuscrise
Un colectiv de medici de la Insti­
teieri galbene verzui şi aurii izvo­ tutul de medicină şi farmacie din din ţară ? Intre ele se află ,,E-
răsc din incrustaţiile cristaline ale Tg. Mureş întreprinde o serie de ex­
bolţilor, coloanelor, lo jilo r, trepte­ perienţe chirurgicale. Sub conduce­ vangheliarul" scris pe perga­
lor făurite de natură în inim a mun­ ment in secolul VIII de Maria
telui. dind gw tei strălucirea feerică rea conf. univ. dr. Pop D. Popa îoan. Porfiregenetu, soţia împăratului
a unei lum i de basm. proiectorul in stitutului, medicii au bizantin Constantin al lll-lea.
efectuat — după o metodă proprie
— transplantarea totală a in im ii la Exemplarul are o mare valoare
Primul avion cîini. C hirurgii au trecut inim a unui ştiinţifică.
cîine „donator" (care în tim pul ope­
...Celebrul actor Johny Weis-
U R S S. — Unul din cei mal mari savanţi-fizicieni ai U R.S.S., L.D. amfibiu raţiei a continuat să bată) sub te­ r- smuller, neîntrecutul interpret
gumentul din regiunea cervicală a
Landau, laureat al premiului „Lenin" a fost ales membru de onoare pe ciinelui „p rim ito r". Ciinele cu două al lui Tarzan, s-a născut la Ti­
viaţă ol Academiei de ştiinţe din New York. Documentele aflate în A rhivele inim i a supravieţuit norm al. Trans­ mişoara ? Părăsind ţara, familia
Landou este membru de onoare al Academiei Naţionale a S.U.A., al Statului atestă prioritatea romineas- plantarea cordului la cîini perm ite Iul s-a stabilit în S.U.A,, în cău­
Societăţii regale (Anglia) şi al multor altor societăţi internaţionale ştiin­ că in construcţia avioanelor am fibii. chirurgilor, fiziologilor, cardiologi­
Acest original tip de avion a fost lor şi biochim iştilor institutulu i să tare de lucru. Tînărul Johny a
ţifice. dovedit excepţionale calităţi fi­
inventat de mecanicul Ion Paulat studieze comportarea in im ii sub toa­
IN FOTO : Savantul sovietic L.D. Landau în timpul unei plimbări din G alaţi în anul 1908. T im p de te aspectele, urm ărindu-se găsirea zice şi a devenit dublu campion
prin parc. trei ani după brevetarea ideii sale, unor căi de înlocuire fără risc a or­ olimpic de notaţie, Această per­
Paulat işi realizează planurile, bi­ ganelor bolnave. formanţă l-a făcut remarcat de
cineaşti. Curînd. „regele jun­
glei" s-a impus printre aşii cine­
matografiei americane.
^Pe, armele /W A T U ...Muzeul regional dîn Ploieşti

posedă o colecţie de ceasuri is­
torice ? Printre ocestea se află
şi ceasul regelui Franţei Ludo­
ent, a fost prim ul care a adus la cu­
nîndu-se cu focile. Ele sînt erbivore,
P Â D U R E & D E F I E R 66 hrana lo r de predilecţie constituind-o noştinţa savanţilor existenţa rliy ti- vic al XVHea. El a fost dăruit de
39
algele. Mamelele pectorale şi pre­ nelor. In anii urm ători, navigatorii acesta uneia dintre curtezonele
în deşertul K iz il-K u m (R.S.S.A. tă de apele flu v iu lu i Amu-Daria. O zenţa unor membre anterioare (ser­ şi vinătorii de lutre foloseau pie­ sale, in familia cârelo s-a păs­
Kara-Kalpalcă — U.R.S.S.) a fost parte din tulpini au putrezit sub vind ea inolătoare), le-a adus si po­ lea acestor animale pentru fa b ri­ trat pină în anul 1921, cînd a
descoperită o „pădure dc fie r". Este apă. Buturugile au fost acoperite de recla de sirene sau femei ale m ării. carea am barcaţiunilor, iar cercetă­ fost cumpârot la licitaţie publi­
vorba de rămăşiţele unei păduri fo r­ nisip care conţinea o mare cantita­ In ce priveşte rhytinele erau niş­ to rii care ajungeau prin aceste lo­ FRANŢA. — Angelica Bucîcler, cea mai tlnără imblinzitoare din că intr-o piaţă parlzionă. Căpă-
mate dintr-o vegetaţie specifică re­ te de fie r şi cu tim pul au îm pietrit. te giganţi, cu o lungime de 7-8 me­ curi se hrănaau chiar cu carnea lor. lume a trăit printre animale din cea mai fragedă copilărie, tatăl ei tind alţi proprietari, ceasul a a-
g iu n ilo r tropicale — arbori şi a r­ In epoca noastră vu itu rile au des­ tri, avînd un cap destul de mic in In 1768 s-a semnalat dispariţia fiind dresor. Tinârul elefant Jumbo, care are aceeaşi virstă ca şl Ange­ juns astăzi obiect de muzeu,
coperit rămăşiţele „pădurii de fier". comparaţie cu dim ensiunile coi-pu- speciei. Noutatea regăsirii speciei
buşti care răm în verzi tot tim pul a- lica, o urmăreşte peste tot ca un dine devotat. In prezent amtndoi au constituind o piesă unică. Tot
nului. Aceste sperii pot fi în tiln ite Aceasta constituie o nouă dovadă în Iui. şi bine diferenţiat de acesta. Rhytina comunicată de către savan­ vîrsta de 10 ani, Jumbo cintureşte 500 kg şi slut mereu nedespărţiţi. în muzeul ploieştean se află
pe coastele miloase ele oceanelor, pe sp rijin u l ipotezei că în urmă cu Spre deosebire de celelalte sireniene, ţii sovietici este senzaţională. In IN FOTO; Angelica şi Jumbo.
90-100 milioane de ani. în crelaci- care trăiesc în regiunile tropicale urma acestui fapt s-a hotărît între­ ceasornice ale lui Constantin
lito ra lu l m ă rilor deschise şi în es­ şi subtropicale, rhytinele trăiau în prinderea unor cercetări serioase în
tuarele n u rilo r. cul superior, deşertul K îzil-K um de Brîncoveonu, Al. Ion Cuza şi
astăzi era o regiune tropicală cu o ape foarte reci, in special in cele ju ru l insulelor Komandor.
V irstă pădurii a fost evaluată la vegetaţie luxuriantă şi o faună bo­ ale Siberiei exirem -orientale. Acest Faptul că cea mai mare parte d in­ lui-m am â. Reptila este expusă la cu intensitate sporită lum ina, pro­ altor personalităţi istorice romî-
100 milioane ani. ..Am avut im pre­ lucru confirm ă că regiunile siberie­ tre ele a dispărut a lit de repede, neşti şi străine.
gată. Muzeul de Istorie naturală din $an- duce „un excedent biologic" foarte
sia că vizităm un rachetodrom de Tulpînele arborilor şi arbuştilor ne aveau pe vrem uri o tem peratu­ ne convinge asupra im posibilităţii hai. prielnic pentru plantele medicinale,
pe planeta Marte, nş‘i cum ne este puduriî m im îmbibate de minereu de ră m ult mai ridicată. O dată cu lor de adaptare la noile condiţii. ★ printre care cea mai preţioasă este ...Intre Anina şl Oraviţa există
el prezentat de obicei in ilu.sua ţii- fie r (cu un conţinut metalic de 40 răcirea progresivă a clim atu lu i, rh y­ S-a hotărît de asemenea, luarea Ca toţi peştii peştele-lună depune Vi nea M inor. cea mai veche linie de cale fe­
le la romanele ştiinţifico-fantastice" la sulă). Au fast descoperite urme tinele au fost obligate să se adap­ de măsuri in vederea protejări» ul­ icre. Din fiecare icră iese cile un Medicamentul preparat din aceas­ rată din ţară ? Pe traseul său
— au declarat specialiştii (are nu cure dovedesc că vechii locuitori ai teze la noile condiţii. Ele trăiau la tim elor exemplare din această spe­ mormoloc care nu are decit 22 mm tă plantă esie eficace in tratarea de 34 km se află nu mai puţin
avut p rile ju l să vadă m iile de tu l­ regiunii foloseau judicios acest dar adîncimî mici, p rin tre ierburi. în cie tată. lungime. Pentru a atinge dim ensiu­ hipertensiunii. de 14 tuneie şl 10 viaducte.
pini cilindrice îm pietrite. special la gura flu v iilo r, şi erau Un ultim am ănunt: deşi seamănă
al naturii. M ărturie stau urmele dc nile unui peşte-lună matur, care este C ondiţii prielnice de dezvoltare Construită in 1860, ea a fost me­
Pînă în prezent era cu născută pă­ zgură arsă.. Arheologii au stabilit că foarte blînde şi paşnice, ceea ce per­ ca înfăţişare exterioară cu focile, ca lung de 3 m etri, mormolocul trebuie nre şi Vlnca Roşea, plantă tropica­
durea dezgropată din s im ţu rile de accsle urme de lopitură datează din mitea oam enilor sâ le prindă fără structură interioară, sirenienele a- să crească de 60.000 000 de ori lă, originală din Madagascar şi fo ­ nită să uşureze transportul in­
origine vulcanică din Arizonn şi cea secolele V -ll î.c.n. m ari dificu ltă ţi. duc mai degrabă cu elefanţii, lucru Oamenii de ştiinţă consideră că losită la prepai-area unui medica­ tre Banat şi Ardeal şi îndeosebi
sim ilară din Gruxia. Pădurea din Atunci cînd bate vîn lu l se aud N aturalistul german Steller, care confirm at de studiile comparate a- acesta este cel mai mare contrast ment contra bo lilor de stomac. să creeze o legătură cu centrele
deşertul K izil-K u m are o virstă con­ nişte sunete puternice, de un tim ­ il însoţea pe Bering în 1742 in u lti­ natomiee si de descoperirile paleon­ descoperit pînâ acum între animale ir industriale ale oraşului Anina,
siderabil mai înaintată şi, ceea ce bru neobişnuit. Este o adevărată ma să expediţie din Extrem ul O ri­ tologice moderne. adulte şi puii lor. JL In apropierea localităţii K raguie- unde era deschisă una din pri­
este mai im portant, este m ult mai melopee intonată de vin t care su­ vaţ (Iugoslavia) mai precis în satul mele mine de cărbune din ţară.
bine conservată. După părerea spe­ flu in tulpinile goale pe dinăuntru a k t p ib » P otrivit rezultatului cercetărilor Sibniţa există un fenomen natural
cialiştilor, cindva en a fost inunda­ ale străvechii păduri. biologilor sovietici, deşi pinguinii rar în tîln it — „izvorul care vorbeş­ ...Cinematograful stereoscopic
im periali clocesc ouăle la o tem­ te". Izvorul se găseşte la o în ă lţi­
M aimuţa din Slciuan este una din tulpina, boabele cad pe blana de pe peratură exterioară de minus 60n, me de 815 metri, rostogolindu-se în a fost creat de un romîn ? In­
Ultimele exemplare dintr-o specie ra rită ţile m untelui Omei (R. P. Chi­ spatele maimuţei. Aceasta se duce în interiorul oului se păstrează tem­ cascade mici. Cînd trece printre cră­ ventatorul este îng. Dumitru Da-
neză). Această specie (le maimuţe apoi intr-o grotă unde i$i freacă peratura de 39,5U. Pentru aceasta ei păturile părnîntului, izvorul creează ponte, care a rezolvat importan­
ta problemă tehnică de a reda şi
impresia unui glas ce vorbeşte din
de mamifere acvatice considerată dispăruta nu se sperie de om, ci din contră, spinarea de colturile de siincă. Boa­ au introdus în interiorul oului un adîncuri. a treia dimensiune (cdîncimea),
bele cad jos. iar maimuţa le culege
apropiindu-se de el încearcă
să-i
em iţător în m iniatură care a trans­
fure hrana. Ele se deplasează în şi le mănîncă. A- mis din 15 în 15 minute temperatura ★ printr-o proiecţie cinematogra­
Aflată în tr-o expediţie ştiinţifică îm preună cu lam antînii şi dugon- grupri mari avînd in frunte pe ..re­ din oul mediu. M irosul m îin ii unui om este des­ fică, după opt anî de minuţioase
de studiere a celaceeior, baleniera gii, Rhytina stelleri aparţine ordi­ gele" lor. Cînd poposesc, maimu­ In apropiere de Şanhai a fost gă­ ir tul de puternic pentru ca, o lună experimentări. Revista franceză
sovietică Buran a descoperit în a- nului Swenicnelor. Sirenienele sau ţele pun o sentinelă pe un loc mai sit de curînd un şarpe bicefal din C lim atul special al lacului Bala- moi tirziu, clinele său să recunoas­ „Science et vie" a consacrat a-
propierea insulelor Komandor (în vacile marine, considerate în mod ridicat ca să dea semnalul de alar­ specia Tropidonotws tigrinus. Şar­ ton exercită o influenţă favorabilă că din 10 fa rfu rii pe cea atinsă dc
largul peninsulei Kamceatkn) un greşit, în trecut, ca un subordin al mă la apropierea vreunui duşman. pele se poate hrăni pe ambele guri. asupra plantelor medicinale care persoana respectivă. Un grup de sa­ cestei valoroase creaţii un arti­
m am ifer acvatic din specia Khyiina ceta'/eelor, sint animale acvatice Hrana de bază a maimuţei din După părerea oam enilor de ştiinţă, crose pe m alurile sale şi în insula vanţi englezi au ajuns la această col intitulat „O imoortantă in­
.stelleri, considerată dispărută încă mari, cu respiraţie aeriană, corpul Sicilian sint sentinţele arborelui această anomalie s-ar datora anu­ Tihany. Suprafaţa lacului, care ac­ concluzie în urma unor experienţe venţie a unui romîn'’.
de la sfîrşitul sec, X V III, fusiform şi capul ro tu n jit, asemă- Perilla Oecymoicles. Sculurînd bine m itor condiţii patologice ale şarpe- centuează luminozitatea, refleetind efectuate pe mai m u lţi cîini.