Page 51 - 1965-01

Pag.
Nr. 3126 Dramul socialismului

IN COLECŢIA „PATRIA NOASTRAu
In comuna celor şapte sate Uoxdog a apărut volumul :

(Urmare din pag. 1) satelor Gurasada, Gothatea şi C im ­
puri Surduc au înscris în acest an Inlimplarea a făcut să le cu­ cendentă : de la concursurile locale, dice chiar un cinlec şi să-l intim- „RAPSODIE IN O A S t(
cetăţenii satelor Viea şi C im puri de o nouă realizare: introducerea re­ noaştem pc susorile Bozdog, două raionale, interregionale şi pină pe pine cu peste 230 zile-muncă efec­ p
Sus. Cea mai frumoasă scoală este ţelei electrice. Zile in şir, zeci şi tinere de la cooperativa agricolă dc scenele bucureştcue. De aici, dc la tuate in cooperativa agricolă de
însă cea de 8 ani din Gurasada. Cu sute de cetăţeni au ieşit, la chema­ producţie din Apoldul de Jos, cu finala pc ţară a celui de-al VU-lea producţie. de M. Negulescu
săli largi, luminoase, dotate cu mo­ rea sfatului popular, să transporte vreo 3 zile inainte ca un reporter concurs al artiştilor amatori, su­ In prezent, surorile Bozdog se
b ilie r corespunzător şi un bogat ma­ stîlp ii, să i planteze, şi la alte lu ­ de la postul central de radio Bucu­ rorile Bozdog s-au întors la Apol­ străduiesc să pună la punct cin­ T inărul poet M ihai Negulescu. cu­ vâluie şi nouă în m ultiplele ei ipos-«
terial didactic. Pentru copiii din sa­ crări. Acum in casele m ultor cetă­ reşti să fi înregistrat pe bandă ci- dul de Jos cu „Diploma de merit". tece noi inspirate din faptul că uni­ noscut c itito rilo r din presa literară taze.
tele învecinate care urmează clase­ ţeni aparatele de radio cu baterii au teva din cîntecele lor preferate. Am A fost o mare bucurie pentru în­ tatea lor deţine drapelul de coope­ cit şi prin două apreciate plachete de Incepînd cu pagini în care sînt a-
le V -V III s-a în fiin ţa t un internat, fcxst înlocuite cu cele adaptate pen­ avut astfel prilejul să prindem ci- treg salul. Data primirii diplomei a rativă agricolă fruntaşă pe regiu­ versuri, debutează de data aceasta m in tite singurătăţile, izolările, m i­
iar masa o servesc la cantină. tru curent electric. Exislă deja în teva din emoţiile fireşti care le stă- coincis cu împlinirea a 20 de ani ne Fapte prilejuite de viaţa nouă cu succes şi in reportaj cu volum ul zeriile caracteristice vechii oşenii
Cînd vizitezi şcoala, tinerele ca­ sat şi prim ele şase televizoare. In pîneau. Era. cum s-ar zice, prima de la naşterea Paraschivei, una din a satului, de introducerea radiofi- „Rapsodie in Oaş" închinat oame­ (Epilog pe tema singurătăţii), prin
dre didactice ţin să precizeze că de aceste zile se lucrează de zor la lor afirmare In faţa uimi public artistele amatoare din familia Boz- cării, de multe alte realizări înfăp­ n ilo r şi vie ţii in plină transform are sensibilitatea poetică ce-i este spe­
fapt cu mai bine de douăzeci de anî electrificarea salului Uleş. mai larg ca* interprete dc muzică dcg. La rindul lor, aceste eveni­ tuite aici. continuă să constituie din ţin utu l fermecător de la poalele cifică, autorul descoperă pasul unei
în urmă în toată comuna c-rau doar populară romînească. Două din cele mente au coincis şi cu aniversarea tema principală a cintccelor pe G utinului. vieţi tumultuoase, cu zile dinamice,
patru învăţători. Acum .sînt doispre­ Acum, c ititu l unei cărţi de la b i­ trei cintece care aveau să fie înre­ a 20 de ani de la eliberarea patriei care cele două artiste amatoare din Reportajele cuprinse in acest vo­ paşii făcuţi spre izvoarele fe ric irii
zece învăţători şi profesori. bliotecă sou vizionarea unui li 1 m. a gistrate li se păreau cam slăbuţ noastre. Aşadar, Paraschiva va fi Apoldul de Jos le fac cunoscute lum se im pun prin profunzimea cu adevărate.
unui spectocol dat de a rtiştii ama­
Dar ei nu sînt singurii inl?lec- to ri din comună la căminele cultu­ interpretate deşi la căminul cultu­ întotdeauna de aceeaşi virstă cu consătenilor şi publicului spectator care autorul siu*prinde sem nificaţi­ Reportajele dîn acest volum sînt o
tuali ai comunei. T rei ingineri agro­ rale este o plăcere. ral din localitate, se bucuraseră de Eliberarea, fapt ce a determinat-o din alte localităţi. ile vieţii noi din această parte a imagine a oam enilor din aceste lo­
nomi lucrează în cadrul coope­ Dar ceea ce observi nou aproape aprecieri călduroase. ca acestui mare eveniment să-i de­ 1. M AN EA tării, integrind şi evidenţiind ima­ curi. ale farm ecului oşenesc, ale noi­
rativelor agricole de producţie la fiecare pas in satele comunei Cu- Surorile Bozdog, Ana sl Paras- ginea om ului de azi care trium fă a- lor înţelesuri şi mai ales a saltului
din comună. De asemenea, la dispen­ rasada sînt casele pe care oumenii chiva, sint dornice să afle păreri supra izolării, a înapoierii econo­ spre omenie, saltul de la renumele
sarul medical lucrează trei cadre SÎ le-uu ridicat din cărămidă, beton despre cîntecele lor — nu neapă­ mice si a obscurantism ului. vechi de ţin u t sălbatic, ignorat, la
Sugerînd intrarea în Oas p rin tr-o
medicale. $î cînd te gîndeşti câ îna­ şi ţiglă. Case trainice, spaţioase, lu ­ rat laude, ci păreri care să le ajute poartă specific maramuresană — alt renume.
inte vreme de sănătatea oam enilor minoase aşa cum este de lapt şi via­ f.n muncă. Pasiunea pentru muzică mic arc de triu m f, sobru şi ospita­ Astfel Im aginile Oaşului lunecă,
de aici nu se îngrijea nimeni. ţa lor. Num ărul lo r trece in dome­ le-a fost inspirată chiar de realităţi­ lier. socotit de poet un fel de sim ­ una după alta, în tr-o curgere fireas­
Pe agenda realizărilor, locuitorii niul sutelor. le noi statornicite tn comună o dală bol al omeniei celor ce locuiesc d in ­ că, antrenantă, cuprînzînd un tablou
cu dezvoltarea cooperativei agricole viu şi cuprinzător. D rum ul în Oaş,
dc producţie. colo de ea — reporterul caută cu prin lectura volum ului lui M. Ne­
In cintecul ,.Pe uliţa salului“ ele emoţie „ţara dc miracol şi închipui­ gulescu, ne apare p lin de noutăţi,
re de dincolo de m unţii golaşi, cu
io m t hunedorean ISO case noi construite în ultima form e unduitoare şi energice cuprin­ de o notă aparte, corespondentă cu
au fost inspirate de cele
aproape
soare­
se pătimaş în îm brăţişarea
trăsăturile specifice oşenilor, o notă
vreme. Şi cintecul „La noi in şe­
de viată în toată plinătatea ei.
lui şi a v in tu lu i" pe care ne-o dez-
zătoare" derivă din tot ceea ce se
petrece. seară de seară, în cele 150
Stăm de cileva orc in biblioteca geamul acesta se naşte acum o ino­ case noi care formează cea mai ti-
clubului „S idcrurgistul" din Hune­ vaţie sau la celălalt se ascultă „So­ nără uliţă a satului. ÎNTREPRINDEREA PENTRU CONTRACTAREA
doara şi asistăm la preschimbarea nata lu n ii" de Beethoven. Poate aici Aici, la şezători, se nasc cîntecele
fişelor. Tineri şi vîrstnici. m uncitori locuieşte un tin ă r poet hunedorean populare, iar surorile Bozdog, ca
de-abia ieşiţi din schimb sau elevi ai şi veghează aşteptînd cuvîntul cel adevărate culegătoare de folclor, le
scolii profesionale vin să citească. mai potrivit. In asemenea ocazii li­ fac cunoscute şi in alte părţi. Pen­ Şl INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SIMERIA
Bibliotecarele cer datele de rigoare, niştea e cel mai bun sfătuitor. Să tru aceasta ele au primit şi lecţii
iar răspunsurile vin prom pt încâl­ n-o conturbăm. de muzică de la profesori de spe­
cind evenimentul de sem nificaţii : Să mergem mai bine ia club. Un cialitate din Sibiu, Deva etc. A N G A J E A Z Ă :
— Turnător, topitor. maistru, in ­ local elegant şi p rim ito r in care in ­ Acum surorile Bozdog formează
giner, funcţionar, ucenic, elevă... trăm cu o m ărturisită sfială. Neştiind un veritabil duet vocal şi interpre­
Pe geam se zăreşte panorama Hu­ încotro să ne îndreptăm, zăbovim o tează atît de frumos muzica popu­ — un revizor contabil
nedoarei. cu coşuri lumeginde şi hale clipă in hol unde e un adevărat lară romineoscă incit s-au făcut cu­
imense — uriaşa cetate în care p u l­ du-te-vino. Hunedorenii intră aici ca noscute în întreaga ţară. Emoţiile — doi tehnicieni auto
sează tum ultuos inima de oţel a ţării. la ei acasă. E deosebit de im portant şi bucuriile au urmat o linie as­ — patru m ecanici auto
Acolo, din minereu şi cărbune se acest lucru. Ii urm ărim şi trecem cu
nasc şerpii de oţel îm blînziţi de la­ ei prin sălile de repetiţie. — zece conducători auto
minoare si oameni. Mîine poate, cei Deschidem o usă. Auzim intîi eî-
care se luptă acum cu flăcările şi teva acorduri muzicale şi deodată — doi m ecanici frigotehnişti
metalul vor veni aici şi vor cere o în fata noastră se desfăşoară un DIN EXPERIENŢA M U N C II CU C ARTEA
carte. spectacol im presionant prin ineditul — doi m ecanici întreţinere utilaje
Pe dealul C hizidului a răsărit ca lui. P lin geamurile m ari se zăresc
din păm înt o altă Hunedoara. S-a siluetele înalte ale furnalelor şi ale
tru d it .şi aici, a curs şi sudoare dar — decorul, Apoi încep să evolueze I n l u n i l e de i a r n â Cererile de angajare se depun la sediul întreprin­
otelăriilor, ar fl — cum s-ar spune
cit entuziasm, cită pasiune şi dra­ derii — I C.I.L Simeria sflr. Traian nr. 88 teleton 29.
goste au pus hunedorenii pentru ora­ m icii balerini. Da, Hunedoara are
şul -lor ! nevoie de graţie şi cine se putea gin-
Un oraş nou. cu totul deosebit de di acum douăzeci de ani câ cetatea ACTIVITATE INTENSA
bălăriile şi căsuţele îngropate de odi­ ote larilor se va în tîln i vreodată cu
nioară. Spaţii verzi aliniate de blo­ baletul ?
curi. complexe de deservire, străzi Pe coridoarele aşternute cu co­
spaţioose şi, mai nou. blocuri turn. voare pluşate paşii sînt moi. Şi aici Perioada lu n ilo r de iarnă consti­ Dc îndată ce s-au term inat lucră­ U E N D \
Au început să fumege şi pe dealul e nevoie de linişte ! Din cînd în tuie un m inunat p rile j de a ridica rile în cimp, biblioteca comunală cu tărîtoare a sp o ririi p roductivităţii
C hizidului coşuri, dar nu de furnale. cînd se deschide o uşă şi pe coridor activitatea cu cartea la nivel tot s p rijin u l larg al colectivului volun­ acestora". Cu m em brii cooperativei
In aerul îngheţat al dim ineţii, dire răzbat glasuri, acorduri muzicale. La mai înalt. Acasă sau la sediile co­ tar si-a întocm it un plan concret care lucrează în sectorul porcin am
mici de fum fac meandre graţioase una dîn uşi, replici, indicaţii de re­ operativelor agricole de producţie, de muncă prevâzîndu-se a ctivită ţi organizat o seară de întrebări şi
in tr-o viziune panoramică contras­ gie, — se repetă o piesă de teatru. ţăranii m uncitori au la îndemînă cît mai diferite, cu tematică cores­ răspunsuri cu tema: „H rănirea şi în­
tantă şi totuşi paralelă cu acea a Recitări, discuţii — cercul literar. posibilitatea de a-şi îm bunătăţi cu­ punzătoare pentru fiecare sector de g rijire a tineretului porcin". DUMINICĂ 77 IANUARIE.
cetăţii de oţel. Tablouri, fotografii artistice — cer­ noştinţele, de a învăţa să munceas­ muncă din cadrul cooperativei. De Pentru răspindirea cît mai largă
A ici se lucrează, ee consumă ener­ cul de artă plastică şi al fotoamato- că mai bine. Cu cit creşte nivelul exemplu, pentru ţăranii m uncitori a cârtii agrozootehnice am folosit
gie, se fac inovaţii, se elaborează şar­ rilo r. Semnale tele şi în fonie — cer­ de cunoştinţe al oam enilor cu a tit care lucrează în sectorul zootehnic metode variate şi atractive. îm pre­ CINEMA noştri din trecut; IU.00 Muzică de
je. Dincolo. în apartamente confor­ cul de radioamatori... Am putea con­ se lărgeşte posibilitatea de a reali­ s-au programat diferite seri de în­ ună cu brigadierul zootehnic am în­ dans; 20.20 Teatru la microfon —
tabile şi călduroase celelalte schim­ tinua incă m ult vizita noastră. za producţii sporite in toate sec­ trebări şi răspunsuri, pe tema hră­ tocm it liste de recomandări tema­ DEVA : 7 ani de căsnicie — c i­ premiera „Caleaşca" de Prosper
buri se odihnesc. Pe dealul Chizidu­ S-a lăsat seara. De pe dealul C lii- toarele de activitate. n irii raţionale a anim alelor ia r pen­ tice, de exemplu : „Ce să citească în­ nematograful „P atria" ; Judecăto­ Merimee; 21.45 Muzică uşoară in ­
lui domneşte liniştea. zîdului Hunedoara pare un uriaş Ţinind cont de acest lucru, b iblio­ tru cei care lucrează în sectorul le­ g rijito rii de oi". „B roşuri folositoa­ rul de m inori — cinematograful terpretată de Elin Fitzgeralrl; 22,10
Tim pul libe r al siderurgistului se spectacol de lum ini, umbre şi flă ­ teca comunală din Teiuş şi a prevă­ gumicol seri de calcul pe tema cu l­ re pentru crescătorii de păsări", „Ce „A rta " ; PETROŞANI : Vînăloarca Muzică de dans.
caracterizează astăzi prin studiu, iar cări. Coborim spre gară. La teatru zut pentru perioada lu n ilo r de ia r­ tu rii legumelor. Au fost prevăzute să citească în g rijito rii de porci" etc. — cinematograful „Republica" ; Buletine de ştiri şi rudîojnruale:
pentru aceasta e nevoie de linişte. forfotă mare. De pe denJul C hizi­ apoi d ife rite prezentări de cârti, or­ Aceste liste de recomandări sînt a- G hinionistul — cinematograful ..7 7.00; 12,00; 20.00; 22,00; 23.52 (pro­
O carte de specialitate se cere a fi dului coboară alt schimb. nă un program cu a ctivită ţi m u lti­ ganizarea de biblioteci volante etc. fişate atît la sediul bibliotecii cit N oiem brie": LU PEN I : Comoara gramul I) 7.30; 10.30; 14.00; 19,00;
citită cu m ultă atenţie cn de altfel Jos. dîn vecinătatea cetăţii de flă ­ laterale, bogate în conţinut, care să Deşi putem spune câ sîntem Li­ şi la bibliotecile volante unde pot fi din Vadul Vechi — cinematograful 21.00; 23.00; 0.52 (programul II).
şi un roman sou un volum de poe­ cări şi otel p rivim spre Chizid — o contribuie la dezvoltarea conştiin­ bia la începutul a c tiv ită ţii planifica­ procurate şi broşurile respective. „C u ltu ra l" ; A L B A IU L IA : încur­
zii. altă cetate, a vieţii liniştite, a stu­ ţei socialiste a ţăranilor m uncitori, te pentru perioada de iarnă unele De curînd am organizat o consfă­ cătură blestemată — cinematogra­ TELEVIZIUNE
E bine ca mergînd prin ocest oroş diului şi artei, a fe ricirii. la ridicarea nivelului lor de cunoş­ succese s-au realizat încă de pe a- tuire cu crescătoarele de animale pe ful „V icto ria"; Un surîs în plină
s ă 'n u 'fic ( zgomot. Cine ştie, poate la T. ISTRATE tinţe. cum. Aşa spre exemplu, o dală cu tema: „Sporirea producţiei dc ouă vară — cinem atograful „23 A u ­ 8,30 Gimnastica de înviorare In
începerea cursurilor invătăm înlului şi carne de pasăre", prile j cu care gust” ; SEBEŞ : Singurătatea aler­ dom iciliu; 9.00 Reţeta gospodinei;
gătorului de cursă lungă — cine­
agrozootehnic, în fata bibliotecii s-a multe crescătoare şi^au făcut cu­ matograful „Progresul"; Fraţii cor- 9.30 Emisiunea pentru copil şi ti­
FILMELE SÂPTÂM desfăşurare a acesiuia. După ce am ţii pe tema creşterii p ro d uctivităţii sicani — cinematograful ..Sebeşul"; coşel. ABC -ul patina ju lu i; Tele­
noscută experienţa lo r în această d i­
cocoşelul.
Peten
neretul şcolar.
ridicat sarcina de a s p rijin i buna
recţie. Am mai organizat şi expozi­
Veţi urm ări năzdrăvăniile unui cn-
ORÂŞTIE : Sechestratul din Altona
verificat întregul fond de cârti a-
grozooiehnice ale bibliotecii şi acest anim alelor precum şi în legătură cu — cinem atograful „P atria"; A dis­ ju rn a lu l pionierilor. Cine a pierdut
părut o
navă — cinematograful
fond a fast completat cu cele mai metodele înaintate de cultivare a „Flacăra” ; HAŢEG : Cele trei lum i 7, 8 şi 9 ? scenetă de Chîra Dra-
noi a pa riţii am organizat două b i­ cerealelor pentru obţinerea unor ale lui G uliver — cinematograful gomir. In povestea noastră 7. 8 si 9
producţii sporite. O astfel de expo­
nu sînt simple cifre. ci... note şco­
blioteci volante — una la sectorul
Casa neterminată Musafiri ciudaţi zootehnic iar alta la casa laborator ziţie va fi organizată şi pentru b ri­ „P opular"; 1LIA : Pagini de istorie lare. Cine ie-a pierdut, şi de ce,
şi Romînia orizont ’64 — cinemato­
„Ce ne
gada legumicolă cu titlu l
aceasta ne-o vor spune m icii pă­
a cooperativei agricole dc produc­
pe muntele de gheaţă ţie. spun cărţile despre lucrările de în­ graful „Lum ina"; BRAD i Domnul puşari de la Palatul p io n ie rilo r;
Topaze — cinematograful „Steaua
De fiecare dată cînd se predau treţinere a c u ltu rilo r dc legume". roşie"; S IM E R IA : Dragoste la zero 11,00 Emisiunea pentru sate. Inter­
lecţii la cursuiile învâtăm îniului n- Concentrindu-şi eforturile în di­ grade — cinem atograful „M ureşul”. viul nostru : Cum folosiţi tngrăşă-
grozootehnic lectorii explică pe larg recţia s p rijin irii a ctiv ită ţii coopera­ m intele chim ice? T e lejurnalul sa­
conţinutul unor broşuri pe care tivei agricole de producţie din co­ RADIO telor. A vantaje economice ale fo­
cuisanţii urmează să le studieze în mună. colectivul bibliotecii n-a scă­ losirii serelor în m u lţito r. D icţionar
cadrul bibliografiei. în fiegare săp- pat din vedere nici celelalte laturi Programul 1 ; 6.00 Concert de tehnic. Vă recomandăm să c itiţi ;
tâminâ se lac prezentări de cârti şi ale muncii cu cartea. Ne-am preo­ dimineaţă ; 8.30 Teatru la microfon Muzică populară romînească ; 19,00
recenzii prin staţia de radîoficarc. cupat cu toată răspunderea de con­ pentru copii: „Făt Frumos din la­ Jurnalul televiziunii; 19,10 Aven­
Ţinînd scama de preocuparea in­ cursul „Iu b iţi cartea", de mărirea crim ă” de M ihai Emincseu; 9.30 tu rile Iul Robin Hood — tezaurul;
tensă pentru cointeresarea producă­ num ărului de citito ri, de recoman­ 19,35 In tiln ire muzicală în septem­
torilor in creşterea si ingrăşarea a- darea că rţilo r beletristice etc. Re­ M elodii distractive; 10,00 A ctualita­ brie; 19.53 Banda de laşi; 21,30 V i­
nim alelor ne-am propus să acordăm cent. am organizat un simpozion cu tea muzicală; 10.45 Cintâ corul de sul unei nopţi de Iarnă; In încheie­
11.00
copii al R adloteleviziunii;
acestei probleme o atenţie deosebi­ tema „Regiunea Hunedoara 1944- M elodii populare; 11.30 Muzică din re: Buletin de ^tlri. Sport. Buletin
tă. organizînd pe lingă prezentări 1964", şi o seară literară pe tema: meteorologic.
de cărţi care sintetizează experien­ „P oeţii slăvesc partidul". opere cerută de ascultători; 12.05
ţa înaintată a unor crescători fru n ­ Vom organiza o vizită cu ţăranii Interpreţi de muzică uşoară : Glgi Buletin meteorologic
taşi, şi diferite seri de calcul, de din brigada zootehnica la coopera­ Marga, Sncha Diestel. Irena Săritor,
întrebări si răspunsuri etc. tiva vecină, spre a învăţa din expe­ Frânele Sinatra. Lum iniţa Costnin, PENTRU 24 ORE
De curtnd am organizat o scară rienţa înaintată. Gheorghi Cordov, Nana Mou9kouri, Vremea se încălzeşte uşor. Cerul
cu tema: „H rănirea raţională şi în­ T A T IA N A NAG Y George I3unea. Betty Curtis ; 12,30 variabil, mal m ult noros. Izolat vor
grijirea anim alelor — condiţie ho- bibliotecară — Teiuş De toate pentru toţi; 14.00 Muzică cădea precipitaţii sub form ă de
Acţiunea film u lu i ae petrece in zilele noastre la din operete; 14,35 Cîntâ M aria Lă- lapovilă şi ninsoare. V fntul va su­
Bucureşti. Petre, ,,tip u l- căruia îi reuşeşte totul, t e- O producţie a studiourilor R P Chineze. „M usafiri târetu şi Traian Lăscuţ Fâgără- fla p o triv it din sud-est. Tem pera­
ţîn u t de una din m ultele sale aventuri îl trim ite pe ciudaţi pe muntele de gheaţă” este un film de con­ şanu ; 15.30 Concert de muzieâ u- tura în uşoară creştere ; ziua va fi
Andrei, colegul lu i de facultate şi prieten să-i ţină traspionaj inspirat din lupta poporului chinez îm po­ Cronică judiciară şoarâ; 16,30 Jurnalul satelor; 17,00 cuprinsă între — 1 şi - f 4 grade, tar
„N unta în folclorul nostru” — mon­
de u rît cîteva ceasuri Liei. triva u n e ltirilo r duşmănoase ale gom indaniştilor. taj m uzîcal-literar; J8.00 „A m în­ noaptea între — 2 şi —8 grade.
Lîa şi Andrei, într-o lungă plim bare în oraş îsi Acţiunea se petrece în vara anului 1951, in trecă- drăgit o melodie* — emisiune de PENTRU URMĂTOARELE
descoperă identitatea gîndurilor şi sentimentelor în toarea Salio din Sinlciang, o regiune ai cărei m unţi muzică uşoară romînească; 18.30 3 ZILE
faţa situ a ţiilo r de viaţă întâlnite. Convorbirea îi a- veşnic acoperiţi de gheaţă străjuiesc deşertul Gobi. Cărţi care vă aşteaptă; 18.45 Din Vreme schimbătoare favorabilă
Aîci se află posturile camuflate ale unui pluton cioarele nu-l prea ţineau bine şi-a muzica corală a com pozitorilor precipitaţiilor.
duee la o rezonanţă comună n sentimentelor, îi ojută Viaţa de huzur... costă
al Arm atei populare de eliberare pe care gomînda- zis, că pe un asemenea „cal" va a-
să se descopere, să se cunoască, îi apropie sufleteşte niştii vor să le distrugă. junge mai repede acasă. Fără să
Aurel Dolofan îsi crease o bună mai stea pe gînduri s-a aşezat la
ea pe nişte adevăraţi prieteni. Datorită vigilenţei soldaţilor, duşmanii vor fi prinşi faimă prin tre cheflii. Zi şi noapte volan si cu viteza cea mai mare a LUNI 18 IANUARIE 1965
ÎLia descoperă acum că de fopt nu-1 iubea pe Petre, şi demascaţi după lungi şi fascinante oventuri. o ţinea numai în petreceri. Si ca pornit-o spre şantierul T C.M.M.
să nu se plictisească de unul singur Cînd să intre pe poartă, fiin d noap­
Si-a strins în ju ru l lui mai m ulţi te. paznicul a semnalizat să opreas­ CINEMA Cintece patriotice; 8,15 Terţele şi
îndrăgostitul Roşu şi negru prieteni şi prietene. acestui că pentru a identifica cine este. Fe- DEVA: Roşu şi negru — cine­ cvartete din operete; 9,06 M elodii
populare; 9,30 Muzică din opere
Dar, pentru a face faţă
mod de viată, salariul pe care-1 a- renţ Cojan s-a am biţionat şi a apă­ m atograful .P a tria "; îndrăgostitul pentru copii; 10.30 Muzică uşoară;
sat mai tare pe accelerator,
făeîn-
vea ca gestionar al magazinului de du-şi loc să intre in curtea şantie­ — cinematograful „A rta ": PETRO­ 11.15 Cîntece pioniereşti; 11,30 Din
desfacere a legumelor şi feudelor rului. Numai câ în am biţia lui a ac­ ŞAN I: Drama ciocârliei — cinema­ folclorul muzical al popoarelor;
nr. 41 din Petroşani, nu-i era su fi­ cidentat pe paznic. tograful „R epublica"; G hinionistul 12,03 Piese rom ineştî de estradă;
cient. Pentru unul ca el însă, „com­ La cercetări s-a constatat cu pe — cinem atograful „7 Noiem brie"; 13,00 Muzică din opereta „Farm e­
pletarea" sumelor necesare nu a lingă faptul că a condus tractor ţi I LU PEN I: Comoara din Vadul cul unul vals" de Oscar Strauss ;
fost o problemă, doar zilnic încasa în stare de ebrietate nici nu avea Vechi — cinematograful „C u ltu ­ 14,10 P otpuriuri de muzică uşoa­
bani pe marfa vindută. Cum urma carnet de şofer. Pentru toate acestea ra l" ; STMERIA: Doamna Tu-Han ra; 14,30 Vreau să ş tiu ; 15,35 M u­
să se descurce ? Din aceasia nu şi-a si-a p rim it pedeapsa m eritată — 3 — cinematograful „M ureşul": A L ­ zică populară interpretată de so­
făcut o problemă. I-a r fi stricat BA IU L IA : C ăliţi in foc — cine­ lişti şi form aţii artistice de ama­
luni închisoare corecţională.
buna dispoziţie. m atograful „V ic to ria "; In viitoare tori; 16,30 „M elodia şi interpretul
Azi puţin, mîine mai m ult si su­
ma delapidată de acest individ a Hoţia are picioare scurte — cinem atograful „23 August"; SE­ preferat" — muzică uşoară rom î­
nească: 17,15 Noi înregistrări de
BEŞ: Aventură la miezul nopţii —
crescut. Cînd organele in drept au cinem atograful „P rogresul"; Ura­ muzică corală; 17,30 Pe teme in­
verificat gestiunea, au constatai o Cît era ziua de mare Costică Buhă ganul — cinem atograful „Sebeşul"; dustriale. Fabrica de maşini şi
delapidare de aproape 11.000 Ici. din Petroşani umbla fără câpăiîi ORÂŞTIE: Poveste de pe Don — utilaîe cu param etri şi caracteris­
După cum se vede, A urel Dolofan prin oraş. De m uncit nu muncea ni­ cinematograful „P a tria "; Dezrădă­ tici funcţionale, la un nivel tehnic
n intrecut cu m ult măsura, şi-a per­ căieri. Jn schimb, bani avea în to t­ cinaţii — cinem atograful „Flacă­ superior; 17,55 Muzică; 18,05 Me­
mis cam multe chefuri. deauna. De unde ? ra"; HAŢEG: Cele trei lum i ale lui lodii populare îndrăgite de ascul­
Acum însă. organele judiciare i-nu In tim pul zilei repera diferite G uliver — cinematograful „Popu­ tători; 18.30 Tinereţea ne e dragă
Eroul este un tînâr de aproxim ativ 35 de ani, con­
Inspirat de cazul sem inaristului Antoine Berthet. dat posibilitatea să reflecteze la fa p ­ locuri de unde să sustragă bunuri la r": IL IA : Pagini de istorie şi Ro- „Z ile de iarnă în sat". Emisiune
sacrat cercetărilor ştiinţifice şi studiului astrelor, condamnat la moarte la virsta de 25 de ani, romanul tele luî. în cei doî ani de închisoa­ materiale pe cure le vindea, creîn- minîa orizont ’G4 — cinematogra­ realizată cu concursul tin e rilo r din
care pare să nu observe nim ic din ceea ce se petrece re coreelională cît a p rim it pentru du-şî venituri ilicite. E drept că ful „L u m in a "; BRAD: Feriga de comuna Cobadin, regiunea Dobro-
lui Stendhal, Roşu şi negru a creat o problematică
în ju ru l său. La îndem nul tatălui său, ce-1 sfătuia să se suma delapidată din gestiunea ce i-a pentru acest lucru profita şi de lip ­ aur — cinematograful „St. roşie". gea; 18,50 Concert distractiv; 20,00
m ult mai complexă în ju ru l eroului principal, Julien fost încredinţată. Cum se vede, via­ Radiogazeta de seară: 20.30 Muzică
căsătorească, se consacră... cuceririi fem eilor. sa de atenţie a unor paznici şi a
Sorel. ţa de huzur... costă. m ăsurilor de securitate. RADIO de dans; 21,30 Pagini alese din
Tim iditatea şi stîngâcia lui U duc însă pe inexpe­ Sorel e un arivist, inteligenţa sa superioară îl face Astfel, intr-una din zile a sus­ opere; 22,20 Concert de muzică
rim entatul seducător la comiterea a tot felul de gre­ să aspire către înalta societate. Doar la sfîisîtul tris­ Şofer ocazional tras din încinia E. M. D îlja bunuri Programul I: 5.06 Piese interpre­ uşoară
şeli. tei sale experienţe, de pe banca acuzaţilor, va în fru n ­ materiale in valoare de 1.849 lei. In tate de fanfară ; 5,30 Lecţia dc TELEVIZIUNE
gimnastică; 5,40 Jocuri populare:
ta „înalta societate" cu cuvinte pline de adevăr. altă zi de la I.C.M.M. Petroşani a
Dureroasa dezamăgire provocată de descoperirea Intr-una din zile. in fata restau­ furat obiecte in valoare de aproape 6,07 U verturi de estradă; 6,20 J u r­
faptului că Stella, o cîntăreaţă adorată de el, este Julien s-a form at in ideile revoluţiei, avea cultul rantului „Cerna" din Teliue staţio­ 1 000 lei. De asemenea, a mai furat nalul satelor; G,30 Solişti de m u­ 19.00 Jurnalul televiziunii; 19.10
gloriei armelor, iubîndu-1 nespus pe Napoleon (ro$a) na un tractor U.T.O.S. 27, proprie­ zică uşoara; 6,45 Salut voios de Pentru pionieri şi şcolari : Din tai­
mama unui adolescent, va tăia elanul neobositului dnr viata J-a obligat să îmbrace sutona şi să aleagă tatea şantierului T.C.M.M. din loca­ lucruri şi de la d ife riţi cetăţeni. pionier; 7,15 Muzică de estradă in ­ nele fizicii ; 19.50 Legende şi po­
Insă, cum hoţia are picioare scurte,
cuceritor. Dar chiar în aceste clipe el va înţelege calea vicleană a preoţiei ce-1 va duce la moarte (ne­ litate. P rintre ch e fliii din restaurant şi lui Costică Buhă i s-a înfun­ terpretată la diferite instrum ente; vestiri coregrafice; 20.30 Flăcăul şi
că fericirea după care alergase aiurea se află în gru). E tocmai ceea ce s-a întîm plat în epoca restau- se afla si Fercnţ Cojnn, salariat al dat în lr-o zî. Prins asupra faptului, 7.30 Sfatul m edicului; 7,45 M ici forul; 20.50 Revista spectacolelor;
şantierului am intit.
Cînd sa plece
form aţii de muzică uşoară; 8.00
imediata sa apropiere, în persoana unei tinere care . raţiei. din restaurant a dat cu ochii de a fost deferit justiţiei şi condam­ Sumarul ziarului „Scînteia"; 8,04 21.40 Telesport; In încheiere: Bu­
letin de ştiri. Buletin meteorologic.
locuise o vreme în casa luî. F ilm ul este producţie a studiourilor franceze. tractorul „fără stăpin" şi cum pi­ nat la 4 ani închisoare corecţională.