Page 53 - 1965-01

T A 7 7 -M M f
nt *
BUNI FII Al POPORULUI
-to rt* * *

PROPUŞI CANDIDAŢI

Al FRONTULUI

DEMOCRAŢIEI POPULARE

La oraşe şi sate continuă in aceste zile să aibă Naţională şi sfaturile populare, cei mai buni şi mai
ANUL XVII. MR. 3127 MARJI 19 IANUARIE 1965 X. 4 pagini, 25 boni loc adunări la care paiticipă un mure număr du oa­ hărnici fit ai poporului.
meni ai muncii, m uncitori şi ţărani, intelectuali, Trecind iu revistă succesele dobindite in toate
pensionari, femei, tineri şi virstnici. Intr-o atmos­ domeniile dc activitate, participanţii la adunări îşi
manifestă hotărirea pentru a munci şi in viitor cu
feră de puternic entuziasm, iu cadrul adunărilor sini
FURNALIŞTII
tui clanul, depuuind capacitatea şi talentul lor pen­
AG ENDA DE ÎNTRECERE 1965 desemnaţi candidaţii Frontului Democratici Popu­ tru îndeplinirea sarcinilor stabilite dc Directivele
Congresului al lll-lca al P.MJl.
lare pentru alegerile de deputaţi iu i\larca Adunare
iSI RESPEC TĂ
Prin creşterea CUVlNTUL spre sala palatului de cultură din subterană. prevăd angajamentele luate în în­
In după-amiaxn zilei de duminică,
tării, a devenit o adevărata uzină
trecerea socialiştii.
Lupeni se îndreptau grupuri, gru­ Pai aici au crescut şi oraşele. In Adunarea a aprobat in unanim i­
O ultim ă lovitură a maşinii dc puri. m ineri, m uncitori de la uzina anii puterii populare s-au dai in fo­ tate propunerea făcută.
destupat şi fonta izbucneşte din de preparare a cărbunelui, de la fa­ losinţă în Valea Jiu lu i 9.378 aparta­ La Cugir, m etalurgiştii clin loca­
o rificiu l fu rnalului, împodobind brica de fibre artificiale, construc­ mente. mai m ulte scoli, cluburi, ci­ litate si ceilalţi oameni ai m u m ii
hala cu m ii dc luceferi de metal. tori de pe şantiere, lucrători clin ce­ nematografe. magazine şi alte cons­ au propus candidat al F.D.P. in c ir­
cum scripţia electorală nr. 11 C ugir
de utilizare Apoi, ea aleargă supusă pe rina lelalte întreprinderi si institu ţii ale tru cţii social-c1111 u ra le. pe iov. Cornel lle rim i, strungar la
I.uîncl cuvintul in cadrul adunării,
oraşului, pensionari, gospodine.
încăpătoare, spre oala uriaşă. I.ui
.Turca Sim iim îî plate .să priveas­ Iaiind cuv intul in faţa c elor ’ pre­ tov. D um itru Popa a m ulţum it căl­ uzinele mecanice. Prin munca sh,
O notă telefonică transmisă de ser­ că această revărsare incandescen­ zenţi. Iov. J.azâr David, pi im -seuv- duros pentru cinstea şi încrederea atit iu procesul de producţie cit si
viciul producţie de la Uzina „V icto ­ tă. tar al Com itetului orăşenesc regio­ acordata, fiind propus candidat al în ac tivitatea obştească, tov. Coi neL
ria ” din Călan ne-a adus vestea că In fiecare zi, Ia orice oră din nal Petroşani al P.M.R., preşedinte­ F.D.P. în alegerile de deputaţi pen­ Berian este cunoscut si apreciat ele
tru M.A.N. Heliefînd realizările ob­
fu rn a liştii. cocsarii şi topitorii (le noapte, aici pe plallorm a ele des­ le Consiliului orăşenesc regional al ţinute în anul 1964, vorbitorul a che­ tovarăşii săi de mum ă, de întreg
colectivul. 19c aceea propunerea fă­
F D.P., a subliniat c ă alegerile de la
aici înscriu cu fiecare zi ce trece noi cărcare a furnalului nr. 7 de mat m inerii si pe ceilalţi oameni ai cută de a fi desemnat candidat al
succese pe agenda întrecerii. La fu r­ marc capacitate, domneşte aceeaşi 7 martie constituie un eveniment ele muncii din Lupeni să-sî sporească l-’.D.P. a fast prim ită- cu bucurie.
nale, măsurile luate pentru ridicarea muncă entuziastă. O confirm ă dc o deosebită im portanţă politică în forţele în lupta pentru îndeplinirea Luind cuvintul în cadrul adunării
tem peraturii aerului insuflat, urm ă­ altfel şi rezultatele obţinute in viaţa ţării, o expresie a profundu­ si depăşirea planului pe acest an.
rirea atentă a funcţionării şi execu­ întrecerea pentru a produce me­ lui democratism al o rîiid u irii noas­ Numeroşi oameni ai m u m ii din tov. Inan Bota, Gheorghe Beli, C»h.
tarea la tim p a întreţinerii agrega­ tal de calitate şi din ce în tc mai tre de stat. Filim on. Nicolac M unteunu si a lţi
In cadrul adunării, tov. La zar Da*
telor au dus la realizarea unui indice m ult. Recent, încărcătorii şi to­ vid a propus drept candidat al oraşul Sebeş şi din şalele învecinate tovarăşi dc muncă, i-au apreciat ca-
au luai parte în clupâ-amiaza zilei
lilă lile tovarăşului C. Berian şi au
ridicat de utilizare. Pe această cale p ito rii de la acest furnal au ob­ de ieri la adunarea consacrată de­ susţinut cu căldură propunerea fă ­
fu rna liştii au reuşit să producă în ţin u i un indice record : s-au pro­ F.D.P. pentru ^ circum scripţia elec ­ semnării candidatului F.D.P. pentru cută.
perioada 1-17 ianuarie mai multă dus peste prevederile dc plan 192 torală nr. 3 Lupeni m TTegerfle 3e alegerile de deputaţi în M A.N. clin In circum scripţia electorală nr. 1G
deputaţi pentru Marea Adunare Na­
fonta. îndeplinind planul cc le reve­ Jeg de fontă pc fiecare m c. volum ţională pe tov. D um itru Popa, prim - circum scripţia electorală nr. 12 Haţeg pentru alegerile dc deputaţi
nea pentru perioada respectivă în u til şi zi calendaristică. Tovarăşul secretar al Com itetului regional Hu­ Sebeş. in M.A.N. o fast propus candidat al
proporţie de 110.G la sulă. ing. loan Rădoi — şef de schimb, nedoara al l’.M R. Propunerea făcu­ Propunerea făcută de tov. George F.D.P. Iov. Iovilă Dumbravă, pensio­
Buna organizare a muncii si folo­ ne spunea că în principal, măsu­ tă a fost prim ită cu aplauze si sus­ Ilomoşieanu, prim -secrciar al Co­ nar. fast activist al Frontului Plu­
sirea din plin a capacităţii de tu r­ rile caic au condus la obţinerea ţinută cu căldură de către p artici­ m itetului raional Sebeş al P M H . garilor. Propunerea a fast prim ită cu
nare au dat bune rezultate şi la tu r­ acestui indice record au fost in ­ panţi. preşedintele C onsiliului raional al in su lI.'lire de către pa rticip a n ţii la
nătoria de lingotiere. Colectivul de sultarea acrului prcincălz.it la F.D.P., ca iov. Andrei Ccrvencovici, adunare.
tem peraturi cuprinse între 900— Oamenii muncii din Valea Jiului,
muncă al acestei secţii a produs de a spus tov. Sabin Ghioancă. şef de secretar al C om itetului regional H u­ Asemenea adunări nu avut loc şi
la începutul lu n ii peste plan cu 2.9 1000 grade Cclsins, respectarea brigadă la E. M. Lupeni, privesc cu nedoara al P.M.lt. să lie desemnat în alte localităţi clin regiune. In ca­
la sută mai multe lingotiere. unei intensităţi de ardere cores­ drept candidat al F.D P. în alege­ drul lor au fast propuşi candidaţi ai
punzătoare, urm ărirea mersului deosebită bucurie rezultatele obţinu­ rile dc deputaţi pentru M.A.N. a
îndeplinirea sarcinilor sporite ale uniform al furn a lulu i şi altele. te de întregul popor sub înţeleaptă F.D.P. pentru alegerile de deputaţi
anului 1965 a antrenat şi colectivul conducere a p artidului nostru. fost prim ită cu entuziasm de cei in sfa tu rile populare.
de muncă de la semic«cserie înlr-o Ca şi Iui Jurca şi celorlalţi Acum în pragul alegerilor, noi prezenţi. Pentru alegerile de deputaţi în Sfa­
vie întrecere. Si aici au început să fu m al işti spectacolul descărcării m inerii sîntem hoiărîfi să ne înzecim M am fesiîndu-şi dragostea şi ata­ tul popular regional au fast propuşi
şarjei le este fam iliar. Dar dc fie­ şamentul lată de partid şi guvern,
prindă viata măsurile propuse in a- care dată c) Ic aduce ceva nou ; eforturile pentru a trim ite indus­ tov. Sabin Uoliciu, vicepreşedinte al
dunările pentru dezbaterea cifrelor noutatea tonelor de fontă produ­ triei noastre tot mai m ult cărbune participanţii la adunare au arătat că C om iiem lui executiv al S fatului
de plan, măsuri menite să ducă la se peste plan. Adunate, dc Ia în­ şi de calitate şi în raionul Sebeş viaţa a căpătat popular regional, în circum scripţia
îm bunătăţirea procesului de produc­ Candidatura propusă a fost susţi­ un sens nou. este mai îmbelşugată, electorală regională nr. 19 Haţeg,
ceputul anului, aceste tone trec mai fericită. Aceasta este o reflecta­ Cornel Cisntaş, şeful secţiei de învă-
ţie şi la creşterea rezistenţei meca­ de 2 700. A ici trebuie făcută o pre­ nută cu multă căldură si de iov. re a justeţei liniei politice a pani- ţăm int a S fatului popular regional,
nice a cocsului. Prim ele rezultate cizare : cea mai marc parte din Petru Constantin şi Jon Predos.m, du! ui. în circum scripţia electorală regio­
obţinute în perioada am intită — în­ fonta produsă peste plan a fost m ineri şefi de brigadă la K. M. L u ­ Susţinînd propunerea făcută tov. nală nr. 39 lialşa, Octaviaii Jcnăscs-
deplinirea planului de producţie în realizată cu cocs economisit. Fur- peni, Em ilian Puşca cu. directorul fa­ Simion Groza, directorul fabricii cu, activist al C om itetului regional
proporţie de 100.4 la sută — arată n a lişlii îşi respecta cuvintul dat. b ricii de fibre artificiale, Dan Va­ „Sebeşul" a arătat că alegerile dc Hunedoara al P.M R.. în circum scrip­
că cocsarii din Călan sînt botărîţi In cc priveşte calitatea fontei, ier. secretar al Com itetului orăşenesc clcpuiati sînt im îm pinate de între­ ţia electorală regională nr. 54 Deva,
să-şi îndeplinească în mod exemplar şi aici s-au obţinut rezultate caic Lupeni al P.M.lt., D um itru Păun es­ gul colectiv dc aici cu entuziasm Pcter iMoi.sc, m iner şef de brigadă
prevederile planului pe acest an şif Precizia este o cerinţă a meseriei de rectificator, cerinţă pe care au adus bucurie întregului colec­ eu. directorul scolii generale de 8 sporit în muncă. Jn sed iile fabricii la E. M. P etrila, în circum scripţia
ani nr. i şi a lţii. Cu to lii au vorbit
angajamentele luate în întrecerea so­ Wili Bârbăcani de Ia F.C, Orăştie — scc'ia sculăric — şi-o îndeplineşte tiv. Dc la începutul anului nu cu m ir.drie despre realizările obţi­ se lucrează pentru realizarea anga­ electorală regională nr. 78 Petrila,
cialistă. in mod exemplar. s-a înregistrat nici o tona de fontă nuţi*. jam entului de a da peste plan 30.000 DruJcer A doll, director al Uzinelor
declasată. Explicaţia : respecta­ perechi ciorapi şi ele a realiza tot­ „V icto ria " Călan. in circum scripţia
rea cu stricteţe a reţetei dc în­ S-a subliniat că în Valea Jiului au odată economii peste plan în valoa­ electorală regională nr. G4 Călan,
Au sporit cărbuni, se numără şi aceea condusă cărcare. fost redeschise minele Vulcan şi Lo- re de circa 50 000 lei. loan llomorodeanu, m uncitor la A -
de
prevederile planului extracţiei
nea iar in tr-im stadiu avansai se
Acelaşi entuziasm caracterizează şi
teliercle R.M.n, Simeria, în circum ­
Numele acelora care îşi întrec
d£ Candin Culda caic lucrează in ­ zi de zi sarcinile se completează află mina D ilja. S-au investit an de colectivul Fabricii de hîrlie Pctreşti, scripţia electorală regională nr. 55
an fonduri im portante pentru lucră­
sublinia iov. N. Zaplanic, directorul
Simeria. loan Hăprian, membru al
tr-un abataj cameră clin stratul 1.
productivitatea muncuu- Plasind judicios găurile în frontul de mereu. A lă tu ri dc echipele prim - .-.etcu SUimai între anii 19G0-T964 s-au , efortu ri p entru.a produce-pesi-e pla-n cooperativei agricole de producţie
rile de inve stiţii, dojtări, cu .utilaje
fabricii. Şi aici colectivul depune
top ito rilor -Turca Simion şi llăş-
din comuna, Uaia, raionul Sebeş, in
riâtcami Alexandru, pc păiioul fii-’"'
lu cru -si rcspectînd întocmai proce­
sul tehnologic de extracţie m inerii trecerii şi-au înscris m iniclc şi <*- alocat peste 1,74 m iliarde lei. Astăzi 15 tone h îrlie şi a economisi în plus circum scripţia electorala regională
mina Lupeni. cea mai mate mină a
Zilele care au trecut clin această turi* de lucru. Brigăzi cum sînt cele din această brigadă au reuşit să rea­ chipclc de la încărcare, conduse 30.000 lei la preţul de cost, asa cum nr. 44 şi a lţii.
lună au fost marcate la l.M. Ţcbca conduse dc Cornel Nită şi M artin lizeze o productivitate ridicata şi. pe de Aurel Vasilcscti şi V ictor Se­
de obţinerea unor noi succese. In această cale. să-şi depăşească tu re­ men.
această perioadă planul extracţiei de rio rca care au executat lucrări dc gularitate sarcinile. IM. NEACŞU REPARAREA UTILAJULUI AGRICOL ganizate pentru ridicarea c a lifică rii
cărbuni a fost îndeplinit în propor­ deschidere si pregătire în stratul I mecanizatorilor, unde expunerile
ţie de 105 la sută. iar calitatea a şi-an organizat mai bine munca reu­ pentru ridicarea ca lifică rii mecani­
fost sim ţitor îm bunătăţită. şind să-şi întreacă sarcinile dc plan. zatorilor sînt urmate de aplicaţii
Rezultatele obţinute de m inerii de Astfel, abatajul frontal cu front lung CU MAI P U Ţ IN C O M B U S T IB IL practice. Un obiectiv de seamă care
^ T c b o a «>>it o urmare firească a a- din stratul 2 — Marta. pregătit pen­ de la Depoul Teiuş îşi respectă cu­ La S.M.T. Dobra stă în atenţia noastră este reduce­
plicării m ăsurilor luate pentru creş­ tru acest an. a putut li dat în ex­ rea costului reparaţiilor. )n acest
terea productivităţii muncii. Încă la ploatare încă la 25 decembrie. In a- Unul din obiectivele principale ale stop o serie de piese pentru tractor
începutul trim estrului IV nl anului rest abataj, unde lucrează brigada întrecerii socialiste pe care o des­ vintul dat. In perioada am intită con­ şi maşini agricole sînt recondiţionate
trecut, conducerea tehnică. In ind i­ condusă dc Dorea Mihoe, m inerii făşoară mecanicii si iorhiştii din De­ sumul dc com bustibil a lost redus sau confecţionate in atelierele
caţia com itetului de partid, a luat si-au organizat mai bine munca, au poul de locomotive Teiuş este şi re­ cu 3,78 la sută. ec onomisindu-se 645 In această perioadă la S.M.T. din menul prevăzut. La pregătirea maşi­ S.M.T.
măsuri corespunzătoare pentru pre­ folosit din plîn tim pul ele lucru, reu­ ducerea com bustibilului convenţio­ tone combustibil convenţional. Acest Dobra se pune un accent deosebit pe n ilor agricole am obţinut rezultate La repararea şi revizuirea u tila ju ­
gătirea liniei de front oare să asi­ şind ca clin primele zile ale acestui nal sub norma admisă. Pentru reali­ rezultat este urmarea preocupării pregătirea u tila ju lu i agricol. Pentru mai bune. Plugurile, scmănălorile lui munceşte cu hărnicie întregul co­
gure îndeplinirea planului pe 1905. an să-si îndeplinească în mod ritm ic zarea acestui obiectiv in adunarea deosebite a lucrătorilor dc la Între­ buna desfăşurare a acestei acţiuni am pentru porumb, cultivatoarele, sa­ lectiv de mecanizatori. Pentru rezul­
Au fost intensificate lucrările de sarcinile stabilite. Printre brigăzile de dezbatere a cifrelor dc plan pc ţinere. a mecanicilor, fochiştilor şi stab ilit din tim p măsuri pentru or­ pele rotative si grapele cu discuri tatele bune obţinute ţinem să am in­
ganizarea judicioasă a muncii.
Ca
deschidere şi pregătire de noi fron­ cure şi-au realizat cu regularitate anul 1965, mecanicii şi fochislii au re viziilo r de locomotive pentru ca si au fost reparate şi revizuite in pro­
făcut numeroase propuneri. Demnă în tim pul iernii întregul parc să fie urmare a e fo rtu rilo r depuse de cătic porţie ele 70-90 la suta tim posturile specializate care lu ­
de remarcat este aceea făcută de me­ în tre ţin u t în cea mai bună stare mecanizatorii care alcătuiesc cele 1G Pentru executarea unor lucrări de crează la repararea motoarelor, a
Cu pianul de extracţie depăşit canicul V irgi! Udrca ele a se econo­ tcrm o-lehniră. De asemenea, meca­ posturi specializate şi 4 echipe am calitate, la repartizarea mecanizato­ punţilor, m ontajul general, instalaţia
hidraulică şi aparatura ele injecţie,
înregistrat unele rezultate bune. Din
nicii şi lochîşliî an remorcat un ma­
rilo r pe posturi şi echipe am ţin u t
misi cel puţin 200 kg combustibil
la fiecare tren remorcat. A nalizin- re număr dc trenuri cu tonaj sporit, numărul tractoarelor prevăzute au seamă de pregătirea fiecăruia. iar conduse de A lexandru Vădan. M i-
Colectivele de muncă din exploa­ Demn de remarcat este şi faptul clu-şit posibilităţile. mecanic ii şi lo- au folosit mai bine forţa vie a tre­ fost reparate şi revizuite peste G3 la controlul pe faze de lucrări este a- ron Nagv. Alexandru Seraru. Honni-
lus Sicoe şi Homulus Neamţu. De
tările aparţinind T rustului m inier ca în primele 17 zile din această lună chiştii depoului au îm brăţişat in iţia ­ nurilor, iar prin amestecarea judi­ sută. Faţă dc grafic am rămas in sigurat de către ingineri şi tehnicieni. asemenea, echipele conduse de Iosif
Deva au început anul 19C5 cu o mun­ m inerii din Certcj au reuşit ca. pe urmă datorită faptului că o parte Ln aceasta se adaugă şi exigenţa co­ Laza şi Woos Gheza au dobîndit rea­
că susţinută, ridicînd pe o treaptă si lingă sporirea producţiei dc mine­ tiva. angajîndu-sc ca pe această calc cioasă a com bustibilului in fe rior cu din utilaje au fost retrase cu întâr­ misiei de recepţie care controlează lizări de seamă la pregătirea maşini­
cu m inuţiozitate calitatea reparaţii­
mai înaltă întrecerea socialistă pen­ reu. şă îmbunătăţească sim ţitor şi să realizeze însemnate economii dc col superior au reuşit sa reducă con­ ziere la ateliere. Totuşi, trebuie ară­ lor. cerînd ca orice defecţiune con­ lor agricole.
tru sporirea producţiei de minereu. calitatea G ăinile au fost mai ju d i­ combustibil convenţional. sumul specific sub norma admisă. tat că desfăşurarea lu cră rilo r in rit­ statată să fie remediată pe loc. O
Traducind in viaţă măsurile preconi­ Tim pul care s-a scurs din această
cios plasate în fronturile de lucru, V STREMTAN mul realizat pinâ acum ne va per­ mare bază se pune pe îm bunătăţirea ing. A. IU G A
zate în planul M.T.O., m inerii de la s-a respectat profilul de puşcaro în lună arată că colectivul de muncă corespondent mite să term inăm reparaţiile în ter­ calităţii lu cră rilo r şi la cuiburile or­ director al S.M.T. Dobra
Bâiţa-Crâciuneşti si-au întrecut in a- funcţie de condiţiile de zăcămînt. a-
ceastă lună planul extracţiei de m i­ legcrea sterilului vizibil din minereu
nereu cu 15.3 la sută. Bune rezultate in abataje a fost una dintre preocu­
au înregistrat şi m inerii dc la Boiţa- pările principale ale fiecărei brigăzi. Realizarea planului pe sortimente -
Haţeg. Şi aici buna organizare a Astfel a fost depăşit conţinutul de
muncii s-a soldat cu depăşirea pla­ metal planificat pc tona de minereu
nului de extracţie cu 25 la sulă. la extras, ceea ce a dus şi la depăşirea
fel ca si la E.M. Zlnşti muie minerii planului de metal, faţă dc sarcinile
au dat peste plan 220 tone talc. perioadei, cu 1 la sută. problemă de mare răspundere
una din sarcinile
In anul
19G4
A C T U A LIT A T E A principale ale u n ită ţilo r Hunecloara- maţie. întreprinderile forestiere din ganizare a procesului de producţie
forestiere
şi-au
în anumite parchete;
Petroşani, Haţeg, Orăştie nu
nu a existat
realizat planul la doage de fag pen­
D.R.E.F.
pretutindeni o preocupare sistema­
clin cadrul
Dcva a fost exploatarea şi livrarea tru butoaie de bere pentru faptul tică pentru tăierea la rînd. fasona­
către beneficiari a unui num ăr im ­ că nu şi-au adus din tim p m uncitori rea si scoaterea în tim p scurt a lem­
portant de sortimente de masă lem­ specializaţi. Cînd totuşi aceştia au nului de foc. in vederea alegerii lob­
$ Zilele acestea, la secţiile side­ Piclişa, raionul Haţeg, a prezentat noasă. Trebuie am intit că pc an­ fost aduşi, nu li s-au asigurat condi­ delor industriale şi a m aterialelor
rurgice din combinatul hunedorean la llâţăgcl, in faţa unui numeros samblul Direcţiei regionale a econo­ ţii bune de muncă şi oamenii au pentru celuloză.
a început plata prim elor dc vechi­ public, un program artistic Şi-au miei forestiere din regiunea noastră plecat. La Petroşani, buştenii de de­ — Pentru anul 19G5, cc mă­
me pentru siderurgiştii cu o acti­ dat concursul solista vocală V ic­ au fost planificate a sc realiza în rula j au fost produşi înlr-o cantitate
vitate îndelungată şi exemplară in toria Ştefan, instrum entiştii : V ir- 19G4 un număr de 4G sortimente. cli m ult mai mic ă dec ît s-a prevăzut, suri s-au preconizai în vederea
producţie. gil Conica, Cornel Ştefan, Angliei Despre modul cum s-nu tradus in deoarece nu s-a făcut o sortare a realizării planului pc sorti­
Valoarea prem iilor dc vechime Htiju şi alţii. viată aceste prevederi ne a vorbit acestui sortim ent valoros. Au fost mente?
pe
— Avînd în vedere că planul
pentru anul acesta se ridică la I* rog ramul s-a bucurat dc m ult zilele trecute tov. Cornel Fulga. ingi­ dese cazurile cinci in exploatările J9G5 creste faţă de anul precedent
circa 8 milioane Ici. succes. (AUREL ANCA — cores­ ner se! n] D.R.E.F. Hunedoara-Dcv a. Răscoala şi Polatistei, buşteni care
pondent). cu n.8 la sută la producţia globală
O La Brănişca a avut loc o „d u­ & Ridicarea calilică rii profesio­ — Din cele 4G sortimente plani­ întruneau ţoale calităţile pentru (le- am şi început să aplicăm o seamă
minică culturală". Dimineaţa a fost nale este permanent în atenţia co­ ficate in 'G4 s—tiu realizat 33. Mare rulaj erau supuşi degradărilor, fi­ de măsuri tehnice si organizatorice
consacrată acţiunilor pentru co­ lectivului de muncă de la Fabrica parte din acestea sînt reunite in )G indcă n-au fost secţionaţi în lungim i menite să sporească, in ansamblu,
pii, s-au audiat basme înregistrate de b irlic din Pctreşti La indicaţia sortimente 'complexe. Trebuie să corespunzătoare. Şii un alt exemplu. productivitatea muncii cu 7.G la sulă
pc discuri şi a fost proiectat un organizaţiei dc partid. în fabrică spun cu în acest domeniu realizări Cu toate că întreprinderea din O- — condiţie holărîtoare în realizare.i
film . au luat dc tu lin d fiinţă noi cursuri bune s-au înregistrat la buşteni si râstic este unitatea care execută vo­ atit a sarcinii globale, cit şi pe sor­
După-niasă a avut loc un jurnal dc ridicare a calificării pc secţii lemn rotund de lăşînoase. buşteni lumul cel mai mare de lemn rotund timente.
vorbit pc tema în g rijirii animale­ dc producţie şi grupe dc specia­ de stejar, lemn de mină din ruşinoa­ în lemn despicat, la lăm pile in ter­ In întreprinderile forestiere, acţiu­
lor şi a lucrărilor cc sc vor exe­ li talc. Fină în prezent au fost or­ se. lemn pentru construcţii, traverse mediare şi în depozitele finale, lo­ nile întreprinse în vederea îm bună­
cuta in tim pul iernii in cooperativa ganizate cursuri dc ridicare a cali­ normale, cherestea rasinoasâ. bina­ tuşi unitatea respectivă s-a prezen­ tă ţirii procesului de producţie au în­
agricolă dc producţie urm at dc lică rii la secţia Icgăloric. grupele le. unde planul a fost depăşit între ceput incă din anul trecut si au fost
programul brigăzii artistice dc agi­ dc specialitate confecţii din liîrtic 3.G—23.3 la sută; nu la fel s-a mun­ tat la slîrsitul anului 1964. cu cele îndreptate, mai ales. spre organiza­
taţie „L a noi in cooperativă" si un (plicuri) si confecţii caiete, la care cit şi pentru producerea buşteni­ mai mari restanţe la sortim entul ce­ rea corespunzătoare a muncii si spre
program dc muzică populară. predau cadre tehnice cu o bună lor de fag. buşteni diverse specii, luloză de fng. Ca o completare, tre ­ aplicarea acelor măsuri care să spo­
In continuare s a deschis festi­ pregătire profesională si cu o bo­ lemn de celuloză, doage de fag pen­ buie să adaug că din această pre­ rească productivitatea, care .să garan­
valul film u lu i pentru sale, etapa tru butoaie de bere. lemn de foc. lucrare rezulta lemnul verde pen­ teze realizarea planului la toate sor­
gată experienţă acumulată in pro­ tru celuloză, t'n ită ţile din Orăştie.
a doua. ducţie. (D. CRISTEA — corespon­ unde procentul de realizări înregis­ timentele. Încă din tim p au fost de­
Q Comitetul pentru cultură şi dent). trat este sub sarcina stabilită iniţial. Haţeg, Petroşani şi chiar Hunedoa­ falcate sarcinile de plan pe anul
ra nu şi-au realizat planul la sorti­
artă din oraşul Hunedoara a trim is £> Conducerea cooperativei meş­ Rezullatele slabe obţinute la anu­ mentul crăcî legale în snop. sorti­ 19G5. pe întreprinderi. sortimente,
duminică la căminele culturale dc teşugăreşti ..Retezatul" din Haţeg mite sortimente n-au fost condiţio­ mergîndu-.se pînă la stabilirea cu e-
la sate un număr dc 20 conferen­ se preocupă indeaproape dc lărgi­ nate numai de cauze obiective (cala­ ment menit să înlocuiască lemnul xactitate a producţiei ce revine fie­
ţiari si două brigăzi ştiinţifice. Con­ rea reţelei u n ită ţilor dc deservire m ităţi naturale), cum se obişnuieşte ele foc. deşi acestora li s-au pus la cărui parchet în parte. Apoi. pentru
ferinţele şi discuţiile au dezbătut a populaţiei Astfel, dc curind au să se spună ta 1 F. Petroşani. Haţeg dispoziţie dispozitive care să Ic u- asigurarea num ărului dc m uncitori
teme din diferite domenii de acti­ fost deschise secţiile: plapum ăric, şi Orăştie. SU naţia am intită se ex­ şure/e m ult munca. necesari, au fost trim işi delegaţi în
vitate : ştiinţă, medicină, tehnică, tapiţerie şi m ărit foto. plică prin neglijenţa conducerilor La neroalizarea unor sortimente regiunile Maramureş. Crisann. A r­
agricultură şi altele (N. ANGE- Dc asemenea, potrivit planului unităţilor, prin neurm ărirea siste­ planificate în bună parte au mai geş, Bacău, Suceava, Ploieşti unde
LESCU — corespondent). de dezvoltare, sc va înfiinţa o sec­ matica a modului cum se realizează contribuit si: nelolosirea la capaci­
Sîmhălă, brigada artistică de ţie dc ccaprnzâric. (N. SliUCHEA sarcinile de plan la anumite pro­ tatea nominală a u tila jelor clin do­ A OARGA Se conturează o nouă hală la Fabrica de produse refractare din Alba
agitaţie a căm inului cultural din — corespondent). duse. Aspectele in lîln ite . nu rareori, tare. ncrealiztirea productivităţii pla­ lulia. Echipa de monlori, condusă de Pascaru Adam, ajutat!I dc ma­
la întreprinderi atestă această a fir­ nificate pe atelaje proprii, slaba or­ (Continuare ln pag. a 3-a) şini puternice, montează fermele ln depozitul de materii prime.