Page 55 - 1965-01

Nr. 81*„
Drumul socialismului Pag. 3

INFORMAŢII DE PARTID Realizarea plaaalal

pe s©rtfi mente — p t SCURTA caracterizare
Se înfăptuiesc «ie mare răspundere

măsurile stabilite In întreprinderile regiunii noa­
(Urmare din pag. I) a lem nului sub formă de trunchiuri stre se găsesc o seamă de oameni
M em brii şi candidaţii dc partid din studieze posibilitatea alim entării rit­ lungi şî catarge la toate întrep rin ­ despre care nu sc poate spune
organizaţia de bază nr. 1 de la so- mice a cazanelor cu apă. s-au făcut recrutările necesare. O derile. in proporţii care variază in ­ că şi-au realizat planul săptămî-
micocsena din Călan. manifestă deo­ B iroul organizaţiei de bază nou parte dintre m uncitori au şi sosit la tre 52—C2 la sută din totalul produc­ nal cu o zi mai devreme, că au
sebit interes faţă de continua îm bu­ ales s-a consultat cu cadrele tehnico- întreprinderi, găsind aici condiţii de ţiei la acest sortim ent. P rintr-o ast­ produs peste plan o anumită can­
nătăţire a in d icilo r de utilizare a ingioereşti din conducerea sectoru­ trai m ult îm bunătăţite cluar faţă de fel de exploatare se valorifică supe­ titate de oţel, cărbune sau altce­
mecanismelor şi buna funcţionare a lui şi a stabilit ca lu liu Munteanu, anul trecut. rio r masa lemnoasă. în sensul că se
acestora. In cadrul adunării de dare şeful secţiei cazane. Doinei Todc- Pentru punerea în valoare a bazi­ 'realizează un indice superior de va că au redus termenele de exe­
de scamă şi alegeri şi in discuţiile rescu, maistru si Ştefan Danciu, fo­ nelor pâduroase înfundate s-au con­ lemn de lucru, se fructifică întregul cuţie ale cutărui obiectiv cu atî-
pui late pe marginea ei. problema bu­ chist. toti comunişti cu multă ex­ struit 152 km de drum uri forestie­ catarg, dînd şi posibilitatea linei mai tea zile. Şi totuşi, astfel de oa­
nei funcţionări a agregatelor a fost perienţă, să studieze aplicarea pro­ re. In felul acesta vom asigura noi bune sortări. Pentru o mai bună meni sînt folositori, prin aportul
tratată pe larg. Comunistul Todcres- punerii făcute in adunarea dc ale­ rezerve dc exploatare. De asemenea, utilizare a fierâstraielor mecanice se Jor reuşind să creeze condiţii op­
-cu Doinei, maistru principal, a ară­ geri. Intr-un tim p scurt, acest colec­ se va lim ita la maxim um proporţia va organiza şi fasonatul „la rînd". time — atunci cînd se achită con­
tat că dc multe m i alimentarea cu tiv a prezentat schiţa unui injector operaţiunilor de transform ări a ca­ Un accent deosebit se va pune şi ştiincios de sarcini — desfăşură­
apă a celor două cazane se face care să asigure alimentarea cu apă targelor de lemn rotund de fag in pe mecanizarea dife rite lo r operaţii. rii ritmice a procesului de pro­
greoi datorită faptului că pompele a cazanelor. Propunerea fiind găsită sortimente de lemn despicat la răm - In scopul reducerii efortului fizic la
de alim entare sint m ult solicitate, bună şi din partea sectorului s-a tre­ piie de sus. Acţiunea respectivă se lucrări cu volum mare de muncă se ducţie. Cine sint aceşlia ? Sini
ceea ce duce la delectarea lor. In cut la aplicarea ei ceea ce a condus întreprinde în vederea antrenării vor folosi o serie de u tilaje de marc tehnicieni şi funcţionari, încadraţi
acest caz celelalte instalaţii din ca­ la elim inarea stagnărilor rin secţia spre depozitele finale a unor canti­ productivitate : tractoare Bolindcr. în diferite posturi administrative
tăţi c it mai mari de catarge în sco­
drul semicocseriei rămîn fără abur. cazane. pul îm bunătăţirii muncii de sortare. pentru înlocuirea parţială a atelaje­ de răspundere
GHEOKGHE N AUM lor se vor folosi instalaţii uşoare ac­
Pentru remedierea acestui neajuns, Paralel cu măsura am intită se va Ca să fie mai sugestiv în a crea
secretar al organizaţiei dc bază ţionate cu cablu, instalaţii Kabel-
comunistul. D. Todercscu a propus nr. 1 sectorul scmicocscrie U V . extinde şi metoda de alegere şi co- jeran pentru încărcat, se va mări nu­ portretele acestor oameni, indis­
să se formeze un colectiv care să Călan jire a lobdelor «pte pentru celuloză mărul cojiloarelor mecanice şi a pensabili oricărei activităţi de
din lemnul de foc, ia r pentru orga­ funicularelor forestiere. In produc­ producţie, fotoreporterul nostru
nizarea mai judicioasă a locurilor de ţie vor fi introduse funiculare Ciu- volunlar, ing. A. Du/a, a imorta­
Propagandiştii-pregătiţi muncă se va extinde şi metoda de cas şi anum iţi suporţi care vor per­ lizat chipurile cîtorva tehnicieni
lucru în brigăzi complexe mari şi
mite funcţionarea funicularelor şl pe
mici cu plata in acord global. P rin ­ trasee curbe, ceea ce pină acum nu de la U.R.U M Petroşani, despre
cît mai temeinic cipalul avantaj rezidă in faptul că s-a făcut. a căror activitate se spune că de­
curge în cele mai bune condi-
se valorifică întreaga masă lemnoasă,
iar exploatarea parchetelor se lich i­ Pină la data actuală s-a făcut şi liuni.
In scopul pregătirii cit mai temei­ economice ce revin U.V. Călan pe dează în termenele stabilite. Toate o redistribuire raţională a parcului
nice a propagandiştilor, cabinetul anul 19G5", iar la Hunedoara, tema: acestea contribuie la o substanţială auto. in funcţie de sarcinile de pro­ In fotografia nr. 1 vi -1 prezen-
de partid din Hunedoara, organi­ „Clasa muncitoare, forţa liolărîtoare creştere a productivităţii muncii. ducţie ce revin fiecărei în tre p rin ­ lăm pe tehnicianul Ştefan Cim-
zează diferite acţiuni instructive. Cu în transformarea societăţii**. Pentru deri. peanu, din cadrul serviciului de
Cu gindul la asigurarea unei ac­
eiteva zile in urmă. spic exemplu, propagandiştii de la cercurile de tip tiv ită ţi ritmice, in trim estrele III şi P rintre alte măsuri precnnizate lansară a comenzilor. Datorită
s-a făcut pregătirea propagandiştilor superior, s-nu prevăzut trei teme : IV ale anului s-au revizuit şi eşa­ pentru creşterea productivităţii m un­ lui, secţiile productive primesc la
care conduc cerourile de studiere a „M orala comunistă. P rofilul moral lonat. încă de pe acum. porţiuni sau cii şi îm bunătăţirea calităţii produc­ timp comenzile pentru execula-
Statutului P.M.R. cursurile de stu­ şi spiritual in socialism", „Sistemul ţiei se numără şi organizarea unor rea tuturor lucrărilor.
diere a problem elor de bază ale po­ mondial a) socialismului. Declaraţia parchete întregi situate in zonele cursuri de ridicare a calificării, caic
litic ii P.M .ll, şi Istoria partidului, P.M.R. despre respectarea p rin ci­ cele mai bune de lucru, in special vor cuprinde 255 mecanizatori. Un om de ba2ă al serviciului
anul 1 şi i i . p iilo r care slau la baza re la ţiilo r pentru exploatarea lem nului de fag. Desigur că acestea sînt doar unele devize este şi tov. losif Ciora (fo­
Propagandiştii dc la cercurile de dintre ţările socialiste" şi „Politica — In scopul creşterii pro­ din măsurile stabilite pentru rea li­ tografia nr. 2). încadrarea în pre­
studiero a Statutului P.M.R. au fost P.M.R. de dezvoltare a artei şi l i ­ ductivităţii muncii ce se va în­ zarea integrală a planului pe sorti­ ţul de deviz este lucrul esenţial
treprinde?
pregătiţi, la tema „Organizaţia de teraturii. Valorificarea critică a mente încredinţat, chestiune de mare de care ţine el deosebit de atent
bază — temelia partidului**, de către moştenirii culturale. Legătura cu via­ — Vom aplica o serie de metode răspundere pentru noi. Prin aplica­ seama. De aceea, rareori se în-
A lexandru Bogdan, lector al cabi­ ţa — izvorul succeselor în creaţia a r­ avansate de exploatare. Ţ inind cont rea lor consecventă, zi de zi. între­ tîmplă să greşească. Şi, în sfîrşit,
netului. Cei caro conduc cursurile de tistică". Asemenen teme care co n tri­ de sarcinile sporite re ne revin la prinderile forestiere din regiunea în fotografia nr. 3 este prezentat
studiere a problem elor de bază ale buie la înarmarea m ultilaterală a sortimentele de fag in stare verde, noastră îşi vor putea realiza în ter­
p o liticii P.M.R., anul II. au audiat propagandiştilor sînt prevăzute n fi se va extinde metoda de exploatare men sarcinile de plan încredinţate. tov. Toma Haţegan, şeful servi­
expunerea „P rin cipiul leninist al expuse şi in viitor. ciului postcalcul. lată şi caracte­
cointeresării m ateriale", expunere In planul său de muncă. Cabinetul rizarea trimisă de corespondentul
făcută de lectorul lonn Macra. P li­ dc partid a inclus şi al le activităţi nostru I. Bcrloti, caracterizare ce
In Expoziţie de invenţii şi inovaţii
ne de conţinut au fost şî lecţiile ţi­ interesante menite să ducă la gene­ corespunde cu părerea unanimă
nute de tovarăşii Ioan Ungur şi Ion ralizarea experienţei pozitive. a tovarăşilor săi de muncă: „Qfec-
Udrea. In continuare s-au organizat luna ianuarie, de pildă, va fi orga­
seminal ii unde au fost dezbătute pro­ nizat un schimb de experienţă pe Sîmbătă, s-a deschis în Capitală cii, la îm bunătăţirea calităţii produ­ tuînd lucrări contabile de bună
blemele legate de temele ce urmează tema „Referate de metodică". în str. Berzei nr. 100 expoziţia de selor, precum şi la obţinerea unor calilate, el reuşeşte să deconteze
a fi discutate in şedinţele de cercuri In scopul cuprinderii A ctivităţilor invenţii şi inovaţii organizată dc M i­ economii in valoare de peste 39 m i­ la timp toate comenzile ce se
şi cursuri. ce se organizează direct de către ca­ nisterul Industriei Uşoare. Sînt pre­
zentate circa 300 piese originale, pro­ lioane lei. execută în uzina noastră".
Pentru generalizarea metodelor binetul dc partid Ia Univei-sitalca (Agerpres)
bune folosite de propagandişti, se serală de m arxism -leninism , la cen­ totipuri in stare de funcţiune, pre­
obişnuieşte ca periodic unii dintre ei trele de instruire, in cercurile uni- cum şi nidchete ale in ve n ţiilo r şi
să facă expuneri de lecţii cu ocazia i ic o te şi in cadrul învăţăm intului inovaţiilor aplicate în u ltim ii trei
şedinţelor de pregătire. U ltim a dală ideologic, s-a întocm it un grafic de ani. O bună parte dintre acestea se
propagandistul Dan Popovici a ex- urm ărire a realizării obiectivelor referă la îm bunătăţirea procedeelor MARCA FABRICII -
jms tema „P olitica P.M.R. de indus­ propuse. de fabricaţie în fila tu ri, ţesătorii, în OBIECTIVUL Nr. t
trializare socialistă a tării'*. Pentru a cunoaşte exact data şi întreprinderile de confecţii şi trico­
In scopul pregătirii m ultilaterale localitatea cind se organizează şe­ 0 CHESTIUNE DE ONOARE
a pi opagandiştilor este prevăzut ca dinţe de discuţii în cerouri şi cursuri, taje, in industria de pielărie, încăl­
lunar să se ţină şi alic expuneri. s-a întocm it un grafic desfăşurător ţăm inte cauciuc, în sectorul sticlei
Pentru propagandiştii de la cercurile al acestor activităţi. In acest fel, şi ceram icii fine. Ne-am obişnuit să găsim în maga­ îndreptat în mod deosebit atenţia elasticitatea necesară şi aceasta du­ mălaie tricotat, cealaltă jum ătate a-
şi cursurile de tip in fe rio r au fost controlul şi îndrumarea prin lucră­ Numai în anul trecut au fost apli­ zine produse tcx-lile frumoase, ele­ com itetul dc partid. N ici o operaţie cea la defecţiuni de tricotaj. „Bobinn- parţine lucrătoarelor care deservesc
to rii cabinetului, prin colectivul ob­
expuse mai multe teme. La centrul cate în întreprinderile industriei u- gante, trainice, in culori plăcute. Şi, de producţie unde se pot produce ju l" işi făcea datoria, dar nu se res­ nceste maşini, m aiştrilor şi a ju to ri­
ştesc de pe lingă cabinet pot fi
de instruire de la Călan, spre exem­ făcute operativ şi cu mai multă efica­ şoare 5.200 inovaţii care au contri­ fie că este vorba de o stolă, un cos­ defecţiuni de bobinare n-a scăpat pecta întocmai tim pul de staţionare lor de maiştri care trebuie să ui mă­
plu, a fost expusă tema „Sarcinile citate. buit Ia creşterea productivităţii mun­ tum, lenjerie sau ciorapi, cum părăto­ analizei exigente a com uniştilor. S-a n fire lo r in camera de condiţionare. rească funcţionarea Ioi* îndeaproape.
rul apreciază în prim ul rînd calita­ constatat că aparatele de la bobi­ Măsura luată de a se respecta întoc­ Tot in această secţie se hotărăşte şi
tea, după aspect sau după eticheta nat nu sînt întotdeauna bine între­ mai tim pul dc „odihnă" a bumba­ soarta produselor finite. Rindul larg
pe care o poartă fiecare produs, după ţinute, că aparatul de parafinam» şi cului. 24 ore, mai ales pentru firele este acela care condiţionează calita­
marca fabricii. Una dintre numeroa­ curăţare a firu lu i nu este corect re­ mcroeri/.ale, în camera de umiditate, tea ciorapului cînd acesta intră la
sele fabrici textile caic s-a făcut glat. S-a mai observat că uneori l i ­ va duce Ja înlăturarea aspririi fire ­ „încheiat". A ici au fost luate măsuri
binecvifVosCutiV tocmai prin calitatea rele sînt scămoşate din cauza bobi­ lor, acestea puţind fi bine preluciAte ca să sc repartizeze egal ochiurile
deosebită a produselor sale este şi nelor de lemn, sau că tricotul apare in fazele următoare de producţie. cînd se pun ciorapii pe maşină. înlă-
Fabrica „Sebeşul" din Sebeş. Eticheta zebrat A fost analizată fiecare de­ Muncitoarele de la bobinaj au în­ turîndu-se astfel încheierea lor de­
prinsă pe ciorapii sau confecţiile pro­ fecţiune şi s-au discutat pe larg ţeles (ă de munca lor depinde cali­ fectuoasă. S-au luat dc asemenea,
duse aici, poartă o ştampilă, ,.C T C ." cauzele. „De munca noastră depinde tatea produselor finite, că „firu l bine măsuri de fixare corectă a aparate­
semn că inainte de a fi- trim ise ma­ lotul, in prim ul rînd calitatea. Ma­ bobinat e pe jumătate tricotat" şi de lor de tăiere, iar la ciorapii de relon
gazinelor produsele au trecut un e- şinile nc execută prom pt comenzile, aceea aplică in<ă din prim ele zile să se respecte întocmai tensionarea
xamen exigent de calitate. dar aceste maşini trebuie să Iie bine ale anului măsurile prevăzute în pla­ uniform ă a fire lo r pentru a se reali­
întreţinute şi m inuite cu pricepere" nul M.T.O. za cusătura uniform ă a ciorapului.
Dar, pină la aplicarea ştampilei
care exprim ă lapidar grija întregului spunea tovarăşa M ana Băcilă — se­ La rem aiat şi finisat totul depinde
colectiv pentru ca exigenţa cumpă­ cretara' com itetului de partid. Cau­ de muncitoare, de calificarea lor. De
ră to rilo r să fie pe deplin satisfăcută, zele fiind cunoscute, s-a putut ac­ Atenţie la rîndul larg aceea, trim estrial aici vor avea loc
produsul ciorapi sau tricotaj parcur­ ţiona direct asupra lor. S-a luat mă­ cursuri de reinslruirc, menite să
ge un drum lung. Pe acest diurn îşi sura ca magazia de m ărfuri să ur­ Acest „rînd larg" cum este num it ducă la ridicarea ca lifică rii lor pro­
înmănunchiază eforturile fiecare lu­ mărească livrarea bumbacului din a- ultim ul rînd dc ochiuri pe care le fesionale. Specializarea lucrătoarelor
crătoare. începind de la kobinaj şi cclaşi lot pentru a sc evita ameste­ face maşina circulară după caic cio­ pe articole, — prevedere a planului
pînă la finisat sau vopsitorie. intr-o carea firelor şi deci zebrarea trico­ rapul trece la „încheiat" le-a făcut M .TO . — va avea ca rezultat îm bu­
preocupare comună — calitatea pro­ tajelor Pentru ca fii ele să nu mai multe necazuri lucrătoarelor. Dată nătăţirea rem aiajului.
duselor. apară scămoşate şi pentru a sc înlă­ nu este corect executat, ciorapul se Ca şi la ciorapi, şi lucrătorii de la
tura agăţările şi rupturile s-a pro­ pune greu pe maşina de încheiat, tricotaje si vopsi torie au pus cali­
pus ca toate bobinele din lemn să apar ochiuri ineîlcitc, ridicate peste tatea produselor pe prim ul plan. Re­
„Un fir bine bobinat fie înlocuite cu bobine de mate­ 3-4 i înduri. Toate acestea influenţea­ glarea corectă a maşinii, înlocuirea
ria! plastic. Calitatea firu lu i depin­
de insă în mare măsură de felul cum ză direct asupra ca lităţii ciorapilor. sistemului de uscare prin alienare
(sistem care deformează stofele) cu
a
Cauza este necuiăţarea Ja tim p
e pe jumătate tricotat" funcţionează maşinile, cum sînt re­ maşinilor. Graficele întocmite in a- uscarea mecanică, calandrarcn corec­
glate organele de prelucrare a firu ­ cest,sens dau posibilitatea u rm ă ririi ta a stofelor la vopsi torie, respecta­
M axim a s-a născut din practica lui. Pe Jîngă muncitoarele (are lu­ operative a felului cum sînt între­ rea param etrilor şi reţetelor de vop­
zilnică de producţie a lucrătoarelor crează direct la maşină, funcţionarea ţinute maşinile. Muncitoarele din sit cit şi a cantităţii de produse in tro ­
de la „Sebeşul". Şi nu este lipsită de m aşinilor în cele mai bune condiţii
secţiA maşini circulare, ca şi cele de duse Ia vopsit, sint doar cîtcva din
adevăr pentru că, dacă firu l este va fi urm ărită de m aiştrii cărora le-au la tricotaje şi confecţii se străduiesc măsurile care au fost luate pentru ca
bine bobinat, la tricotat sînt evitate fost repartizate zone (le deservire. să întreţină în bune condiţiuni maşi­
defecţiunile, nu se mai rup firele, atunci cînd ciorapii şi tricotajele se
sînt elim inate o pririle accidentale Uneori s-a constatat că la maşinile nile la care lucrează. Uneori se în- vor opri Ja masa controlorilor de
Echipa condusă de Gheorqhe Lupea sc numără printre cele roal_ bune echipe dc la mina Brădlşor, E. M. care duc Ia defecte d ^tric o ta je . De circulare firele se rup destul dc des. lîm plâ însă ca. din neatenţie, rindul calitate, aceştia să nu ezite, ştam pila
Barza. Această echipă obţine depăşiri de plan intre 15 şl 18 la sulă. aceea, asupra secţiei " o b in a j şi-a Cauza ? F iru l era aspru, ii lipsea să scape, să iasă larg. Se cere aten­ „C.T.C * fiin d aplicată cu deplină si­
ţie, multă atenţie la rîndul larg. Dacă guranţă.
liru l este bine bobinat şi, deci pe ju -
La Valetla arc o fizionomie pro­
IA RĂSCRUCEA M E P 1TE R A K E I prie cu casele sale din piatiă de cu­
loare gălbuie ca şi solul stincos cu
în pantă, altele sub form ă de scări
■ ■■■■■■ | -------——— -■ ■ — r« ^ — — — —— «— ■ m — <1 ^ — ■ străzile sale înguste, asfaltate, unele
(cîieodată cu sule de trepte), cu cir­
Nu departe de Sîcilio, în inim a maltezii speră să construiască vase şantierele şî docurile construite în lelalte insule. Gozo arc şi o anumită culaţia m aşinilor pe stingă, eu fir ­
mele şi numele străzilor scrise în
M editeranei, se află una din cele dc d iferite tonaje, pentru a spori secolul trecut de Anglia — înţelegi valoare economică (aici se află şi engleză, cu magazine cu m ărfuri de
mai singulare aşezări, Malta, ce cu­ numărul m uncitorilor in această ra­ mai bine de ce MalLa a fost de 100 unele fabrici de conserve). provenienţă tot englezească.
prinde în afară de insula cu acelaşi mură. La şantierele navale din M al­ de ani cea mai puternică bază navală In ce priveşte capitala insulei —
nume, nvind o suprafaţă de 247 k i­ ta lucrează in momentul de faţă pes­ a A ngliei în M edîterana... Malta a re­ La Valetla — aceasta poartă am­ Din La Valetla poţi ajunge uşor
lom etri pătraţi, si insulele Gozo, în- te 3.000 de muncitori. zistat eroic bombardamentelor barba­ prenta dominaţiei de 2C8 de ani in orice punct al insulei. Satele mal­
.siimînd 08 kilom etri pătraţi, Comi- In oraşul La Valetla, capitala re ale aviatici italo-germanc intre a cavalerilor ioaniţi, caic după alun­ teze, aşezate la mică distanţă unul
no de numai 1.5 kilom etri pătraţi, Maltei, am fost surpi îas să aud vor­ 1940— 1942, care au cauzat mari dis­ garea lor din Rliodos, s-au instalat de altul îţî oferă acelaşi aspect n!
precum şi trei insuliţe nelocuite ln bind u-se o limbă asemănătoare cu trugeri. Din Malta, aviaţia şî marina aci in 1530. A fost dominaţia stră i­ dominaţiei pietrei : case. biserici şi
Malta, caro pare o adevărată for­ araba, (scrisă însă cu litere latine) britanică au dat în partea a doua a nă cea mai lungă, dar nu şi cea mai chiar garduri din piatră în ju ru l
tăreaţă medievală plutitoare, trăiesc şi presărată cu cuvinte italieneşti şi războiului lo vitu ri puternice puterilor uşoară pentru maltezi. Oraşul a fost ogoarelor m ici. pentru a apăra re­
astăzi circa 330.000 de locuitori, den­ englezeşti Do fapt maltezii de azi. axei Azi in portul La Valctta staţio­ în fiin ţa t de La Valetla, căpetenia colta. smulsă păm întului uscat. Doar
un tio interm ediar între europenii nează vase m ilitare britanice. în M al­ o treim e din pămîntul cultivat apar­
sitatea populaţiei fiind aici cea mai cavalerilor (giand maşter), după ţine ţăranilor, care îl lucrează în
ridicată din lume, 2 700 pe milă pă­ m eridionali si arabi, işi trag obirsia ta se află cartierul general al coman­ respingerea marelui asediu otoman cea mai mare parte cu plugul vechi
trată Economia M altei a depins pînă din fenicieni, prim ii navigatori care damentului N A T.O. din Mediierana. în 15G5. M altezii îşi amintesc şi co­ de lemn. In satele malteze te im pre­
de curind de instalaţiile m ilitare b ri­ memorează şi azi respingerea mare­ sionează curăţenia, asemănarea lor
tanice din insulă. In u ltim ii ani, gu­ lui asediu (este stabilită şi o sărbă­ cu satele arăbeşti, masivitatea con­
vernul maltez a întreprins eforturi toare naţională in acest sens). In strucţiilor.
pentru transform area economiei şi IMPRESII DIN MALTA centrul oraşului este ridicat un mo­
In Malta s-au ridicat după război
adaptarea ei la cerinţele actuale, la nument închinat acestui eveniment. noi aşezări. S tilul arhitectonic local
dezvoltarea industriei (există in spe­ M altezii au cunoscut şi cel de al doi­ se caracterizează prin îmbinarea sti­
cial ram uri ale industriei uşoare şi an valorificat numeroasele porturi Cu ţoală strategia modernă, Malta nu lea mare asediu din 1940— 1942, dc lului arhitectonic medieval cu cel
şantiere navale), la dezvoltarea tu­ naturale cc le oferă Malta. Si limba şi-a pierdui încă complet importanţa (are foarte m ulţi isi amintesc, u r­ modern. Peste tot întîlneşti monu­
rism ului (deoarece M alta oferă locuri mele lui fiin d vizibile şi astăzi.
tot din feniciană şi cartaginez;» se ei m ilitară. In luna septembrie 1904 mente interesante, cu locuri turis­
turistice interesante), la diversifica­
trage. Malta a devenit un siat independent, ln vremea cavalerilor s-au con­ tice. grote preistorice, plaje. Străzile
rea economiei. După prim ul plan de La Valelta. capitala adm inistra­ în baza constituţiei elaborate de gu­ struit faimoasele fo rtific a ţii care au înguste ale oraşelor forfotesc de lu ­
cinci ani, care a dat unele rezultate, tivă a insulei, prin arhitectonica ei vernul maltez şi aprobate de Anglia. făcut din Malta o cetate inexpugna­ me, cele de m arinari în uniform ele
în prezent se elaborează cel dc-nl originală şi prin monumentele sale Noua constituţie nu a în tru n it insă bilă. Tot de atunci datează si marile lor albe invadează uneori străzile, în
doileA plan, al cărui scop este toc­ singulare, este o vitrină a istorici a- sprijinul absolut al populaţiei la re­ palate denumite „auberges*4. Aici căutare de distracţii, mai ales seara
mai schimbarea p ro filu lu i economiei cestuî mîc popor tare a cunoscut ferendumul din mai trecut. Opoziţia .stăteau cavalerii ioaniţi îm părţiţi cind încetează dogoarea soarelui Pe
dc pină acum, in sensul arătat. M al­ tim p de 29 secole peste zece slăpî- cca mai puternică a fost manifestată după naţiunile din care proveneau. aceleaşi străduţe poţi vedea uneori
ta are nevoie însă de investiţii de nitori. Din cauza poziţiei sale stra­ de partidul laburist, care a cerut ca Astăzi, aceste palate de o construc­ şi dem onstraţii muncitoreşti pentru
capitaluri, de ajutor extern. Maltezii tegice deosebite. Malta a interesat noua constituţie să cuprindă garan­ ţie originală, purlînd încă blazou- condiţii mai bunc.de viaţă, contra şo­
ou încă probleme acute ca şomajul întotdeauna puterile m aritim e in ţii suplimentare pentru apărarea nele cavalerilor la intrare, si păsirind
şi mai ales emigraţia. Actualul gu­ special : romani, cartaginezi, bizan­ drepturilor fundamentale ale omu­ patina vrem ii, servesc de reşedinţă m ajului şi emigraţiei, contra baze­
vern al lui Borg O liviei-. liderul tini. arabi normanzi, aragonezi, cas- lui, precum şi o clauză care să pre­ in s titu ţiilo r oficiale. lor m ilitare străine, pentru pace.
partidului naţionalist, sprijină em i­ tilien i, ta va le rii ioaniţi (un ordin vadă îngrădirea puterii politice a b i­ O caracteristică a Maltei cslc si Micul popor maltez înţelege să-si
graţia mai ales in ţări ca Australia m ilita r şi religios, ai cărui membri sericii catolice, caic este încă foarte numărul neobişnuit de mare de b i­ consolideze calea independenţei pe
şi Canada. Anual pleacă din ţară au fost izgoniţi din Rliodos de oto­ influentă aici. serici catolice, adevărate catedrale
m ii de maltezi, oameni tineri, m ulţi mani), apoi francezii ; după 1800, Peisajul maltez, caracterizat dc do­ in ce priveşte construcţia si deco­ care păşeşte de cîteva luni. M altezii
avînd o bună calificare. Actualele Malta a devenii o colonie britanică. minaţia absolută a pietrei si soare­ raţia interioară foarte bogată Ele pe (are i-am cunoscut mi-au dez­
planuri urmăresc crearea de noi ra­ Văz.înd La Valetla. care |i se înfă­ lui şi lipsit în general dc arbori, sînt impunătoare şi în salul maltez, văluit calităţile acestui popor cate
m uri industriale care să poată reţine ţişează ra o fortăreaţă de piatră cu păduri, rîuri. m unţi, ic deprimă prin unde preotul catolic este încă auto­ a rezistat de-a lungul veacurilor ati-
în ţară potenţialul muncitoresc mal­ falezele sale siincoa.se înalte, cu for­ această monotonie a lui. Insula Gozo ritatea een mai influentă In Malta tor vicisitud ini : oameni prietenoşi,
tez. A daptiiul vechile şantiere şi tific a ţii medievale impresionante, re oferă un aspect mai colorat, avind vezi pretutindeni pe străzi, in auto­ Coman Sova cslc una din muncitoarele care se află mereu in /m u ­
(locuri navale la cerinţele civile s| apără porturile — mai ales marele o vegetaţie care atrage nu numai buze. semnele exterioare ale bise­ activi, ospitalieri. ica întrecerii ce sc desjdşoaid în sccfia „maşini circulare" a Fabricii
modernîzîfld instalaţiile portuare, port (Giand Harbour). unde se află pe turişti, dar şi pe m altezii din ce­ ricii : icoane, stalui ale sfin ţilo r ş.a. A L G llliO liG lIIU ,:Sebeşur din Sebeş. F o to: V. ONOIU