Page 56 - 1965-01
P. 56
Drumul socialismului Nr. J1Î7
Fag. I
fii lil-lea FestivaI internaţiona[al filmului de la Delhi
Premiera filmului romînesc
„ Neamul Şoimăreştilor“
DELHI 18 (Agerpres). succes. Presa Indiană a scris comen
In cadrul celui de-al IlM ea Festival tarii elogioase despre „Neamul Şol*
internaţional al film ului dc la Delhi, mărcşlilor". Filmul va continua să ru
leze la cinematograful „R ivo li", din
In sala „Vibyan Bhavan" a avut loc
Delegaţia R. P. Romîne Saigon: Poziţia Greciei premiera film ului rominesc „Neamul Delhi 'k
^oimureşlilor**. La premieră au par
Preşedintele Indiei dr. Radhakrlsh-
a sosit la Varşovia REMANIERE gerpres, C. Alexandroaie transm ite: exprim at nemulţum irea faţă de con ticipat personalităţi ale vieţii politice nan, a oferit o recepţie In cinstea
A TE N A 18 — Corespondentul A -
şl culturale din India, membri ai cor
participanţilor la Festivalul Interna
GUVERNAMENTALA
pului diplomatic, un numeros public.
ţinutul comunicatului, scriind: „G u
Presa ateniană consacră numeroa
basadorul R.P Romîne la Delhi.
drul recepţiei preşedintele Indici s-a
se comentarii poziţiei guvernului vernul a anunţat că problema p a rti A fost dc fată Aurel Ardeleanu, am ţional al film ului de la Delhi. In ca
cipării Greciei la F.N.M. nu a con
VARŞO VIA 18 Corespondentul Agerpres, Gh. Gheorghiţâ transmite: SAIGON 18 (Agerprcs). — Directorul Festivalului internaţional întreţinut cu membrii delegaţiei do
Luni dimineaţă a sosit la Varşovia delegaţia R P. Romîne, condusă întâlnirile frecvente din ultim ele grec faţă de fo iţa nucleară m u ltila semnat vreo evoluţie in plus faţă al film ului din capitala Indiei, P. C. cineaşti romîni, inlercsîndu-se do
de tovarăşul Gheorghe Ghcorghiu-Dej, care va participa la şedinţa Corni- zile între şefii m ilita ri sud-vielna- terală. de acordul dat în principiu de a lua Bhagat, a rostit un cuvîut de salut. dezvoltarea culturii şl artei !n R.P.
tetului Politic Consultativ al slalclor participante la Tratatul de ia Varşovia. mezi erau apreciate de observatorii „Retragerea Turciei din foiţa nu parte la studierea problemei, fără A răspuns Mihnca Ghcorghiu, condu Romină şi a transmis un salut cor
La sosirea In gara centrală din Varşovia, delegaţia R P Romîne a fost politici din Saigon ca un preludiu al cleară m ultilaterală, (care de altfel a fi asumat vreun angajament a- cătorul delegaţiei cineaşlilor romîni. dial oamenilor de artă din ţara noa
Sntîmpinată de tovarăşii W ladyslaw Gomulka, prim-secrelar al C.C. al unei „noi ofensive a generalilor". Si nici nu există) constituie un aver supra esenţei chestiunii. Dacă comu Filmul s-a bucurat de un deosebit stră
P.M.U.P, Jozef Cyrankicwicz, preşedintele Consiliului de M iniştri, Marian într-adevâr. în dimineaţa zilei de 18 tisment adresat Occidentului, în sen nicatul ar fi conţinut numai acest
Spyhalski, mareşal al Poloniei, m inistrul apărării, Adara Rapackl, ministrul ianuarie, şeful statului a semnat un sul că Turcia poate urma o politică paragraf era posibil ca el să fi tre
alacerilor externe şi alte persoane oficiale. decret de remaniere a guvernului mai elastică, scrie ziarul „E leflhc- cut necomentat. Din păcate însă (a-
ceastâ frază reflectă deci
regretul
Cu acelaşi tren au sosit tovarăşii Eugenîusz Szyr membru at Biroului Trang Vang Huong. In urma acestei r ia \ Gestul Turciei, după m ărturisi grupărilor de dreapta — N.R.), do
Politic al C.C. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliului de M iniştri, Gheor rem anieri, doi dintre deţinătorii por rea W ashingtonului, creează un mo cumentul are două paragrafe: unul
ghe Diaconescu, ambasador al R P. Romîne în RP. Polonă, şi general- to fo liilo r m inisteriale au părăsit gu ment psihologic pentru coaliţia oc în care se subliniază că hotărîrea
maior Ion Oprenea, ataşat m ilitar al R.P. Romîne, care au inlîm pinat de vernul. in trln d în schimb cinci noi cidentală". guvernului turc nu influenţează po
legaţia romină la frontiera dintre R S. Cehoslovacă şi R.P. Polonă. m iniştri, dintre care patru sînt ge Pare-se că „m omentul psihologic* litica externă greacă şi al doilea pa
Pe peron au fost de faţă membrii Ambasadei R.P. Romîne. nerali. Şeful guvernului a rămas tot s-a agravat şi mai m ult după preci ragraf, care relevă câ în urma re
Tran Vang Huong, dar cel patru ge zarea guvernului grec a poziţiei sale centelor propuneri engleze şi opozi
★ nerali noi introduşi în guvern deţin faţă de această forţă. Deşi Grecia nu ţiei radicale a Franţei, problema
acum posturile cheie. Agenţia France a spus un nu categoric F.N.M., to
VARŞOVIA 18 (Agerpres). — condusă de W alter Ulbricht, R.P. Un tuşi cercurile politice, diplom atice F.N M. nu a făcut nici un progres. A -
După cum anunţă agenţia P.A.P., în gare, condusă de Janos Kadar, U.R.S.S., Presse. comenlînd noîleschim bâi i din şi presa din Atena apreciază comu ceasta înseamnă că Grecia este si
capitala R.P. Polone au mai sosit, în frunte cu L. I. Brejnov şi A. N. cabinetul Tran Vang Huong, apre nicatul guvernului ca o schimbare gură câ planul de creare a acestor
pentru a participa la şedinţa Comite Kosîghin. ciază că „arm ata sud-vietnamezâ îşi a poziţiei faţă de această forţă. Zia forţe nu va fi aplicat".
tului Politic Consultativ al statelor A sosit, de asemenea, la Varşovia menţine rolul de a rb itru suprem în rul de dreapta, „K athim erini", şi-a Ziarul „A vg h i" subliniază că „este
participante la Tratatul de la Varşovia A. A. Grcciko, comandantul suprem destinele tă rii". pozitiv faptul că guvernul a înţeles
delegaţiile: R.P Bulgaria, condusă de al forţelor armate unite ale statelor că după refuzul Turciei de a p a rti
Totîor Jivkov, R.S. Cehoslovace, con participante la Tratatul de la V ar cipa la aceste forţe, Grecia ar fi
dusă de A. Novotny, R.D. Germane, şovia. Presa franceză despre intilnirea constituit o excepţie flagrantă, fiind
singura ţară m ită. care ar fi accep
VIZITA TOVARĂŞULUI Erhard — de Gaulie cleare, sacrificîndu-şi interesele na
tat să contribuie Ia planurile nu
ţionale. Declaraţia guvernamentală,
continuă ziarul, care arată că Grecia,
PARIS 18 (Agerpres). Ziarul „ l’Aurore* scrie la rindul în esenţă, nu s-a angajat să parti
Presa franceză de luni consacră său că, deşi vest-germanii au accep cipe la aceste forţe, este interpre
NEW D ELH I 18 (Agerpres). — nuolâ de C00 000 tone. Huma.vun Ka- numeroase com entarii în tîln irii pe tat teza lui dc Gaulie privind o tată de opinia publică greacă numai
Zilele trecute a avut loc festivita bir m inistrul petrolului şi chimiei al care o vor avea m arţi şi miercuri" comunitate politică a Europei p a trii ca insemnînd că guvernul va reexa
tea inaugurării rafinăriei de la Ba- Indiei a salutat prezenţa la festivi la Rambouillet. în apropierea P ari lor. ei considera drept piatră unghiu mina poziţia sa faţă de această pro
rauni, a doua rafinărie indiană din tate a oaspeţilor romîni. sului, cancelarul vest-german. Lud- lara a politicii lor alianţa atlantică blemă pe baza datelor noi şi ţinind
sectorul de stat, construită de către In cuvintarea sa. M ihail Flo wig Erhard cu generalul de Gaulie. care să se sprijine pe forţa nucleară seama de interesul naţional. Aces
specialişti indieni, sovietici şi romîni. rescu a a m intit între altele că In legătură cu aceasta, ziarul „La americană. De aceea, subliniază zia ta este unul din momentele in care
Au fost de faţă M ihail Florescu. m i colaborarea romîno-dndiană in do Nation" se întreabă dacă întîlnirea rul. Erhard va căuta să convingă pe ţările mici sînt chemate şi au posi
nistrul industriei petrolului şi chim i meniul industriei de petrol a va fi rodnică, deoarece in preajma interlocutorii săi francezi că retrage bilitate să joace un rol eficace pen-
ei al R.P. Romîne. şeful delegaţiei început încă din 1957, tin d a fost aniversării a doi ani de la semnarea rea fo iţe lo r armate americane de pe Iru zădărnicirea unor planuri catas
romîne invitate cu p rile ju l acestui e- forată la Jawalamulchi prima sondă tratatului franco-vest-german a continentul european ar fi imposi trofale".
veniment, Aurel Ardeleanu, ambasa din sectorul de stat al Indiei cu o rămas încă un drum greu de străbă bilă.
dorul R.P. Romîne la New Delhi. ofi instalaţie de foraj livrată din R.P. tut în ce priveşte rezolvarea proble Ziarul ..l'Hum anilc* se întreabă L. Pearson
cia lită ţi indiene, specialişti rom îni, Romînă şi deservită de o echipă fo r melor care separă cele două ţări dacă Erhard speră să obţină asenti
sovietici şi indieni care au participat mată din specialişti indieni si ro- vest-europene. mentul lui de Gaulie la fo iţa m u lti
la construcţia rafinăriei. In cuvînta- mini. Pînă în prezent au fost livrate Ziarul subliniază că. pînă în pre laterală. nrătînd ru noi cedări fată s-a înapoiat
rea de deschidere rostită dc Kashyap. Indici numeroase instalaţii de foraj zent, nu a fost rezolvată nici proble de am biţiile atomice ale Bonnului
directorul companiei de stat ..Indian romîneşti şi an fost trim işi peste ma Pieţei c omune agricole, nici c ca ar crea în Europa (occidentală) o si la Ottawa
Oii Refinorv", s-a subliniat aportul o sulă dr specialişti romîni Rezul a forţelor nucleare m ultilaterale. In tuaţie gravă, periculoasă pentru
R.P. Romîne la dezvoltarea indus tatele obţinute pînă in prezent întă ce priveşte forţa nucleară a N A T O , Franţa. O adevărată prietenie fran O TTAW A 18 (Agerpres) —
trie i petroliere indiene prin con resc convingerea câ există încă largi dacă pentru moment problema co-vest-germană. continuă ziarul, nu Prim ul m inistru al Canadei. Lester
strucţia în 1962 a rafinăriei de la posibilităţi pentru dezvoltarea conti pare aminală. ea nu a fost totuşi este de conceput derît pe cu tntul Pearson. s-a înapoiat la Ottawa,
Gauhati cu o capacitate anuală dc nuă a re la ţiilo r dc prietenie si cola scoasă de pe ordinea dc zi. „La Na alte baze. Ea nu poale să se dez după vizita făcută în Statele Unite,
750.000 tone, precum şi prin construi borare tehnică şi economică între tion" este de părere că Germania volte derît ca o politică cc-şi propu unde a avut convorbiri cu preşedin
R.P. Romină şi Republica India, pe occidentală asociindu-se forţei nu
rea la rafinăria Barauni a unei in cleare m ultilaterale, riscă. printre ne ca scop nu agravarea încordării tele Johnson. Intr-o declaraţie făcu
baza egalităţii şi avantajului reci tă la sosire, el a spus că noul acord
stalaţii de solven-lare a petrolului cu altele, să renunţe pentru totdeauna intre rele două Germanii sau între
proc. în interesul ţă rilo r noastre şl americano-canadian prin care sînt
bioxid de sulf, avind o capacitate a- a! păcii în lume. la colaborarea franco-vest-germană. ţările N.A.T.O. si rele ale Tratatului
lucru considerat de ziar drept „c- de la Varşovia, ci. dim potrivă, pe desfiinţate tarifele vamale la majo
senţial pentru construirea unei Eu c onsolidarea d e stin d e rii şi progresu ritatea tip u rilo r de automobile ar pu
Problema congoleză intră rope (occidentale) unite". lui dezarmării. tea fi extins şi asupra altor bunuri li. P. CHINEZĂ: — Activitate
acordul
industriale. întrebat dacă
realizat poate fi considerat drept un Ştiinţifică populară fu districtul De
într-o nouă fază „Londra este sceptică în legătură prim-pas spre crearea unei Pieţe co industrial din Sanhai.
mune in America de nord, Pearson
La Societatea de ştiinţă si teh
a răspuns că acesta trebuie să fie nologie Hongkow sînt organizate pretutindeni
LE O P O LD V ILLE 18 (Agerpres)— făcută unui corespondent al agentic-î mai întîî studiat, dar s-ar putea do cursuri speciale de tehnică nouă,
Numeroase cercuri politice şi dc France Presse, Adoula a subliniat că cu vizita Iui Erhard“ vedi folositor in direcţia unei ase predate de experţi din diferite
presă africane împărtăşesc ideen ca el nu este „un mediator, ci o parte*1 menea idei. domenii. i + PUTERNICE FUR TUN I
„problem a congoleză intră inlr-o in conflictul politie ce se anunţă a BONN 18 (Agerpres). — nimic din caracterul naţional al pla Prim ul m inistru a declarat că a IN FOTO: Aspect din timpul _ IN A N G LIA
nouă fază*. Evenimentele care au izbucni în cercurile pretendente )a „Londra este sceptică in legătură n u rilo r ei de apărare şi din hotări- discutat cu preşedintele Johnson o unei conferinţe ştiinţifice predate ~ Agenţia France Prcssc transm i
condiţionat această apreciere sînt putere din Leopoldville. cu vizita lui Erhard" se intitulează rea sa de a dispune singură de ar serie de probleme bilaterale, precum de ingineiMl Yen Hon-ming de te că In Anglia s-au înregistrat du
călătoria la Bruxelles a fostului pre Totodată, in presa ţă rilo r africane o corespondenţă din capitala brita- mele ei. In concepţia lui de Gaulie şi unele probleme ale situaţiei inter minică cele mai puternice fu rtu n i
mier, C yrille Adoula şi întrunirea au apărut in ultim ele zile materiale i niră a ziarului „Suddeutschc Zci- nu se vede pentru Republica Fede naţionale. El a apreciat aceste con la Institutul de cercetări pentru din ultimii 12 ani Vinturi puter
din localitatea Mbala a şefilor de în care prem ierul congolez este acu lung~ in (are se spune: rală alt rol decît cel al unui aliat vorbiri drept cele mai complete pe strung. nice s-au abătut îndeosebi asupra
state din Tanzania, Uganda şi Ke zat foarte categoric dc faptul că Deşi numai spectatoare. Londra înarm at cu arme convenţionale. care le-a avut vreodată. regiunilor din sudul Angliei, co
nya. prin acţiunile sale a creat un focar urmăreşte cu interes întîlnirea d in mitatului Dorset şi Cornouaillcs,
Intr-o declaraţie făcută la Roma de încordare periculos in Africa. Pu tre preşedintele de Gaulie şi cance , - v - . - . - 1 unde uneori viteza lor a atins 100
C yrille Adoula menţiona că „planul blicaţia ghaneză „Sunday Nation** larul Erhard. Pe de o parte la Lon km. pe oră.
său de reconciliere Sn Congo, care arată in numărul său din 17 ianua dra nimeni rui se întristează că pro Furtunile au provocat numeroa
îl exclude pe Chombe" din activita rie că „numeroase state africane nu iectul foiţei nucleare m ultilaterale se pagube răslurnind maşini, dez-
tea guvernamentală, a fost p rim it n i vor mni recunoaşte regimnt dc la a eşuat în faţa rezistenţei lui de rădăcinînd arbori şi puulnd in
interes de m inistrul afacerilor exter Leopoldville*1, deoarece prim ul mi- Gaulie şi câ la Rambouillet va fi pericol navele. Şalupa franceză
ne al Belgiei, Paul Henri Spualc Po nistm Mnisc Chombe „continuă să probabil pus in mod de finitiv la ar „ Adamastor“ din Concarneau a
triv it declaraţiei luî Adoula. Spaa!< a ignoreze apelul O U A. de a evacua hivă. Pc de altă parte, se bănuieşte fost declarată dispărută. Cargoul
spus că „va studia planul in amă mercenarii şi de a duce tratative cu că la convorbiri şi alte „soluţii a- norvegian „Nordvad". dc 5.100 to
nunţime". Ceva mai mult. oficiosul foitele naţionaliste'*. Ziarul subliniR- tlantire* ale problemei nucleare din ne. a lansat prin radio apleuri de
„A l-A h ra m * din R A U . consideră că ■/.ă că şefii de state din Tanzania, U- N.A.T.O. ca de pildă cea propusă de SOS deoarece una dintre maşinile
întrevederea dintre Adoula şi Spaalc gnnda şi Kenya au fost impresio Marea Britanie. vor fi „îngropate* cargoului a rămas în pană si cl
ar fi p rivită cu simpatic de preşedin naţi de sinceritatea lui Gbenye (şe se afla in derivă la nonă mile
tele congolez Kasnvubu. ceea ce pre ful guvernului foi ţelor patriotice din încă înainte de a fi supuse unei dis in larg. Mai multe vase de pescuit
supune în orice caz o răcire a rela Congo — N.R.) şi că în prezent sînt cuţii serioase. au venit imediat in ajutorul car
ţiilo r. dacă nu o ruptură între el şi simptome că „soarele lui Gbenye va Diplom aţia britanică pare să con goului, In ciuda unei mări dezlăn
prem ierul Chombe. Intr-o declaraţie răsări**. sidere câ Franţa nu vrea să schimbe ţuite. In portul Dover un mic
vas de pescuit s-a răsturnat.
In Scoţia şl în comitatele din
nordul Angliei au căzut zăpezi a-
150 spitale. G reviştii au anunţat Un comunicat dat pub licităţii de bundeutc
că vor continua mişcarea lor re cartierul genera] al forţelor rega + T R A F IC U L CU STUPEFIANTE
vendicativă pină cînd vor fl sa liste. face cunoscută „ruperea defi ESTE „IN S P A IM IN T A T O R "
tisfăcute in înlrcgim c cererile lor nitivă a arm istiţiului încheiat în DE MARE
cu privire Ia mărirea salariilor. octombrie, la E rkit, intre cele două In raportul anual înaintat Con
CARACI — In legătură cu mor părţi*. siliului economic si social al O.N.U .,
talitatea infantilă foarte ridicată CAIRO. — In capitala egipteană Comitetul Central permanent al.
în Pakistan, ziarul ,,I)oon*', care îşi desfăşoară lucrările Com itetul opiumului, organism specializat al
BAGDAD. — rrim u l rrtinistru nl
Ira ku lu i, generalul Taher Ynhia, apare Ia Caraci, informează că a- dc pregătire al celui de-al doilea O .N .U arată câ traficul ilicit dc
mial
în
ţară
mor
aproxim ativ
a anunţat duminică, in cadrul li Congres nfro-asiatic al femeilor, stupefiante este încă ,,înspăimintâ-
nei conferinţe dc piesă, noul plan 400.000 copii, inr la fiecare 1.000 dc care urmează să aibă loc la Alger tor" de mare în ciuda intenselor
de cinci ani dc dezvoltare economică noi născuţi sc înregistrează peste in luna aprilie. La şedinţa Comi acţiuni ale unor organisme ' naţio
a ţă rii, pc perioada 1065-1069, care 110 decese tetului de pregătire la care p a rti nale şi internaţionale in lupta îm
se cifrează Ia .suma de 820 m ilioa Kcferindu-se la cauzele acestei cipă reprezentantele a 24 de ţări, potriva acestui trafic. >
ne dinari. situaţii, ziarul arată că in Pakis sc examinează ordinea de zi a Con Referindu-sc la cultivarea ilc-_
tan există cu totul 1 000 dc centre gresului de la Alger. (jală de mac, raportul menţionează
P rim ul m inistru a declarat to t
odată că scopul planului pe cinci medicale destinate ocrotirii mamei Preşedinta Com itetului de pre că cantitatea dc opium obţinută
ani este creşterea venitului naţio şi copilului. „N evoile de ocrotire gătire a fost aleasă Karim a El pe an in Asia de sud-est se cifrea
nal cu 8 la sută anual. In ve stiţii a sănătăţii populaţiei reclamă spo Said, deputată în Adunarea Na ză la 1000 tone, iar cea din llinna-
le de capital se vor baza, în spe rirea num ărului acestor centre dc ţională a R.A.U. nia la .700-400 tone.
cel puţin nouă o ri“ — scrie ziarul
cial, pe beneficiile ce se vor obţi pakistanez. W ASHINGTON. — Preşedintele Comitetul cere Consiliului eco
ne din rcdevenţcle petroliere, care Johnson s-a întors simbâtă scara nomic si social al O.N.U să ia In
sc aşteaptă să se cifreze în cei cinci BRUXELLES. — A proxim ativ la Casa Albă de la reşedinţa din considerare o serie de acţiuni rare
ani la aproxim ativ .185 milioane 6.000 de m uncitori din în tre p rin Texas pentru a participa la pre T A N Z A N IA : — In loto: Cetăţeni din Zanzlbar cumpărind m ărfuri la prim ul magazin de stat. să ducă la o reslringere atit a
dinari şi pe beneficiile obţinute din derile belgiene de prelucrare a pe gătirile în vederea instalării sate cultivării de mac cit şi a traficului
întreprinderile dc stat. La investi trolului au încetat greva, care du ca preşedinte, care va avea loc de .stupefiante. In acelaşi timp.
ţiile dc capital vor fi, de asemenea, rează dc o săptumînă, declarată în m iercuri După cum sc ştie, în tim t i r i o r t i v e Comitelui cere adoptarea dc acţiuni
folosite credite străine, in valoare sp rijin u l satisfacerii revendicării pul şederii în Texas preşedintele care să prevină creşterea traficu
de aproxim ativ 80 milioane dinari de ridicare a salariilor. Patronii au S.U.A. a avut întrevederi cu p ri- lui ilicit de cocaină, efectuat mai
ROMA. — După datele publicate fost obligaţi să accepte un contract nuil m inistru canadian Lcster Pcar- ales din ftoliria şi Peru.
de Institutul italian pentru studie p o trivit căruia vor fi m ărite atit son, aflat în(r-o vizită în S.U.A., 4> A FOST DESCOPERIT
rea situaţiei conjuncturalc a ţării, salariile m uncitorilor cit şi pensi si a semnat, împreună cu acesta, Q M A D R ID ]8 (Agerpres). — „Cupa de iarnă" la care au p artici wijlc conduce reprezentanta ţării SIC R IU !. PRINŢESEI AN NE
in primele 11 luni ale anului 1064 ile acestora. un acord cu p rivire la desfiinţa Echipa de handbal Dulda Fraga pat 500 dintre cei mai buni alleti noastre* Alexandra N'icolau care to- Cu prilejul unor lucrări de ex
im porturile in Italia s-au cifrat la NEW YORK. — Cei şapte mii rea taxelor vamale la comerţul cu a cîştigat turneul internaţional mas sovietici. Cu acest p rile j atletul V i Inlizeazâ 4.5 puncte. Ea a cîştigat cavaţii efectuate in partea de est a
4.146,1 m iliarde lire, — cu 4.2 la de salariaţi ai o ficiilo r pentru să automobile dintre cele două ţări. culin de la M adrid învingind dum i tali Kunarev în vîrstă de 26 de ani partida întreruptă cu olandeza Vre- Londrei, a fost descoperit nn si
sută mai puţin dccit în aceeaşi pe nătate publică din New York con DAR-ES-SALAAM . — P otrivit nică seara cu scorul de 15-11 (8-6) a stabilit cea mai bună perform an clcen si in runda a 6-a a învins-o criu care sc crede că cuprinde ră
rioadă a anului 1960. E xporturile tinuă greva, Conducătorii grevişti unui decret al M inisterului Invă- echipa Atleiieo M adrid. Dinamo tă mondială de sală la 100 m. cu pc Ivanova (Jl P. Bulgaria). măşiţele prinţesei An ne, ucisă in
s-au cifra t In 0.381,0 m iliarde de lor nu declarat că după Întrevede ţăm intului, inccpind din 1965 în- Bucureşti a întrerut cu 32-13 (13-6) tim pul de 10” 3/10. Alexandra Nicolau totalizează 4,5 Turnul Londrei în MSI. Această
lire — cu 16,9 la sută mai m ult dc- rile secrete care au fost încheiate văţâm intul prim ar a devenit o b li echipa Sabadell M adrid. • Q OSLO 18 (Agerpres). — puncte şi este urmată de K Jovano- prinţesă a fost căsătorită la r-irsta
Clasamentul fin a l: 1. Dukla Pi a-
cît în perioada corespunzătoare a duminică nu s-a ajuns încă la un gatoriu pentru copiii de virstă şco ga 6 puncte: 2. Atletice M adrid 4 întîlnirea internaţională de pati vicî (Iugoslavia) cu 4 puncte si He- dc 5 ani cu fratele regelui Eduard
anului 1963. acord in ce pliveşte satisfacerea re lară din Republica Unită Tanza punc te; 3. Dinamo Bucureşti 2 punc nai viteză dintre sportivii sovietici emskerlc (Olanda) cu 3.5 puncte. al IV-lea al Angliei, printr-o dis
LE O P O LD V ILLE — Cabinetul vendicărilor lor. G reviştii cer ri nia. te; 4 Sabadell M adrid zero puncte. şî cei norvegieni desfăşurată tim p de pensă specială a Papei, iov la vh.s-
congolez s-n în tru n it pentru a e- dicarea salariilor. In u ltim ii ani, invâţăm întul p ri £ LONDRA 18 (Agerpres). — două zile pe patinoarul Bislet din ta de 0 ani ca n fost ucisă în con
xamina atitudinea guvernului bel W ASHINGTON. — Agenţia dc mar şi secundar s-a dezvoltat sim La Londra s-a disputat dubla în- Oslo s-a încheiat cu victoria patina CONCURS PRONOSPORT diţii rămase pină astăzi misterioa
gian faţă dc Congo. Consiliul de Inform aţii a S.U.A. (U .S .ÎA ) a a- ţitor. In anul 1964 num ărul elevi tiln ire internaţionala de tenis de torilor sovietici cu scorul de 279-265 Nr 3/17 I 1965 se
M in iş tri a confirm at mandatul dat nunţat că Uzina dc arme atomice lor din şcolile prim are a fost dc masă dintre selecţionatele masculi puncte. 3> „G R A D IN A P R IV IG H E TO R II"
Iul Jean Baptiste Kibwe, fast m i din Oak Ridgc, statul Tennessce, 45.000 — fată dc 19.000 în 1961. Nu ne şi fem inine ale Angliei şi R. S (9 VARŞOVIA 18 (Agerpres). — 1. Bologna-Catania 3-0 I PE SCENA T E A T R U LU I
nistru de finanţe al Itatangâi, care va fi parţial transformată intr-un mărul cleviior care au absolvit şco Cehoslovace. V ictoriile au fost îm Turneul internaţional de baschet 2. Fiorentina-Cenoa 5-0 1 „R O M EN "
se află în prezent în capitala Bel institut pentru cercetarea canceru lile secundare a crescut de patru părţite: la fem inin gazdele au cî$- masculin de la Varşovia s-a înche 3 Foggîa-Roma 0-0 x Teatrul ţigănesc „Romen' din
giei pentru a reglementa relaţiile lui. P o trivit unui program comun ori iu perioada care a urm at pro tîgat cu 3-2, iar la masculin oaspeţii iat cu victoria form aţiei poloneze 4. Lanerossi-Juvcnlus i-:i 2 Moscova montează prima operetă
financiare belgiano-congolczc. In al Comisiei americane pentru e- clam ării independenţei. cu 4-1. Legia Varşovia care în partida de 5. M ilan-C agliari 1-0 1 din istoria sa. Opereta ..Grădina
comunicatul dat publicităţii sc nergîn atomică şi Institutului na O BUDAPESTA 18 (Agerpres). — cisivă a întrecut cu 85-71 (45-32) e- 6. Sampdoria-Atalanta 1-0 1 privighetorii". a cărei muzică este
menţionează că nu a fost luată nici ţional pentru cercetarea canceru Intr-un meci fem inin de handbal chîpa sovietică Dinamo T bilisi. semnală de compozitorul sovietic
o hotărîre în legătură cu problema lui din Washington, in sălile răma desfăşurat la Tata in cadrul sfertu Clasamentul final se prezintă ast 7. Torino-Intcrnnx. 0-0 x Somnii Zaslavski, înfăţişează via
eventualei vizite a prim ului minis se disponibile se vor face cercetări rilo r de finală ale „Cupei campio fel: 1 Legia Varşovia. 2. Dinamo 8. Lazio-Messina 2-1 1 ţa uneia din ultimele tabere de
tru Chombe la Bruxelles. în domeniul chimic, patologic şi n ilo r europeni" echipa maghiară T bilisi. 3. Selecţionata Praga, 4. Po 9. Varese-Mantova 1-0 1 ţigani nomazi care au intrat in
microbiologic.
CJUDAD DE MEXICO. — Greva tează agenţia France Presse, PE Spartakus Budapesta a învins cu, lonia Varşovia. 5. Selecţionata Del- 10. Catanxaro-Brescia 0-0 x colhoz.
Teatrul ., Romen", singurul tea
m edicilor şi personalului sanitar D IE D D A IL — După cum rela I 10-7 (2-3) echipa Trud Moscova. grad, 6. AZS Varşovia. ÎL Pro Patnia-Lecco 1-0 1 tru ftpăncsc profesionist din hime.
din spitalele mexicane s-a extins în Q LE N IN G R AD 18 (Agerpres). — ® H AG A 18 (Agerpres). — 12. Spal-Modena 2-0 1 a luat naştere in urmă cu 32 de
duminică, cuprinzînd in prezent Yemen au fost reluate ostilităţile. La Leningrad s-a desfăşurat tra După 6 runde în turneul interna Fond de prem ii: 217.192 lei. ani.
diţionalul concurs de sală dotat cu ţional fem inin de şah dc la Bever-
Red«lU |l «dmlolslislla ilaulul, itr. Dr, Peliu Gror» or 25 telelon 15 88. 1275, 15 85, 20 78 Ta*» pUtlU lo numerar contorm aproMrll Direcţiei Generale P.r r,R or 263328 din 8 oolembile 1949 n^aruli întreprinderea Po)l(jrellc« Hunedoaie Devi
40.065