Page 57 - 1965-01

I TOEMU REffllME

CONTINUA PROPUNERILE

DE CANDIDAU Al FRONTULUI

DEMOCRAŢIEI POPULARE

La adunarea care a avut loc ieri Propunerea a fost prim ită cu vii Com binatului siderurgic Hunedoara.
In oraşul Alba 1 aiIin au participat aplauze şi a fost susţinută de iov. Propunerea a fost susţinulă cu căl­
sule de cetăţeni din localitate, din Daria Dionisie, mine/, şef dc briga­ dură de iov, Vnsile Rusii, secretarul
Zlatna şi din alte comune clin îm­ dă la mina D ilja, Nicolae Mnczek, com itetului de partid de la I. F. O-
p reju rim i. Ei s-au în tru n it pentru activi,si al C om itetului orăşenesc Pe­ răşiie, de, loan lancu, inginer şei la
desemnarea candidatului do deputat troşani al P.M.R., Vnsile Micul eseu, Fabrica chimică Orăştie. Neamţu
Planul — îndeplinit ritmic şi la toţi indicatorii în alegerile pentru Marea Adunare directorul Scolii generale de 0 ani Emil, directorul şcolii medii clin lo­
Naţională. clin Petrila, Constantin Lăpădalu, calitate şi alţii.
In tr-o atmosferă entuziastă Iov. Medic Em erit şi a lţii. Fn circum scripţia electorală nr. 4
îoan Pipoş, prim -secretar al Comi­ Adunaţi in sala clubului „Siderur- Vulcan a fost propus drept candidat
DINCOLO DE CAUZELE tatului raional Alba al P.M.R., mem­ gistul- . oamenii muncii din circum ­ al F.D.P. pentru alegerile de depu­
bru al C onsiliului regional al F.D.P.
taţi în M.A.N., tov. Aurel Crislca,
scripţia c le ric a lă nr. 2 Munecloara-
a propus drept candidat în circum -
Vest au dcsL/nnnt candidatul lor in
"SCxiRţja electorală nr. 14 pentry_jde- ţalegerile pentru Marea Adunare Na­ miner, sef de brigadă la E M. A ni-
noasn. Propunerea a fost susţinulă
gerile de depuraţi- th ^TTA.N. pc iov. ţională. cu căldură de numeroşi participanţi
OBIECTIVE tăţilor. S-ar părea că aceasta e o D um itru D ejcu. cretar al C om itetului orăşenesc Hu­ la adunare.
lemn dc mină corespunzător necesi­
Tov'. Pogea Brîncoveanu. prim-se­
Tn anii puterii populare, raionul
Fn regiune au avut loc şi adunări
cauză obiectivă. Acest lucru însă a
fost consecinţa faptului că la supra­ Alba a cunoscut o puternică dezvol­ nedoara al P.M.lt., membru al Con­ în cadrul cărora au fost desemnaţi
tare economică
şi social-culturulă.
faţă echipele auxiliare, care aprovi­ Despre acest lucru au vo rb it mai siliu lu i regional F.D.P. a propus candidaţi de deputaţi pentru alege­
Colectivul E xploatării miniere zionează cu lemn sectoarele nu au m u lţi participanţi la adunare. drept candidat de deputat pentru rile in Sfatul popular regional. Au
Deva a încheiat am il 1964 cu re­ avut efective complete. Conducerea circum scripţia am intită pe m aistrul fost propuşi drept candidaţi de de­
zultate frumoase depăşindu-şi sar­ exploatării trebuia să ia la tim pul — Zlatna de astăzi — a arătat oţelar Ştefan Tripşa, Erou al M un­ putaţi tov. Cornel Stoica, vicepre­
cinile de plan şi realizincl economii oportun măsuri care să asigure apro­ m aistrul V ictor Filim on — nu mai cii Socialiste. Propunerea a fost p ri­ şedinte al C om itetului executiv al
seamănă cu cea de ieri. S au cons­
im portante la preţul de cost. Dar vizionarea ritm ică cu lemn în sub­ mită cu v ii aplauze. V o rb ito rii care S fatului popular regional, în circum ­
şirul succeselor înscrise anul trecut teran. M ăsurile s-au luat, ce-i drept, tru it blocuri de locuinţe, o şcoală au susţinut candidatura printre caic scripţia electorală regională nr. 17
s-a întrerupt în prim ele zile ale a- dar după ce s-a înregistrat răm ine- modernă, s-au deschis magazine spa­ iov. Foan Jianu de la E. M. Ghclar, Ci işcior, Iov. Stclian Popcscu. direc­
cestui an. Intre 4 şi 12 ianuarie, pla­ rea în urmă. Pentru uşurarea m un­ ţioase. Aceste înfă ptu iri sint rodul Alexandru Balinr, preşedintele coo­ tor al T.R.C.H , în circum scripţia e-
nul de producţie la minereul extras cii, brigăzile ele m ineri ccr să fie politici: înţelepte a partidului, al lectorală regională nr. 52 Deva, tov.
a fost îndeplinit doar în proporţie îm bunătăţită aprovizionarea şi cu p a rticipării maselor largi de oameni perativei agricole de producţie Ră- Laurcnliu Liteaci, şeful secţiei plani­
de 88,1 la sută. Acest lucru influen­ unele piese şi materiale cum ar fi ai m uncii la conducerea treb u rilo r câsiie şi a lţii au scos în evidenţă ficare a S fatului popular regional, în
ţează negativ îndeplinirea planului ghinre extractoare pentru burghie, obşteşti, lată de ce colectivul nos­ realizările obţinute in oraşul Hu­ circum scripţia electorală regională
pe luna în curs. necesitind eforturi carbid ctc. tru de muncă are deplină încredere nedoara. nr. 12 Brad, tov. N icoliţa Popa, se­
pentru recuperarea cantităţii de m i­ O atenţie deosebită trebuie acor­ în candidaţii F.D.P. şi ti susţine din Tov. A lexandru Suluţin, pi im-sc-
nereu cu (are s-a rămas in urmă. dată organizării transportului in sub­ toată inima. cretar al C om itetului raional Orăş- cretară a C om itetului regional al fe­
Cauzele obiective — greutăţile in lim - teran. Majoritatea brigăzilor au dus Propunerea a fost susţinută şi dc lie al P.M.R., membru al C onsiliu­ meilor, in circum scripţia electorală
pinatc de m ineri — cum ar fi ne­ lipsă de vagonete goale, ccca ce le-a Foan Cricoveanu, preşedintele coo­ lui regional al F.D.P. a propus regională nr. 30 Soimuş şi Iov. N i­
cesitatea re p ro filă rii direcţionalei încetinit ritm ul muncii A vind în perativei agricole de producţie din colae Dârăbanl, preşedintele coope­
din partea nordică a zăcămintului vedere faptul că în etapa actuală Miceşti, luliana Spineanu, profesoa­ dzcpt candidat în alegerile de de­ rativei agricole de producţie din A -
(care a im obilizat 4 brigăzi tim p de transportul e îm părţit pc două o ri­ ră, Nicolae Mitea, medic şi a lţii. putaţi pentru M.A.N. în circum scrip­ poldul de Jos, în circum scripţia e-
3 zile), precum şi lipsa de efective zonturi. tov arăşii din conducerea ser­ Tot ieri, numeroşi oameni ai m un­ ţia electorală nr. 10 Orăştie pe Iov. lectoralâ regională nr. 46 Apoldul
şi unele o p riri neplnnificate ale pu­ viciului transporturi trebuie să re­ cii de la exploatările m iniere Pe- Nicolae Agachi, director general al de Jos.
ţu lu i nou de extracţie, nu explică partizeze din tim p si judicios parcul trila , Lonea şi D ilja, de la Comple­
în întregime răm inerca în urmă. de vagonete la locurile de muncă, xul C.F.R. Petroşani şi de la alte
Dacă din prim ele zile ale acestui să organizeze transportul în aşa fel întreprinderi şi in s titu ţii ale oraşe­
an. şei ii de sectoare si m aiştrii de incit coeficientul de rulaj al vago- lor Petroşani şi Petrila s-au adunai
schimb ar fi pus un accent mai mare nctclor să fie mai ridicat. Fn planul în sala clubului C.C.V.J. pentru a SesSgflBiea a XVII -a %‘ f -
pe îndeplinirea ritm ică a planului de măsuri tchnico-organizatorice s-a desemna candidatul F.D.P. în alege­
de producţie, dacă ar fi luat măsuri prevăzut inti'ochicerea locom otivelor rile de depulaţi pentru Marea A du­
adecvate încă din ultim ele zile ale L.A.M. 7 pînă la 1 ianuarie 1965. nare Naţională în circum scripţia c- a SfatialwB poputai' a’eg'iofliâf^
anului 1964, menite să asigure con­ Această măsură, a cărei aplicare duce lectorală nr. 5 Petroşani )n numele
d iţii optime de muncă, situaţia rea­ la sporirea capacităţii de transport C onsiliului regional al F.D.P. tov.
liză rii planului ar fi fost m ult mai de 4 oii, a fost îndeplinită abia în Gheorghe Vitşdea, secretar al Comi­ La Deva au avut loc în cursul zi­ Iar regional a prezentat fn cadrul se­
bună. 13 ianuarie. Şi curios, perioada co­ tetului regional Hunedoara al P.M.R, lei dc ieri, lucrările celei de a X VII a siunii darea de seamă asupra înfăp­
incide cu rămlnerea în urmă. a propus candidat în alegerile dc sesiuni a Slatului popular regional. tu irii planului economic, a acţiunilor
Cunoscîndu-se greutăţile in p ri­
Disciplina în muncă vinţa transportului, pentru îndepli­ deputaţi pentru M .A.N, în circum ­ La sesiune au participai tfepulaţii Sta­ social-cullurale pc anul 1964, precum
tului popular regional şi uii marc
şi planul economic şi proiectul dc bu­
nirea acestui obiectiv trebuia să se La Fabrica de încălţăminte din Alba Julia se lucrează la un nou scripţia electorală nr. f» Petroşani pe nuinăr dc invitaţi, conducători ai get pe antil 1965.
trebuie îmbunătăţită mobilizeze mai multe forţe. Fiecare sortiment de pantofi tov. Lazăr Da vid, prim -secrctnr al unor întreprinderi şl instituţii din Fn continuare tov. loan Codrea a
zi ciştigală în privin ţa introducerii In fotografic : Inginerul Marla Vădeanu, maistrul îoan Stanciu şi Com itetului orăşenesc Petroşani al regiunea noastră. prezentai coraporlul comisiei perma­
Una din cauzele care au dim inuat acestor locomotive în subteran ar fi Vasile Bădilă, fejul grupului CT.C, exatnmeazd noul tip de pantofi. P.M.R. Sesiunea a îosl deschisă de Iov. Du­ nente plan-tinanţc cu privire la exe­
rezultatele brigăzilor de m ineri a constituit un ajutor preţios în înde­ mitru Dejcu, preşedintele Comitetu­
fost num ărul mare de absenţe în­ plinirea planului. lui cxeculiv al Slatului popular re­ cuţia bugetului local şi a planului o-
registrate în aceasta perioadă. Pe străbătută şi de autobuze care c ir­ gional. conomic al Stalului popular regional
drept cuvînt se poate spune că s a De ce mai există culă pe traseul Brad-C rişcior (cu ani In prezidiul sesiunii au luai loc tov. pc anul 1964 precum şi proiectul asu­
a juns la un' record de absenţe : 572 deputaţi Andrei Cervencovici, Dumi­ pra bugetului şl planului economic pe
pe întreaga exploatare, ceea ce re­ in urmă pentru m ineri nu exista ni­ tru Dejcu, Vichenlc Bălan, Lconlin anul 1965.
prezintă nu mai puţin de 53,4 la fluctuaţie de personal? ci un m ijloc de transport). Peisajul Blăjan, Traian Blaj, Lucrcţia Cosla şi
In cadrul dezbaterilor pc marginea
sută din minusul de producţie am in­ este întregit de lin iile aeriene ale Covaci Alexandru. raportului şi coraportului au luat cu-
tit. lată deci, în ce măsură a in­ Conducerea adm inistrativă a ex­ Tov. Dumitru Dejcu, preşedintele
fluenţat o cauză subiectivă realiză­ ploatării miniere enumerâ printre funicularului pe care zi şi noapte viului mai m ulţi deputaţi şi invilaţi.
rile colectivului. Numai la secto­ cauzele obiective care.au dus.la râ- „corfele' transportă minereul aurifer Com itclului executiv al Stalului popu- Sesiunea a adoptai o botărire,
ru l II, de a cărui activitate depinde mîncrea în urmă faţă de planul de ele la Barza trecînd pe defileul Văii
în cea mai mare măsură realizarea producţie şi lipsa de personal., S-a Berzei ‘peste-şosea şi Criş la uzina
planului, num ărul de absenţe nemo­ dat ca exemplu sectoiu) 11. unde pe de preparare.
tivate şi învo iri s-a ridicat la 88 in un singur schimb lucrează 8 brigăzi MĂRTURII CONTEMPORANE
această perioadă. M ineri ca Petru cu efectivele descompletate. Se pune
Nemeş (din brigada condusă de Toa- întrebarea : de ce unii m uncitori Comparaţii
rier Munteanu). îoan M arian (briga­ se transferă de la E.M. Deva la alte „O riunde vezi ceva nou, ceva re­ roşul cărăm iziu al acoperişurilor
da lui Mireea Botar), Foan 1 huţ (b ri­ exploatări m iniere ? Răspunsul e u- cent construit sau reconstruit, mo­ proaspete, au luat locul căsuţelor
gada lui Îoan Busuioc). Nicolae şor de dat : dacă m inerilor respec­ dernizat..'' Declaraţii de felul aces­ joase acoperite cu şindrilă 6au paie, C hiar şi numai aceste privelişti,
Moise (brigada lui Nicolae Ral), (are tivi li se asigurau condiţii de m un­ teia, referitoare la patria noastră c i­ înviorind frumuseţea sălbatică a na­ m ult îm bogăţite in anii din urmă cu
au lip sit cîte 2 zile, iar ultim ul 4 că corespunzătoare, clacă aprovizio­ tim deseori in ziare, reviste şi alte tu rii. Spre nord-est ai pei-spectiva în­ construcţii care mai poartă încă mi­
zile. au dezorganizat activitatea b ri­ narea cu materiale şi vagoncte goa­ publicaţii. Este expresia sintetizată depărtată a Văii Crişuluî cu reţeaua rosul proaspăt al tencuielilor, vorbesc
găzilor în această perioadă. Îm po­ le la locul de muncă i-ar fi ajutat a m ă rtu riilo r c ontemporane care im ­ de cale ferată industrială construită despre schim bările petrecute în co­
triv a acestor m anifestări nu s-nu pe aceştia să dea randamente spo­ presionează pl in măreţia lor. prin vo­ în anii puterii populare, care se ra­ muna de pe marginea Crişului. Iar
luat operativ măsuri. Ei trebuiau rite. desigur că rămîncau la Deva. lum ul uriaş de muncă înmagazinată mifică spre satul Zclrapţi şi comuna clacă stai de vorbă cu localnicii, dacă
să fie puşi în discuţia adunărilor de In al doilea l inei nn li s-au asigurat în reconstrucţia ţă rii — odinioară Bucureşci. De pe dealul Bunei, din le cunoşti noile obiceiuri, preocupă­
grupă sindicală si criticaţi în mod tuturor m inerilor condiţii corespun­ una clin cele mai înapoiate — prin partea dreaptă u C rişului, se înfăţi­ rile cotidiene, noul sens al vie ţii lor
exemplar, arătindu-lî-se cît a pier­ zătoare de cazare L a 'că m in e sint semnificaţia fiecărei realizări in par­ şează o altă vedere a comunei în­ apare şi mai pregnant. In anii noştri
dut brigada din cauza absenţelor. unele nereguli. Spre exemplu, la pa­ te Ccca ce determină astfel de de­ tinse la poalele dealului Pctroasa. oamenii şi-au dăruit toată pricepe­
Este necesar, de asemenea, să se vilionul nr. 8 nu au fost Inale mă­ c la ra ţii sînt uriaşele construcţii in ­ P rivind atent, pe treapta dealului rea şi forţa de muncă pentru dez­
îa măsuri ca învoirile să nu se mai suri corespunzătoare de încălzire, dustriale. noile edificii social-cullu- V ii top se observă crucea de lemn voltarea în treprin d erilo r în care lu­
acorde cu atîta uşurinţă, mai nlcs după cum ne relata un miner din rale ce se întîlncsc la tot pasul în ridicată pe locul unde au fost fu r­ crează, pentru înfrumuseţarea şi im -
acum. cînd se întim pină si unele brigada lui Ghezan Ladislau Con­ oraşele şi satele noastre. cile de spînzuiătoare a iobagilor lo­ belşugarea comunei, traiului lor, in
greutăţi în realizarea sarcinilor de ducerea exploatării trebuie să-si în­ Fiecare localitate îşi are cartea sa calnici. care îndrăzniseră să se răs­ citeva cuvinte cuprinzătoare, pentru
plan. drepte neapărat atenţia asupra aces­ a da viaţă p o liticii partidului şi sta­
de vizită care cuprinde lapte trecute
tor probleme şi. cu spri jinul Trustu­ şi îndeosebi contemporane. Şi comu­ coale în 1784 îm potriva nedreptăţi­ tului nostru.
lor. Este o m ărturie a trecutului ce
Cîteva date semnificative. Capaci­
Aprovizionării cu materiale lui m inier Deva, să rezolve cerinţele na Crişcior, cu centrul muncitoresc vorbeşte de dirz.enia cu care s-au tatea de producţie a m inelor a ră­
m inerilor.
C.urabarza, are o carte de vizită cu­ ridicat nevoiaşii îm potriva cruntei mas pc tim pul societăţilor care le-au
şi transportului să li se prinzătoare. V izitind de mai multe exploatări şi vieţii mizere pe care o palronat din J884 pînă in 1948 (anul
Tîrz'u, ori această aşezare a Apusenilor, de duceau şi în acelaşi tim p o dovadă naţionalizării) aproape neschimbată. Hunedoara nouă, siderurgică i vedere de la mina cocso-clxtmică.
acorde toată atenţia fiecare dată remarci şi afli alte şi a cruzim ii n o b ililo r exploatatori. Mai mult, parte clin mine au fost în­
dar s-3u găsit soluţii alle lucruri semnificative. Faptele şi Cea mai frumoasă secvenţă a Cri.ş-
Brigăzile de m ineri au fost stin- im presiile sini at:t de multe, incit ciorului se vede de pe v îrlu l Bu­ chise. După 1948, minele în funcţiu­
Jenite In activitatea lor, încă din p ri­ Conducerea Exploatării miniere pentru a le aşterne pe toate îţi tre­ nelului privind spre sucl-vest. In ne au fost dezvoltate şi modernizate,
mele zile ale anului, si de neapro- Deva. analixînd situaţia nou creată buie zeci de file. Vom reda insă pe partea aceasta Crişul este stră ju it de s-au redeschis cele clin Valea M orii Sporesc productivitatea muncii
vizîonarea la locul de muncă cu cele mai caracteristice...
în realizarea sarcinilor de plan. în­ impozantele clădiri ale exploatării şi Valea Arsului. Dezvoltarea osie
drum ată de comitetul de partid, a
miniere remarcînclu-sc uzina de pre­ concretizată prin creşterea pixxlucţiei Zilele acestea, la A telierele cen­ Iru adaptarea capului de rectifica­
luat uncie măsuri menite să ducă la trale din Alba lulia a (ost pusă în re de la maşina de frezat Deche! pe
recuperarea rum incrii in urmă. Pen­ Privind Crişciorul parare, uzina electrică, căm inul şi de aproape 6 ori in 1964 faţă de cea
tru îm bunătăţirea aprovizionării cu cinematograful muncitoresc, de şi­ R. BUDIN aplicare o im portantă inovaţie. M un­ strungul Borverk. Noul dispozitiv re­
materiale şi vagonete goale a brigă­ de pe coline rul noilor blocuri muncitoreşti, cito rii Izidor Popa şi Kurţ Zabberl duce de 5 ori tim pul de execuţie la
zilor de mineri a fost m ărit numă­ cu un colorit plăcut, care incintă. Se au realizat, cu sprijinul maistrului diferite piese, realizîndu-se totodată
rul de cărucioare pentru transportul (Continuare in pag a 3-a) Gheorghe losa, un dispozitiv pen- im portante econom ii de metal
O In vederea asiqurăril unor lem nului pe galeria „Decebal", s-n înconjurată de dealuri tăiate de disting şi voluminoasele localuri ale
condiţii lot mai bune pentru trans­ stabilit necesarul de vagonete goale văile apelor, comuna Crişcior pre­ şcolii medii (dată in folosinţă în 1962)
portul in comun, zilele trecute, pe locuri de muncă, introducînchi- zintă frum useţi naturale care in ­ şi clubul muncitoresc (inaugurat in
Întreprinderea regională de trans­ se şi vagonetele de mică capacita­ cintă ochiul vizitatorului. Dacă urci decembrie 1964) cu lin iile lor moder­ IE R N A T U L A N IM A L E L O R
porturi auto Hunedoara Deva a pri­ te la transportul minereului şi s-a pe orice colină, ţi se deschid in faţă ne, atrăgătoare. Iar pe şoseaua pa­
organizat repararea vngoncţilor pe
mit un nou lot de autobuse. Este privelişti minunate. Dc pe dealul vată, bine întreţinută este un conti­
vorba tfe 15 autobuze TV 7 care D. CR1COVEANU Piesa îţi apare în întregime vatra nuu du te-vino ele maşini. Din 15 în CONDIŢII CORESPUNZĂTOARE
In cursul zilei de Ieri au intrat in (Continuare fn pag. a 3-a) satului, cu casele frumoase care cu 15 minute şoseaua C rişciorului este
exploatare. De asemenea, aceeaşi
Întreprindere a mal prim it şi un
număr de 32 camioane „Bnccgi" PENTRU ÎNGRIJIRE Şl HRÂNIRE
şl „Carpaţi" care I ii prezent sc
află In rodaj
0 La clubul „C onstructorul” din In cadrul cooperativei agricole ele agricole de producţie avem 2 .puncte trucţiei saivanului in cel mai scurt
■Moducţie din Boşorod, raionul Ha­ de insămînţări artificiale, iar pe timp.
Hunedoara sc organizează zl de zi
ţeg, sectorul zootehnic ocupă o pon­ tim pul vc*rii cînd animalele sini în ­ Pe lingă asigurarea adăposturilor
activităţi Interesante. Astăzi are
dere însemnată. In anul trecut dc pe treţinute în tabere de vară monta şi a alim entării cu apă a ferm elor,
loc expunerea „Ce e nou în do­ urma va lo rifică rii produselor ani­ vacilor şi ju n in cilo r este asigurată nc-am preocupat îndeaproape şi de
meniul meseriei noastre*', iar miî- m alelor am obţinut venituri băneşti cil reproducători de valoare zooteh­ bona hrănire a anim alelor. Compa­
ne montajul literar „M ă rlu rii des­ ce se ridică ia peste 60 la sulă clin nică ridicată. Pentru realizarea unor rativ cu ani! anteriori am strins can­
pre unire". totalul ve n itu rilo r realizate de că­ producţii de carne şi lapte constan­ tită ţi m ult mai mari de furaje. In
tre unitatea noastră. Ţinîncl scama te si ridicate pe tim pul perioadei ele prezent avem tn stoc peste 900 tone
0 Hunedorenli pot asista astă-
de necesitatea va lo rifică rii cît mai stnbulaţie. consiliul de conchncrc al fin u ri, 200 tone concentrate, 1700 to­
scară, In sala casei dc cullură, la depline a co n diţiilor naturale şi e- cooperativei agricole de producţie, ne suculente si 800 lone grosiere.
spectacolul „Revista concertelor", Făcincl un simplu calcul se poale
conomice pe care le avem, an de an avind .sprijinul şi îndrumai i-a orga­
prezentat dc Teatrul de stal de es­ am acordat o atenţie tot mai mare nizaţiei de partid, s-a în g rijit în­ constaţii că pe baza ca n tită ţilo r de
tradă din l’loieşli. (ANGELA UN- sp o ririi efectivului dc animale şi deaproape de asigurarea unor con­ furaje existente putem alcătui ra |ii
GHPREA. corespondentă). p roductivităţii acestora. In prezent d iţii corespunzătoare de în g rijite şi echilibrate pentru toate categoriile
0 Zilele trecute, in sala Casei sectorul zootehnic cuprinde, aproape hrănire a animalelor. Astfel, in anul şi speciile de animale. Pentru înlă­
turarea risipei am stab ilit ca zilnic
raionale de cultură din Sebeş a 350 bovine, din care peste 150 vaci trecui a fost term inată construcţia brigadierul zootehnic şi vicepre­
losl expusă conferinţa „Noua tine­ si jnninci, 1160 ovine şi 128 porcine. celor I grajduri in care poale fi a- şedintele cooperativei agricole de
dăpoNlil inliegol efectiv dc bovine
reţe a oraşelor patriei noastre" la I Trebuie remarcat faptul că sporirea producţie să se îngrijească dc dis­
efectivelor s a făcut îndeosebi pe existent. Din acestea 2 sini prevă­
care au participat sule de cetă­ tribuirea furajelor si să urmărească
seama reţinerii anim alelor proveni­ zute cu linie dcrovîl, fapt ce uşu­
ţeni. Conferinţa a îosl prezentată te din pjăsilă proprie a cooperativei rează sim ţitor munca în g rijito rilo r. administrarea lor. Considerăm lotuşi
de profesorul universitar Silviu agricole de producţie. Pentru aclăuntea anim alelor am ca negativ faptul că pinâ în prezent
Truţl din Timişoara. construit 5 fin tin î. Apa fiind scoasă nu am luat măsuri corespunzătoare
In anul trecut, de pildă, am re ţi­
0 In cadrul lucrărilor dc pre­ nut pentru prăsilă 56 viţel o. Acest manual face să mai îm im pinăm li­ pentru a valorifica din plin posibi­
lită ţile pe care le avem pentru spo­
gătire a campaniei agricole de p ri­ lucru prezintă o mare însemnătate nele greutăţi, fapt ce ne-a determ i­ rirea producţiei pe cap de anim al.
măvară, pe lingă alic acţiuni cum tn special pentru tea liza rea unei se­ nat să comandăm prin întreprinde­ Mă relei- la aceea că pină acum, in
sini pregătirea seminţelor, repa­ lecţii pe baze ştiinţifice, tn scopul rea de aprovizionare din Sim cria 2 componenţa ra ţiilo r alcătuite pentru
în fă p tu irii obiectivului neam pro­
rarea utilajului, membrii coopera­ molopompe. C ondiţii corespunzătoa­ vacile cu lapte, participă doar fîn u -
pus ca in acest an să introducem şi
tivei agricole de producţie din M i­ rilc, grosierele şi concentratele. Pen­
să ţinem o evidenţă precisă a pro­ re pentru adăposti re am asigurat şi
halţ, raionul Alba, folosind din tru ca ra ţiile să fie cit mai eehili-
ducţiei înregistrate de la fiecare n- pentru porcine. Maî puţin am făcut I. FULEA
plin mijloacele de transport, în
nim al, a montei şi fă tă rilo r etc Rea­ însă in ceea ce priveşte adăposiirea preşedintele cooperativei agricole
ultimele zile ou reuşit să transpor­ dc producţie din lloşorod,
lizarea selecţiei este pe deplin po­ ovinelor. Faptul că se apropie peri­
te In cîmp pcsle 300 tone Îngră­ raionul Haţeg
şăminte organice. Pe lingă, că-şi depăşeşte planul lunar cu 15 la sută, brigada condus* Maria Klett, de la Fabrica „Căpri sibilă dacă avem In vedere şi fap­ oada de fulare ne-a determ inat să
oara" din .Sebej, ea-ecutd numai lucrări de bună calitate. Foto t V. ONOIU tul că In cadrul cooperativei noastre luăm măsuri pentru terminarea cons­ (C on tinu are in pag. a 2-a)