Page 58 - 1965-01
P. 58
Pag. B Drămui socialismului Nr. 312S
tk
DESCHIDEREA „FESTIVALULUI CARNET CULTURAL
FILMULUI PENTRU SATE"
Pregătiri pentru festivalul
Duminică, 17 ianuarie 1965. a avut loc în- iar în holul căm inului cultural a fost amena
ti-u n cadru sărbătoresc, deschiderea etapei a jată o expoziţie de cărţi.
li-n a „Festivalului film u lu i pentru sate". La Brânî.şca, deschiderea festivalului a co --------- bienal de teatru --------
In această etapă, participă un num ăr de incis cu organizarea unei „D um inici cultu
323 cinematografe săteşti din raioanele Orăş- rale", după care a ru la t film u l „Cascada Dia In aceste zile se desfăşoară eta satele Spini, Pricaz, Dobllna etc.
tie. 11 ia. Brad, oraşele regionale Deva şi Pe volului". pa pregătitoare a celui dc-al IV- N. G irugiu. corespondentul nos
troşani, si cinematografele pe bandă normală A cţiuni frumoase cu film u l au mai avut lea festival bienal de teatru „I. L. tru pentru raionul Alba, nc infor
situate in mediul ru ja i (Apo)dul de Sus, Te- loc şi la Boz. Lăpugiul de Jos, Teiu şi Lăsău. Caragiale". Echipele de teatru din mează că în salul Poiana Ampoiu-
ius. Zlatna), cărora li s-nu adăugat, şi doua
In raionul Brad. com itetul pentru cultură regiunea noastră, instructorii lor lui se repetă intens piesa „Stupii
au toca ra vane cinematografice. şi artă s-a preocupat îndeaproape de orga şi activiştii culturali au primit cu cu pricina" iar la Şard a fost pură
Cu acest prile j, s-uu desfăşurat în cadru! nizarea şi desfăşurarea deschiderii festiva deosebit interes vestea organizării In scenă piesa „înfloresc pomii'4.
căm inelor culturale m anifestări tradiţionale lului. Cu p rile ju l unei şedinţe de instructaj festivalului pregătind din timp pie Colectivul de actori amatori de
legate de acest eveniment. Astlet. au fost pre cu activiştii culturali din raion, instructaj o r se de autori clasici şi contemporani aici a privit cu toată seriozitatea
zentate numeroase film e artistice cu un bogat ganizat cu cîteva zile înainte de deschiderea cu care se vor prezenta in concurs. repetiţiile şi a dat deja „primul e-
conţinut, film e documentare şi jurnale de festivalului, au fost trasate sarcini concrete Numeroase scrisori sosite la re xamen" prezentind In faţa ţărani
actualităţi Pe marginea acestor film e au fost tuturor directorilor căminelor culturale, bi- dacţie ne vorbesc despre străda lor muncitori o piesă actuală din
organizate acţiuni cu caracter educativ. bliotei a rilo r sătesti şi altor activişti culturali niile colective depuse de către ac care se desprind învăţăminte de
Aşa, de exemplu, la căminul cultural din in clici ndu-$e acestora sarcinile ce le revin în torii amatori pentru o cit mai bu preţ pentru întărirea şi dezvolta
Şibot, festivalul a fost deschis cu film u l in perioada desfăşurării festivalului. nă prezentare in această competi rea avuţiei obşteşti iu cooperativa
două serii : „S trăinul", producţie a studiouri Aceste măsuri au dus la mobilizarea unul ţie artistică. agricolă de producţie.
lo r noastre. La acest fiim au fost organizate mai e număi- de spectatoi-i. Astfel, la Luncoiul Dintr-o scrisoare trimisă de toc. Cei peste 300 de spectatori au a-
nouă spectacole, din care unul pentru elevii de Jos. la deschiderea festiv alului au parti Popa Toan, metodist la Casa raio plaudat fără zgircenie un colcctn>
şcolii generale de 8 ani. Conferinţa de des cipat peste 500 de cetăţeni din comună, iar nală de cultură din Orăslic am a- de artişti amatori care s-a străduit
chidere a festivalului şi prezentarea film u lu i la Zdrapţî. film u l artistic „Pe urmele bandei" flat că în comuna Turdaş, cu oca să realizeze un spectacol cu un
nu fost ţinute de tovarăşul Şcrmărcan Tibe- zia inaugurării sălii de spectacole a nivel calitativ ridicat.
a fost vizionat de 440 spectatori. A ici a fost
riu, directorul căm inului cultural. prezentat si programul brigăzii artistice de căminului cultural construit de Paralel cu pregătirile pentru fes
Şi în alte localităţi din raionul Orăştie fil agitaţie a căm inului cultural. cetăţenii din comună prin contri tival, echipele de teatru repetă şt
mele prezentate în festival au fost vizionate buţie voluntară, echipa de teatru piese pentru campania electorală.
de un mare număi' de spectatori. La Gcoagiu- Şi la Bălţa a fost înregistrat un număr a prezentat piesa „Dumbrâvean- La Poiana Ampoiului r fost pusă in
sat. film u l artistic „G hinionistul" a fost vi mare de spectatori cu ocazia premierei f il ca‘\ cu care echipa de teatru in scenă piesa lui I. L. Caragiale:
zionat de 291 spectatori, la Blnndiann, la des m ului romînesc „Casa neterminată", film vi tră in festival. Conul Leonida faţă cu rcacţiu-
chiderea festivalului au participat 262 de să zionat de către 729 spectatori. Spectacolul fiind bine pregătit, nea“. Si în alte localităţi ale re
teni. la Vinei ea 4G1 etc. In raza oraşelor regionale Deva şi Petro s-a bucurat de un deosebit suc giunii, in timpul campaniei de a-
In unele localităţi au fost prezentate pro şani, au fost prezentate programe artistice, ces. tar interpreţii au fost răsplă legeri vor fi prezentate spectacole
grame artistice susţinute de form aţiile cămi s-au purtat discuţii pe marginea film elor, tiţi din plin cu îndelungi aplauze cu piese care oglindesc viaţa nouă
nelor culturale sau ale şcolilor. La căminul s-au ţinut simpozioane etc. La acestea au de cei peste 450 de spectatori. In a satelor şi oraşelor patriei sau
cultural din Dobra, raionul 11ia. înainte de pro participat peste 7.434 spectatori. duminicile următoare, echipa de piese in care se critică caracterul
iectarea film u lu i de deschidere a festiva Deschiderea festivalului a devenit o largă teatru din Turdaş se va deplasa In fals al alegerilor din trecut.
lulu i a rulat documentarul „M înă în mină", acţiune de masă, la care au participat apro
după care s-a prezentat un program artistic. xim a tiv 30 000 de spectatori.
îndrumarea diferenţiată a lecturii
b rilo r cooperativei agricole de pro
Condiţii V LUNA CĂRŢII LA SATE(( Pe urmele materialelor publicate munale din Ciugud, raionul Alba, ducţie care lucrează în legum icultura
marchează noi succese în răspîndirea
In aceste zile, în reţeaua de des 34 la sută. N ivelul valoric de desfa cărţii si în atragerea la lectură a ci le-au fost recomandate cărţi de
corespunzătoare facere a cărţii la sate — peste 700 l i cere a cărţii a crescut, în aceeaşi pe ti lo rilo r. specialitate în care se vorbeşte des
brării si 5 000 raioane de lib ră rii din rioadă, cu 28C Ia sută. Reţeaua de di In anul care a trecut biblioteca a pre metode avansate în cultivarea
magazine şi cooperative — au loc continuare. Se înfiinţează noi puncte Şl ACUM MAI PER înregistrat un număr de 1.155 c iti legumelor, irigarea c u ltu rilo r etc.
fuzare a cărţii la sate se dezvoltă în
pentru îngrijire pregătiri intense în vederea „L u n ii tori care au îm prum utat 12.000 vo O atenţie deosebită am acordat şi
cărţii la sate". L ib ră riile săteşti vor de desfacere a cărţii in magazinele lume din toate domeniile. acţiunilor de masă cu cartea. Am or
Am căutat să facem o îndrum are
şi hrănirs organiza în februarie largi acţiuni de din sate, pentru a apropia cît mai diferenţiată a lecturii c itito rilo r pu- ganizat un num ăr mare de recenzii,
de
difuzare, standuri şi expoziţii
prezentări de cărţi, dim ineţi de basm,
m ult cartea de cititor, se lărgeşte ac
carte pe diferite teme, colţuri cu tivitatea lib ră riilo r existente prin a- nînd la îndemînn fiecărui om cartea seri literare, simpozioane şi con
{Urmare din pag /) - noutăţi editoriale, bazare cu pro din ce în ce mai bogat, prin dotarea UNELE DEFICIENTE potrivită. Lucrătorilor din sectorul cursuri.
provizionarea lor cu un fond de carte
grame artistice, vitrine festive. La zootehnic le-am oferit cărţi despre V IC TO R IA V IN Ţ A N
braţe ne-am propus ca în curînd să pregătiri participă şi cei peste 10 000 lo r cu m obilier adecvat şi introdu îngrijirea şi furajarea anim alelor, a- bibliotecară
introducem în ra ţii şi suculente, ceea de învăţători, profesori, medici, co cerea de procedee moderne de d ifu
ce va influenta pozitiv asupra spo lectivişti. ingineri — difuzori .volun zare. Astfel, numărul lib ră riilo r să In urmă cu mai bine de o lună ri te teme privind cultura plantelor
r ir ii producţiei de lapte. Tot ca ne tari de carte. teşti in care s-a introdus sistemul de în ziarul „D rum ul socialism ului" s-a de eîmp, pom icultura, viticultura, E D
m
gativ considerăm şi faptul că nu Reţeaua de lib ră rii din mediul ru autoservire şi accesul liber la ra ft publicat un raid anchetă p rivin d dezvoltarea sectorului zootehnie şi a o d n . m m k n @ a s t i b â
am reuşit să statornicim procedeul ral a cunoscut în u ltim ii ani o mare a crescut la 90. modul cum se desfăşura învăţăm în- altele. In raidul am in tit se critica şi Zilele acestea căminul cultural
de-a adm inistra cocenii în stare to dezvoltare, crescînd faţă de 1960 cu (Agerpres) tul agrozootehnic de masă în coope faptul eâ prezenţa inginerilor şi teh din satul Strei cunoaşte o vie ani cu m em brii cooperativei agricole de
cată în hrana animalelor. Ne dăm rativele agricole de producţie 'din nicienilor de la consiliul agricol ra maţie. Seară de seară aici pot fi în- producţie. Săptămînal se ţin lecturi
seama că din această cauză înregis raionul 11 ia. In raidul respectiv se ional Ia cercurile unde s-au consta tiln iţi utem işti care sub îndrumarea în colectiv din presă, se fac prezen
trăm pierderi însemnate. Făcînd arăta, p rintre altele, că din partea tat lipsuri în ce priveşte organiza tov. învăţătoare Baian Doina pregă tări de cărţi şi se poartă discuţii pc
un calcul constatăm că aceste pier unor organizaţii de partid şi consilii rea şi desfăşurarea învăţăm întului a- tesc program ul artistic inspirat din marginea lu cră rilo r desfăşurate in
deri echivalează cu peste 160 hl. de conducere ale cooperativelor agri grozootehnic lăsa de dorit. De aceea, viaţa cooperativei agricole de pro anumite perioade.
lapte. De aceea ne-am propus să cole de producţie a existat o slabă socotim ca bună măsura luată recent ducţie in titu la t „Zestrea noastră". P L IU SOCACIU
înlăturăm şi această deficientă. In preocupare faţă de încadrarea unui ca fiecare specialist de la consiliu O vie activitate se desfăşoară şi
vederea fo lo sirii cu o eficientă eco număi- mal mare de cooperatori in să răspundă de activitatea unui corespondent
nomică cît mai ridicată a fu ra jelo r această formă de îmbogăţire a cu grup de cercuri prin participare la
am prevăzut să facem lotizarea va noştinţelor. predări şi la aplicaţiile practice. C R E D E R E
cilo r de lapte şi. să le hrănim dife Pentru remedierea acestui neajuns, De asemenea, am intim şi faptul că
renţiat, in funcţie de producţia pe consiliul agricol raionul ne-a făcut în urma raidului întreprins s-au luat In curînd va apare în h b râ iii cu Traîan Burci, Neculal Chirieâ, Ion
care o realizăm de la fiecare ani cunoscut că s-au luat o serie de măsuri eficiente pentru îm bunătăţi legerea literară regională „Increde- Cioclei, Dan Constantinescu, Ion
le" editată de Casa regională a crea
mal. măsuri. Care sînt acestea şi ce efi rea activită ţii desfăşurate prin ciclu ţiei populare Deva. Drâgănescu, Traian Filim on, Eremia
Rezultatele pe care le-am obţinut cacitate au ele în practică? In urma rile de conferinţe. Volum ul se deschide cu poezia lui Ilcenlvo, lo sif Lupulescu, Traian
pină acum în zootehnie sînt satisfă analizării deficienţelor semnalate in In mare parte a fost îm bunătăţită Traian Filim on încredere si se bu Mul Ier, Călin Nicoară, V ictor Niţă,
Ana
Vasile Pop, loan Rahoveanu.
cătoare. In ceea ce priveşte produc raid la consiliul agricol raional a şi forma de predare q lecţiilo r pre cură de o prezentare pe cicluri te
ţia de lapte, de pildă, pină la 15 ia avut loc o şedinţă dc lucru unde au cum si organizarea a p lica ţiilo r prac matice m ult mai reuşită decât pre Şoit, Al. Sevastianos VJahos, iar pro
nuarie am realizat o cantitate dublă participat -toţi lectorii si preşedinţii tice cu cursanţii. îndeosebi cu cei zentarea devenită convenţională pe ză : Corneliu Buda, M iko Ervîn, Ro
faţă de perioada corespunzătoare a cooperaţivelor agricole de producţie. (are lucrează in sectorul zootehnie. genuri : poezie, proză, teatru ctc. mulus Lai, losif Lupulescu, Mircea
anului trecut. Peste 50 la sută din A id . după ce s-u făcut.o analiză te Pe această linie se poate evidenţia Semnează poezie : C». Arădanu-Be- Neagu, loan Rahoveanu, Mircea Tuţâ
cantitatea obţinută o constituie pro meinică a cauzelor care îngreunau activitatea lectorilor N îculina T ran ra, Georgc Boitor, Corneliu Buda, şi Petru Ţîrău.
ducţia marfă. C ondiţiile existente ne buna desfăşurare a învăţăm întului,
perm it însă să obţinem rezultate cu consiliul agricol raional. în colabo dafir, Petru Negrilă, Livîu Ardean şi
m ult mai bune. Cind spunem acest rare cu secţia de invăţăm înt a sfa alţii.
luci u ne gindim la faptul că in sec Totuşi, pornind pe urmele materia
torul zootehnic lucrează peste 15 tului popular raional, a făcut o re lului publicat, ee constată că în ce
membri si candidaţi de partid. D in încadrare a lectorilor. Demn de a- pliveşte învăţăm întul agrozootehnic
tre aceştia unii tovarăşi cum sînt m in tit este şi faptul că s-au luat mă de masă. şi în prezent în raionul 11 ia
Toma Dănilă. loan Peşterean. Ro- suri pentru deschiderea a noi cer se mai manifestă încă unele neajun
inulaş Visoi, 11 ic Vişoi şa. lucrează suri. Ne referim în prim ul rind la
ca în g rijito ri de cîte 3-4 ani. Pentru curi anul I. Este vorba de un cerc cu modul defectuos în care unii lectori
îmbogăţirea nivelului de cunoştinţe profil legumicol la cooperativa agri
profesionale ei frecventează cursu colă de producţie din Boz şi 6 cer înţeleg să expună lecţiile. Astfel,
rile cercului zootehnic. Lecţiile teo curi pentru cultura plantelor de lectorul loan Florea, ing. la Gura
retice îm binate cu aplicaţiile prac sada nu respectă graficul de preda
tice creează cursanţilor posibilitatea eîmp la Bejan. Sălciva. Glodghileşti re a lecţiilor. Acest lucru a făcut ca
să-şi însuşească şi să introducă pc ctc. la care au fost încadraţi peste pentru recuperarea răm înerii in urmă
scară largă metodele avansate de 200 de cursanţi Pină în prezent In
creştere a anim alelor. Bazaţi pe p ri aceste cercuri s-au şi predat cîte 7-8 să expună eite două lecţii în ca
ceperea şi hărnicia în g rijito rilo r, ne lecţii, Iar frecvenţa este peste Ou la drul unei singure şedinţe de cerc. ceea
vom strădui ca în cel mai scurt tim p ce nu prezintă garanţia că materia a
să lichidăm deficienţele care se mai sulă. fost însuşită de către cursanţi. In a-
manifestă in activitatea ce se desfă O altă măsură luată în urma pu
şoară la fermele de animale, să intro b licării raidului se referă la trim ite cccaşi situaţie se complac şi unii lec
ducem şi să generalizăm pe scară M rea in cooperativele agricole de pro tori care predau la cercurile de la
largă metodele avansate de creştere cooperativele agricole de producţie
a anim alelor. $1 ACUM, LA SĂNIUS I Foto : N. Moldoveana ducţie a încă 120 diafilm e pe dife- PE B A Z A D E S - 1 »E ^ a O H
din Bretea, Zam, Bejan şi Şoimuş.
Se mai întîlnese de asemenea unele ORICE iAţffVMiTE
SPARTACHIADA deficienţe în ceea ce priveşte prezen DE ELEMENTE PENTRU
tarea film elor cu caracter agrozoo
tehnic, cit şi distribuirea m aterialu
DE IARNA lui didactic. GRĂTARE,
Pentru îm bunătăţirea continuă a DISPERSOARE
învăţăm întului agrozootehnic, consi
vorba de pas A TINERETULUI urmărească îndeaproape activitatea m P E M T R U T U B U R I
m
liu l agricol raional are datoria să
O BSC
Prima fi fiecărui cerc, luind măsuri eficiente m fluorescente .
pentru înlăturarea oricăror lipsuri
‘ Nu există domeniu de activitate in cele C form alii participante, fiind şi nici în orele de pregătire. Numai semnalate. S -S ă
rare dacă munceşti cu pasiune, ducă ameninţată serios cu retrogradarea. după ce au pierdut mec iul, jucătoa pe asocia
te dăruieşti în iru lo tu l realizării sco Cure sint cauzele acestei slabe com rele din Deva au momente de re
pului pi-opus să nu izbuteşti su-ţi portări ? gret că nu au ascultat sfaturile an
ii tic î la îndeplinire ceea ce ţi-ai pus Pl ine i pala cauza este aceea c ă e- trenorului. Te m iri cum unele ele La asociaţia sportivă Energia Pa- 9.30 Pagini din opere; 11,03 Dansuri
n gînd. Asn se întîm plă şi in spui ţ chipa nu esle bine pregătită. Din mente cu perspective ca V. Maca, roşeni, întrecerile în cadrul Sparla- A IF N H / % de estradă; 11,45 Piese vocale şi in
Cind ţi-e dragă disciplina sportivă id e cinci meciuri susţinute a cîşli- G. Buftea, M. Cadar şi altele, sînt chiadei de iarnă au început din strumentale de mare popularitate;
t>e care o practici şi cind te anlru- gai doar două si acestea cu mari mereu timorate, desfăşoară un joc timp. De curînd, în sălile clubului 12.15 M elodii populare; 13.30 Solişti
nezt cu toată seriozitatea recoltezi emoţii Echipa nu a corespuns nici confuz, şablon. din localitate, special amenajate, şi form aţii de muzică uşoară; 14,10
succese dintre cele mai Irumonsc. c hiar in meciurile pe care le-a câş Pentru îm bunătăţirea jocului echi s-a desfăşurat şi prima finală la tenis Muzică populară din ţă rile balca
Pasionaţii voleiului din Deva au tigat în prim ul meci. de pildă, cu pei. este necesar în prim ul rind ca de masă şi şah. Demn de remarcat MIERCURI 20 IANUARIE 1965 nice; 15,05 A nsam bluri corale; 15,30
fivut posibilitatea în decursul ani Flacăra roşie Bucureşti, susţinut în antrenamentele să se desfăşoare este faptul eă toţi p a rticipanţii la f i Tangouri şi bolerouri; 1G.00 M elodii
lor să admire o serie ele elemente sala Şcolii medii din Sim enii si câş după un plan bine g in d il care să nala pe asociaţie sint şi evidenţiaţi populare interpretate de Ilie B ul
talentate care prin performantele tigat cu 3—2. devcncele au trim is fie respectat cu stricteţe. Trebuie în întrecerea socialistă la locul lor CINEMA medicului: Cura de ape minerale garii, Ştefan Tudorache şi Stan Si-
realizate nu contribuit la creşterea pus accent deosebit pe pregătirea de muncă. Din rîndul acestora, pe în anotim pul rece; 7,45 Muzică u- mion ; 17,10 Muzică uşoară in te r
prestigiului culorilor asociaţiei din fizică generală a jucătoarelor, îm prim ele locuri s-au cla sa t: la tenis D EVA: Roşu şi negru seriile îş i II şoară; 8,06 M elodii populare; 8.30 pretată de Ana Lăcătuşii şi A lexan
are făceau parte A existat In un bunătăţirea forţei de atac şi o ser de masă sim plu — Petru Crainic, — cinem atograful „P a tria "; îndră Scene din operete; 9.27 Din M u dru Jula ; 19,05 „A m îndrăgit o me
moment dat in Deva o echipă de viciilor. Apoi. ar trebui depistate si Ion Ardeleanu şi Ghcorghe Domşa, gostitul — cinem atograful „A rta "; zica popoarelor; 10,03 Muzică uşoa lodie" emisiune de muzică uşoară
lele care s-a dovedii a fi ( ca mai în sem n ări — alic clemente talentate, care să lupte iar la tenis de masă dublu — 1. PETROŞANI: Drama ciocîrliei — ci ră orchestrală; 10,30 Aspecte din rominească; 19,50 Muzică in stru
bună din ţară din rinclul elevilor, din toate puterile pentru victorie Oheorghe Dom.şa — II. Konst ; 2. 1. nematograful „R epublica": Legenda viaţa literară a oraşului Constanţa; mentală; 20,10 M elodii populare;
["ei mai optim işti suporteri vedeau Spunem aceasta deoarece lotul echi Negrea — T. Doblete ; 3. T. Crainic din tren — cinematograful „7 No 10,50 Orchestre de mandoline; 12.03 21.15 Teatru la m icrofon: „Rusallca";
luhipa aetivînd in prima categorie pei Corvinul esle foarte restiâns. iar — I. Ardeleanu : 4. Aiex. Mitzea — iem brie" ; LU P E N I: 30 de ani de Jocuri populare; 12,45 Muzică din 22.26 Muzică instrum entală; 22,40
t ţârii, luptind ele la egal la egal de patru ori mai multe mingi în rezervele sini departe de valoarea V. Barb. veselie — cinem atograful „C ul operete romîneşti; 13,00 Concert de Piese de estradă; 23,15 M elodii li
rice; 23,45 A rii din opere interpre
■u cele mai bune form aţii. O parte tavan decât adversarele, si au greşit titularelor. A lă tu ri de aceşti tineri m uncitori tural" ; SIM E R IA : Doamna Tu- prînz; 14.10 Muzică uşoară de Petre
lin aceste ginduri au lost in lăptui- 29 de servicii. In meniul cu Progre La 7 marile a c., va începe returul destoinici, s-au mai evidenţiat me- Han — cinem atograful „M ureşul" ; Firulescu şi M arius M iiia il; 14,30 tate de mari cintăreţi; 24,00 Muzică
de dans.
Le. Echipa C orviim l Deva a reuşit sul Tugovişle ele nu greşit 39 de campionatului categoriei A de volei irologu! Ungureanu Tiberiu şi lucră A L B A TUL1A : C ăliţi în foc — ci Roza v in tu rilo r; 15,00 M elodii popu
n anul 1963 să promoveze in (ale servicii. Ce înseamnă acest lucru ? fem inin, seria a Il-a. Formaţia Cor torul de la cazane, Pnvel Duma. nematograful „V icto ria " ; In v ii lare; 15,26 T ineri interpreţi la m i Buletine de ştiri şi radiojurnale:
goria A. seria a ll-u . In formaţie Jucătoarele nu se pregătesc cu des vinul Deva are de rezolvat o sarcină La şah. întrecerea a fost mal echi toare — cinem atograful „23 A u crofon : Alexandru Poduţiu — flaut 5.00; 6,00.; 7.00; 10.00; 12.00; 14.00;
nu lost introduse si cîteva jucătoare tulă seriozitate la antrenamente, le dificilă. Ea are datoria să se pregă librată. Cei 1G concurenţi au luptat gust" ; SEBEŞ : Aventură la miezul şi Tatiana Ivostarab — voce; 16,10 IG.00; 18,00; 22,00; 23,52 (programul
15,00;
I); 7,30; 9,00: 11.00; 13.00;
*are activaseră în echipa elevelor. lipseşte voinţa ele a învinge, nu se tească in aşa fel în rit prin victoriile m ult pentru fiecare piesă. Concursul nopţii — cinem atograful „Progre Cintă corul R adioteleviziunii; IG.30 17.00; 19.00; 21,00; 23,00; 0,52 (pro
In c ampionatul de volei, ediţia HHîJ— concentrează indea)uns în momen obţinute să se poală menţine în a început la orele 9 şî s-a term inat sul" ; Uraganul — cinematograful M elodii de dragoste; 17,15 Piese în gramul II).
19G4, form aţia Corvinul Deva a oc u tele hotărî ton re. Deşi la toate antre prima categorie a ţării. Iub itorii vo la ore>e 21. cind s-au cunoscut p ri „Sebeşul"; ORAŞTIE: Poveste de pe drăgite de muzică instrum entală;
pat locul VI în clasamentul general, namentele s-a insistat în mod deo leiului din Deva sînt convinşi că for mii trei clasaţi : 1. Romulus Dim - Don — cinem atograful „P atria" ; 17.30 M elodii populare din T ransil Buletin meteorologic
kcăpînd (ii greu (le retrogradare. Sc sebit asupra perfecţionării servicii maţia lor favorită are suficiente re perîu. 2. Alexandru Mitzea, 3. Colţea Dezrădăcinaţii — cinem atograful vania; 18.54 Muzică de estradă;
redea că în anul c nm pcliţionnl u r lor. la în lîln irile oficiale greşeli de surse pentru a oferi în tîIn iri de bună Ştefan. „Flacăra"; H AŢEG : Secerişul ver 19.30 Program muzical cerut de PENTRU 24 ORE
mător. în rîndul echipei sc va pro acest gen au abundat Să lie oare calitate, din ce în ee mai Inimoase. I. CIORTEA de — cinematograful „Popular" ; m em brii cooperativelor agricole de Vreme nestabilă, cu cerul mai
duce un revirim ent in sensul îm vorba de un exces de em otivitate? V. A L lill corespondent BRAD : Feriga de aur — cinema producţie din comuna Colţea — re m ult noros. Vor cădea precipitaţii
bunătăţirii jocului pentru a nu mai Credem că nu poate li vorba de aşa tograful „Steaua roşie" ; IL IA : Lo giunea Galaţi şi din satul Ercea Re sub formă de ploaie, lapoviţă şi
tla aliten emoţii suporterilor. Echipa ceva ţinind cont că majoritatea com e bi i s cotenent C risiina — cinematogra giunea Mureş-Autonomă M aghiară; ninsoare. V întul va sufla moderat,
pornea în campionat cu un lot va ponentelor au destulă rutină, joacă e in a îs a ful „Lum ina". 20,00 Radiogazeta de seară; 20,30 cu intensificări din sectorul vest şi
loros. Jucătoare ca Ligia Pop. Doina de mai m ulţi ani în echipă Realita Concert distractiv; 21,30 Muzică de nord-vest. Temperatura va fi cu
Cismaşu. Virginîn Mura. Cina B uf tea este alta. O parte din jucătoare La căminul cultural din comuna (ele mai bune rezullate : Preda Cor RADIO dans de compozitori rom îni; 22.15 prinsă ziua intre plus 2 şi plus 6
tea. M aiia Cndar. Cornelia Pleian. manifestă ţrn c lin ţ; de vedetism, Gurasada, raionul 11ia, s-a dcslăsu- nel locul I, Cornacîu Nicolae locul Muzică uşoară interpretată de W il- grade, iar noaptea între minus 2 şi
K. Szilagy. destul ele talentate şi n i chiar dc ingîm fare noglijîod antre ral zilele trecute în cadrul Spnrta- II şi Ilca D um itru locul HI. Programul 1 : 5,06 Jocuri popu ma de Andelis şi A rtu ro Tesra ; plus 2 grade.
multă voinţă de luptă, dădeau spe namentele. Or. sc ştie că dată nu chiadei de iarnă a tinerelului, un Concursul a fost urm ărit cu in lare ; 5,40 Cîntece inspirate din 22.30 Muzică de dans. PENTRU URMĂTOARELE
ranţa că vor conduce echipa spre te antrenezi cu cea mai mare aten concurs de tenis de masă. Au luat teres de spectatorii prezenţi. viaţa nouă a satului; 6.10 Muzică Programul I I ; 7.35 Cîntă taraful 3 ZILE
victorii. Lucrurile nu s-au petrecut ţie nu poţi face faţă. eşti depăşit parte un număr de 15 concurenţi instrum entală ; 6,30 M elodii dis Uzinei „1 M ai" din Ploieşti; 7,45 Vremea rănrine favorabilă preci
Insă aşa. După consumarea turului uşor de adversar. Rău esle că unele din cadrul asociaţiei sportive Uni IM ARIA S TO IC IIIŢO I tractive; 7,15 Piese inlei-pretate la Muzică instrum entală; 8,10 Piese de p ita ţiilo r, cu temperatura staţio
campionatului, echipa de fele Cor jucătoare nu respectă indicaţiile an rea din Gurasada. directoarea căm inului cultural diferite instrum ente; 7,30 Sfatul estradă; 9,03 Muzică populară; nară.
vin u l Deva a ocupat locul V din trenorului nici cu ocazia in liln irilo r Iată concurenţii care au obţinut Gurasada