Page 59 - 1965-01

fir, 9130 Drumul socialismului Pag. 3

M n ~ r™ r
' i,Ti r
S
O
C O R E S P O N D E N Ţ I I
I i l
j ? pţeg! Din poşta săptămînii
SFSi
desfăşoară o bogată activitate. Cele
4 200 volume tehnice, cit cuprinde Zilnic, pc adresa redacţiei so­ nostru IO AN JUDE, arată că mă­
fondul bibliotecii, sint puse la inde- mm, ; * sesc scrisori din întreaga regiune, surile cuprinse in planul M.T.O.,
mina întregului colectiv. Pentru in ­ prin care corespondenţii noştri ne măsuri propuse in adunarea de
formarea operativă a celor interesaţi, Informează despre strădaniile de­ dezbatere a cifrelor dc plan pe
cabinetul tehnic primeşte lunar peste puse de colectivele de muncă pen­ anul 1065, sint menite să ducă la
Intîlnire cu brigada 00 de titlu ri de reviste şi cotidiene — - S h k * 5 8 tru îndeplinirea sarcinilor de plan, îmbunătăţirea muncii
de specialităţi diferite. La cabinetul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de De la Băniţa, tov. A. RADU LES-
ştiinţifică tehnic poate fi consultat „B uletinul lucru.' Un loc deosebit in scrisorile CU. ne scrie intr-o corespondenţă
construcţiilor de maşini", revista „In ­ lor il ocupă calitatea produselor şi a sa despre o puşcare in masă care
dustria metalurgică" ele.
Duminică, 17 ianuarie a c, sala că­ a lucrărilor executate. In acest sens a avut loc de curind in cariera de
m inului cultural din Box. raionul Cabinetul tehnic, prin comisia in­ i j e . u | sint arătate măsuri propuse de calcar Prin plasarea judicioasă a
Uio, a devenit neincăpătoare. Peste ginerilor şi tehnicienilor, acordă o muncitori, tehnicieni şi ingineri In găurilor săpate cu foreza şi doza­
350 de ţărani cooperatori au ţin u t să largă consultaţie tehnică inovatorilor vederea îmbunătăţirii ca lită ţii pro­ rea corectă a explozivului, s-a reu­
fie prezenţi la in tiln ire a cu mem brii şi celorlalţi m uncitori pentru intro­ 1,7* T.e’X.^1- !> lIA î duselor, precum şi a sporirii pro­ şit să se dizlocc o cantitate de a-
brigăzii ştiin ţific e a casei raionale ducerea tehnicii noi. Eficienţa con­ rfk ► . V'WkM 1 ,;i r> ductivităţii muncii. ,.Cifrele de plan proximativ 25.000 tone calcar me­
de cultură şi pentru a participa tot­ su lta ţiilo r date s-a oglindit în re­ pe anul 1965 — ne scrie tov. ALE­ talurgic.
odată la deschiderea festivalului fil­ zolvarea unor probleme slrîns le­ XANDRU TU DOR, de la revizia de „Grija faţă de îmbunătăţirea
m ului la sate, care a avut loc in con­ gate de sarcinile de producţie din care vagoane din Simeria-triaj — au continuă a condiţiilor dc muncă
tinuare. am intim ; confecţionarea unui dis­ dat un nou imbold in muncă lucră­ este o preocupare permanentă a
Cei patru profesori, un medic şi pozitiv de legat cablu la colivii, c i torilor noştri pentru a executa la
un tehnician constructor, care au găuriica bucşelor la lanţul transpor­ timp şi dc bună calitate reparaţiile întregului colectiv de la Prepara-
alcătuit brigada ştiinţifică, au dat tor etc. vagoanelor", Corespondentul nostru ţla de cărbuni Pctrila" — ne scrie
nostru
corespondentul
voluntar,
răspuns la numeroasele întrebări I. BERTOTI incheie, arătind că reztiltatcle înre­
privind medicina, au răspuns la în­ tehnolog gistrate in această lună scot in evi­ lOAN BERC EA. După ce face bi­
trebările în legătură cu sistematiza­ denţă hotărirea întregului colectiv lanţul realizărilor obţinute pe a-
rea satelor, cum se întocmeşte planul Activităţi ale tineretului de a-şi indeplini in mod exemplar ceastă linie in anul 1064, corespon­
unei casc etc. Ţ ăranii cooperatori au toate sarcinile de plan. dentul nostru arată că in acest an
p rim it răspuns şi la întrebările „Ce T in e rii din satul Laz. raionul O corespondentă sosită de la Uzi­ muncitorii preparatori vor primi
sînt visele, şi cum iau ele naştere 7", Sebeş, participă cu m ultă însufleţire na electrică din Gurabarza ne adu­ peste 2.800 articole de echipament
„C um au apărut plantele?” şi multe (a a ctivităţile cultural-artistice ce se ce veşti despre rezultatele obţinute de protecţie şi uzură, mai mult de
alte probleme de agricultură. Coope­ organizează in cadrul căm inului cul­ de lucrătorii secţiei mixte de reţele. 800 articole de săpunuri şi altele.
ratorii au m ulţum it m em brilor b ri­ tural. Sub îndrumarea tov. M aria Astfel, colectivul acestei secţii a e- „Pe Ungă aceasta — arată cores­
găzii ştiin ţifice şi i au solicitat să Morar, ei au pus recent în scenă pie­ .recutat lucrările de stringerc a cle­ pondentul nostru — conducerea
mai vină in m ijlocul lor sa „Secretul". melor pe liniile de inaltă tensiune tehnică a luat, la indicaţia orga­
M lRO N t i c Cu multă sensibilitate artistică Gurabarza — Baia de Aricş şi Gu­ nizaţiei de partid, măsuri pentru
corespondent şi-au interpretat rolurile tinerii Poe- rabarza — Voşcău. schimbarea a rcinstruirea întregului colectiv in
nar Petru, Romana M orar şi Elisa- vederea respectării întocmai a nor­
beta Diac Tot cu ajutorul tin e rilo r numeroşi stîlpi de pe traseul reţe­
In 15 zile a fost organizat un concurs „Cine lei electrice dc iluminat Brad — melor de tehnică a securităţii
ştie, eiştigă". Termocentrala Paroşeni, m îndrie a energeticii rom îneţU, Crişcior şi altele. Corespondentul muncii",
Rezultatele obţinute de colectivul M A R IA BKKAZU In fotografie : aspect din sală turbin elo r. .
Exploatăm miniere Glielap în p ri­ corespondentă
ma jum ătate a lun ii ianuarie, dove­
desc că succesele de anul trecut
continuă. In această perioadă, pla­ Club cultural-sportiv i i
nul pe întreaga exploatate a fost H id r o a v io n u l „ I . Â . R . — 8 1 8 H M Ă R T U R II Dincolo de cauzele
depăşit cu 510 tone minereu de fier. Comitetul sindicatului şi conduce­
Cel mal bine au m uncit m inerii rea adm inistrativă a Fabricii de con­
din sectorul Valea Iberi cu 132 tone serve de legume şi fructe din Haţeg Un nou aparat de zbor, destinat avion sanitar, avion curier sau ae- CONTEMPORANE obiective
plus. orizontul II cu 308 tone plus a luat Iniţiativa am enajării unui aviaţiei utilitare, a fost proiectat si rotaxi. El este destinat, îndeosebi,
şi altele. In perioada Ia care ne re­ club cultural-sportiv. Măsura luată construit in tară. Este vorba de hi- deservirii zonelor îndepărtate din
ferim . planul de livra re către C.S. a devenit faptă. Recent, a avut loc droavionul „I.A .R -8 I8 H ", derivat Delta D unării, unde aterizarea a- (Urmare din pag. 1)
Hunedoara, a fost depăşit cu aproa­ inaugurarea clubului. (Urmare din pag. I) comercială are 18 unităţi din care
pe 1000 de tone. Rezultate bune s-au Clubul este înzestrat cu o b ib lio ­ din aparatul „I A.R.-818", conceput, vioanelor obişnuite nu este posibilă, cele din Gurbarzn în localuri noi, iar două schim buri. Au fost luate mă­
obţinut şi în sectorul Tulea M un­ tecă bogată, mese de şah. tenis de ca şi acesta, de constructorul de a- a cţiu nilor de salvare pe mare, de­ din 1938. Aceasta n influenţat şi a- unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti suri pentru intensificarea aprovi­
c ito rii de aici au trim is o ţe lă riilor masă şi alte jocuri sportive. ^ vioane Radu Manicatide, laureat al tectării aglom erărilor de peşte, ex­ supra dezvoltării uzinai de preparare, de deservire a populaţiei îşi desfă­ zionării cu lemn de mină pe puţul
hunedorene mai m ult cu 853 tone do- S alariaţii fabricii petrec aici tim ­ Prem iului de Stat. După experim en­ cursiilor turistice spre lacurile din atelierelor centrale, uzinei electrice şoară activitatea in tr-un complex vechi, iar asistenţa tehnică a fost
lomită. pul liber in mod plăcut şi folositor. şi in general a întregii comune. U zi­ nou construit. Despre o reţea sani­ îm bunătăţită, prin introducerea unui
M ăsurile tehnico-orgnnizatorice tarea machetei în laboratorul de ae­ ţară etc. In funcţie de scopul şi în­ na electrica din Gurabarza, bună­ tară nici nu se putea vorbi Singurul grafic de intrare în mină a şefilor
luate, entuziasmul întregului nostru NICU SBUCHEA rodinamică al In stitutu lui de meca­ cărcătura pentru care este folosit, oară, în 1944 distribuia o cantitate dispensar mic, cu un medic, slab de servicii (in special în schim bul
coleotiv vor asigura o creştere ne­ corespondent nică aplicată, hidroavionul construit hidroavionul poate zbura continuu de energie electrică de 11.900 000 doW - era ca şi inexistent. Astăzi, III), care să răspundă de bunul mers
întreruptă a producţiei de minereu. la dim ensiuni normale a trecut cu 3— 7,5 ore. cu o viteză maximă de K w A , ia r astăzi distribuie peste 70 exm ă o policlinică S.M.S. la Gura­ al producţiei. Toate acestea creează
Ca obiectiv central în întrecerea din­ Un nou traseu milioane K w A . barza, un staţionar, casă de naşteri, premise pentru ca la sfîrşitul lu n ii
tre m ineri, va rămine şi de acum îna­ succes şi primele probe de omolo­ 172 km sau o viteză de drum de Sectorul energiei termice nu are farmacie, circum scripţie sanitară cu ianuarie, minusul de producţie să
inte — calitatea. Prin acţiuni de muncă patriotică gare. 140—155 km pe oră. nici o comparaţie, pentru că era ine­ trei cabinete, ia r la sănătatea oame­ fie recuperat după cum afirm ă tov.
MAR1A A LIC locuitorii satului Vîlcelele Bune au „I.A.R.-818 Hi" poate fi utilizat ca (Agerpres) xistent. In prezent cantitatea de e- n ilo r muncii veghează 13 medici şi Vasile Cirpan, inginerul sef «I ex­
tehnician nergie termică distribuită este de 20 cadre medii sanitare. ploatării şi tov. ing. D um itru Roşea,
amenajat drum ul pc traseul Vîlcelele peste 1.573.000 Kcal. Parte din aceas­ Pentru copiii m in e rilo r funcţionea­
Bune — Călan. In felul acesta s-a ta este folosită la încălzirea im obile­ ză două şcoli de 8 ani la Gurabarza şeful serviciului producţie. Aceste
măsuri sînt binevenite, cu toate că
Din activitatea cabinetului putut inaugura un nou traseu auto lor. şi Crişcior, 4 şcoli de 4 ani în satele puteau fi aplicate mai operativ, ceea
Inaugurarea noului traseu de au­ Sporirea produefiei industriei Dezvoltarea ascendentă a u n ită ţilo r aparţinătoare, iar din 19G2 s-a dat ce ar fi dus la redresarea din tim p
tehnic tobuze va înlesni posibilitatea legă­ din raza C rişciorului este marcată şl in folosinţă şi o şcoală medie in G u­ a situaţiei.
tu rii cetăţenilor cu oraşul Călan de creşterea num ărului de m uncitori, rabarza în care învaţă circa 400 de
Situaţia din prim a jumătate a lu n ii
Biblioteca tehnică a Uzinei de re­ E LIS A BE TA DONŢU de pielărie, încălfăminte şi cauciuc locuitori ai comunei. In 1944 de e- elevi. In 1944, în toată comuna erau ianuarie, cînd s-au înregistrat răm î-
parat u tila j m inier din Petroşani. învăţătoare xemplu, comuna era locuită de 3.75G doar 12 cadre didactice. Acum numai neri în urmă, trebuie să constituie
cetăţeni, ia r în prezent num ărul lo­ şcoala medie este încadrată cu 12 ca­ un obiect de studiu temeinic pen­
Colectivele din întreprinderile in­ deosebi prin intrarea în funcţiune a cu ito rilo r a trecut de 7.500 (m ulţi m i­ dre, num ărul total al profesorilor şi
Fabricii „Progresul1’ din Bucureşti, tru viitor, aşa îneît orice „surpriză1*
dustriei de pielărie. încălţăm inte şi neri de Ia exploatarea din Gurabarza învăţătorilor fiind de peste 50... să poată fi contracarată de măsuri
Creşte numărul cinematografelor cauciuc, care au dat peste prevederi cu o capacitate de 17.000 perechi pe locuiesc în noul oraş construit Ia Ş irul com paraţiilor, a) realizărilor bine gindite, pregătite din tim p, în
in anul 19G4 produse în valoare de zi. dotarea unor u nită ţi cu noi lin ii Brad). poate fi continuat Dar şi cele con­ vederea asigurării unui ritm de pro­
tehnologice complete, precum şi ex­ Pentru el, în anii noştri s-nu rid i­ semnate mărturisesc îndeajuns ducţie corespunzător din prim a pină
Anul trecut, au fast date In folo­ sfîrşitul anului trecut la 5.750, de 143 milioane lei. prevăd in planu­ cat multe edificii social-culturale.
sinţă aproape 700 de cinematografe peste IC ori mai mare decit cel exis­ rile anului acesta sporuri însemna­ tinderea de noi procedee tehnolo­ Nici in acest domeniu com paraţiile schim bările petrecute în comuna de in ultim a zi a lunii. R itm icitatea
săteşti, ia r la oraşe au fost construi­ tent în anul 1938. Acestora li se a- te. Astfel, producţia de încălţăm inte gice care vor contribui la obţinerea nu sint de prisos. Iată citcva. In pe m alul Crişului, viaţa nouă pe producţiei se poate asigura dacă lu ­
te I I cinematografe de mare capa­ daugă unităţile cinematografice care unei însemnate creşteri a producti­ 1944, aprovizionarea localnicilor din care o trăiesc astăzi m inerii şi moţii crurile sînt p rivite în perspectivă
citate. dotate cu aparataj de calitate aparţin sindicatelor şi altor organi­ va creste cu 17,7 la sută faţă de rea­ vită ţii muncii. întreaga comună se făcea prin două din această parte a M u n ţilo r Apu- şl sint luate din tim p măsuri efi­
superioară, sunet stereofonic, mobi­ zaţii de masă In anul 19G5 vor fi lizările anului trecut. Va spori con­ prăvălii particulare. Acum, reţeaua ciente.
construite in întreaga ţară aproape siderabil producţia de încălţăm inte (Agerpres)
lie r confortabil etc. S^a m ărit, de o-
C00 de cinematografe noi. La sate vor
semenea, num ărul cinem atografelor superioară, al cărei num ăr va fi cu
începe. în prim ăvara acestui an. lu ­
cu ecran panoramic. crări de amenajate a unor noi cine­ 1 358.000 perechi mai mare decît a-
N um ărul u n ită ţilor cinem atografi­ matografe cu ecran Lat. ceea din 19G3. Ce învăţăminte trageţi din activitatea Q EZV01m EXPERIENŢA
ce din reţeaua de stat a ajuns la (Agerpres) Aceste sarcini vor fi realizate în­
anului 1964 pe linia promovării _ /V UITAI

tehnicii noi? | D 0 S1HI BS C 0

A nul trecut a fost pentru colecti­ la aplicarea acestui sistem de orga­ şelor autounguienle, p lin sîntcrîzare, deosebi reorganizarea în lin ii de flu x
vul uzinei noastre un an rodnic şi nizare, a scăzut la zero. din pulberi metalice. El a permis ca tehnologic a întregii fabricaţii de
pe târî mul prom ovării tehnicii noi. La îndemnul organizaţiei de partid. întreaga producţie de maşini de spă­ lanţuri articulate sub un ţol. P rin
De altfel, se poate spune, pe drept In centrul atenţiei colectivului de lat t ufe fabricate in anul 19G4 să fo­ aplicarea acestei măsuri, volum ul
cuvînt, că succesele înregistrate in ingineri, tehnicieni şi proiectanţi de losească acest sistem de bucşe în lo­ producţiei urmează să crească de
realizarea planului de producţie şi la uzina noastră, a stat şi realizarea cul celor prelucrate prin aşchiere. 1,35 ori. ia r productivitatea m uncii
îm bunătăţirea ca lităţii produselor .se unor produse noi. cu perform anţe In consecinţă, calitatea m aşinilor s-a de 1.15 ori ; se va realiza o econo­
datorese tocmai acestui fapt. De p il­ tchnico-economice la nivelul produ­ îm bunătăţit sim ţitor, reclam aţiile Ia mie anuală la preţul de cost de
dă, s-a studiat, proiectat si realizat, selor sim ilare de pe piaţa mondială. acest subansamblu, care înainte erau 820.000 lei. De asemenea, ne preocu­
pe fond de mică mecanizare, orga­ Asa se face că. anul trecut, s-au stu­ destul de dese. au fost elim inate în pă reorganizarea fabricaţiei m aşini­
nizarea fabricaţiei in flu x a lanţu­ diat, proiectat şi pus in fabricaţie întregime. lo r de spălat rufe. In cadrul acestei
rilo r tăietoare pentru fierăstraiele trei tip u ri noi de maşini de spălat, In anul care a trecut s-a pus un acţiuni se va mecaniza complet pro­
mecanice, ceea ce a condus la folo­ două tip u ri de lan ţuri articulate şi accent mai mare şi pe creşterea m iş­ cesul de pregătite a suprafeţelor,
sirea din plin a tim pului de lucru, un nou tip de lanţ tăietor pentru fie­ cării de inovaţii. Ca urmare a inten­ vopsirea şi uscarea em a ilurilo r.
aplicarea la operaţiile principale a răstraiele mecanice. îm bunătăţirile sifică rii a c tiv ită ţii cabinetului teh­ O dată cu aceasta, productivitatea
unor dispozitive de mare productivi­ constructive aduse noilor tip u ri de nic, a muncii de propagandă tehni­ m uncii la atelierul de vopsitorie va
tate şi creşterea răspunderii perso­ maşini de spălat, de pildă, au avut că. a crescut sim ţito r num ărul ino­ creşte cu circa 30 In sută.
nale a fiecărui m uncitor faţă de ca­ drept efect reducerea preţului de vatorilor. Aşa se face că s au ap li­ In planul tehnic pe anul în curs
litatea produselor. Drept urmare, vo­ cost şi îm bunătăţirea substanţială a cat în producţie 59 de inovaţii, care s-a mai prevăzut studierea, proiecta­
lum ul producţiei la acest sortim ent ca lităţii acestora. E dificator în acest au adus o contribuţie preţioasă la rea şi pregătirea punerii în fa b ri­
a crescut de 3,22 orî, iar producti­ sens este faptul că reclam aţiile s-au creşterea p ro d u ctivită ţii muncii în caţie a unor produse noi. de calila-<
vitatea muncii de 1.53 ori. redus faţă de anul 19G3, de la 1G la toate secţiile. Economiile postcalcu- te superioară. Este vorba de un nou
Economiile realizate peste plan, sută. la J,5 la sută (de peste 10 ori). late, rezultate prin aplicarea lor, se tip de maşină de spălat rufe — cu
ridică la peste 2 260 000 lei, cu 18
Cu multă răspundere au fost stu­ tam bur orizontal, noi tip u ri de fuse
ca urmare a reorganizării fabricaţiei la sută mai m ult decît anul trecut. de tors pentru ring u ri şi alte tip u ri
diate, experimentate şi puse la punct
se cifrează la 320.000 lei. Cît priveş­ o seamă de procedee tehnologice noi. Fireşte, rezultatele bune obţinute dc lanţuri articulate.
Oraşul siderurglştilor hunedoreni s-a îmbogăţit cu noi blocuri de locuinţei anul trecut s-au predat te calitatea produselor este de re­ Bunăoară, s-a extins turnarea sub prin promovarea tehnicii noi ne-au Avem convingerea eâ mergînd pe
1.248 de apartamente. _______j, __ marcat că num ărul reelam aţiilor, de presiune de aliaje uşoare, pe bază făcut să ne mobilizăm şi mai m ult această cale, a ap lică rii şi extinde­
de alum iniu, a reperelor de la ma­ efortul in această direcţie La îndem ­ rii pe o scară tot mai largă a teh­
şinile de spălat rufe. P roductivita­ nul com itetului de partid, ne am nicii noi in procesul de producţie,
tea m uncii a crescut prin aplicarea propus să căutăm în continuare cele vom reuşi să dăm cum părătorilor
ATENT P0 RITÂ flEEARU! trebuie exploatat după această me­ acestui procedeu cu peste 5 la sută, introducem în producţie dispozitive cerinţe si să înscriem în acelaşi tim p
fix a t volum ul de masă lemnoasă ce
mai judicioase form e ale muncii, sâ
produse la nivelul celor mal exigente
s-a îm bunătăţit calitatea producţiei
In ansamblul pregătirii pro­
todă
moderne, de mare productivitate, sâ
pe graficele întrecerii socialiste re­
si s-au realizat economii im portante
ducţiei acestui an, o atenţie sporită
folosim toată capacitatea
noastră
la preţul de cost. De asemenea, s a
s-a acordat creării stocurilor de masă studiat, experim entat şi perfectat un creatoare pentru a realiza produse zultate din cele mai frumoase.
Ing CO N STANTIN DODROTiV
şi utilajele. Se ştie că înaintea dării
la creşterea indicelui dc mecanizare
SORTIMENT în exploatare a oricărui parchet, se şi valorificarea superioară a masei de acc Astfel, la 31 decembrie procedeu modern de realizare a buc­ la un nivel tehnic cît mai înalt. In „30 Decembrie* — C ugir
lemnoasă pe sortim ente şi la drum
inginer şef (a Uzina
anul care a început ne preocupă în­
lemnoase. De exemplu, la faza do­
stabileşte am ănunţit cel mai avan­
J9G4. existau următoarele stocuri :
tajos proces tehnologic. Pe parcurs
sută din volum ul masei lemnoase
însă. in munca de zi cu zi. se ivesc borî t-secţionat. mai m ult de 92 la 5 8G2 m.c. lemn de răşinoose, 2.835
m c. lemn de fag, 1 104 m c. lemn
probleme noi. Dacă nu cunoaştem exploatate, s a executat mecanic, faţă despicat, 26 500 bucăţi araci de vie
Colectivul Întrep rinde rii forestiere situaţia concretă din teren, fireşte de 74 !a sulă cit prevedeau sarcinile etc. Aceste stocuri vor asigura în ­
Dobra a început anul 19G5 — ultim ul că nu pol fi aduse nici îm bunătăţi­ de plan. Dai- în activitatea noastră deplinirea ritm ică a planului în tot
an al planului şcsenal — cu hotări­ rile necesare. au avut loc şi anumite deficienţe ce cursul trim estrului I. Avînd în vede­
rea fermă de a ridica pe o treaptă .Insist mai m ult asupra utilajelor, au frîn a i buna desfăşurare a muncii re că iarna nu este chiar asa de v i­
mai înaltă activitatea economieo- în tru n i ele sînt punctul cheie în rea­ în unele compartimente. Cu p rile ju l tregă. ne propunem să menţinem in­
fînanciaiă a în treprinderii noastre. lizarea celorlalţi indicatori de plan. analizei dc sfîrşit de an. organizaţia tacte aceste stocuri, iar masa lemnoa­
In anul care s-a sfîrşit, m uncitorii, Prin m aiştri dc parchete şi prin de partid şi conducerea întreprinde­ să ce se va da in producţie să pro­
tehnicienii şi inginerii de la I F. Do­ şefii de brigăzi şi echipe se urmăreş­ rii a analizat pe larg cauzele care vină din exploatarea curentă.
bra. conduşi şi îndrum aţi de orga­ te in mod sistematic prin interm e­ au făcut ca planul pe sortimente, să
nizaţia de partid, au muncit cu m ul­ diul graficelor, realizarea zilnică a nu fie realizat. Din analiza făcută a Terminarea încă din trim estrul IV
tă însufleţire E fo rtu rile lor ou fost sarcinilor de plan şi productivitatea reieşit că pe lingă unele greutăţi de a anului trecut a instalaţiilor de
încununate de succes. Din bilanţul fiecărui u tila j în parte. Lucrul aces­ ordin extern, au avut loc numeroase scos-apropiat. va asigura ritm icita ­
încheiat pe întregul an rezultă că ta ne dă posibilitatea să intervenim abateri de la procesul tehnologic, iar tea în d e p lin irii planului la toate sor­
planul producţiei globale şi marfă a operativ in crearea unui front con­ întreţinerea şi exploatarea utilajelor timentele. Pentru îm bunătăţirea ca­
fost realizat in proporţie de 100.5 tinuu de lucru, a iît m uncitorilor rit a fost lăsată pe planul al doilea. N-a lită ţii produselor noastre si valori­
la sută şi respectiv 100,27 la sulă. şi m aşinilor şi instalaţiilor existente. exist-at suficientă preocupare în rea­ ficarea superioară a masei lemnoase,
Productivitatea muncii a înregistrai Cu alte cuvinte, să asigurăm stocuri lizarea tuturor sortim entelor nici toţi sortatorii şi expeditorii vor fi
o creştete de 8.5G la sulă faţă de suficiente de masă lemnoasă la toate din partea unor m aiştri de ixtrehet cuprinşi în şcoli de calificare De
plan. Pe această bază a putut fi rea­ fazele şi operaţiunile de exploatare. si seli de brigadă. S-a manifestat asemenea, in prim ul semestru al a-
lizat şi preţul* de cost, indicator la O altă problemă, cine a stat in tendinţa, gresii înţeleasă, să se depă­ nului. vor fi calificaţi In locul de
care s-au obţinut aproape 40.000 lei şească planul la sortim entele mai muncă toţi m uncitorii sosiţi noi in
atenţia conducerii întreprinderii şi întreprindere Se va introduce un
economii suplimentare. com itetului sindicalului, a fost co­ uşor realizabile. A ii mai fost cazuri control sistematic pentru fasonarea
Dobîndirea acestor realizări, este interesarea materială a m uncitorilor. cînd o parte din masa lemnoasă, în concomitentă a lem nului de lucru cu
nem ijlocit legată de modul cum a Ca urmare, mai bine de 80 la sută loc să fie sortată superior, a fost lemnul despicat, dindu-se în produc­
fost organizată munca în parchetele din num ărul m uncitorilor lucrează trecută la lemn de loc. ţie lemn de celuloză, necesar reali­
şi gurile de exploatare şi mai ales în brigăzi complexe cu plata in acord Pornind de la cunoaşterea lip su ri­ zării sarcinii de export.
de priceperea cu cate au fost folosire global — formă de lucru ce perm ite lor ce s-au manifestat în munca noa-
unele utilaje. Conducerea întreprin­ organizarea superioară a muncii pe vStră anul trecut, conducerea în tre ­ In cadrul în treprinderii noastre au
derii şi-a concentrat toată atenţia întregul flu x tehnologic de exploata­ prinderii a luat încă din trim estrul mai fost luate şi alte măsuri A p li­
asupra plan ifică rii şi organizării ju ­ re a lem nului. Ca metodă de exploa­ IV I9G1 măsuri eficiente pentru în­ carea lor în producţie împreună cu
dicioase a muncii în fiecare parchet. tare, cea mai adecvată condiţiilor lăturarea lor. Pentru valorificarea generalizarea experienţei bune do-
bindile voi asigura îndeplinirea r it­
In baza cunoaşterii situaţiei existen­ noastre s-a dovedit a fi tăierea la superioară şi complexă a masei lem­ mică a planului pe anul în curs.
te pe teren, s-au m ărit ori s-au micşo­ rînd şi transportul în trunchiuri noase se va extinde şi generaliza me­ Ing. GIIEOICGIIE OKVAS
toda exploatării lem nului în tru n ­
Echipa de dulgheri condusă de Gheorghe Hutter, de la şantierul Fabricii de produse refractare din Alba
rat form aţiile de lucru. Apoi, pornind lungi şi catarge. chiuri lungi şi catarge. In acest sens, director lulia, işi depăşeşte lunar planul cu 30—35 la sută.
de La acelaşi criteriu, s au repartizat Ansamblul m ăsurilor luate a dus au fost nominalizate parchetele şi I.F. Dobra In fotografie : Echipa discută planul unei lucrări.