Page 6 - 1965-01

Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 311»

Satele noas mai frumoase, ' ' ’ ------------ - m w » — ' T T l f f l ÎN EDITURA POLITICĂ A APĂRUT:

mai bine arate 7VT X ţJ
I *

Cu sprijinul cetăţenilor şi a s tilp ilo r de belon la şcoala din ţă şi activist de frunte al m işcării la care recurge, talentul său literar autentică forţă de producţie. Ea per­
Lucrarea em inentului om de ştiin ­
salul Gusu etc.
uriaşele
mite om ului să valorifice
asigură cărţii sale un succes meritat.
ION T A U TU partizanilor păcii J. Bernal este o Volum ul lărgeşte orizontul oricâiui bogăţii m ateriale existente în na­
O dată cu prelucrarea planului de (din postul de corespondenţi A - cititor, îl cultivă şi îi oferă argu­ tură, inclusiv „rcsui-selc naturale"
măsuri cu p riv ire la acţiunile patrio­ voluntari din comuna Ludoş) operă unică în genul ei. Ea cuprinde mente în plus in sprijinul concepţiei conţinute în însăşi fiinţele umane.
tice de înlrum useţare şi gospodărire, o istorie a ştiinţei, expusă de pe m aterialist-dialectice asupra dezvol­
deputaţii sfatului popular al comu­ poziţii progresiste, de la o riginile so­ tă rii societăţii. Cartea conţine argumente elocven­
nei noastre prezenţi la sesiune, s-au Hotărîri înfăptuite cietăţii umane pînă în zilele noastre. te In favoarea coexistenţei paşnice
angajat să mobilizeze cetăţenii din La baza ei stă un ciclu de prelegeri In lucrarea sa, ,1. Bernal sc ocupă între ţări cu o rîn d uiri sociale d ife­
circum scripţii la înfăptuirea obiec­ Propunerile cetăţenilor cu privire făcute de autor la un colegiu din O x­ a tit de ştiinţele fizico-chimice, bio­ rite, pledează pentru colaborarea oa­
tive lor stabilite în planul de mă­ la buna gospodărire şi înfrum useţare ford. Dar cartea nu are nim ic din- logice, cit şi de cele sociale. Autorul m enilor de ştiinţă in interesul ome­
suri al com itetului executiv. P rin a satelor, făcute cu ocazia în tîln iri- tr-un tratat arid. C ititorul urmăreşte este convins că în condiţiile orîndui- n irii muncitoare.
munca desfăşurată, s-a reuşit ca în lo r cu deputaţii, au fost analizate Şi cu un deosebit interes istoria cu ltu rii rii socialiste ştiinţa este pusă în ser­ Pătrunsă de un profund umanism,
salul nostru noul să apară la tot incluse in planul de măsuri al co­ umane începînd din paleolitic, evo­
pasul. m itetului nostru executiv. In baza luţia m ijloacelor de producţie şi în­ viciul prosperităţii oamenilor muncii foarte interesantă prin variatul ma­
Participarea cetăţenilor la acţiu­ acestui plan, sarcinile au fost de­ ceputurile acum ulării de cunoştinţe şi că posibilităţile ei in acesl dome­ terial ştiin ţific, prin caracterul el
în vechile com unităţi p rim itive, pen­
nile întreprinse s-a concretizat in falcate pe circum scripţiile electorale, tru a trece apoi la ştiinţa antichi­ niu sînt nelim itate. Ştiinţa, arată enciclopedic, cartea este citită eu
realizarea obiectivelor stabilite, reu- fiecare deputat ocupindu-se de mo­ tecind pa lu d u l ghe ţii. tăţii clasice şi a evului mediu, la Bernal, a devenit în zilele noastre o interes de largi cercuri de citito ri.
şindn-se ca pînă in ziua de 15 decem­ bilizarea cetăţenilor la executarea
brie 19C4 valoarea econom iilor să se prin muncă patriotică a lucră rilor societatea capitalistă şi la lumea
ridice la suma de 126.383 lei. La lu ­ stabilite. contemporană, al cărei conţinut p rin ­
cră rile executate au participat un In fruntea acestor acţiuni s-au si­ cipal este trecerea de la capitalism Rezultatele tragerii concursului „$PORTEXPRES“
num ăr de 3.534 cetăţeni, care nu exe­ tuat cetăţenii din circum scripţiile e- la socialism. E rudiţia om ului de
cutat 28.276 ore de muncă patrio­ lectorale nr. 13 (satul Pogăneşti), nr. trimestrul IV din 27. decembrie 1964
tică. 16 şi 19 (satul Godineşti) şi din cir­ ştiinţă englez, bogăţia de materiale
S-au evidenţiat, mai ales. cetăţenii cum scripţia nr. 4 Zam. P rintre obiec­ — 9 autoturisme „M oskvid"au fost au fost eîştigate de biletele eu nu­
din circum scripţiile nr. 8, 7, 15 şi 16 tivele mai im portante realizate pu­ eîsrigate de biletele cu numerele: merele : 368.018 ; 975.523.
din satul Ludoş, precum şi cei din tem am inti : curăţarea a 50 ha ’ de 594.096 ; 456.718 ; 153.630. Biletele cu numerele : 204.851 ;
păşune ; plantarea a 18 000 bucăţi d e
circum scripţiile nr. 24, 20 şi 23 din radiefreare. — 3 autoturism e „SI<oda*OI<taviaa 928.657 ; 882 719 ; 802.039 ; 759.242 ;
satul Gusu. Obiectivele mai im por­ puîeţi in pădurea com unală; ame­ AGENDA au fost eîştigate de biletele eu nu­ 856.404 ; 389.465 ; 799.716 ; 760.402 ;
tante care s-au realizat prin contri­ najarea unui parc sportiv pe o su­ m ărul 533.145. 590.684 ; 985.607 ; 960.356 ; 021.548 ;
prafaţă de 7.000 m p. Valoarea to­ — 3 autoturisme „W artbufg lim u­ 057.471 ; 966 315 ; 459.799 ; 404.218 ;
buţia cetăţenilor s în t: plantarea a nîrea şi depăşirea planului, creşterea
tală a lu cră rilo r executate prin m un­ zina Standard", au fost cîşdgate de 998 796; 386.155 ; 202.322; şi cn ter­
1 200 bucăţi pomi ornam entali pe că patriotică se ridică la 92.682 lei. p roductivităţii muncii, obţinerea de biletele eu num ărul :574.001. m in a ţiile : 08.422 ; 55.826 ; 23.890 ;
marginea d rum urilor, plantarea a economii şi reducerea preţului de MARŢ! 5 IANUARIE_ 1965 — 9 autoturisme „F iat 600' au fost 64 398 : 69 436 ; 2.834 ; 4.324 : 8.585 ;
ÎO A N IC H IE POPA cosL In cadrul em isiunilor se trans­
40.000 bucăţi sa Ici mi pe terenurile (din postul de corespondenţi m ite tot ce este nou în complexul eîştigate de biletele cu mmereJe: 6838 si 489.93 au ieşit rîşligăloare
supuse eroziunii, turnarea fundaţiei voluntari din comuna Zam) Fondul muzical încetă treptat iar C.F.R., în alte întreprinderi din oraş 944 385 ; 019.119; 023.247. la grupele de obiecie şi bani pre-
vocea crainicului anunţă începerea şi în cooperativa agricolă de pro­ CINEMA — 6 autoturisme „Troban!-Combia
em isiunii locale ; ducţie.
....In cadrul em isiunii de astăzi pu­ In u ltim ul tim p em isiunile locale D EVA: Doi în stepă — cinema­
a le lU c ld ia GU c ic v Il teţi asculta : un buletin de ştiri lo­ s-au îm bunătăţit m ult prin deschi­ tograful „P atria"; Dragoste şi pă­
cale, tribuna inovatorului, reporta­
derea unor ru brici ca: „T ribuna ino­
ju l : In magazinele şi vitrinele ora­ vatorului", „Oamenii muncii rapor­ lăvrăgeli — cinem atograful „A rta "; finpkHj. v vă că/H ttuftf
P rintre cele mai îndrăgite forme cative pentru operele respective. Au şului nostru, radioreportajul : Cu PETROŞANI; In viitoare — cine­
de popularizare a cărţii pentru copii fost selecţionaţi apoi tot atîţia băieţi m icrofonul in m ijlocul ţăranilor a- tează", „T ribuna deputatului" etc. m atograful „Republica"; Floarea ■ y c e w w 'e f if r „ o M o 6 J o v t i u
poate fi socotită şi ghicitoarea lite ­ şi fete. care au învăţat fiecare cite socîaţi in cooperativele agricole oe Ţinînd seama de faptul că sate­ M anlo — cinem atograful „7 N o­
rară. In comuna Petreşti, raionul un text. producţie, tribuna deputatului, ru b ri­ le Sâuleşii, Simeria Veche, Spini, iem brie"; LU P E N I: B ărbaţii — ci­ I J t t
Sebeş, au fost organizate in ultim ul Cu ocazia spectacolului concurs, cile: „T inere condeie la m icrofon", Ilipaş au difuzoarele anexate la re­ nematograful „C u ltu ra l"; A L B A IU ­
tim p m ulte ghicitori literare. Cu a- fiecare elev, care reprezenta un per­ „Poeţi şi dram aturgi rom ini şi uni- ţeaua de radioficare a oraşului, s-a L IA : Ivozara — cinem atograful
cest prile j au fost căutate fragmen­ sonaj. a fost costumat ca atare. S-au veisali"... şi muzică ceruiă de as­ deschis rubrica „Cu m icrofonul în „V ictoria "; Aşa a fost — cinemato­
te din d iferite opere, care au fost perindat prin faţa ochilor elevilor şi cultători..." m ijlocul ţă ra n ilor asociaţi in coope­ graful „23 August"; SEBEŞ: Tînă-
apoi citite în faţa unui grup de con­ a m ultor părinţi : Făt Frumos. Pă­ rativele agricole de producţie", în rul de pe vasul Columb — cinema­
curenţi, în prezenţa unei asistenţe cală. IVislen. Fetiţa cu chibrituri, Sim erienii ascultă cu m ultă plă­ cadrul căreia sc redau diferite as­ tograful „Progresul"; Un surîs în
numeroase. C oncurenţii trebuiau să Harap Alb, Hobinson. Munchausen cere em isiunile locale care au un pecte din munca acestora. plină vară — cinematograful
ghicească autorul piesei şi persona­ etc. îm brăcaţi in frumoase costume program bogat şi atrăgător, variat Pentru elevii din şcoli s-a deschis „Sebeşul"; ORĂŞTIE: A vîntul tine­
ju l respectiv din operă Desigur, a- de epocă sau actuale, după specifi­ de la o emisiune la alta. rubrica „Organizarea tim pului lib e r reţii — cinematograful „P atria" ;
ceste m anifestări culturale erau nu cul personajului, elevii rosteau re­ Com itetul de redacţie al centrului al elevilor" care are un deosebit ră­ Prim ul troleibuz — cinem atograful
numai instructive dar şi toarte plă­ plicile respective. de radioficare acordă o atenţie deose­ sunet în m ijlocul lor, fiin d m ult a- „Flacăra"; HAŢEG: Nori albi — ci­
cute a lît pentru elevi cit şî pentru D atorită costumelor, m ulţi eroi ai bită tem aticii acestora. La elabora­ precială şi de alţi ascultători. Lunar, nematograful „Popular"; BRAD:
public. cărţilor au fost ghiciţi înainte de a-şi rea lor participă colaboratori şi co­ rubrica „Poeţi şi dram aturgi ro- Ioana în atac — cinematograful
De curind, cu ocazia unui program rosti replica fiind recunoscuţi după respondenţi, oameni ai muncii de m îni şi universali" este susţinută de „St roşie"; S IM E R IA : Drama cio-
festiv prezentat de elevii şi pio­ tov. A urel Marinescu, instructorul c îrliti — cinematograful „M ure­
cosţume.
nierii şcolii din localitate, această diferite categorii: din întreprinderi, cercului dram atic din localitate, iar şul".
form ă de prezentare a ghicitorilo r G hicitoarea-literară s-a bucurat instituţii, cooperative agricole de rubrica „C ă iţi noi în vitrine", o sus­
literare a fost m ult îm bunătăţită. astfel de un succes deosebit, iar par­ producţie de pe raza oraşului, care, ţine Transilvania M ihail, bibliote­
In prim ul rînd au fost selecţionate ticipanţii — elevi şi părinţi — şi-au prezintă aspecte din toate domeniile cara clubului sindicatelor din oraş. RADIO
cu g rijă peste treizeci de fragmente exprim at dorinţa de a mai participa Pe adresa com itetului de redacţie
din cărţile cele mai îndrăgite de la astfel de forme de popularizare de activitate. au început să sosească zilnic tot mai Programul I ; 5,06 Piese Inter­
elevi, c a : „A m in tiri din copilărie", a căi ţii. Deoarece colectivul de muncă care m ulte scrisori de la ascultători prin pretate de fanfară; 5.30 Lecţia de
„H arap A lb", „llobinson Crusoe", La confecţionarea costumelor au participă la elaborarea m aterialelor care aceştia îşi împărtăşesc im pre­ gimnastică; 5.40 M elodii populare;
„M in ciu n ile Baronului Munchausen", fost antrenate mamele elevilor şi lucrează direct în producţie, conţi­ siile lor asupra em isiunilor locale. 6.10 Muzică uşoară interpretată la
„Valea frumoasei", „D um brava m i­ membre ale comisiei de femei din Iată ce scrie un grup de elevi de la xilofon; 6,20 Emisiunea pentru
nunată", „M itre a Cocor", „U zina vie", comună. nutul şi Iernatica acestora sînt le­ şcoala profesională: „Ascultăm cu sate; 6,30 Piese de estradă; muzică ţmmm
7,06
„Setea" etc. S-a căutat ca aceste VAS1LE ZDRENGHEA gate de întrecerea socialistă, reali­ „M elodiile dim ineţii" —
fragmente să fie cele mai sem nifi­ prcfesor zarea angajamentelor luate, îndepli- m ultă plăcere emisiunile locale. Vă uşoară; 7,30 Sfatul m edicului; 7,45
rugăm să veniţi şi pe la noi pentru
Salut voios de pionier; 8.00 Suma­
a vorbi despre condiţiile ce ne sînt rul piesei; 8,30 Scene din opera
create, despre grija cu care m aiştrii „Ruslan şi Ludm ila" de G linka;
9.00 Muzică populară; 9.25 M elodii T f f l t t
din atelier ne înconjoară, ajutîn-
distractive; 10.30 Cîntece şi jocuri
clu-ne să învăţăm tainele meserii­ populare; 11.00 P otpuriuri şi selcc-
lor". Ceferiştii de la staţie şi revi­ ţiu n i din operete; 11,30 Radio P ri­
zia de vagoane au apreciat m ult re­ chindel : „U rm e pe zăpadă" ; 11.45
Form aţii artistice ale Palatului pio­
portajele „Pasiunea muncii", „Oa­
nierilor din Capitală; 12,03 M u­
meni cu care ne m indrim ", cei de la zică populară interpretată de Eleo-
depou „M îin l de aur", „La drum nora Bisorca, Viorel Munteanu şi
cu tonaj sporii" etc. Sînt scrisori de V ictor Bulznn; 12,40 Piese de es­ S r" A :P *
tradă; 13.10 Pagini din muzica de
m ulţum ire şi încurajare la adresa Jc * -u telLal/S
balet; 14,10 Solişti de muzică uşoa­
colectivului de redacţie, iar în unele
ră; 14.30 Kadiorachela pionierilor;
din ele sînt propuneri preţioase pen­ 15.00 Pagini din opere; 15,30 M u­ ji)® 8 S ffi3 3 5 îv \ v
tru îm bunătăţirea em isiunilor. zică populară; 16,40 Piese corale > f
rom îneşti; 16,55 Muzică uşoară de Ti
U nii cer ca rubrica „Tinere con­
Viorel Doboş; 17,15 Scrisori din
____________________
deie la m icrofon" să oglindească mai A ,
ţară; 18,15 Universitatea tehnică
des activitatea cercului literar, a lţii radio; 19.10 Concert de seară; 20.30 \ \ -I d u r a b ! l â fieftină.
propun ca discoteca să fie îmbogă­ Noapte bună, copii ; Poveste din
ţită mai m ult şi prin im prim ări pe ţara zăpezilor; 21.15 „La Hanul An- £ \ mnrlp.rna Si----
euţei" — pagini din opera sado-
bandă de magnetofon, a lţii vor ca > *30 0 r n
veniană; 23,00 Muzică de dans.
reportajele pe fond muzical, radiore- Programul II ; 7,35 Piese inter­
portajele să nu lipsească de la nici pretate de fanfară; 7.45 M elodii I : :-W. i-Tnil
o emisiune. populare; 8.13 A rii din operete;
8.35 Muzică de estradă; 9,30 Vor­
Cei L971 abonaţi la radioficare
beşte Moscova; 10,00 Din muzica
sînt m ulţum iţi şi de felul cum tehni­ de operetă a com pozitorilor noştri;
cianul Ion Plotog întreţine reţeaua 11,03 M ici form aţii de muzică uşoa­ . - -■ - -----— •- •- - -
fără deranjamente, asigurînd în per­ ră; 11.18 Prelucrări corale; 12,00 I fASU£<zUt<tC cCf, |(1 Al IPHW 7U
11/v
Muzică uşoară; 12,25 Muzică inter­
manenţă o transmisie de calitate.
pretată de fanfară; 12,40 Solişti ai
tea tn ilu i muzical „Gh. Dima" din
E M IL CREŢU
Braşov; 13,08 Program de cîntece T
impiegat de mişcare, staţia şi jocuri populare; 13,30 Solişti de
C.F.R. Simeria muzică uşoară; 14,30 Muzică din T B M S S O / B K / S
operete interpretată de solişti şi
ansam bluri rom îneşti; 15.05 Me­
lodii populare; 16,00 Muzică uşoară; •- - ■ - » i ' - ' ' r _ 2 =
16,30 Fragmente din opera „Po­
vestirile lui H offm an" de O ffen-
bach ; 17,10 C oruri; 18,00 Din cîn-
tecele Şi dansurile popoarelor; 18,30 FABRICA Dl MASE RUSTICE
CONDIŢII că o dată cu extinderea mecanizării mai mare o ocupă sectorul zootehnic. torul zootehnic. La G A.S. M intia, de Din creaţia scriito ru lu i turc Azis
Nesin ; 19,05 Muzică uşoară; 19.40
6-a redus sim ţitor şi preţul de cost
Pentru a valorifica mai din plin con­
pildă, s-au obţinut peste 3.260 litri
al lucrărilor. Com parativ cu anul d iţiile naturale şi economice de care lapte pe cap de vacă furajată, iar la Cintă orchestra de estradă a Ra- „VIITORUL*
1960, în anul trecut cheltuielile pe dispunem, în u ltim ii patru ani efec­ G.A.S. Călan s-au realizat cite 3.130 dioteleviziunii d irija tă de Valeriu
ESENŢIALE ceea ce dovedeşte creşterea preocu­ tivele de bovine şi ovine au crescut litri, preţul de cost pe hectolitru Popescu; 20,00 Noi înregistrări de ORADEA
hantru au fost de două ori mai mici,
muzică populară; 21,15 Muzică de
cu peste 40 la sută, ia r cele de por­
pării lu cră to rilo r din G.A.S. pentru cine cu aproape 55 la sută. Paralel fiin d mai mare faţă de cel înregis­ dans; 21,45 Muzică corală de Cor-
tra t în prim a gospodărie cu 36 lei.
folosirea u tila je lo r cu un randam ent cu sporirea num ărului de animale a Aceasta dovedeşte că la G.A.S. Că­ neliu Mereş; 22,00 Muzică de dans; t</K0Gtuce £ot^teaZfi
cit mai sporit. Parclel cu mărirea existat o preocupare susţinută şi în lan a existat mai puţină preocupare 22.45 Coruri din opere; 23,15 Con­
IN SPORIREA parcului de maşini agricole şi trac­ direcţia creşterii pro d u ctivită ţii o- în direcţia reducerii preţului de cost certul pentru harpă şi orchestră de JUCAQIA CAClE DEZVOLTA MUlT
toare, la dispoziţia gospodăriilor de cestora. In anul trecut s-au realizat pe unitatea de produs. Rezultate d i­ coarde de A lfred Mendelsohn — IMAGINAŢIA Ş» DEPfiINOEQlLE
PRODUCŢIEI stat au fost puse cantităţi tot mai în medie peste 3.100 litri lapte pe drul aceleiaşi unităţi. De pildă, b ri­ solistă Liana Pasyali; 24,00 Muzică PftACriCE ALE COPIILOR.
ferite se întilnese chiar şi în ca­
uşoară.
m ari de îngrăşăminte minerale. A st­
cap de vacă furajată, înregistrindu-se
fel, faţă de anul 1960 în anul trecut o depăşire însemnată a prevederilor gada zootehnică din Vingard, apar­
s-au aplicat de 2.5 ori mai m ulte în­ planului. M erită, de asemenea să fie ţinătoare G.A.S. Petreşti, a obţinut o Buletine de ştiri şi radiojurnale :
A G RI CO L E grăşăminte azotoase şi fosfatice. reliefate rezultatele bune obţinute în mare faţă de cca realizată de briga­ 5,00: 6,00: 7.00; 10.00: 12.00; 14,00;
producţie de lapte de 2.3 ori mai
creşterea
Specializarea
porcilor.
16,00; 18.00; 20,00; 22,00; 23,52 (pro­
Creşterea gradului de mecanizare
şi chimizare a avut un efect pozitiv G A.S Orăştie pe această ram ură de da din Petreşti. gramul I) 7.30; 9,00; 11,00; 13.00;
asupra m ă ririi producţiei la hectar. producţie a dat posibilitate ca la Cunoscind rezervele însemnate de
Gospodăriile agricole de stat ob­ La cultura griului, spre exemplu, in porcii graşi să se depăşească sporul care dispunem pentru creşterea con­ 15.00; 17.00; 19.00; 21,00; 23,00; 0.52
ţin, an de an, succese tot mai im ­ anul trecut producţia planificată a mediu zilnic de creştere în greutate tinuă a producţiei vegetale şi ani­ (programul II)
portante pe lin ia sp oririi producţiei fost depăşită cu 235 kg la ha, iar la cu 74 grame. O dată cu aceasta s-a male, vom acorda un sp rijin tot mai
vegetale şi animale, îm bunătăţin- porumb sporul de prcducţie înregis­ redus cu 0,9 la sută consumul de substanţial consiliilo r G.A.S. pen­ TELEVIZIUNE
du-şi continuu activitatea economico- trat peste prevederile planului se ri­ U.N. pe kg de spor faţă de preve­ tru a introduce şi generaliza meto­
financiară. Înfăptuind orientarea dică ]a peste 770 kg Ia ha. Rezultate derile planului. dele bune de lucru ale u n ită ţilo r şi
dată de partid cu p liv ire la con­ bune s-au obţinut şi la producţia de Îm bunătăţirea continuă a activi­ brigăzilor fruntaşe. In acest scop se 18.30 Universitatea tehnică la te­
centrarea şi specializarea producţiei, struguri, care ocupă o pondere de tăţii în sectorul zootehnic, p lin in­ va pune un accent deosebit pe ana­ leviziune; 19,00 Jurnalul televiziu­
u lilizîn d cu o eficienţă economică peste 30 la sută în cadrul sectorului troducerea şi aplicarea pe scară lar­ liza temeinică a m odului cum se n ii; 19,10 Pentru copii : In căutarea
mai ridicată baza tehnico-m aterială vegetal. De pe fiecare ha s-au recol­ gă a metodelor zootehnice înaintate, realizează bugetele lunare de veni­ lu i Moş G erilă; 20,10 Emisiune de
şi valorificind mai din plin rezer­ tat cu peste 600 kg struguri mai m ult a permis gospodăriilor de stat ca in tu ri şi cheltuieli pe brigăzi, avîndu-se teatru : O fam ilie îndoliată; In
vele de care dispun, gospodăriile de fată de prevederi. Realizarea unor anul trecut să livreze cu peste 8.700 în vedere totodată ca in şedinţele de pauze: şah ; Emisiune de ştiinţă :
stat au realizat cantităţi tot mai producţii sporite la m ajoritatea cul­ hectolitri lapte, 730 tone carne, consilii să se dezbată cele mai im ­ Din tainele vieţii peştilor (V) Re­
sporite de cereale, carne, lapte, brîn- tu rilo r a permis gos|>odării)or să li­ 350.000 buc. ouă, mai m ult faţă de portante probleme ce stau în faţa chinii. de ing. M ihai Leftereseu ;
ză, ouă etc., mărindu-şi astfel con­ vreze. com parativ cu 1963 mai m ult anul 1963. unităţilor, luindu-se măsuri operative In încheiere : Buletin de ştiri. Bu­
trib u ţia la formarea fondului cen­ cu 1.187 tone grîu. 7.667 tone porumb. Ca urm are a sporirii producţiei ve­ pentru înlăturarea oricăror deficien­ letin meteorologic.
tralizat al statului. 171 tone struguri. 22 vagoane vin şi getale şi animale, numeroase G.A.S. ţe constatate.
Dezvoltarea sim ţitoare, de la un alte produse. Trebuie subliniat fap­ între care cele din Apoldul de Sus. Ţinînd seama de realizările obţi­ Buletin meteorologic
an la altul, a bazei tehnico-m aterin- tul că depăşirea p roducţiilor prevă­ Alba Iulia şi Orăştie şi-nu încheiat nute, de experienţa dobinditâ de că­
le a gospodăriilor de stat a făcut zute. datorită aplicării pe scară largă activitatea cu însemnate beneficii. tre lucrătorii din gospodăriife de stat PENTRU 24 ORE
posibilă creşterea in tr-o măsură în­ a m ăsurilor agrotehnice înaintate, Rezervele de creştere a producţiei şi de rezervele existente, sub îndru­ Vreme schimbătoare cu cerul no-
semnată a gradului de mecanizare şi precum şi a folosirii cu mai multă agricole nu sînt însă epuizate. Acest marea şi cu sprijin ul organizaţiilor ros. V or mai cădea precipitaţii sla­
chim izare a agriculturii. Faptul că chibzuinţă a bazei materiale şi a de partid G A S. vor obţine noi şi
din
be. V in tu l va sufla moderat
in prezent pe un tractor revin mai forţei de muncă, a avut un efect po­ lucru este dovedit de faptul că in im portante succese pe calea .sporirii sectoarele sud-vest şi vest. Tempe­
puţin de 80 ha teren arabil permite zitiv asupra reducerii preţului de condiţii asemănătoare de producţie producţiei la hectar, cu cheltuieli lot ratura aerului va fi cuprinsă ziua
ca m ajoritatea lucrărilor, începînd de cost al produselor. La porumb, spre unele gospodării de stat şi brigăzi mai mici, contribuind în măsură între 2 şi 7 grade iar noaptea între
de la arat şi pînă la recoltat, să se exemplu, pe tona de boabe s-a chel­ din cadrul lor obţin rezultate dife­ din ce în ce mai mare la creşterea — 4 şi 4*2 grade. JOC 0E CONSTRUCŢII
facă mecanizat in proporţie de 100 tu it mai puţin faţă de prevederile rite. Astfel, la cultura porum bului şi D im ineaţa ceaţă.
planului cu 283 lei, iar la struguri nivelului de trai al celor ce mun­
la sută. Intensificarea gradului de orzului. G.A.S. din lîircea a realizat
mecanizare reiese şi mai m ult în cK 'llu îe ii'e au fost redus* cu 355 cu 903 şi respectiv 809 kg la hectar cesc. PENTRU URMĂTOARELE
evidenţă dacă precizăm că volum ul lei pe tonă. Asemenea rezultate s-au mai m ult faţă de producţia realizată GEORGEL R A IC A N 3 ZILE
lu cră rilo r executate mecanizat pe înregistrat şi la alte culturi. la G.A.S. Călan. Asemenea compa­
un hectar arabil echivalează cu pes­ In volum ul producţiei globale a raţii se pot face şl în ceea ce p ri­ directorul Trustului regional Vreme în Îmbunătăţire treptată
ta V. feantrt. Dama da subliniat este gospodăriilor de stat ponderea cea veşte rezultatele obţinute din sec­ Goetat — Hunedoara-Deva cu temperatura Io uşoară scădere.