Page 60 - 1965-01
P. 60
D. umul tocialismulul Nr. 3123
Pag. ^
„ftdoula caută calea Uiiwl unificări în Congo**
Turneul pianistului i i n p i
Valentin Gheorghiu
Un articol din ziarul „Frankfurter Allgemeine"
în Iugoslavia BONN 19 (Agerpres). — Planul lui Adoula prevede o con go. care vorbesc lim ba engleză, a de
/ Ziarul „F ra n kfu rte r Allgem eine" ferinţă a tutu ro r oamenilor politici clarat luni grevă anunţind. p o triv it
publică sub semnătura lui M axim i- congolezi şi retragerea tuturor mer agenţiei Associated Press, câ „nu vor
BELG RAD 19 (Agerpres). — iîan Smidt un articol in titu la t „Ado- cenarilor albi. care să aibă loc s\tb mai întreprinde acţiuni ofensive"
In cadrul turneului pe care-l în uîa caută calea unei unificări în auspiciile Organizaţiei Statelor A fr i îm potriva răsculaţilor pînă nu vor
treprinde in R.S.F. Iugoslavia, pia Congo" in care se spune printre al cane şi a O.N.U. Adoula cere amî prim i salariile restante pe lunile no
nistul Valentin Gheorghiu, artist e- tele: La o jum ătate de an după în narea alegerilor, stabilite pentru iembrie şi decembrie. Solda unui
m erit al R.P. Romine, a susţinut un lăturarea sa din postul de prim -m i- luna martie, iar pentru menţinerea mercenar este de 130 lire sterline pe
recital în sala Kolarcevo din Bel nistru in Congo, C yii 1 le Adoula este ordinei interne el preconizează tr i lună plus cinci lire pentru o zi în
grad. In program au figurat lucrări din nou pe calea spre scena p o liti miterea de către O.U.A. a unor trupe zona de luptă ca „prim ă dc pericol".
că. Este drept că se află încă în cu ale ţă rilo r africane. M ijloacele fi Totodată numeix)Şi mercenari au a-
de Beethoven, Schumann, Chopin şi nuntat că nu-şi vor mai reînnoi con
lise şi se străduieşte să lege din nou nanciare urmează să fie puse la dis
Paul Consiantinescu. Recitalul s-a iţele rupte dintre partidele adverse. poziţie p rin tr-u n îm prum ut acordat tractele. Ei sînt înlocuiţi cu clemente
Deschiderea şedinţei Vizita tovarăşului bucurat de un deosebit succes. La Dar chiar şi numai această încerca d e /O N.U. Adoula exclude însă de noi in m ajoritate sud-africani şi sud-
cererea publicului, pianistul romîn re întreprinsă intr-un „plan pentru la o asemenea conferinţă pe Chom rhodesieni
Referindu-se la criza din
Comitetului Politic Consultativ Mihail Petri în Iran a repetat unele bucăţi. Z iarul „ Po- împăcarea naţională", prezentat tu be, pe care il învinovăţeşte ca fiind mercenarilor, agenţia’ menţionată
rîndul
turor şefilor de state africane, a fă
prim ul scizionist din Congo şi am in
litik a " intr-o cronică intitu la tă „V a cut din nou din Adoula o figură în teşte -hi.'legătură cu aceasta a c tiv i subliniază că la aceasta se adaugă şi
al Tratatului de la Varşovia TEHERAN 19 (Agerpres). — lentin Gheorghiu, un pianist cu ca marele joc pentru viito ru l „in im ii tatea sa# în Katanga. pierderile suferite de aceştia în am
In după-amiaza zilei de 18 ianua
bolnave** a A fric ii.
Adoula Reconsideră pe fostul prim -
rie M iha il Petri, m inistrul com erţu pacităţi excepţionale", arată, printre A pa riţia sa bruscă la Bruxelles m inistru asasinat, Lumumba. drept buscadele organizate de răsculaţi.
VARŞOVIA 19 (Agerprcs). — Wladlslaw Gomulka, priro-secretar lu i exterior al R. P. Romîne, înso altele, că pianistul rom in este un şi convorbirea sa cu m inistrul de a- un ,.simbol al u n ită ţii" şi un „erou M aiorul M ike Hoare, şeful merce
La 19 ianuarie s-a deschis şedinţa al C.C. al Partidului Muncitoresc Unit ţit de V alentin Vlad, însărcinatul cu „m are muzician'' care posedă o „teh faceri externe Spaak, l-au supărat naţional" care să slujească drept p il n a rilo r europeni din Congo, care de
Comitetului Politic Consultativ al sta afaceri ad interim al R. P. Romine nică desăvirşilă pusă in serviciul pe vechiul său rival, Chombe a tît dă străduinţelor de unificare şi pa
telor participante la Tratatul de la Polonez, a rostit un cuvînt de salut. In Iran, au fost p rim iţi do Hassan g in d irii muzicale", şi câ este „nu nu de m ult, in cit acesta i-a m îhnit pe cificare a Congoului. aproxim ativ două săptămînî se află
Varşovia. A ii Mansour, prim ul m inistru al Ira mai pianist, ci şi un profund muzi belgieni, refuzind să mai vină la ★ în Republica Sud-Africanâ, a decla
nului. Convorbirea s-a desfăşurat in cian. Bruxelles pentru convorbirile ce fu LE O P O LD V ILLE 19 (Agerpres).— rat m arţi la Johannesburg câ inten
Intîlnirea miniştrilor apărării ai statelor tr-o atmosferă cordială. seseră stabilite anterior. G rupul m ercenarilor albi din Con avionul spre Leopoldville pentru a
ţionează să plece la 21 ianuarie cu
La 16 ianuarie delegaţia rom inâ
participante la Tratatul de la Varşovia a depus o coroană de flo ri la Mau reglementa situaţia subalternilor săi
soleul lu i Reza Shah.
In aceeaşi zi, dr. M. Eglibal a ofe aflaţi in grevă.
VARŞOVIA 19 (Agerpres). — telor participante la Tratatul de la rit o masă în cinstea delegaţiei R.P.
Agenţia P.A.P. relatează că, la 18 Varşovia La Intilnire a luat parte şi Romine.
Ianuarie, la M inisterul Apărării Na comandantul suprem al forţelor ar Delegaţia economică rom ină condu Uzinele „Volkswagen1*
ţionale al R P. Polone a avut loc o să de M ihail P etri a început discuţi
In liin lrc a m iniştrilor apărării ai sta mate unite mareşalul A. A. Grecico. ile cu delegaţia Societăţii Naţionale au hotărît sistarea
Iraniene de petrol, condusă d e d r.M .
O .N .U .: Eghbal. Grupul de specialişti rom îni, de noi comenzi
sub conducerea adjunctului m inis
tru lu i industriei petrolului şi chi pentru firmele britanice
Dezbaterile Adunării Generale obiective petroliere şi petrochimice BONN 19 (Agerpres). —
miei. Nicolae Ionescu vizitează unele
din sudul ţării.
Presa iraniană informează zilnic Uzinele vest-germane de autom obi
NEW YORK 10 (Agerpres). — soluţionarea acestei probleme. Refe- şi comentează cu interes vizita de le „Volkswagen*' au anunţai, p otri
In şedinţa de m arţi a A dunării rindu-se la problemele actuale ale legaţiei economice a R. P. Romine v it agenţiei France Presse, că pen
Generale a O.N.U. au fost reluate situaţiei internaţionale. Danilo Le- In Iran. tru moment au hotărît sistarea de
dezbaterile generale, care — după kie a subliniat că măsurile parţiale noi comenzi pentru firm ele b rita n i
cum a arătat la şedinţa de luni pre privind dezarmarea trebuie să pre ce. Această hotărîre adoptată de f ir
şedintele A dunării Generale, Alcx vadă înainte de toate obligaţia de a ma vest-germană este pusă în legă
Quaison-Sackey — vor continua nu folosi arma nucleară, interzicerea SAIGON: O alta tură cu suprataxa de 15 la sută a-
pînă la 25 ianuarie. tuturor experienţelor nucleare, pre plieată de Marea U rilanie în luna
Prim ul a luat cuvintul reprezen venirea răspîndirii directe sau in d i criză politică poate noiembrie la im porturile sale. Con
tantul permanent al M arii B ritanii recte a armei nucleare şi un acord tractele existente pînă la această
cleore chiar de către puterile nuclea deveni iminentă
la O.N.U.. lordul Caradon. care s-a privind începerea dezarm ării nu- dată voi* fi respectate şi nici o sis
referit pe larg la criza financiara a tare n-a fost preconizată în acest
Organizaţiei N aţiunilor Unite. El o re. Reprezentantul Iugoslaviei s-a re domeniu.
declarat că delegaţia britanică este fe rit apoi la necesitatea c o m o r ii SAIGON 19 (Agerpres). — Pe de altă parte, la Direcţia uzi
gata să sprijine în soluţionarea a- unei conferinţe de dezarmar e ţ r cu In tim p ce la palatul Gia Long nelor „Volkswagen" se subliniază câ
cestei probleme, orice compromis participarea tuturor ţărilor. din Saigon numeroşi ziarişti şi fo sporirea taxelor vamale in Marea
care nu va dăuna O N U. şi Cartei U ltim ul vorbitor, Michel G allin- toreporteri aşteptau începerea ce B rilanie a adus un considerabil pre
Organizaţiei. Douathe. reprezentantul Republicii remoniei prin care prim ul m inistru ju d iciu acestor uzine, care au expor
Urm ătorul vorbitor, reprezentantul A frica Centrală, s-a pronunţat pen Tran Van Huong urma să prezinte tat In 1964. 12.500 automobile in A r -
permanent al Iugoslaviei la O.N.U., tru interzicerea experienţelor nuctea- şefului statului lista noului guvern, glia.
D anilo Lekic a arătat că după pă re in toate mediile şi pentru decla un purtător de cuvint al oficialită
rerea ţâ rii sale. criza financiară a rarea A fric ii drept zonă denuclea- ţilo r a anunţat amînarea acestui e-
fost provocată de opunerea unor pu rizatâ. El a subliniat că O.N.U. tre veniment. Corespondenţii politici din Belgia trece printr-o
buie să contribuie la accelerarea capitala Vietnam ului de sud au
teri la schimbările care se impun in
procesului de decolonizare. transmis râ această aminare se da-
O N U. El a s p rijin it propunerea gru Următoarea şedinţă va avea loc la toreşte boicotului celor patru gene criză a cinematografiei
pului ţă rilo r afro-asiatice privind 21 ianuarie. rali num iţi în .guvern. Unul dinlre
ei, generalul Ky, intr-un intervii» a- BRUXELLES 19 (Agerpres). —
După cum relatează cotidianul bel
La Rambouillet eordat agenţiei United Press Inter gian „Drapeau Rouge" începînd de
national, a declarat că el nu va pă
răsi postul său de comandant al fo r eîţiva ani. Belgia trece prin tr-o c ri
Au început tratativele ţelor aeriene sud-vietnameze. El a noii clădiri a hotelului „ Naţio S .U .A .: ză a cinem atografiei. P otrivit zia
U.RS.S. — In fo to : Macheta
rului. această criză
se manifestă
arătat, de asemenea, că va cere nou
lui guvern să adopte o atitudine mai nal“ care va fi construit la Mos p rin tr-o scădere continuă a numă
franco-vest :-germane activă în tupta îm potriva forţelor cova. Hotelul cu 23 de etaje do Lansarea unei cabine spaţiale „Gemini“ ru lu i să lilor de cinematograf. A stfel,
in perioada 1962-19G3 num ărul cine
de a accepta
de partizani înainte
avea 576 de camere pentru I 152
portofoliul m inisterial. Trim isul de persoane. Hotelul t*a dispune m atografelor a scăzut de la 1432
PARIS 19 — Corespondentul Ager După părerea generală, cele trei special al agenţiei americane Asso de restaurante, cafenele. baruri, W ASHINGTON IU (Agerpres). — la bord. Lansarea a avut loc cu a- (a 1.259, reprczenlînd o reducere de
pres, Georges Dascti, transmite: subiecte principale abordate privesc: ciated Press, apreciind noile eveni două garaje, unul pentru aulo- A dm inistraţia naţională pentru ju to ru l unei rachete „Titan-2" şi a 12 la sută. Cel maî mare num ăr de
M arţi la amiază a sosit la Paris relansarea politică vest-europeană, mente de la Saigon, a arătat ră „o tu riştii care vin la Moscova cu problemele aeronauticii şi cercetarea avut drept scop o ultim ă verificare săli închise — 51 s-a înregistrat în
cancelarul Erhard, fiin d intîn^pinat ..situ a ţia din Germania şi problemele altă criză politică poate deveni im i maşinile lor. spaţiului cosmic (NASA) a lansat la a cabinei. provincia ITenegomven, din care 11
de Couve de M urville, m inistruT'de «•îaylîrarer nentă*. 19 ianuarie, de la centrul spaţial La această experienţă au p a rtici numai in oraşul Charleroi.
externe a) Franţei. După ce a lu a i Cu toate că vizita cancelarului Er •John F. Kennedy din Florida, o ca pat cosmonauţii americani V irg il In aceeaşi perioadă, se semnalea
dejunul la Ambasada R.F.G. la Pa hard in Franţa are loc p o trivit pre bină spaţială „Gemini** făiă oameni Grissom şi -John Young, care peste ză, de asemenea, o scădere de apro
ris, cancelarul a plecat imediat la vederilor tratatului franco-vest-ger- Demonstraţii an două sau trei luni vor efectua un xim a tiv 18 la sută a num ărului de
castelul Rambouillet, unde a Început man in legătură cu în tiln irile perio zbor în spaţiu la bordul acestei ca spectatori.
tratativele cu generalul de Gaulle. dice intre reprezentanţii celor două „Panama doreşte bine. Pc de altă parte, p o trivit indica
In acelaşi timp. la Paris, Couve de ţâri. aici i se acordă o atenţie specia a an statul Alabam a Cabina spaţială a amerizat în M a ţiilo r furnizate de Camera sindicală
M u rville a început convorbirile cu lă cu im plicaţii de lungă durată. A- ca steagul ei suveran belgiană a cinem atografiei, numă
m inistrul de externe vesâŞferrnan, ceastă vizită este menită să preci NF.W YORK 19 (Agerpres) — după ce au încercat să tulbure o r rea C araibilor la aproxim ativ 3.000 rul cinem atografelor închise în
Gerhard Schroder. lntrevedc*rile de zeze dacă diplom aţia vest-germană A utorităţile din oraşul Selma (sta dinea publică în cursul unei mani să fluture kilom etri de la punctul lansării. cursul anului 1964 a fost de 100.
la Ram bouillet continuă miercuri este sau nu dvspusă să renunţe la lul Alabama) au arestat luni seara festaţii a populaţiei de culoare.
dimineaţa, cu participarea m in iştri apropierea faţă de S.U.A. pentru a pe liderul partidului nazist am eri Oraşul Selma, localitate cu 20.000
lo r afacerilor externe şi a unor ex reveni la spiritul tratatului dinlre can, George Lincoln Rockwell, şi pe de locuitori, situată !a citeva zeci de
perţi- R.F.G. şi Franţa. a lţi doi membri ai acestui partid, kilom etri de capitala stalului A la- C IU DAD DE P AN A M A 19 (Ager pre
b-ama. Monlgom cry. a fost luni tea
trul unor puternice demonstraţii ale pres). — fu tin d en i
populaţiei de culoare în s p rijin u l „Panama doreşte numai un sin
DAKAR. — lu n i s-a deschis la (ru a studia proiectul creării unei recunoaşterii legii cu p rivire la drep gur lucru, şi anume, ca steagul ei
Dakar sub auspiciile FAO — O r U niuni parlamentare interarabe. turile civile. In cursul manifestaţiei, suveran să flu tu re deasupra cana
ganizaţia N aţiunilor Unite pentru El a menţionai că va fi. dc ase liderul populaţiei de culoare din lu lu i", a declarat reprezentanţilor tri altitudine şi există puţine spe
alim entaţie şl agricultură — o con menea, discutată problema colabo S.UA., reverendul M artin Luther presei Carlas Fabregas, ambasadorul ^ A L ŞAPTELEA CENTENAR ranţe să poată fi salvat. Nu există
D A N IE A L IG IIIE R I
ferinţă consacrată dezvoltării le- ră rii între această uniune şi cele King, laureat al prem iului Nobcl R epublicii Panama in Chile. P otri nici un fe l de ştiri p rivin d soarta
gum iculturii în ţările A fricii. lalte organizaţii parlamentare in pentru pace, a fost atacai şi lo vii v it unei ştiri transmise din Santia Agenţia ANSA anunţă că mani unor m em bri ai expediţiei vest-
La lucrările conferinţei, care sc ternaţionale. de un lînăr. membru al unei orga go de Chile de corespondentul a- festările in cadrul celui de-al şap germane. U nul dintre ci a putut să
vor încheia la 24 ianuarie, p a rti nizaţi» extremiste a a lb ilo r din sta gentiei Prensa Latina, el s-a pro telea centenar d ^A a naşterea lu i se refugieze intr-o cabană, dar are
M ADRID. — Agenţia DPA anun cipă reprezentanţi din 13 ţări a- LONDRA. — Mişcarea pentru tul Alabama. Acesta a fost imediat nunţat pentru anularea „concesiei"
ţă câ Fabrica de camioane „Perţa- lricane şi experţi ai FAO. dezarmarea nucleară din Marea arestat împreună cu alţi cîtiva mem pe „veci" a zonei canalului Panama, Dante A lighieri deschide la m iin ile şi picioarele degerate par
so" din M adrid şi-a încetat activi B ritanie a anunţat că in prim ăva bri ai organizaţiei extremiste sudis Florenţa, la 20 ^ r ilih , p rin tr-u n ţial.
tatea In urma grevei celor 3.000 de BONN. — Cabinetul vest-gernian ra acestui an vor fi reluate tradi te — „P artidul naţional pentru drep făcută Statelor Unite. El a spus că Congres in te m fftb n a l 1 de studii, M ilita ri argentinieni şi elicoptere
m uncitori ej s£j. M uncitorii sînt s-a în tru n it luni după-amiază in ţionalele marşuri de protest îm po tu rile statelor*' — şi ai partidului na Republica Panama nu se va in tim i organizat de oraşele Florenţa, Ra- au fost trim ise tuni fn ajutorul al-
nem ulţum iţi dc condiţiile noului tr-o şedinţă specială pentru a lua triva bazelor m ilitare aflate pc te- zist american. M anifestaţiile au con da de nici un fel de presiuni şi va venna şi Veroria in colaborare cu p in iştilo r a fla ţi in pericol.
contract colectiv. în discuţie problemele care u r rito iiu I Angliei. P rim ul marş va tinuat apoi fără incidente. acţiona pentru a dobindi satisface „Societatea dantescă ita lia nă " şi 4 V AST PROGRAM DE
Şi din alte regiuni ale Spamci mează să constituie obiectul între începe la 17 aprilie dc la baza ae rea cererii ei. cu Asociaţia internaţională pen
se semnalează mişcări greviste. Ta vederii dintre cancelarul Ludwig riană Wycombc şi sc va termina tru studierea Umbli şi lite ra tu rii M O DERNIZARE
o fabrică de textile din Tarrasa, Erhard şi generalul de Gaulle, la la T ondra. italiene'*. Congresul va dura şapte A M U Z E U LU I LOUVRE
In apropiere de Barcelona, 200 dc 19 şi 20 ianuarie. SEUL. — In Adunarea N aţiona închsisrea lucrărilor Confarintei zile. va începe la Florenţa, după
m uncitori au încetat lucrul pentru Iu cursul aceleiaşi zile. T.udwlg lă a Coreei de sud au început dez care i *a fi transferat la Ravenna In decurs de opt ani urmează să
a obţine o m ărire a salariilor. In Erhard s-a in tîln it cu predeceso bateri in legătură cu planul guver f şi Verona. In cursul lu cră rilo r se fie încheiat un vast program de
portul El Fcrrol, d iti nord-vcstul rul său, Kourad Adenauer, cu care nului de a trim ite un nou contin vor discuta rezultatele studiilor a- modernizare a muzeului Louvre,
unul din cele m ai m ari din lume,
Spaniei, circa 400 dc m uncitori de a discutat aceleaşi probleme. gent, cu un efectiv de 2.000 soldaţi miniştrilor muncii din tarile arabe supra operei poetului şi a epocii
la şantierele m arinei au organizat B R A Z ZA V ILLE . — La Brazza- şl ofiţeri, în Vietnam ul dc sud. in care a tră it acesta, efectuate in program care va costa 50 m ilioa
o manifestaţie de protest îm p otri v illc a avut loc un mare rritiiv» CAIRO 19. — Corespondentul A- ultim ele decenii. Congresul va fi ne franci. In prezent fn muzeu sint
va concedierilor anun(atc, cerlnd Observatorii politici apreciază Poziţia Libanului a fost sp rijin ită şi deschis de Saint John Perse, lau expuse numai circa 3000 opere de
consacrat îm p lin irii a 4 ani de ta că intrucît partidul de guvernă- gerpres, N. Plopeanu, transm ite : de a lţi reprezentanţi, aşa că, în cele reat al P rem iului Nobel pentru artă, dar un număr tot a tit de
revenirea asupra acestei măsuri. asasinarea luptătorului pentru e li mînt — democrat republican — Confeiinţa m in iştrilo r muncii din din urmă, articolul şase cu p rivi re poezie. mare se găseşte înmagazinat in de
CIU DAD DE MEXICO. — Greva berarea naţională a Congoului, Pa- fUsnune de m ajoritatea mandatelor ţările arabe, care şi-a încheiat re la „organizarea im ig ră rii" a fost în pozite In condiţiuni cu to tu l ne
m edicilor de la spitale şi a surori trice Lumumba. La m itingul o r în Parlament, acesta va aproba în cent lucrările la Bagdad, a scos în locuit cu fraza „La angajare să se ^ M A S IV E CĂDERI DE Z.APADA prielnice pentru tablouri şi sculp
lo r medicale continuă să ia am ganizat de organizaţia dc tineret a cele din urmă planul guvernului. evidenţă noi aspecte care marchează dea prioritate m uncitorilor arabi". IN S.U.A. tu r i
ploare, în ciuda ultim atum ului gu partidului Mişcarea naţională re opoziţia unor state faţă de crearea Un a lt punct de pe ordinea de zi In fiecare an, circa 1 500.000 de
vernului. In întreaga ţară au înce voluţionară au participat m ii de BERNA. — Intr-un raport cu unei pieţe comune arabo.a Revista a conferinţei, cel re feritor la consti Neobişnuite căderi de zăpadă, vizitatori trec prin Louvre. Uncie
tat lucrul 12 in ii de medici, stu locuitori ai B raz/avitle-ului. p rivire la sifuatia economică a El „Rose el-Youssef". care apare la Cai tuirea unei organizaţii panarabe a însoţite de v in tu ri puternice s-au din sălile muzeului suferă insă şi
denţi, interni şi surori. De aseme veţiei, guvernul elveţian declară ro, serie că din cele 13 ţări munci:, a provocat, de asemenea, o- abătut asupra statului Indiana. din cauza ilu m in a tu lu i necorespun-
nea, creşte num ărul m edicilor par NEW YORK. — M inisterul M un că intenţionează să foloscaccâ o ri membre ale L ig ii Arabe numai 9 Stratul dc zăpadă este fn medic . zător. $i acesta va fi m odificat in
ticula ri care s-au pronunţai in cii al S.U.A. a luat in iţia tiva me ce p rile j pentru atenuarea, cît mai şi-au trim is reprezentanţi la această hîecţiiie unor delegaţi. Ţinta obiec de 30 cm., iar pe alocuri atinge cursul operaţiunilor de transfor
dierii în conflictul dintre arm atori ţiilo r a constituil-o partea a treia a 3 metri. C irculaţia pe şosele a fost
s p rijin u l colegilor lor grevişti. curind posibil, a sciziunii economi conferinţă Reprezentanţii Marocu mare. Muzeul i*a dispune şl de un
şi docherii din porturile de pe coas statutului, referitoare la unificarea blocată. Temperatura a scăzut
SANTIAG O DE CHILE. — Pre ta A tlanticului $1 G olful Mexic, in ce vest-europenc. Raportul sc re lui, Tunisiei. Arabiei Saudite şi S i legislaţiei muncii in ţările arabe. In- foarte mult. Sc. anunţă că 10 oa restaurant propriu de citeva săli
şedintele Republicii Chile, Fduardo tim p ce greva a intrat in cea dc-a feră la divergenţele dintre p rin ci riei au lipsit, iar reprezentantul L i trucit delegaţii care ceruseră lămu meni şi-au pierdut viola Zăpadă de odihnă, nna cu o terasă In 41
Frel, a prezentat luni Congresului doua săptăinînă. James Reynolds, palele grupări rlva'e — Piaţa co banului a fast rechemat de guver riri de la guvernele lor în legătură abundentă a căzut şi in regiunea m etri înălţim e cu o vedere deasu
un proiect dc lege care prevede o mună şi Asociaţia Europeană a L i nul său la Beirut. cu poziţia pe care să o adopte au New York-ului. pra Senei.
sporire a salariilor in sectorul dc secretar asistent in M inisterul M un berului Schimb (AELS). din care Lipsa de entuziasm a unor ţări n- intîrzîat să se pronunţe pro sau con întregul teritoriu al Statelor t i * DUPĂ ŞAPTE AN I
stat şi particular, corespunzătoare cii, a întreprins luni potrivit a- fac parte şapte state în frunte cu rabe de a participa la această confe tra. s-a găsit următoarea formulă de uite de la Pacific la Atlantic, de-a
genţiei UPI. o călătorie „de in fo r
creşterii castului vie ţii in cursul mare" în diferite porturi a'ectalc Anglia şi la care aderă şi Elvclia rinţă se datoreşte ordinei de zi care compromis" „Să se unifice legisla lungul graniţei cu Canada, este Un băiat în rîrstă de 14 ani. din
anului trecut. Proiectul de lege IIA N O V R A . — M arţi a început la prim ul punct prevedea redacta acoperit cu zăpadă. C irculaţia fn Jackson. statul Mlchigan. a fost
propune crearea unui im pozit pro de grevă. la Ilanovra procesul intentat cri rea unei Carte arabe a muncii A r ţia muncii în lin ii mari, lăsînd a- citeva oraşe din vestul m ijlociu in supus unei operaţii pentru a i se
porţional „pe avere** destinat să V IE X T IA N E . — Prim ul m ini tru m inalului de război nazist, Ilans ticolul şase al acestei căite, re feri mânuntelo la aprecierea guvernelor tre care Indianopolis a fost com indepărta un ac de cusut, care îi
finanţeze această creştere de sa al Laosului, prinţul Suvanna Fu- W alter Zech-Nennlwich, care este a- tor la „emigrarea m uncitorilor din respective". plet paralizată. intrase in picior in urm ă cu şapte
la rii şi să creeze, in acelaşi tim p. nima. a început luni o călătorie dc cuzat dc evadare din închisoarea ţările arabe'*, a s tîrn it obiecţiile re Următoarea conferinţă a m in iş tri ani şi a ajuns fn plăm ini fn cursul
o rezervă specială pentru a per din Braunschwcig, unde executa o prezentantului Libanului, care s-a lor muncii din ţările arabe va avea # PUTERNICĂ FURTUNA anilor, acul, fără a se face sim lit.
m ite o dezvoltare accelerată a pro 7.ccc zile prin ţară. P o trivit agen pronunţai îm potriva acestei acţiuni. loc la Beirut, în anul 19GC. DE ZĂPADĂ a ..că lă to rii“ prin ţesutul muscular
ducţiei industriale şi agricole a ţiei Associated Press, itin cra riu l condamnare dc patru ani, ca u r IN A N Z II CORDILIER1 in sus. De-abia la începutul acestui
mare a unor crim e săvirşite în tim
Republicii Chile. său include o serie dc „sectoare m i oi», cu p rite iu l unui accident su
litare nevralgice, unde in ultim ele pul celui dc-at doilea război mon O puternică furtună de zăpadă fe rit la schi. băiatul s-a plins de
TO KIO . — După cum anunţă din două luni au avut loc incidente in dial în Polonia. îm preună cu el GENEVA: Negocierile tarifare a surprins trei expediţii dc alpi-
Tokio agenţia France Presse, o im tre trupele regaliste şi forţele Pa vor mai fi judecaţi a lţi patru com nişti, una americană, una vest-ger dureri in um eri Starea sa după o-
portantă delegaţie franceză, repre- plici — un gardian, un om de afa ale „rundei Kennedy“ mană şi una mexicană, in masivul peralie este bună.
zentînd principalele sectoare ale iet Lao". Agenţia menţionează că ceri şi două femei — acuzaţi că Aconcaoua, situat la o altitudine + S IM ILA R E CU R EG IU N ILE
a ctivită ţii economice, va face o v i această călătorie reprezintă „o par au acordat aiutor lui Nenntwich GENEVA 19 (Agerpres). — de 7 000 m etri, cel mai înalt pisc LU N AR E
zită oficială in Japonia, în cursul te din programul anunţat de pre să evadeze din închisoare. urmează sn fie reduse cu mai puţin din 4 u rii C o rdilieri
lu nii aprilie. Reprezentanţii fran m ier încă anul trecut". P rim ul m i La 19 ianuarie au început la Ge de 50 la sulă. După cum transm ite agenţia Opt astronanţi americani ou so
cezi vor avea întrevederi cu per nistru este însoţit de o delegaţie neva negocierile tarifare ale „rundei Statele Unite voi fi acelea care France Presse. ultim ele ştiri so sit la Honolulu pentru a studia re
sonalităţi japoneze reprczenlînd care cuprinde numeroşi genera’ l. Kennedy" cu examinarea listelor vor trebui să prezinte în prim ul site fn omşnl Mendoza menţionează giunea vulcanică din insulele Ha-
sectoarele economice corespunză CAIRO. — Secretarul general exceptărilor prezentate la 16 no rînd argumente justificative in fa fontul că cei trei m em bri ai expedi wai. Oamenii de ştiinlă americani
toare. Ei vor vizita, de asemenea, adjunct al Ligii arabe, Nofal, a iembrie anul trecut. Pe aceste liste voarea listei lor de exceptări. Ele vor ţiei americane ou putut ajunge Io un consideră râ formalinn>1p de lavă
centre Industriale, uzine, ateliere sint trecute produsele ţă rilo r parti fi urmate de Japonia. Marca B rita rehtniu din Platam»ra. h i schimb, din ju ru l vulcanului Mauna Loa
şi instalaţii comerciale şi vor par declarat luni că reprezentanţii par cipante pe care acestea doresc să le nie, Finlanda şi apoi ţările Pieţei conducătorul expediţiei mexicane, sint asemănătoare regiunilor lu
ticipa la un colocviu de două zile lamentelor ţărilor arabe se vor excepteze de la reducerea tarifară comune. Femnndo de la Mora, se află in - nare in care ar putea aselenlzo
Examinarea listelor de exceptări
la Tokio. reuni la Cairo la 10 februarie pen- prevăzută de 50 la sută, precum şi va dura probabil pînă la 11 februa I fr-o situaţie disperată la 6.500 me prim ul astronaut.
acelea pentru care tarifele vamale rie.
40.065
Redacţia şl administraţia ziarului) slr Dr Peliu Groza nr 25 telefon 1588, 12 75, 1585, 20 78 Taxa plătită In numerar conform «probării Direcţiei Generale P.T I R nr 263 328 din 6 noieininie 1919 - Tiparul: Întreprinderea Poligrafica Hunedoara Deva