Page 62 - 1965-01
P. 62
Pag 2 Drumul socialismului Nr. 3129
in primele zile ale anului
/% Cp 5!F W ®
JOI 21 IANUARIE 1965
CINEMA Piese instrum entale; 8.00 Dansuri
In faţa tu tu ro r colectivelor în tre rea sarcinilor vom acorda o atenţie din opere; 0.15 Orchestre dc estra
p rin d e rilo r stau sarcini sporite fată şi mai mare bunei organizări a pro DEVA : Koşu şi negru — seriile dă; 9,U3 Muzică populară din di
de a n u l trecut. Pentru o în d e p lin i cesului de producţie. introducerii I şi 11 — cinem atograful „P atria"; ferite regiuni ale ţă rii; 10,30 Com
ritm ic aceste sarcini au fost luate tehnicii noi. folosirii resurselor in M usafiri ciudaţi pe muntele de pozitori preclasici de operă; 11,15
r% o_ ' -l d in tim p o serie de m ăsuri la sta tern e de producţie, va lo rifică rii pe o gheaţă — cinematograful „A rta "; .Jocuri populare; 11.45 Piese con
LJ“^ ‘ * " i i ^ PETROŞANI; Sedusă şi abandona
bilire a cărora şi-au adus c o n trib u scară mai largă a resurselor locale certante de muzică uşoară; 12.15
•?
• K - I • £ v - .--V-'-p ţia m a jo rita te a m un citorilor, te h n i de care dispune raionul nostru. Con tă •— cinematograful „Republica"; Muzică instrum entală; 13.40 Con
c ie n ilo r şi in q in e rilo r cu o îna ltă ducerea în treprinderii a întocm it un Legenda din tren — cinematograful cert de piînz; 14.35 Pagini orches
3 „7 Noiem brie"; LU P E N I: 30 de ani
califica re . Vrînd să a flă m unele plan de măsuri tchnico-orgnnizatoi i- trale din opere; 15,05 Interpreţi de
aspecte privind p re q ă tirile ce s ou ce ( are cuprinde 28 obiective, o par de v eselie — cinemalogi al ul „C ul muzică uşoară: 15.30 Pagini alese
făcut la Inlreprindc-reo ro io n o lă de te din ele fiind pe cale ele a li tra tural"; S IM B R IA : Cartouche — ci din muzica dc balet; 16.00 M elodii
in du strie locală Brad, în vederea duse în viaţă. P lin ire altele am pre nematograful „M ureşul"; A LB A IU - populare interpretate la cobză, la
în d e p lin irii ritm ice a sa rcin ilo r de văzut să instalăm clin fonduri de L IA : Ciociara — cinem atograful caval şi acordeon; 17.10 C iulă or
plan, am avut o con vorb ire cu tov. mică mecanizare la secţia p refabri „V ictoria "; Viaţa particulară — ci chestra de estradă a Hadioteleviziu-
m ^ w ^ W N ic o la e Zăhut. directoru l în tre p rin cate Cnşcior o vibropresă cu a ju to nematograful „23 August"; SEBEŞ: n ii; 18 00 Muzică corală lomîncască;
derii. rul căreia va creşte capacitatea de Madame Sans Gene — cinemato 18,15 Pagini din voi. „Doi pumni
Pi oT b — Care sîni sarcinile colecti producţie cu 2.500 mc. prefabricate graful „Progresul"; Dezrădăcinaţii de orez" de Thakazhi Sivaşan
H I JH vului întreprinderii pc anul anual. De asemenea, prin folosirea — cinem atograful „Sebeşul"; O- — Kara Pillai, Traducere de Sarma
1005 ? ei vom obţine o marcă de beton su 11ÂŞTIE: Străinul — seriile I şi ) ( Cassvan şi Dragoş Vacariuc. 18.30
— Înainte de a enunţa cîtcva din perioară. Un alt obiec tiv prevăzut în — cinematograful „P atria"; Un su- Din istoria operei : Clauclio Montc-
sarcinile colectivului nş vrea să a- planul M.T.O. este extinderea extre rîs în plină vară — cinem atograful verdi (Emisiunea a Il-a); 19.05 Cîn-
mintesc faptul că în «anul trecut co m ită ţilo r în treptele carierelor Criş- „Flacăra"; HAŢEG : Secerişul ver tece şi jocuri populare: 19.30 Solişti
lectivul întreprinderii noastre a ob cior 5i Valea A rsului care va asigura de — cinematograful „Populai'"; de muzică uşoară; 19.50 Transm i
//i cursul anului trecut, pentru oci ţin u t succese deosebite Datorită unei creşterea capacităţii de producţie cu BRAD : Sedusă şi abandonată — siunea concertului orchestrei sim fo
„Steaua
cinem atograful
roşie" ;
2.000 ton? cioplitură de piatră anual.
ni cm ii muncii din Lupe ui a fost con u bune organizări a muncii, aprovizio IL IA : Locotenent C rislina — ci nice a Radiotolcvizium i. D irijor,
struit şi doi iu folosinţă un cinema- nării ritm ice cu materiale si mai ales La fiecare treaptă se va extinde ex nematograful „Lum ina". Emanuel Elenescu. In program :
tocjrcj modern, cu 500 locuri. entuziasmului de care a dai dovadă, tremitatea cu 5 m. S-a mai prevăzut Concertul pentru orchestră de M ar
F o to : N. M O LDO VEANU colectivul nostru a îndeplinit sar mecanizarea operaţiilor de încărcare RADIO ţian Negrea — primă audiţie : Con
La CENTROCOOP a avut loc o mare efort pentru a asigura locuito cinile anuale de plan la data de 7 a produselor lin i te din cariere prin certul pentru vioară şi orchestră de
conferinţă de'piesă cu p rivire In des rilo r satelor un număr mate de lu noiembrie. Au frr.t date peste sarci introducerea unor benzi transportoa Programul l : 5,OG Muzică popu Max Bruch — solist Ion V oim ;
făşurarea m anifestărilor care vor a- crări in domeniul lite ra tu rii agro nile de plan 3047 tone pavele, 245 lară: 5.40 M elodii de muzică uşoa Pateu in te rlu d ii clin opera ..Petei-
cJe iarnă v en loc în „Luna cărţii la sate'* — zootehnice. In u ltim ii trei ani, nu tone calupi. 256 tone borduri. 20.105 re. montarea unor dozatoare alim en ră; 6.10 Cinteoc patriotice; 6.30 Pie Grinies" de Benjam in R ritlcn. In
acţiune organizată sub egida Comi mai manualele si lecţiile pentru în- bucăţi bolţari de mină din piatră cio tatoare la toate concasoarele şi al se de estradă; 7,15 Muzică uşoară; pauză : S criitori la microfon —
plită. 9.206 tone piatră spartă .şi al
a tetului de Slot pentru C ultură si văţăm intul agrozootehnic de masă tele. tele. 7.30 Sfatul m edicului: Crizele de Sanda M ovilă; 22.0U Muzică uşoa
A ilă si a CENTROCOOP-ului, cu
operetele
au fost editate în peste 4.500.000 e-
ră: 22.30 Selecţiimi din
ficat şi prim ul ajutor; 7,45 Valsuri
participarea directă a unor m iniste xemplai e. Planul de producţie pe anul 1065 A plicînd in practică asemenea mă vieneze; 8,0C Muzică distractivă in „Cîntccul dorului" de Fried si
re şi organizaţii obşteşti. Astăzi, aproape nu există gen dc prezintă o creştere lo producţia glo suri si ţinînd cont de puterea de terpretată de fanfară; 9.30 Pagini „C.heisa" de .Jones; 23.15 Muzică de
In liln ire a organizatorilor acestei literatură care să nu suscite interes bală cu 41 la sulă faţă de planul muncă a colectivului nostru, sarci din operete; 10,03 Muzică uşoară dans.
acţiuni, de largă răspîndirc a că i din partea c itito rilo r de la sate. anului 1964 şi cu 17 la sulă faţă de nile de plan vor fi îndeplinite r it iniei pretată la d iferite instrum ente;
ţii in lumea satelor, cu reprezentan Un aspect nou, manifestat în u l realizări. Productivitatea muncii va mic. Planul producţiei globale pe 10.30 M elodii populare, 11,00 Pa TELEVIZIUNE
ţii presei şi e diturilor a p rile ju it tim ul an din ce în ce mai preg creste cu 38 la sută faţă de planul prim a decadă a anului a fost îndepli gini orchestrale din opere ; 11,30 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.10
anului trecut. Colectivul nostru s-a
cunoaşterea unor dale şi fapte care nant, este .străduinţa c itito rilo r dc angajat ca aceste cifre să fie depă nit în proporţie de 100.7 la sută, iar Cînlecc despre Lenin; 12.03 O r Pentru copii ; A venturile echipaju
iitrsiă cît de solicitate sînt în mediul la sate dc a-si forma biblioteci per şite, deşi sarcinile sînt cu m ult mai chestre de mandoline; 12,30 Emisiu lui V n l-V îrte j; „Săgenta irokcză":
m ia i lucrările politice, de beletris mari faţă de anul trecut. cel al producţiei marfă în proporţie ne culturală: Im agini din viaţa cu l 19,50 D rum uri; 20.00 Gangsteri si
sonale. In 1064, de pildă, 220.000 ci de 100,5 la sută. Sintein hotăriţi ca
tică. artă şi tehnico-şliinţifice. Din tito ri dc la sate şi-au form ai sau — Desigur că pentru ducerea turală a satului contemporan: 12.45 fila n tro p i; 21.30 Scară dc romanţe;
totalul tira je lo r cărţilor politice, şi-au completat bibliotecile perso la îndeplinire a acestor sarcini si la finele acestui an să raportăm Dansuri simfonice de compozitori In încheiere : Buletin de ştiri. Bu
Numeroşi tineri şi tinere, oameni ştiinţifice, beletristice, tipărite de e- «a (ost nevoie de luarea unor succese dintre cele mai bune. rom îni; 13,05 Muzică populară in letin meteorologic.
ni m u n ţii de In oraşe si sate p a rti chlurile de stal. 30 In sulă se d ifu nale. măsuri suplimentare. terpretată de Magda Constantines- Buletin meteorologic
cipă in aceste zile la probele prevă zează In snic. Edil uri le au depus un (Agcrpres). — Fără îndoială. Pentiu îndeplini V. ALDU cu. D um itru M uţin. Costel Moisă şi
zute in regulamentul de desfăşura Sandu Florea: 14.10 Form aţii de PENTRU 24 ORE
re a Spariachi-adei de iarnă a t i muzică uşoară; 15,34 Din cintecelc Vreme schimbătoare, cu cerul
neretului. Această tradiţională com şi dansurile popoarelor; 16,30 Cu mai m ult noi os, tem porar acoperit.
petiţie de masă se bucură de o mare de diametre mari voi* fi curbate în m icrofonul prin regiunea Banat;
popularitate şi in raionul li rad. de locuinţe ateliere dotate cu aparatură necc- 16,50 Muzică clin opere; 17.40 M u Vor cădea precipitaţii sub formă
A ici, toate au fost pregătite din so'L zică populară cerută ele ascultători; de lapoviţă şi ninsoare. V io lu l va
vreme cu multă minuţiozitate. Se Paralel cu măsurile «adoptate în sco 18,40 M elodii lirice romîtieşLi; 19,00 sufla moderat, cu intensificări lo
cretarii com itetelor U.T.M., pre CI pul reducerii duratei de execuţie, n- Concert distractiv; 20.30 Muzică de cale din vest şi nord-vc.si. Tempe
şedinţii asociaţiilor sportive, profe tenţia noastră se va îndrepta şi spre dans; 21.15 P ărinţi şi copii; 21,30 ratura în uşoară scădere ; ziua va
sorii de educaţie fizică, antrenorii l M ridicarea nivelului calitativ al lucră Muzică de dans. fi cuprinsă între minus 1 şi plus
şi instructorii voluntari sportivi au 9 rilo r prestate în fiecare apartament. Programul II: 7,35 Muzică uşoa 2 grade, iar noaptea între minus 2
p rim it indicaţii precise asupra fe lu O dată cu începerea noului an. şi pului : nn şantier se ocupă exclusiv pompelor a înlocuit munca manuală Pentiu ca acest lucru să devină fapt ră interpretată la muzicuţe; 7,45 si plus 2 grade.
lui cum vor trebui să organizeze p ri colectivului de muncă dc la grupul dc realizarea planului de apartamen inlr-un procent destul de mare ; tot îm p lin it s-au prevăzut o seamă de
ma etapă a tradiţionalei com petiţii de şantiere nr. 1 din Deva i s-au în te. unul execută toate instalaţiile in mecanizat se curăţă si slefuiesc par măsuri. Dintre cele mai eficiente as
sportive de masă, Spnrtncliiuda de credinţat noi sarcini de execuţie Fa ferenţe blocurilor si altor obiective, doselile de parchet si mozaic. După am inti : controlul zilnic al calităţii
lucrărilor de către tenioienii C.T.C.,
iarnă a tineretului. ţă de amil trenul, planul producţiei iar celălalt va executa alte genuri de terminarea execuţiei in laza de roşu. introducerea proceselor verbale de
încă din luna noiembrie 1904. pre valorice a crescut cu peste 5 la sută, lucrări contractate cu diverşi bene pentiu transportul m aterialelor pe predare-prim ire pe faze dc lucrări,
tutindeni în organizaţiile U.T.M. si trebuind să construim 631 de aparta ficiari. Noua form ulă de organizare verticală se vor utiliza macarale fe eliberarea certificatelor de calitate
in asociaţiile sportive, regulamentul mente. toate iu iră rile edilitare afe prezintă pentru noi m ultiple avanta reastră. Şi munca instalatorilor va fi pentru toate elementele prefabricate
com petiţiei a form at obiectul unor rente blocurilor, precum şi uite o- je : se va putea concentra cea mai uşurată prin loloshea pistoalelor de clin beton armat confecţionate pe
vii discuţii, unor largi comentarii. bioclive. mare parte a capacităţii de produc îm plîntnt dibluri. In v iito ru l apro şantiere. In vederea creşterii răs
U lterior, consiliile asociaţiilor spor Pornind de la faptul că în anul ţie pe lucrările urgente, forţele de piat. fiindcă ne-am referit la capi punderii personale a executanţilor,
tive, împreună cu organizaţiile trecut s au manifestat deficienţe care muncă vor fi folosite raţional, se va tolul mica mecanizare, vor mai fi vom continua să eliberăm certificate
IJ.T.M. şi-au întocm it planuri de au îngreunat ritm ul de execuţie, care putea face de către m aiştri o urm ă folosit? schele nacelă pentru lucră de garanţie pe apartamente şi
acţiune în legătură cu organizarea au condus uneori si la realizări sla rire zilnică a realizărilor, vor exista rile la faţadele blocurilor glisante, blocuri, completate insă cu numele
întrecerilor. * be din punct de vedere calitativ, si conclifu optime pentru aprovizio s? vor mecaniza operaţiunile de des tehnicienilor şi şefilor de brigăzi %
Din centralizarea tuturor acestor conducerea grupului, sub îndrum a narea ritm ică cu materiale a locuri cărcare şi însilozprc a cim entului so care au executat lucrarea, cu numele
planuri dc acţiune (cu cifre concre re n biroului organizaţiei de partid, lor de muncă. De asemenea, lucrările sit în vine. prin folosirea silozurilor tuturor acelora caic o vor garanta
te de participare) rezultă că pînă la a luat din vreme o seamă dc măsuri . nu- vor li atacate docît în momen metalice cu elevatoare, se voi' utiliza prin semnătură. Ziua de joi a fiecă
10 februarie (cinci se încheie prinvi care să asigure desfăşurarea în bune tul cînd şantierele au asigurat cel schele m etalice'de inventar, uşor de- rei săptămîni va deveni pentru .şan a # i't k
etapă a Spart.ichkulci de iarnă a ui-' oom liţiuni « ■ mum ii m ii am il' 1065. puţin 50 la sută din necesarul totalu montabîle, pentru execuţia tencirc- tierele noastre zi a controlului cali
nerelnlui) in asociaţiile sportive clin Acestea se > ?l ei ă In o mai bună pla lui de lorţc de muncă, materiale, u ti lilo r interioare. D intre măsurile pre tăţii lu crărilor si gospodăririi ma
raionul Brad voi participa la în nifica re. organizare şi urm ărire a laje şi mi.jloacc de transport. conizate de noi la capitolul mica me terialelor. Personal, consider că arest
treceri circa 10.000 tineri si tine producţiei, la creşterea productivi M ăsurile preconizate şi aplicate de canizare mai pot am inti montarea control săptămînal va aduce reale » . i t , ' .
re. oameni ai muncii. tăţii muncii, la reducerea preţului de noi nu se vor opri însă aici. Pentru geam urilor ou ajutorul unui dispo îm bunătăţiri, atît pe linie de calitate, JM j, u y f f a / a S i r c
Acum, la aproape o lună si jm nă- cost, îm bunătăţirea calităţii operaţiu a considera problema rezolvată de zitiv special, tăierea fierului beton cît şi în ceea ce priveşte aspectul •j «• - •
*T.*e de la data cind s-a dat startul nilor ş.a. plin. înlr-un tim p scurt, se va ex cu ajutorul stanţelor hidraulice, fo gospodăresc al fiecărui loc dc mun
Un accent deosebit s-a pus pc tinde munca în acord în pro losirea aparatelor de zugrăvit elec
inaugural al competiţiei, lircsc se tric? etc. că. Celor am intite mai sus trebuie a ■ > $
pune întrebarea: cum anume a fost planificarea si organizarea mum ii. In porţie de 90 In sută clin volumul to Mecanizarea se va extinde si la lu dăugat şi faptul c ă 120 de zidari, du l
confirm at prom iţătorul început, în atest scop au si lost aplicate o se tal de execuţie, se va aplica siste crării? de amploare, care reclamă un gheri, parchetari vor uim o cursurile
ce stadiu se allă desfasurarea etapei rie de măsuri. Sarcinile ele plan au mul de plată a muncii in acord glo număr mate de lorţc de muncă ne- de calificare, iar alţi 100 de m unci
I a spartnchiadei ? Întrebarea e fost defalcate pe trim estre şi şan bal. vom căuta să folosim fondul de calii'icate. La execuţia săpăturilor tori vor li cuprinşi la cursurile de
legitim ă deoarece este ştim că suc tiere In vederea folosirii raţionale «î tim p alertat producţiei prin evitarea pentru şanţuri de canalizare şi fun ridicare a calificării. M aiştrii, fără
cesul competiţiei trebuie asigurat de întregii rapacităţi de producţie, dc- oricărui fel dc absenţe, se vor pre- daţii ne vom folosi de buldoexcava excepţie, vor participa periodic Ia
norma în continuare lucrările si u r
1 a]curca planului se va face si lunar
fapt acum în prima etapa prin an pentru fiecare şantier în parte. De mări consumul ele ore pe aparta loare si săpătorul de şanţuri, elim i- anumite expuneri în caro se vor pre
trenarea masei largi de tineri si oa oarece execuţia se desfăşoară pe mai ment, iar toate form aţiile ele luciu nîncl mare parte din munca ma lucra ultim ele norm ative tehnice de
meni ai muncii in întrecerile celor multe obiective, pentru n avea cer car? numără mai puţin de 10 oa nuală. pentru transportul matei ialo- execuţie apărute, precum si acele U
10 ram uri sportive cuprinse in re metode de lucru care facilitează ac
titudinea realizării sarcinilor încre meni vor li comasate in brigăzi lor pe verticală, în cantităţi conside
gulamentul Spannchiadri de iarnă. dinţate. planurile operative lunare mari. rabile, se vor utiliza macarale de tivitatea de construcţie. I
De remarcat faptul că acolo unde vor fi şi ele defalcate pînă la maiş iţea li za rea sarcinilor de producţie mare capacitate ele. M ăsurile am intite pînă acum,, com
organizaţiile U.T.M. şi asociaţiile tri. U rm ărind zilnic si săplnmînal re pentru anul 1965 este condiţionată Din planul de măsuri tehnice si or pletate de altele care privesc exclu /. . > p w W .
sportive s-au preocupat temeinic de zultatele de producţie, vom avea în prim ul rine! de sporirea producti ganizatorice întocm it pentru îmbună siv realizarea preţului de cost, apli
popularizarea Spartnrhiadci, de or permanent o imagine clară a acti vităţii muncii cu 11.0 la sută laţă tăţirea a ctivită ţii în anul 1965 se cate la tim p ne vor conduce pe un
ganizarea întrecerilor, s au obţinut vită ţii noastre, vom avea putinţa să ele anul precedent. Pentru ca acest desprind o seamă de prevederi şi in drum mai bogat în realizări, ne vor & S K S E J
rezultate bune. A sii el, in asociaţiile constatăm, la diverse nivele ale pro • im portant indicator să fie realizat si privin ţa aplicării unor metode avan ajuta să respectăm întocmai terme
sportive A u ru l Brad, cooperativa u- ducţiei. care sînt deficientele ce sur depăşit, conducerea grupului, la in sate de muncă. Vom căuta ca pe şan nele de execuţie stabilite pentiu fie
gricolă de producţie Vaţu, A vin lu l vin. cauzele c urc generează existenţa dicaţia biroului organizaţiei de tiere să se desfăşoare, parţial, o ac care lucrare în parte. De fapt, ac es
Brad şi Valea B radului peste tio0 lor şi cum pot li înlăturate. partid, a stabilit un plan de măsuri tivitate de montaj. Pentru aceasta. în tui scop îi sînt subordonate toate for
tin e ri şi tinere, oameni ai muncii, In scopul realizării integrale a in care s-au prevăzut căile prin care ateliere amenajate special se vor ţele de care dispunem. Avem garan
au luat parte pînă acum la întrece planurilor operative lunare şi săp- se va obţine acest rezultat. Ne-am prefabrica trepte şi contratrepte, se ţia că p rintr-o muncă susţinută, te
rile Spartaehiadei. Comitetele U.T.M. orientat spre folosirea mai raţională va fasona centralizat fierul beton şi meinic organizată la sfîrşitul anului f J m ^ e s s n
tămfhale. încă de pc acum s-au luat
şi asociaţiile sportiv e s-nu în g rijit să şi o serie de măsuri organizatorice. a fondurilor de mică mecanizare, tot astfel vor fi tăiate sticlele pen 1965 vom putea raporta îndeplinirea
procure m aterialele sportive necesa Pe şantiere s-a făcut o nouă redistri spic mecanizarea lucrărilo r care cer tru ferestre. In scopul uşurării mun integrală a sarcinilor.
re: schiuri, mese de tenis şi mingi, buire a cadrelor ele ingineri si tehni un volum mare ele muncă şi spre cii instalatorilor, se va în fiin ţa un ing. PAVEL M ISA ROŞ Decor de iarnă în împrejurimile cabanei f. F. Petroşani.
haltere etc, Astfel, la Vaţa şi To- cieni. astfel incit la fiecare obiectiv aplicarea unor metode avansate de atelier pentru executarea preansam- directorul grupului de şantiere Foto: A. DU LA
meştl, au fost organizate centre de execuţia să li o temeinic îndrumată exec uţie. O seamă clin aceste măsuri blelor din ţevi de oţel z in c a t; ţevile nr. 1 al T.R.C.H. din Deva inginer
iniţie re pentru învăţarea schiului. şi supravegheată. O altă măsură con nu şi fost traduse în viaţă. Execuţia
Totuşi acum, după o lună si ju stă în repartizarea sarcinilor dc pro operaţiunilor ele vopsire în ulei cu
mătate din ziua prim u lui start, in ducţie celor trei subunităţi ale gru- ajutorul eleelroeompresoarelor şi
m ulte asociaţii sportive situaţia des
făşurării întrecerilor se află aproape
■ în stadiul in iţia l. Aşa stau lucrurile u m J
la Energia C.urabarza, M etalul Criş-
cior, A u ru l Barza şi altele, în con In tim pul iernii. în livezi trebuie este îngheţat în profunzime. Planta nor lăstari lacomi la baza ram urilor duchele ţestos at prunului, ouăle pă
curs aflîndu-se doar participanţii să se execute o serie ele lucrări care tul pom ilor la slirş ilu l iernii în a- de schelet. In această Marc se gă duchilor de fiunze, ouăle de cotari
din luna decembrie şi aceştia Intr-un au scopul de a pregăti terenuri le ccste gropi dă rezultate fonVle bune. sesc pomii caic nu au p rim it în fie etc.
num ăr redus. In ai le asociaţii spor pentru noile plantaţii pomicole şi să In plantaţiile pe iod. pe măsură care an lucrările de în g rijire prevă Pentiu combaterea acestora se re
tive cum sjnt Recolta Luncoî, M i creeze condiţii bune de creştere si ce tim pul se încălzeşte. Incepînd cu zute de agrotehnică. In astfel de si comandă o stropire cu Selinnn in
nerul Ţebea, M inerul Băiţa şi alte rodire a pomilor. D intre lucrările a doua jum ătate a lunii februarie, tuaţii se procedează, după caz. la re concentraţie dc 0.75 la sută sau Ui-
le se aşteaptă prim ul start. Pînă a- cele mai impor tante care se pot face se pot face tăieri de întreţinere si de întinerirea coroanei pom ilor, prin în butox în concentraţie de 1.5 la suta.
cum peste 4.600 de tineri si oameni în livezi în tim pul iernii fac parte: form are a coroanei pom ilor. Unii depărtarea unei trejm i sau jum ă In plantaţiile de piersic e bine să
ai m uncii din 32 asociaţii sportive amenajarea terenurilor în panta oare pomi se găsesc In perioada de plină tăţi din lungimea ram u rilo r de sche se execute o stropire cu zeamă bor-
s-au întrecut la disciplinele sporti urmează «o li plantate cu pomi, tăie rodire, cu coroana deasă, cu crengi let socotite dc la punctul de ram i clelezâ în concentraţie de 2 la sută,
ve: şah, tenis de masă, haltere, schi rile de formare şi fructificare, omi- care se suprapun si cu multe uscă ficare. Dacă pe aceste ram uri sc gă pentru combaterea ciupercii care
şi săniuţe. Aceste rezultate sînt însă zitul. controlul plantaţiilor, trata turi. In c ursul perioadei tje vegetaţie sesc lăstari lacomi sau lăstari nor produce deformarea frunzelor, boa
m ult prea departe pentru a fî m ul mentele de iarnă contra bolilor şi aceşti pomi dau rresleri anuale re mali, se vor alege cei mai bine pla lă frecventă şl foarte păgubitoare la
ţum itoare faţă de angajam entul co dăunătorilor, aplicarea îngrăşămin duse şi muguri dc rod puţini şi slab saţi, care se vor lăsa cu scopul de a această specie. Tratam entele se vor
m itetului raional U.T.M. si consiliului telor etc. lacc pe tim p frumos (temperatura
raional U.C.F.S. ca la ediţia actuală acrului peste 0 grade C) «stlcl in c it
Pe terenurile destinate noilor li
a Spartaehiadei de iarnă a tineretu vezi est a necesar să se facă lucrări g fh !rj,fl [jjl (TCfâr^(Zs’lî ’ 1 riţR^fi fl 3 njfî'j să perm ită zvintarca soluţiei pînă in
lui să atragă 10.000 participanţi. (Ci de curăţare prin defrişări de arborete scara zilei în care «re loc stropitul.
li a poate fi realizată ţinîiul seama şi de pomi răzleţi. Totodată se poate 51 y^T O L iyj De mare im portanţă tn tim pul ier
de numărul mare de tineri şi oa executa nivelarea si amenajarea pro- nii este şi efectuarea periodică a
meni ai muncii clin acest raion dor priu-zisă în vederea plantărilor. A- controlului iiom îlot. In acest scop la
nici de a practica sportul şi de po menajarea suprafeţelor în pantă prin dezvoltaţi. Dc aceea, e necesar să se form a un schelet normal al co plantaţiile tinere, unde pom ii au fost
sib ilită ţile materiale existente). terase contribuie In stăvilirea pro se taie ram urile nefolositoare pentru roanei pom ilor. Lăstarii vor fî scur protejaţi contra rozătoarelor, se vor
Ca în fiecare raion şi aici a fost cesului de eroziune a solului. |)erm ilc a se lacc lum inarea coroanei. Se taţi pînă la .jumătate din lungimea verifica legăturile şi se vor reface
creată o comisie de organizare ai în acelaşi tim p mecanizarea lucră vor înlătura in prim ul lînd ram urile lor. Pomii din livezile care au fost unde este cazul.
cărei membri au fost repartizaţi să rilo r din plantaţii şi duce la crearea uscate, apoi acelea care stînjenesc bine îngri jite prezintă creşteri «miale In unităţile unde nu s-a făcut în-
se oc upe de indrumarea a cile unui de |)osibilităţi în vederea c u ltivă rii dezvoltarea crengilor bine plasate, cu lungim i ce variază intre 30—60 grăsarea pojnilor în tim pul toamne:,
grup de asociaţii. Jlâu este însă că platform ei teraselor cu plante agro- «vinci grijă ca tăierea să s? Iacă la cm. au muguri de rod In număr sufi aceasta se poate face spre sfîrşitul
după mai bine de o lună şi jumătate l'urajcrc. Lucrarea sc executa cu a- inel. fără a sc provoca aşchicrea lem cient şi coroana bine formată. In iernii. In acest scop se transportă în
de la deschiderea competiţiei, comi jutoi'ul plugului balansicr, de-a lun nului. aceste cazmn se face o tăiere uşoară tim pul ie rn ii gunoi de grajd, koco-
sia nu s-a în tru n it niciodată pentru gul curbelor de nivel. La stabilirea Rănile făcute se netezesc cu b ri de întinerire. tindu-se 15-20 tone la ha. In livadă
a analiza modul cum se desfăşoară lăţim ii teraselor se ţine cont de ceagul sî apoi se ung cu mnstic sau Paralel cu tăierile se face şi cură ingrăşămlntele naturale se depozitea
întrecerile si pentru a lua măsurile conformaţia terenului si de înclina cu vopsea cu ulei. Această lucrare ţarea trunchiului şi «a bazei ram u ză în grămezi După topirea zăpezii
practice cuvenite. rea pantei. Acolo unde pantele sînt favorizează creşterea lăstarilor şi rilo r de schelei, dc muşchi, licheni se |iot aplica în livezi şl îngrăşăminte
Etapa întîia nu s-a încheiat. A- uniform e si cu înclin a ţii pînă la 20 duce la o bună diferenţiere a mugu şi scoarţă îm bătrînilă. minerale.
proapc o lună a mai rămas din tim la sulă. lăţimea platform ei va li de rilo r de rod In cazul cînd pomii nu O m izitul este, de asemenea, o lu Fiecărui pom pc rod i se va da cîte
pul afectai întrecerilor ele masă. Pen 8-10 ni. iar la o pantă între 20-28 la au rodit cîţîva ani la lînd, iar în crare im portantă care se poale exe 1-1,6 leg de azotat ele amoniu şi 2-3 leg
tru aceasta însă trebuie să existe o sută. lăţimea plntloi nv.'i vn fî de 4-6 momentul cînd se execută tăierea cuta în tim pul iernii. Prin înlătura snpcrfosfat. Fiecare ixim tînâr va tre
preocupare mai serioasă a Comite m Unde terenul este însă ncim iform se găsesc foarte m ulţi muguri de rod. rea cuib u rilo r de omizi şî prin dis bui să primească 0.2—0.3 kg de azo
tului raional U.T.M. Brad şi a con si nu se poate tace ternsarca |)iin este absolut necesar ca prin tăieri trugerea lor. se evită posibilitatea de tat de amoniu si 0.4—0.6 leg de su-
s iliu lu i raional U.C.KS. în m obiliza mecanizare, se va proceda la fo r să se înlăture aproxim ativ 20-30 la atac a acestora. perfosfat. Prin aplicarea lu cră rilo r
«m inţile r>e creează premisa obţinerii
rea tineretului la întrecerile Spai- marea de terase continui manual in sută clin form aţiile fructifere. P lin După ce s-au executat tăierea si unor recolte sporite ele Duete în
tachi.adei. Este necesar să se treacă clebleu-rambleu. aceasta se creează un echilibru favo curăţarea pom ilor, se trece la efec acest an. precum şi în cei urm ători,
de la in s tru iri si o re lu tră ri de re După predarea lecţiilor iu cadrul îucătămintului agrozootehnic de Pe terenurile destinate p la n ta ţiilor rabil m enţinerii si dezvoltării fruc tuarea stropirilor. Această lucrare
gulamente la acţiuni practice. masă o aplicaţie practică este totdeauna binevenită. Aşn spun şi tova care urmează a se în fiin ţa in p ri telor pe pomi. La pomii bătrîoi sau este necesară pentru combaterea di ing. D. PRtC'A
IO AN TOJIOK răşii Ion Moga, Aviron Goţea . Pa vel Nedelcu de la cooperativa agri măvară se recomandă a se face gro la acela care clau semne de imbă- fe riţilo r dăunători care iernează pe îng. G. LEFTER
activist al C om itetului regional colă din Ruhău pe care ii vedeţi in fotografie făcind o demonstraţie pile in cursul iernii, mai cu seamă in trînire prematură, se constată usca trunchiul şi ram urile pomilor, cum cercetători la Staţiunea
U. T. M. practică privind modul de folosire a separatorului de lapte. perioadele călduroase, cînd solul nu rea v îrfu rilo r ram urilor şi apariţia u- s în t: păduchele din San ' JosC, pă experimentală Geoagiu