Page 63 - 1965-01

Nr. 3129 Drumul socialismului Pag. 3

ALE PRODUCŢIEI taţie a C o m ite t u lu i r e g io n a l de p a rtid , p r e c u m şi n u ­ Obiectivul central ne de lib re t C.EC . A n u l Ire cu U p e n - la sesizările şi cerinţele oam enilor
m uncii în legătură cu problem ele de
tru o cro t'rca sănătăţii, în vâ ţâ m în t si
viaţă. E xistă m ari p o s ib ilită ţi ca gos­
i m e r o ş i in vita ţi. cu ltu ră , s-au c h e ltu it 50 m ilio a n e lei, podărirea lo c a lită ţilo r V ăii J iu lu i să
DE CĂRBUNE n e s c d e p a rtid , a u lu at c u v iu t u l n u m e r o ş i d e le g a ţi al întrecerii ai m un cii au bene ficiat de bilete de c o n d iţii o p tim e ca m in e rii si c e ila lţi
P e m a r g in e a d ă rii d e se a m ă , p r e z e n t a tă de to v a r ă ­
ia r un nu m ăr de peste 6 000 oam eni
fie m u lt îm b u n ă tă ţită , să se creeze
şul David Lazăr, p r im - s c c r e t a r al c o m ite t u lu i o r ă ş e ­
odih nă şi tratam e nt
In co n fe rin ţă s-a s u b lin ia t preocu­ oameni ai m uncii să se poată bucura
c a r e au d e z b ă tu t p e la r g , in sp iritu l u n e i în a lte p r in ­ parea p lin ă de răspundere a o rg a n i­ în orele libere de po sib ilita te a dc
ÎN DEZBATEREA cip ia lită ţi p a rtin ice , a ctiv ita te a d e s fă ş u r a tă d e c o m i ­ un scop în sine El trebu ie să ser ţirea c a lită ţii cărb u n e lu i nu se r i­ z a ţiilo r de p a rtid pentru m obilizarea a se recrea.
Căi bunele scos din abataje nu este
dică nici acum la n ive lu l ce rin ţe lo r.
tetul o r ă ş e n e s c şi d e ce le la lt e o r g a n e şi o rg a n iz a ţii
A n u l tre cu t s-au c h e ltu it — num ai
de p a rtid d in V a le a J iu lu i, p r o b l e m e l e c e se rid ică v cască n e cesită ţilor econom iei na­ Evidenţa c a lită ţii nu este u rm ă rită s fa tu rilo r populare, sin dica telo r, con­ în cadrul C C.V.J. — aproape 26 m ili­
d u c e rilo r în tre p rin d e rilo r şi in s titu ­
ţionale şi cu deosebire fa b ric ă rii îndeaproape la e xp lo a tă ri. Se fo lo ­
in faţa c o m u n iş tilo r , a o a m e n i l o r m u n c ii din V a le a ţiilo r la în d e p lin ire a s a rc in ilo r ce oane lei pentru îm bun ătăţire a co n d i­
cocsului pe ntru H unedoara şi Reşi­ sesc p u ţin v itrin e le cu re b u tu ri si
J iu lu i p e n tr u în fă p t u ir e a p o liticii p a rtid u lu i. Ic revin în această p riv in ţă . T o to ­ ţiilo r de muncă.
ţa. D ocum entele recentei sesiuni a alte m ijloace de in flu e n ţa re pentru Cu toate acestea, există încă lip ­
In lu m in a a c e s t o r d e z b a t e r i c o n fe r i n ţ a a a d o p ta t M a rii A d u n ă ri N aţionale au s u b li­ dezvoltarea op in iei de masă îm po­ dată m ai m u lţi delegaţi au ară ta t suri în ce priveşte respectarea n o r­
lip s u rile existente, îndeosebi in ce
ORĂŞENEŞTI in u n a n im it a t e o h o tă r îr e in c a r e sint sin tetiza te niat cu tă rie problem ele com plexe cot espunzălom c. De asemenea, nu priveşte gospodărirea lo c a lită ţilo r, a C o nferinţa a atras atenţia asupra ne­
triv a acelora care dau producţie nc-
m elor de tehnica se cu rită ţii m uncii.
ale îm b u n ă tă ţirii c a lită ţii producţiei.
c e le m a i im p o r t a n t e s a r c in i c e r e v in o r g a n iz a ţiilo r
sp a ţiu lu i locativ, deservirea oam eni­
sînt popularizate în su ficien tă m ă­
d e p a rtid d in V a le a Jiu lu i. C o n fe r in ţ a a a les n ou l Se im pune şi pe ntru m in e rii V ă ii sură b rig ă zile de m in e ri care acor­ lor m un cii p rin u n ită ţile com erciale cesităţii creşterii răsp un derii faţă de
J iu lu i respectarea acestei cerinţe.
DE PARTID c o m ite t ’o r ă ş e n e s c de p a rtid , c o m is ia d e r e v iz ie şi d e ­ ţiile de p a rtid de la e xp lo a tă rile m i­ să se extragă nu num ai cărbune mai de stat şi cooperatiste. g a ja ţi si asupra necesităţii in te n s i­
in stru cta je le care se fac n o ilo r an­
dă toată g rija ca din ab atajele lo r
M aî m u lţi delegaţi din organiza­
S fa tu rile populare, sindicatele sint
lega ţii la c o n fe r in ţ a r e g io n a lă d e p a r t id .
I n lr -o a t m o s fe r ă d e p u te r n ic ă în su fle ţire , d e le g a ţii niere, re ferind u-se la preocuparea m u lt, d a r si de calitate superioară. datoare să se ocupe cu toată răspun­ fic ă rii propagandei tehnice legale (le
derea de rezolvarea p ro b le m e lo r de
N.T.S.
la c o n fe r i n ţ ă au a p r o b a t te x tu l te le g r a m e i a d re s a te co m u n iştilo r, a co n d u ce rilo r exploa­ In co n fe rin ţă s-a s u b lin ia t im ­ via ţă ale oa m e n ilo r m uncii, astfel In hotărire a co n fe rin ţe i orăşeneşti
po rta nţa g e n e ra liz ă rii
in iţia tiv e lo r
C C . al P .M .R ., in c a r e se e x p r i m ă v o in ţa o r g a n i ­
ir l— R f za ţiilo r d e p a rtid , a tu tu ro r o a m e n i l o r m u n c ii d in tă rilo r sî a sin d ica te lo r p e ntru m o­ valoroase izvo rite din preocuparea ca m ăsu rile luate de p a rtid pentru de p a rtid s-a in d ica t o rg a n iz a ţiilo r
biliza rea m in e rilo r
la în d e p lin ire a
rid icare a n iv e lu lu i de tra i al m in e ri­
p la n u lu i de producţie, au s u b lin ia t co le ctive lo r de m u n cito ri pentru îm ­ de p a rtid , sin dica le lor, o rg a n iz a ţiilo r
a cest b a z in c a r b o n i f e r de a d e z v o lt a s u c c e s e le o b ţ i­ lo r să aibă m a xim u m de eficienţă. U.T.M . co n d u ce rilo r te h n ico -a d m in i-
că, deşi a crescut răspunderea pen­ bu nă tă ţirea c a lită ţii pro d u cţie i. La
n u te p e lin ia in d ica tă de partid. S fa tu rile po pu late să m obilizeze m a­ stra tive să ia cele mai corespunză­
tru îm b un ătăţire a c a lită ţii cărb un e­ Lupeni, m ina cu cea m ai m are pon­ se m ai la rg i de cetăţeni la acţiu ni
In z ile le de 16-17 ia n u a rie a QUiit lo c m aula In ­ L u c r ă r ile c o n fe r i n ţ e i au e v id e n ţia t p u te r n ic d r a ­ lu i, rezultatele o b ţin u te nu s in t pe dere in producţia de cărbune cocsi- toare m ăsuri p o litice şi te h nico -or-
s titu tu lu i d e m itic, c o n fe r i n ţ a o r g a n iz a ţie i o ră ş e n e ş ti g ostea şi a ta ş a m e n tu l f ie r b in t e al m i n e r i l o r fa ţă d e deplin satisfărătoare. La e x p lo a tă ri­ fica b il, în sectorul III s-a a p lica t n- p a trio tice pentru întreţinea ea şi în­ ganizatorice pentru respectarea cu
frum useţarea lo c a lită ţilo r, să ia mă­
d e p a rtid P etroşa n i. partid, de C o m ite t u l său C e n tra l in f r u n t e cit t o v a ­ le m iniere, din cauza în d e p lin irii cum 2 anî, cu succes in iţia tiv a „N ic i suri pentru îm b un ătăţire a de servi­ stricteţe a N.T.S şi a le gislaţiei
La lu c r ă r ile c o n fe r i n ţ e i au p a rticip a t to v a ră şii răşul G h e o r g h e G h e o r g h in - D e j. h o tă r ir e a lo r de a n e ritm ice a p la n u lu i, n e g lijă rii n- un vagonct de cărbune re b utat pen­ rii po pu laţie i, să răspundă p ro m p t m uncii.
p lic ă rii puşcării selective, fo lo s irii tru şist v iz ib il". In iţia tiv a a prins
Dumitru Popa, p r i m - s e c r e i a r al C o m ite t u lu i r e g io ­ m u n c i cu e n tu z ia s m p e n tr u în fă p t u ir e a p e m a i d e ­
necorespunzătoarc a p o s ib ilită ţilo r răd ăcini in numeroase abataje. Păcat
n al H u n e d o a r a al P.M .R ., Bujor Almâşan, m e m b r u p a rte a p o litic ii în ţe le p te a p a rtidu lu i.
că o rg a n iza ţiile de p a rtid si m ai a-
de s tim u la re m a terială a celor care les sindica tele n-au s p rijin it aceas­ Întărirea muncii de pariid-
a! C C al P .M .R ., m in is tr u l M in e lo r şi E n e rg ie i E le c ­ R e d ă m in p a g in a de fa ţă cite v a d in p r o b l e m e l e sc evidenţiază în îm b u n ă tă ţire a ca­
trice, Ion Lungu, şefu l secţiei d e p r o p a g a n d ă şi a g i­ p r in c ip a le d e z b ă tu te in c o n fe r in ţă . lită ţii si a a lto r cauze, în an ul 1964 tă acţiu ne care s-a do ved it e ficie n ­
tă de la înce putul a p lic ă rii el. Con­
s-n depăşit c o n ţin u tu l adm is de ce­ fe rin ţa a trasat ca sarcină com ite­ garanţia îndeplinirii
nuşă la cărbunele b ru t extras in
m edie cu 3,3 procente, rebutîndu-so tu lu i orăşenesc de p a rtid , organiza­
Bilanţul unei activităţi rodnice 54.000 tone de cărbune. M in ele V u l­ m in ie re să analizeze cu pro fu n zim e noilor sarcini
ţiilo r de p a rtid de la e xp lo a tă rile
can, U rica n i, Aninoasa şi alte le au
fost penalizate cu sume im p o rta n ­ toate aspectele îm b u n ă tă ţirii c a lită ­
te pe ntru depăşirea c o n ţin u tu lu i de ţii cărb un elu i si să adopte m ăsuri
Pe fu n d a l» ! m ă re ţe lo r re a liză ri ob­ cenuşă în cărbunele liv ra t prepara­ concrete şi eficien te in acest scop. In încheierea d e zb a te rilo r confe­ teran, precum şi aprovizionarea teh-
ţin u te fie poporul nostru in an ii şc- A v in d în ce n tru l pre ocu pării îm ­ rin ţe i. tovarăşul D u m itru l'opu, în n ico-m ate rială.
senalului se înscriu şi succesele re­ ţilo r . bu nă tă ţirea c a lită ţii cărb un elu i, co­ num ele C o m ite tu lu i regional de T re b u ie să avem tot tim p u l in ve­
m arcabile o b ţin u te de oam enii m un­ OM AMICA — R ezultatele cu care s-au pre­ p a rtid , a fe lic ita t cu căldură orga­ dere că soarta p la n u lu i de produc­
cii din Valea J iu lu i in în fă p tu ire a zentat la co n fe rin ţa de astăzi co­ m ite tu l orăşenesc de p a rtid va tre ­ n iz a ţiile de pa rtid , conducerile în ­ ţie la e xp lo a tă rile m in iere o ho tă­
p o litic ii p a rtid u lu i. Cu le g itim ă m în- lectivele de m in e ri, a a ră ta t în cu- bui să m anifeste in acelaşi tim p g r i­ tre p rin d e rilo r. o rg a n iza ţiile d i s in ­ răsc in p rim u l rînd cei care lucrea­
d ric p a rtic ip a n ţii la co n fe rin ţă an v in tu l său tov. Sam oilă M om cu, pre­ ja cuve nită pentru îm b u n ă tă ţire a ca­ dicat si U.T.M . — pe to ţi oam enii ză n e m ijlo c it în abataje — m in e rii,
s u b lin ia t că oam enii m uncii din a- PSOSUCTSWrÂTH M U N C II şedintele C o n siliu lu i local al s in d i­ lită ţii produselor d in toate în tre p rin ­ m u n cii din oraşul regional Petroşani în d e p lin ire a p la n u lu i pe sectoare şi
ceastă V ale şi-nu în d e p lin it cu cins­ cate lor Petroşani, a r fi fost fără în ­ d e rile : la Viscoza Lu p e n i, U.R.U.M . pe ntru re a liză rile o b ţin u te şi lc-a pe e xp lo a tă ri să se clădească pe
te sa rcin ile trasate de p a rtid . G rupul doială m ai bune dacă şi sindicatele, Petroşani, fab rica (P pîine, I.O .I.L., ura t noi succese In a ctivita te a lor realizarea in te gra lă a s a rc in ilo r de
de 150 M W de la Paroseni a in tra t in în organizarea în tre c e rii a r fi pus cooperaţia meşteşugărească. viito a re . V o rb ito ru l a s u b lin ia t că producţie in fiecare zi de către fie ­
fu n cţiu n e cu 10 zile în a in te de te r­ un accent mm m are pe îm b u n ă tă ţi­ O a te n ţie deosebită trebu ie acor­ m in e rii dîn V alea J iu lu i, dezvoUînd care brigadă şi schim b.
men, ia r în prezent term oce ntrala de rea c a lită ţii p ro du cţiei, care asa cum dată n iv e lu lu i c a lita tiv al lem nu­ tra d iţiile glorioase de luptă din tre ­ Este Îm b u cu ră to r că anul tre cu t
aici produce peste capacitatea p ro ­ 0 t m r ’M P O S f / ' se subliniază în d ire ctive le condu­ lui si fru c te lo r de pădure destinate cut, aduc în prezent o c o n trib u ţie m in e rii din Valea J iu lu i au liv ra t si-
iectată. U zina de preparare a căr­ cerii p a rtid u lu i, tre b u ie să consti­ e xp o rtu lu i. preţioasă la e fo rtu rile în tre g u lu i po­ d e ru rg iş tilo r cărbune pentru cocs şi
bunelui de la Corneşti efectuează cu tuie c rite riu l p rin cip a l de întrecere. D ezbălînd problem ele c a lită ţii .pro por pentru în fă p tu ire a s a rc in ilo r semicocs de ca lita te bună, în d e p li-
succes probele tehnologice, prepară R e a liză rile ob ţinu te în dom eniul (luetici con ferin ţa a e x p rim a i hotă- m ăreţe puse de p a rtid in vederea de­ nindu-şi anga jam e ntul luat în (aţa
cărbune la un nivel c a lita tiv supe­ îm b u n ă tă ţirii c a lită ţii că rb un elu i nu rîi'ca o rg a n iz a ţiilo r de oarlicl, a on- săvârşirii con stru cţiei socialiste in co n fe rin ţe i regionale de pa rtid.
rio r si se pregăteşte să in tre în acest au fost pe m ăsura p o s ib ilită ţilo r. m e n ilo r mum ii din Valea J iu lu i (le pa tria noastră. P rin în d e p lin ire a acestui a n ga ja­
an în fu n cţie cu întreaga ci capaci­ M unca p o litică desfăşurată in ju ru l a face din cu li tatua producţiei obiec­ ment, m in e rii au adus un aport deo­
tate. M in a D îlja . închisă de ca p ita ­ în tre ce rii, în legătură cu îm bun ătă­ tiv u l cen tra l al în tre c e rii socialiste. A preciem ca po zitiv fa p tu l că în sebit la înfă p tu ire a cu succes a in i­
liş ti in anul 1932, a fost redeschisă, această perioadă co m ite tu l orăşe­
a dat deja priB iele c a n tită ţi de c ă r­ nesc de pa rtid , b iro u l său, si-au îm ­ ţia tiv e i s id c ru rg is tilo r lum edoreni ca
bune si con tinu ă să sc e xtin d ă in Investiţiile b u n ă tă ţit s tilu l şi m etodele de m un­ întreaga pro du cţie de fontă dată pes­
ritm rapid. Se deschide noua m ină ţi» în conducerea o rg a n iz a ţiilo r de te plan să se realizeze cu cocs eco­
Paroşeni, se e xtin d si se m o d e rn i­ p a rtid , în îndrum area a c tiv ită ţii e- nom isii Aşadar m in e rii si m u n c ito rii
zează m inele Aninoasa, V ulcan, Lo- si sarcinile viitoare conom ice şi ideologice. E un lu m i de In p re p a ra ţii au c o n trib u it şi ei
nea. P etri la. bun că în plenarele co m ite tu lu i oră ­ In econom isii ea c a n tită ţii de 96.000
şenesc de p a rtid , în şedinţele (le b i­ tone cocs cu cai‘e se pot prodiu e
P olitica p a rtid u lu i de in d u s tria li­ 110.000 tone fontă.
zare socialistă a ţă rii, de dezvoltare Aşa după cum s-a s u b lin ia t în term enelor de execuţie a acestor lu ­ rou. s-au analizat problem e im p o r­
U in d u strie i grele, p rin tre care si in ­ con ferin ţă , o parte însem nată a .spo­ c ră ri pentru realizarea integrală a tante din in d u strie si co n stru cţii, că îm b u n ă tă ţire a continuă a c a lită ţii
dustria e xtra ctivă din V alea J iu lu i, ru lu i de producţie ce urmează să s a rc in ilo r dc* spo rire a producţiei şi m e m b rii c o m ite tu lu i şi b iro u lu i au trebu ie să fie io d u l preocu pării sis­
a stim u la t p u te rn ic a vîn tu l în m u n ­ fie rea liza t în acest an. trebuie să creşterea p ro d u c tiv ită ţii m uncii. acordat mai m u lt tim p cunoaşterii tema tice şi perm anente a tu tu ro r
că al m in e rilo r. )n anul care a tre ­ se obţină p rin punerea în fu n cţie la In dezbaterea problem elor legate s itu a ţie i concrete de la e xp lo a tă rile oa m en ilo r m uncii, al m ă su rilo r tch-
cut. m in e rii din Valea J iu lu i au dat tim p a o b ie ctive lo r prevăzute în de realizarea p la n u lu i de in v e s tiţii, m iniere, de pc şantierele dc construc­ m co-organizatoriee eficien te în fă p ­
peste plan 103.500 tone de cărbune planul de in v e s tiţii, p lin ire caic o co n fe rin ţa a a n a liz a i cauzele care ţii in d u s tria le si din alte u n ită ţi, tuite pe tot pa rcursu l procesului de
pe baza creşterii p ro d u c tiv ită ţii m u n ­ deosebită im p o rta n ţă prezintă con­ anul trecut au dus la ră m în e ri in s p r ijin ir ii şi în d ru m ă rii la faţa lo ­ producţie, al respectării proceselor
cii în abataje. Pe ansam blul indus­ tinuarea lu c ră rilo r de deschidere a urm ă. C o n fe rin ţa a c ritic a t faptul cu lu i a o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid . A- tehnologice, al e xe cu tă rii unui con­
trie i oraşului Petroşani, pla n u l pro- m in e lo r D ilja şi Paroseni, term inarea că T.O.M.C. Coroeşti şi I.C .M .M . nu ce.’.tsta a . a ju ta t co m ite lu i orăşenesc, trol de c a lita te exigent pătruns do
cfTJÎtieU-glObale in d u s tria le a fost de­ lu c ră rilo r de concentrare a produc­ au realizat o seamă de obiective im ­ b iro u l său, să pătrundă mai ad in e îno11 s p irit de răspundere.
păşit cu aproape 3 la sută, produc­ ţie i la m ina Lonea, rem edierea de­ portante. Aşa după cum a reieşit sînt în problem ele pe care le rid ică v ia ­ O rg a n iza ţiile de p a rtid de pe şan­
tiv ita te a m un cii cu 2.2 la sută si s-au fic ie n ţe lo r şi punerea în producţie în tîrz ia te lu c ră rile d in in cin ta pu­ ta, să stabilească m ăsuri corespun­ tiere trebu ie să lupte h o tă rit pen­
re a liza t peste 18 m ilioa ne lei eco­ ta întreaga capacitate si la param e­ ţu lu i p rin c ip a l Aninoasa-sud. moa­ zătoare. d ife re n ţia te , pentru în lă tu ­ tru lich id a re a lip s u rilo r care au 1 r i­
n o m ii )a p re ţu l de cosi. tr ii pro ie cta ţi a p re pa raţiei C o rc­ ra, staţia de ram bleu si staţia de rarea unor deficie nţe şi îm b u n ă tă ţi na t activita te a de co n stru cţii, să m i­
In Valea J iu lu i există nenum ărate ' i eşti, reparaţia capitală a tu rn u lu i turbocom presoare de la puţul u*n rea a c tiv ită ţii în tre p rin d e rilo r. Arest liteze pe ntru în tă rire a d is c ip lin e i
brigăzi p rin tre ca ic cele conduse de de răcire nr. 2 si construcţia tu rn u ­ tra i P etrila, lu n u rile din in cinta stil de muncă, dc a pătrunde in p ro ­ m un cii, pentru în lă tu ra re a d e /o rd i-
co m u n iştii C onstantin Sorcscu si lui m . 5 de la Term ocentrala Paro­ m inei Paroseni si altele. blem ele concrete ale producţiei a nei şi risipei, pentru scurtarea te r­
C onstantin R udic dc la U rica n i, seni ş.n. In dezbaterea s a rc in ilo r din do­ fost im p rim a i şi com ite te lo r de m enelor de execuţie şi dare in fo ­
A u re l Crjsten de Ja Aninoasa. Şte­ , — A nu l 1965, a a ră ta t în c u v in tu l m en iu l in v e s tiţiilo r, con ici ini,a n a- pa rtid si o rg a n iz a ţiilo r de bază dc losinţă a fie că ru i bloc la data p la ­
fan Las/.lo de la P etrila, C lem ent B îr- său tov. Gheorghe Feicr, şeful E x­ cnrdat o a te nţie deosebită con stru c­ la e xp lo a tă rile m in ie re şi celelalte n ificată, să m obilizeze intreaga masă
lu ţ de la Lonca. Petre C onstantin şi U ricani — a ară ta t tov. A le xa n d ru A n a lizin d d ire c ţiile de dezvoltare p lo a tă rii m in ie re Lonca, este pentru ţiilo r de locuinţe, dom eniu în care în ire p rin d e ri. de co n stru cto ri la executarea num ai
Sabin G hioaneă dc Ia la ip c n i, caic, P lic — a pus in centrul m uncii p o li­ a econom iei naţionale pentru u ltim u l m ina noastră un an de im p ortan ţă s-a în re g istra t anul trecut o răm î- In continuare, v o rb ito ru l s-n ocu­ de lu c ră ri de calitate, care să se
folo sin d cu pricepere tehnica nouă tice în d e p lin ire a p la n u lu i de produc­ an al sesenalului, oam enii m un cii din hotărîtoare. deoarece se va trece nere în urm ă faţă de plan. Dele­ pat pe larg de sa rcinile spo rite ce caracterizeze p rin d u ra b ilita te , con-
şi m etodele avansate de organizare ţie la to ţi in d ic a to rii. In anu.] ta re Valea J iu lu i au h o tă rit cu p rile ju l p rin înfă p tu ire a unor lu c ră ri de sis­ ga ţii T ro ia n R lnj, preşedintele Co­ revin oa m en ilo r m un cii d in Valea Ioi t şi frum os. C o nco m itent cu a -
a m uncii, realizează randam ente de a tre cu t colectivu l m inei noastre a dezbaterii c ifre lo r de plan pe anul tem atizare, la un procedeu m odern m ite tu lu i exe cutiv al S fa tu lu i popu­ J iu lu i în acest an. P roducţia globa­ ceasta, în atenţia o rg a n iz a ţiilo r de
eite 0-10 tone/post. Aceşti m in e ri si dat p a trie i peste plan 27.000 tone de 1005 si în a d u n ă rile pentru sta b ilire a dc e xtracţie . In acest scop se exe­ la r orăşenesc Petroşani. lo sif Co­ lă in d u stria lă va tre b u i să crească p a rtid şi co n d u ce rilo r şa n tie re lo r de
a lţii ca ei, sînt p u rtă to ri ai in iţia tiv e ­ cărbune, a rid ic a t p ro d u ctivita te a angajam entelor, să rid ice pe o treap­ cută un volum de in v e s tiţii în va­ teţ, pensionar, A le xa n d ru Constan- pe oraş cu circa 18.6 la sul*», pro­ co n stru cţii trebu ie să stea reduce­
lo r valoroase 1 „D ouă cîm p u ri pe a- m uncii la 1.540 tone pe post si a rea­ tă mai înaltă pro du cţia de cărbune, loare de 460 m ilioa ne lei. P rin tre n- lin , secretarul org an izaţie i de bază d u ctivita te a m un cii cu 17,9 la sută, rea p re ţu lu i de cost.
rip â şi schim b în abatajele cam eră’ lizat econom ii sup lim e ntare la preţul energie electrică, m aterial lemnos ele. ceste lu c ră ri sc num ără puţul p rin ­ de la şa n tie ru l de con stru cţii Lupeni ia r econom iile p la n ifica te la preţul O prîndu-se asupra s a rc in ilo r ce
si „Două fîsiî pe zi în abatajele fro n ­ de cost în valoare de 030.000 lei. Se prevede, de asemenea, realiza­ cipal Lonea II, circu ite le o u ţu lu i (lin si a lţi v o rb ito ri au analizat lip s u ­ de cost să se rid ice In 73 m ilioa ne revin no ului organ de p a rtid , v o rb i­
tale". M e m b rii şi ca n d id a ţii d e ‘ p a rtid rea a 5,1 m ilioane lei econom ii la subteran şi sup rafaţă, com plexul de rile care au frîn a t a ctivita te a pe şan­ iei. O atenţie deosebită va trebu i să to ru l a s u b lin ia t necesitatea îm b u ­
In lă ţis în d cu m in d rie tabloul rea­ care au lo st re p a rtiza ţi judicios )a preţul de cost pe ansam blul indus­ con stru cţii m in ie re subrerane si a l­ tiere le de co n stru cţii de locuinţe, acorde noul organ de p a rtid înde­ n ă tă ţirii perm anente a s tilu lu i şi
liz ă rilo r ob ţinute, p a rtic ip a n ţii la lo cu rile de producţie au desfăşurat trie i V ă ii J iu lu i. tele. Acestor lu c ră ri de in vv.sliţii p rin tre care organizarea defectuoa­ p lin irii p la n u lu i de pro du cţie in sec­ m etodelor sale de m uncă. D in d is ­
co n fe rin ţă au su b lim a t că ele sînt o neobosită a ctivita te p o litică si e- trebu ie să le acordăm toată atenţia să a m uncii, aprovizionarea necores- to ru l m in ier. E xp lo a tă rile m in iere c u ţiile pu rta te s-au p u tu t trage n u il-
ro d u l p o litic ii înţelepte a p a rtid u lu i ducativă. a ră lîn d m in e rilo r ro lu l pe P rim ele rezultate însorise pe g ra fi­ deoarece num ai în fc-lnl acesta pu­ punzătoare a şa n tie re lo r de către din Valea J iu lu i con stituie p rin c i­ te în vă ţă m in te preţioase în această
si al a c tiv ită ţii entuziaste desfăşu­ care îl are în econom ia naţională cele în tre ce rii socialiste ale acestor tem în d e p lin i şi depăşi plan ul de T ru stu l regional de co n stru cţii şi palul fu rn iz o r de ln iilă cocsifieabilă p riv in ţă C o m itetul orăşenesc, b iro u l
rată de oam enii m uncii sub conduce­ sporirea producţiei de cărbune rnesi- z.ile de ia n u a rie co n firm ă cu c e rti­ producţie* care prevede o creştere altele. C rilie în d aceste lip s u ri, con­ şi energetică a ţă rii. De realizarea său, vor trebu i să acorde m ai m u ltă
rea o rg a n iz a ţiilo r dc pa rtid. firo b il. pe baza creşterii necontenite tud ine în d e p lin ire a cu succes a sar­ cu 50.600 tone de cărbune, sporirea ferin ţa a scos în evidenţă m ăsurile in te gra lă a s a rc in ilo r cc revin m i­ atenţie a p lic ă rii şi c o n tro lu lu i înde­
— O rganizaţia de p a rtid a m inei a p ro d u c tiv ită ţii m uncii în abataje. c in ilo r stabilite. p ro d u c tiv ită ţii fizice cu 50 kg. po ce trebu ie luate pentru realizarea n e rilo r din Valea J iu lu i depinde în ­ p lin ir ii ho lă ţir i lor, să pregătească
post şi reducerea p re ţu lu i de cost s a rc in ilo r p la n u lu i din acest an, ca d e p lin ire a p la n u lu i de stat in tr-o se­ şi să instruiască m ai tem einic apa­
ra tu l de p a rtid şi b iro u rile o rg a n i­
toate cele peste
1.600 apartam ente
pe tona de cărbune cu 3 Ici.
rie întreagă d<? ra m u ri de bază ale
răi.'.' ;" a — o Cu exem ple bine argum entate, de­ prevăzute a se construi, să fie date econom ici, cum sin t sid eru rg ia , sec­ z a ţiilo r de bază; să asigure ca ho-
le g a ţii Em erîc M oghioroşi, d ire c to r la tim p in folosinţă m in e rilo r si torul energetic, tra n s p o rtu rile si a l­ tă rîrîle org an elo r superioare şi p ro ­
p riile sale h o lă riri să fie însuşite de
A d în c u rile V ă ii J iu lu i trebu ie să în lă tu ra re a acestor neajunsuri, creş­ mică a b rigă zilo r, îm bun ătăţire a a- In E xploatarea pentru deschiderea c e lo rla lţi oameni ai m uncii. C onfe­ tele. Acest fapt trebu ie să întăreas­ către cei care trebu ie să le aplice ;
pulseze ritm ic si u n ifo rm . în arm o­ tere a în continuare a g ra d u lu i dc sislenţci tehnice in abnlaje din p a r­ de m ine noi, D ionisie lîa rth n , şef do rin ţa n cerut co m ite tu lu i orăşenesc că răspunderea m in e rilo r, să d e te r­ să orienteze şi să a ju te concret, la
nie cu întreaga econom ie naţion alii. mecanizare, executarea In term ene tea in g in e rilo r si m a iştrilo r, în tărire a brigadă la m ina D îlja. Vasile Căpă- de p a rtid să ia din tim p m ăsuri pen­ m ine pe fiecare com unist, pe fiecare faţa lo culu i, o rg a n iz a ţiile de bază in
Această ce rin ţă m ajoră presupune le prevăzute a tu tu ro r lu c ră rilo r de d iscip lin e i şi a răspunderii faţă de ţînă, d ire cto ru l I. C. T. Paroşeni, tru organizarea mai .bună a şa n tie ­ m u n cito r m in e r să lupte cu hotă- alegerea celor m ai im p o rta n te p ro ­
ca din abataje să fie trim is e ia zi in v e s tiţii, crearea dc c o n d iţii o p ti­ soarta p la n u lu i de producţie. Gheorghe C ennriu, secretarul orga­ relor, extinderea m la d e lo r ! nd t iş­ rîre p e ntru realizarea tu tu ro r in d i­ bleme pe ntru a fi dezbătute, în pre­
c a n tită ţile de cărbune p la n ifica te şi me ca ton io b rigă zile de m in e ri să Cum să e vită m in atest an sal­ nizaţiei de bază din .sectorul de in ­ ti i n I c dc construcţie, a ir • ■amzăriî c a to rilo r de plan. gătirea şi desfăşurarea a d u n ă rilo r
în n ive lu l c a lita tiv cerut. S-a rea­ poată m unci din p lin . aplicarea mă­ tu rile de producţie, cum să dăm m i­ v e s tiţii de la m ina P e trila şi a lţii, lu c ră rilo r, asigurarea sau! «lor cu V o rb ito ru l a pus un accent deose­ generale, în repartiza rea de s a rc in i
liz a t această cerinţă la com b in atul s u rilo r lifhnico-cirganiznlorice s ta b ili­ nelor noastre un puls u n ifo rm şi in ­ proiecte, m ateriale, u tila je şi forţe b it pe sa rcin ile ce re vin organelor concrete m e m b rilo r şi ca n d id a ţilo r,
carb on ifer? te în fiecare exploatare cu ocazia tens? Această între b a re a străbă tut au s u b lin ia t im p o rta n ţa scurtul ii de m uncă. si o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid , îndeosebi de p a rtid .
A tit darea dc seamă cit şi num e­ dezbaterii c ifre lo r dc plan vor duce ca un fir roşu cn v în tu l m a jo rită ţii cele dîn sectorul m in ie r în m o b iliza ­ A plica re a în via ţă a p re ve d e ri­
d e le g a ţilo r m in eri. C o nferinţa a răs­
roşi p a rtic ip a n ţi la discuţii, p rin tre in v iito r la în d e p lin ire a ritm ică a puns cu com petenţă acestei în tre b ă ri. Ridicarea continuă te»» tu tu ro r fo rţe lo r p e ntru descope­ lo r s ta b ilite în h o tă rire a c o n fe rin ţe i
care tova ră şii Jon Hai na, secretar ai p la n u lu i de producţie. rire a reze rvelo r în ce priveşte asigu­ in ce priveşte sporirea p ro d u cţie i,
C o m ite tu lu i dc p a rtid de la K. M. Delegatul Sabin Ghioaneă, şeful O rganizarea superioară a m uncii, fo ­ rarea ritm ic ită ţii pro du cţiei şî creş­ creşterea p ro d u c tiv ită ţii m u n cii, îm ­
Aninoasa. Lucacî A n d re i, sol de b r i­ unei brigăzi de m ineri clin sectorul losirea opera tivă a tim p u lu i de lucru a nivelului de trai terea p ro d u c tiv ită ţii m uncii. bu nă tă ţirea c a lită ţii p ro d u cţie i, re ­
gadă la m ina L u p cn i, Ştefan Lasln, III al m inei Lupeni, a scos in e v i­ pe fiecare abataj şi schim b, u tiliz a ­ In această cJ i rect ie trebu ie să fie ducerea p re ţu lu i de cost, creşterea
secretarul organizaţiei do bază din denţă că în acest sector, care anul rea la întreaga capacitate a u tila je ­ luate m ăsuri care să asigure în per­ eficien ţe i in v e s tiţiilo r, a s a rc in ilo r
sectorul III al m inei Petri,la. V ic to r tre cu t a rea liza t o producţie s u p li­ lo r si m ecanism elor de care dispun In c u v in tu l p a rtic ip a n ţilo r la dis­ şcoală cu 16 săli de (lasă, un cîne- m anenţă lin ia de fro n t necesară, să p riv in d îm b u n ă tă ţire a procesului in -
Ghioaneă, secretai- al C o m itetului o- m entară de 23.000 tone cărbune coc- e xp lo a tă rile , a sig u rtiu l a p ro vizio n a ­ cu ţii s-a rc lie fu t recunoştinţa m in e ­ m atograf cu 500 locuri, ia r volum u l se eşaloneze c it m ai ju dicios in tra ­ s tru c tiv -e d u c a tiv în şcoli, de rid ic a re
răşenosc dc p a rtid Petroşani au n- silica b :l, în u ltim e le luni. nici o b ri­ rea corespunzătoare a lo c u rilo r de rilo r faţă de m ăsurile luate dc desfacerilor m ă rfu rilo r a crescut cu rea şi ieşirea a b a ta je lo r din pro­ a în tre g ii m unci de propagandă la
ră ta t cu fap te sem n ifica tive starea de gadă de m in e ri nu a rămas sub plan. m uncă cu m ateriale şi vagonete goa­ p a rtid şi guvetn pentru rid icare a peste 30 m ilioa ne Ici. Este deosebit ducţie, să se plaseze în mod cores­ n ive lu l s a rc in ilo r econom ice,% tre ­
lu c ru ri existentă în e xp lo a tă rile m i­ E xp lica ţia ? Ţoale b rigă zile de m in e ri le, precum si asistenţa tehnică ciuli fi- continuă a n iv e lu lu i dc tra i al ce­ de se m n ifica tiv pentru creşterea n i­ punzător e lective le de m in e ri, să se buie să stea în ce n tru l pre ocu pării
niere. Cu tonte că pe com binat p la ­ sînt încadrate in mod ju d icio s cu cală — iată problem e ce se cer re­ lo r cc muncesc. A n u l tre cu t s-au dat v e lu lu i de trai. fa p tu l că fiecare al asigure funcţionarea în bune eondi- no ului organ ce va fi ales, al tu tu ­
nul dc pro du cţie a lost realizat lună m em bri si can didaţi de pa rtid , c a ic zolvate în cadrul fiecărei mine. în folo sin ţă 1 378 apartam ente, o doilea lo c u ito r al V ă ii J iu lu i d isp u ­ ţiu n i a in s ta la ţiilo r (le ram bleu si ro r org an elo r şi o rg a n iz a ţiilo r de
desfăşoară o a c tiv ita te susţinută,
de lună. aceasta s-a făcut n e ritm ic, a m ijlo a c e lo r de transp ort d in sub­ p a rtid .
în su fle ţin d pe m in e ri la în d e p lin ire a
mai ales pe seama e fo rtu rilo r depuse
în a doua jum ătate a lu n ii. Şi arcu­ p io n u lu i de producţie, ia r conduce­
ita . la m ajoritate a e xp lo a tă rilo r. E- rea sectorului se în g rije şte ca m i­ MEMBRII COMITETULUI MEMBRII SUPLEANJI
xistă s itu a ţii statistice pe lu n ile a- ne rii să aibă tot ce le trebu ie pentru ORĂŞENESC AL P.M.R.
n n lu i 3964. care dovedesc că în p ri­ a putea m unci din p lin tot tim p u l Dăclău V iclo r. Craşoveanu Victor,
ma decadă a lu n ii pl a mul se înd e­ o re lo r dc lucru. Altîlea Nîcolae, A lb e rt Maqdalcna, Ioan Carol. Deldca Ana, Coca V iclo r,
plineşte m im a i în. p ro p o rţie de 97,5 La m ina Lu pe ni — a con tinu at A lioncsc M lro n Ioan. DcUc W iliain , Chelaru Ioan, Dascălii Ioan. Fodor
la sută pe ntru ca în decada a treia v o rb ilo m l — sînt şi brigăzi care ră- Blaj Traian, Bartha Dionisie, Buicu Vasile A lexandru, K crlcsz L losif,
să sc realizeze în medie în p ro p o r­ m in sub plan. M ă cunosc bine cu Florian, Baciu Ioan, C irip cru Vasile. Lupu Tudor Ioan, Lupjşcu Rudu, Mc-
ţie de 105,6 ia sulă. m u lţi b rig a d ie ri şi cunosc şi con di­ Costna Toan, C onslanlinescu Mic. iu r ­ saros Ioana, Nicoară C oriolan Ernexl,
ţiile de lu c iu din abatajele lor. Dc O laru Veronica, Vercş Ştefan.
Relevând e fo rtu rile susţinute de­ ta (Corcoz) Silvia, Coznia Ioan. Ca-
aceea pot să a llrm cit toată co n vin ­
puse de către colectivele de m um ă loianu Ghcorqhc, David G avrilă, Dan
gerea. că p rin c ip a la cauză a acestei MEMBRII COMISIEI DE REVIZIE
de la e xp lo a tă rile m iniere, tov. Y i- situ a ţii constă în slaba a p rovizion a­ Vaier, Drob Ghcorqhc, Dina M aria,
lia m Suder, d ire cto ru l general al re a b rig ă z ilo r şi asistenţa in s u fi­ Dobrică M arin, Ghioaneă V ictor, C a­ M a ici M ircca, preşedinte. Arm canu
C o m b in a tu lu i c a rb o n ife r „V alea J iu ­ cientă d in partea unor cadre tehnic e. ncan Dum itru, Gorboî M iliţii, laeobe- V io rica, Br-rdocz Vasile, Pipa Petru.
lu i’ a an alizat în c n vîn tu l său şi Tov. in g in e r Ioan Sabău, şeful E x­ scu Dum itru. Ianc A urelia, Karpinccz Schwcînmcr M arcu, membri.
cauzele care c o n trib u ie la n cre e li/n - p lo a tă rii m in iere V ulcan, a re lie fa t lozn, K ravclz Ladlslau, Lazăr David,
ren ritm ic ă a p la n u lu i de către unele Laszlo Ioan Şlclan, Lcdrer losif, M o­ MEM2R1I BIROULUI COMITETULUI
că re a liză rile o b ţin u te dc co lectivu l canii Gheorqhe. M irza Ioan. Mu.ştcan
e xp lo a tă ri si sectoare. O pa rte din acestei m ine sin t u m b rite de faptuil ORĂŞENESC DE PARTID
aceste lip s u ri — a arătat v o rb ito ru l că circa 40 Ia sută clin brigăzi sînt Dorica. M arcu Ioan, M om cu Samoilă, Blaj Traian, Dan Va!er, Ghioaneă
M oisc Ioan, M arcu A urel. M ălăsă-
— a p a rţin condu cerii co m b in a tu lu i rămase sub plan. Conducerea m inei, rean iosiî, Moqa V eronica. Moldovei» V lcio r, K arp ln rcz Ioan, Lazăr David,
care n-a asigurat o ap rovizion are c o- cadrele tch n lco -in g in cre şti au avut M om cu Samoilă, Pîînişoară Titus, Su­
Elconora, Menta Anqclica, M ardarc
i'cspunzătoaie cu m ateriale. îndeo­ lip su ri în a ctivita tea lor. care în f i­ Elena, Ncleqa Ioan. N yika Silvia, der W iliain , Şorccău Soiomon.
sebi demn de m ină si cherestea, ne­ nal au condus la fa p tu l că tim p u l e- Pop Ioan 29. Polcboc Costactic, Popa
cesare lo c u rilo r de muncă. De ase­ fectiv de Ju riu nu este pe d e p lin fo ­ A roi\, Pîînişoară Titus. Rieh'.cr Iosil. MEM3RII SUPLEANT) A! BIROULUI
menea n-a reuşit să acorde condu­ losit. S a rcin ile de plan pre vă ­ Suder W ilîa rj, Sidorov Vasile, Săi- Baicu Florian. Găqean D u n ilru , Po­
c e rilo r e x p lo a tă rilo r în tre g u l s p rijin zute pe n tru anul aresta sînt mai «eanu Pătrn, Stolcan Petre. Săbău pa Aron, Slanici Dorica
necesar în re priveşte organizarea m ari dar pe deplin rea liza bile, de­ lo ;n , Stanici Dorica, Şorccău So!o-
procesului de producţie, extinderea oarece sîn t pe m ăsura p o s ib ilită ţilo r, SECRETARII COMITETULUI
uion, Tiqoianu Florca, Tănasc Ftnll,
m etodelor m oderne de extracţie, l i ­ a d o tă rii ‘tehnice, a fo rţe lo r m a i m ari Traistă Euqcn. Unqur Poinpllîu, V clca Lazăr David, prim -sccrctur, Karpi-
chidarea naajunsuridor care de te r­ de care dispune co le ctivu l. R ealiza­
Vasile, Vîlcea N icolac, Zcţa Ileana, necz Ioan, Ghioaneă V ictor, Pîînişoară
m ină ca un n u m ă r de brigă zi şi sec­ rea lo r im p un e luarea de m ăsuri Zeleneac Gheorqhe. Titus, secretari.
toare âă nu-şi readizeze sarcinile. hotărâte p e n tru aprovizionarea r it- Aspect in te rio r de la te rm oce ntrala Paroşenl.