Page 64 - 1965-01

Pag: 4 Drumul socialismului Nf. 3129
ivmm

RO M A 20 — Corespondentul A- U n ţilo r tu tu ro r cure n te lo r Dar. dup.A
gerpres, G iorgio Paslore. transm ite: cum reiese clin a ctivita tea de pină
După ce a fost am inat de mai m u l­ acum a p a rtid u lu i, acest lu cru nu
poale fi soluţio nat pica uşor.
te ori. C o n siliu l N aţional al P a rtid u ­
A ten ţia c e rc u rilo r p o litice ita lie n e
Intensificarea activităţii lui demne rat-c reslin a fost convocat este atrasă si de unele a cţiu ni in ve­
pentru dat£ de 23 ianuarie.
derea a p ro p ie rii d in tre P S D . şi
In vederea şedinţei C o n siliu lu i N a­
forţelor patriotice congoleze ţional. zilele trec cile au avut loc în ­ P.S.I. S-a an un ţa t o în tru n ire a con­
V A R Ş O V IA 20 Corespondentul Agerpres, Gh. Gheor- Adam Rapacki, m in istru l afacerilor externe, şi alte per­ tru n iri separate ale e xp o n e n ţilo r cu­ d u cerii P a rtid u lu i socialist, ca ic .să
ghiţă, transm ite: soane oficiale. L E O P O L D V IL L E 20 (Agerpres). - goleze «ou a ră ta t că in u ltim a săp- re n tu lu i de stingă — „to rţe noi" — discute această problem ă.
In seara zilei de 20 ianuarie a părăsit Varşovia, in- Au fost de fată, de asemenea, m em brii ambasadei R P U n îiă ţile fo rţe lo r p a trio tice şi-au tăm înă s-au in te n sifica t lu ptele si in şi ale cu re n tu lu i de dreapta — „cen­ V o rb in d în cadrul unei re u n iu n i
in te n sifica t activita tea în reg iu nile îm p re ju rim ile oraşului U vira , situ a t
tîrcplindu-se spre tară, delegata R P. Romîne condusă Romîne la Varşovia. trism u l popular". C urentul „A n g a ja ­
d in nord şi nord-estul Congoului, pe m alul la culu i Tanganica. M a rţi desfăşurate ta M ilano, secretarul ge­
de tovarăşul Gheorghe G heorghiu-D ej, care a p a rtic i­ Delegaţia rom ină a fost însoţită pină la frontiera R.S. relatează corespondentul din Lco- seara s-a an un ţa t că legătura p rin rea dem ocratică", care este cel mai neral al P a rtid u lu i C om unist Ita lia n ,
pat la şedinţa C om itetului P olitic C onsultativ al Sta­ Cehoslovace de către tov. Franclszek W aniolka, mem­ p o ld v ille al agenţiei Reutcr. Răs­ rad io cu U v ira este în tre ru p tă de num eros şi clin ca ic fac parte ac­
telor participante la T ra ta lu l de la Varşovia. bru al B iro u lu i P olitic al C.C al P.M.U.P., vicepreşedinte c u la ţii au re cu cerit im p o rta n tu l nod două 2 ile, da to rită a c ţiu n ii răscula­ tu a lu l secretai al P D C . H um or şi L u ig i Loiigo. a făcu t un apel la u n i­
La plecare, pe peronul gă rii centrale din Varşovia, de com unicaţie fe roviară A ke ti, clin preşedintele C o n siliu lu i dc M in iş tri, tatea tu tu ro r fo rţe lo r de stingă in
al C o n siliu lu i de M in iş tri, Gheorghe Diaconescu, am­ ţilo r. D in alte com unicate m ilita re
delegaţia rom ină a losl salutată de tovarăşii YVIady- basadorul R.P, Romîne in R.P. Polonă, şi general-m aior pro vin cia de nord, obligînd trupele rezultă că fo rţe le răsculate au în ­ A ld o M oro. nu a avut încă o ilmi- vederea re zo lvă rii p ro b le m e lo r cate
slaw Gom ulka, prim secretar al C.C. al P.M.U.P , Jozeî guvernam entale şi un detaşam ent de niunc. dar se ştie că exponenţii aces­ nu pot li soluţio nate în c o n d iţiile
Ion Oprenea, ataşat m ilita r al R.P. Rominc fn RP. peste C0 de m ercenar: a lb i să se re­ co n ju ra t localitatea Bulcavu, cen tru l tuia doi esc o conduc ere un itară a
C yranklcw icz, preşedintele C o nsiliu lui de M in iştri, ma­ create de re la ţiile existente în <a-
reşalul Poloniei M arian Spythalski, m in istru l apărării» Polonă. tragă in grabă. Surse m ilita re con­ a d m in is tra tiv a) p ro vin cie i Ixivu. p a rtid u lu i, cu p a rticip area reprezen- d ru l co a liţie i guvernam entale de
centru-stingn. c it si în in te rio ru l
p a rtid e lo r care o formează.
Cu privire la şedinţa Comitetului Politic Consultativ
al statelor participante la Tratatul de ia Varşovia Declaraţiile
lui R. Marjolin
de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală
.STRASnOURO 20 (A gerpn-»s). —
R ubcrt M a rjo lin , vicopi cscdinicle
V A R Ş O V IA 20 (Agerpres). — nale, H erm ann Axscn, preşedintele terne, Ferencr. M a rtin , am basadorul C om isiei Pieţei comune, a fănc.
La 20 ianu arie 19G5 a a vu i loc şe­ Com isiei pentru problem ele de p o li­ R. P. Ungare in R epublica Popu­ m acii o de claraţie în faţa P arla­
d in ţa «le in chcicre a C o m ite tu lu i Po­ tică externă de pe lingă B iro u l P<>- lară Polonă. i ♦ « ii « « r» •• ^ m e n tu lu i european al celor „şase"
litic C o nsu ltativ al sta te lo r p a rtic i­ lilic al C.C. al P.S.U.G., O lto VVin- D in partea U n iu n ii R e p u b lic ilo r - * r- i .* - - 1 m în care a prevenit, după ru m se e x­
pante la T ra ta tu l de la V arşovia de 7cr, p rim -lo c ţiilo r al m in is tru lu i a- S ovietice Socialiste — L. 1 H re jncv, - - • -**?,£.!££; ZM | « . î . prim ă agent io R e u trr, ţă rile m em bre
prietenie, colaborare şi asistenţa m u­ la c c rilo r externe, Peter F lo rin , şe- p rim -sccre ta r al C.C al P.C.U.S., A. " r. ; ale C E.lv despic pericolul co n tin u ă ­
tuală. Iu l secţiei de re la ţii in te rn a ţio n a le N. K osighin, preşedintele C o n siliu ­ r ii cre şte rii p re ţu rilo r în cursul a-
La şedinţă au luat parte : ;» C C. al P.S.U.G.. h 'a rl M cw is, am ­ lu i de M in iş tri al U.R.S.S., I. V. n u lu j 1965 în cadrul acestui org a­
D in partea R e p u b licii Populare basadorul K. I) G erm ane în R epu­ A nd rop ov, secretar al C.C. al P.C.U.S, nism ecenomie vest-european. In d i­
B u lg a ria — T o ilo r Jivlcov, p rim -sc- blica Topulară Polonă A. A. G rom îko. m in is tru l a fa ce rilo r O fe r * c a ţiile existente, a su b lin ia t M a rjo -
cre ta r al C C. al P a rtid u lu i C om u­ D in partea R. P. Polone — \V |a- externe al U.R S.S., R I. M alino vs- lin , arată că tendinţa dc creştere a
nist H u le a i, preşedintele C o n siliu ­ dyslaw G om ulka. p rim -s c c ic la r al k i, m in is tru l a p ă ră rii al U.R S.S., p re tu rilo r în acest an va li cu mul*,
lu i de M in iş tri, lva n Başev. m in is ­ C .C. al r M .U.P., Jozcf C y ra n k ic - A. H. A ristov, am basadorul U R.S.S. m ai pu ternică (lecît in anul 1964 si
tru l a fa ce rilo r externe, D o bri D.iu- vvuz, preşedintele C o n siliu lu i de M i­ in R epublica Populară Polonă. va afecta, cu excepţia R.F.G., toate
rov, m in is tru l a p ă ră rii populare, n iş tri. Zenon K lisko , secretar al C.C. La lu c ră rile şedinţei a lu at parte,
D e m ir lanev, am basadorul K. P al P.M.U.P., Adam R apacki, m in is ­ de asemenea, m areşalul U n iu n ii So­ ţă rile m em bre ale Pieţe-» com uiuc
B u lg a ria in Republica Populară Po­ tru l a fa ce rilo r externe. M a ria n Spv- vie tice A. A. G reciko, com andantul P o triv it a firm a ţiilo r sale. s p o r im
lonă. rhal.ski, m in is tru l ap ă ră rii. suprem al F o rţe lo r A rin a te U n ite ale p re ţu rilo r de consum \a fi în tre ă
D in partea R e p u b licii Socialiste D in partea U. P Rom îne — G heor­ T ra ta tu lu i de la V arşovia. şi 4 la sută.
Cehoslovace — Antonii» N ovotny, ghe G heorghiu-D ej, prim -seere la r al La şedinţa de in ch cicre a fost ■ ta * V o rb in d de situaţia economică ge­
p rim -sccre ta r al C.C. al P. C. din C.C. al P a rtid u lu i M uncitoresc Ro- semnat com unicatul com un asupra nerală a ţă rilo r Pieţei c omune, M;n -
Cehoslovacia, preşedintele It. S. Ce­ inîn, preşedintele C o n siliu lu i de p ro blem elor discutate, care va fi i & f ' ‘V jo lîn a s u b lin ia t cu se va în re g is in
hoslovace, Joz.cf L e na rt, preşedinte­ Stat. Ion Gheorghe M aurer. pre­ dat p u b lic ită ţii. un declin in produsul b ru t al co­
le g u ve rn u lu i, V aclav D avid. m in is ­ şedintele C o n siliu lu i de M in iş tri, L u c ră rile C o m ite tu lu i P o litic C on­ ,CH ţr V -:. -•■aaS m u n ită ţii.
tru l a fa c e rilo r externe, B o b u m ir C ornetiu M ăncscu, m in is tru l aface­ s u lta tiv au decurs in tr-o atm osferă L u c ră rile p a rla m e n tu lu i vo r con­
Lomsk.v, m in is tru l a p ă ră rii naţiona- rilo r externe, Leonlîn Sâlâ.ian, m i­ de prietenie frăţească şi deplină u n i­ tinua pină v in e ri cu exam inarea
k \ Osie a r Jelen, am basadorul It. S. n is tru l fo rţe lo r arm ate. G heorghe tate de pă reri asupra tu tu ro r p ro b le ­ R.P. POLONĂ. — In foto: Piaţa Teatrului — în dreopto — O p e ro reconstruită din Varşovia, iar problem ei u n ific ă rii p o litice vest-
Cehoslovace in Republica Populară Diaconescu, am basadorul R.P.R. în m elor exam inate. stingă — monumentul închinat răsculaţilor. europenc.
Polonă. R epublica T opulată Polonă.
D in partea R e p u b licii D rm o crale Din partea R P. Ungare — .Tanos
G erm ane — W 'nlter U lb ric h t. p rim - Radar, p rim -sccretar al C. C. al
secretar al C C. al P .S .U .G , pre­ P a rtid u lu i M uncitoresc Socialist U n ­
şedintele C o n siliu lu i de Stat, \Vî 11 i gar, preşedintele g u ve rn u lu i re vo lu ­ NEW Y O R K 20 (A g o preş). — ce Presse, reverendul R ing, care a
Stoph. preşedintele C o n siliu lu i de ţio n a r m uncitoresc ţărănesc ungar, A u to rită ţile din Sudan vor lua din ţilo r şi al supuşilor lo r din nord. zervat în C onsiliul de Stat. a lc ă tu it
Un num ăr de 66 de persoane de fost ele faţă, a declarat că „aceasta
M in iş tri, d i\ L o th a r B ol*. vicepre­ Janexs Peter, m in is tru l a fa ce rilo r e x ­ culoare nu fost a rest n te m a rţi in a fost una din scenele cele mai b ru ­ nou în discuţie problem ele pe care care s-au bucurat de anum ite p r i­ din cin ci m em bri si care nsiguin
şedinte al C o n siliu lu i de M in iş tri, terne, La jos C/.inege. m in is tru l n- oraşul Selma (A labam a), unde. sub tale şi mai inum ane văzute vreoda­ le rid ică situa ţia din sudul ţa rii In vilegii. în tim p ce în sud a fost mcni- sa rcin ile preşedintelui ţa rii. T o ţi de­
m in istru al a fa ce rilo r externe, Heinz, p â ră rii naţionale, K a ro lv K rde lyi, acest scop. în capitală a sosit şi o ţin u tă şi accentuată starea dc înapo­ ţin u ţii p o litic i — p iin lre care şi < i
conducerea reve re n d u lu i M ai lin tă". Pentru a urca pe cei arestaţi
llo ffm a n n , m in is tru l a p ă ră rii n a ţio­ a d ju nct al m in is tru lu i afa ce rilo r e x­ L u lh e r Ixing, la ure at al P re m iu lu i în dubele p o litie i, agenţii de p o liţie delegaţie din p ro v in c iile m eridionale iere economică şi cu ltu ra lă . Cu tim ­ ai p o pu laţie i din sud — au fost e l‘ -
Nobel pentru pace, se desfăşoară o au folo sit bastoane cu cure nt elec­ ale ţă rii. D iscu ţiile dc la K h a rtu m pul. blocada d in tre regiuni a losf be ta ţi clin închisori. P rin tre m ăsu­
tric, în tre b u in ţa te deobicei pentru constituie uu pas im p o rta n t pe ca­ ridicata, dar cei din sud au co n ti­ rile pe care guvernul Ic are în ve­
Recepţia oferită de preşedintele cam panie in te gra t ion istă, obţinerea adunarea a n im a le lo r la un loc. c are. cu trei lu n i in urm ă, a fost una nuat să fie tra ta ţi in c o n d iţii de ine­ dere se num ără si crearea unui m :-
avînd
lea re zo lvă rii unei problem e acute
dre pt obiectiv p rin c ip a l
la
galitate. a d u iin d u -ş i c o n trib u ţia
nister special pentru problem ele So­
Im ediat, chyjă aceea, reverendul
Consiliului de Stat al R. P. Polone în scrie rii m asive a n e g rilo r pe lis­ K in g a în a in ta t o p ling cre trib u n a ­ din cauzele p rin cip a le care au dus rtcciisla >i fostul regim m ilita i d ic ­ clului, în a cărei com petenţă u i in ­
tele electorale. După ce lu n i, a p ro ­
lu lu i îm p o triva ş e rifu lu i C lark, pe la răsturnarea re g im u lu i m ilita r dic­ tatoria l. tra coordonarea iu lu ro r a c tiv ită ţi'' r
x im a tiv 300 de negri au aşteptat în ­ ta to ria l al lu i A bboud. organelor executive din sud şi s p r iji­
V A R Ş O V IA 20 (Agerpres). — U lb rk h t şi \V j||j Stoph (R.I). Germ a­ caic l-a acuzai de amestec în pro­ In fond, ce reprezintă asa-num ila nirea g u ve rn u lu i c en tra l in rezolv y-
După cum anunţă agenţia P.A.P., nă). Gheorghe G heorghiu-D ej şi treaga xi in faţa trib u n a lu lu i din blem a în scrie rii populaţiei de cu­
Selma fără să reuşească să se îns­ problem ă a S udului ? In 1924. în i ca p ro b le m e lo r soc iale şi econom -
la 19 ianua/ie, E. Ochab, preşedintele Ion Gh M aurer (RP. Romină), Ja- loare pe listele eleciorale, p o triv it p lin ă dom in aţie colonială brita nică, ce din cele trei p ro v in c ii. Se preco­
C o n siliu lu i de Stat al R.P. Polone, a nos Radar (R P. Ungară), L Brejncv crie în listele electorale, m a rţi, ei p re ve d e rilo r legii asupra d re p tu rilo r a avut loc o răscoală. în u n ita că­ nizează, de asemenea, num irea a
ofe rit o recepţie în cinstea delegaţii­ .şi A. K osighin (U.R.S.S.). a u . re v e n ii in nu m ăr si m ai m are civile . reia reg iu nile din sudul ţă rii (uncie trei m in iş tri rezidenţi in provincii!»:
lo r care participă la şedinţa C om ite­ Din partea poloneză au participat şî au refuzat să se aşeze In rînd, aşa trăieşte o po pu laţie de Drigine a fri­ din sud ca delegaţi perm anenţi ai
tu lu i p o litic consultativ al statelor m em bri ai conducerii c?e partid şi de cum a cerut ş e rifu l, încercind să pă­ Noul guvern din Sudan si-a propus g u ve rn u lu i in ac osie te rito rii sl c are
participante la T ra ta lu l de la V arşo­ stat in iru nte cu VV. Gom ulka şi J. trund ă în clădirea trib u n a lu lu i. Şe­ Greva docherilor cană. spic deosebire de acea din ca o acţiune de p rim ord in , resta­ să exercite auloritaU 'a H clm inislrap-
restul ţă rii, care este dc o rigin e ara­
via. C yrankicw icz. Au participat, de a-
rifu l James C lark a ordonat atunci bă) au fost com plet izolate de reg iu­ b ilire a u n ită ţii naţionale. In această va. A si fost tra n sfe ra t un num.'-r
La receplie au pa rticipat m em brii semenea, consilieri şl experţi. nile nordice. R uptura a afectat cele acţiune el în tîm p in â insă unele gre u­ de fu n cţio n a ri o rig in a ri din p ro v in ­
de le gaţiilo r in frunte cu Todor Jiv- E. Ochab a toastat pentru noi arestarea n e g rilo r sub în vin u ire a de americani continuă trei p ro v in c ii — ecuatorială, a N ilu ­ tăţi. ca urm are a fa p tu lu i că în sud c iile (lui sud care ocupau posturi in
ko v (R.P. Bulgaria), A n lo n in N o vo ln y succese in dezvoltarea ţă rilo r socia­ „în tru n ire ilegală". lu i su p erior si B a lir El Gazai — care acţionează o organizaţie secesioni­ nord.
şi J. Lenart (R.S. Cehoslovacă), W. listo. pentru unitate şi colaborare. După cum transm ite agenţia Fran- NEW Y O R K 29 (Agerpres). — cu p rin d o treim e din po pu laţia Su­ stă. denum ită U niunea N aţională A - Dat fiin d am ploarea şi c o m p le x i­
G reva d o ch e rilo r clin p o rtu rile a- d a n u lu i 'Pină in 1‘JâG, p o p u la ţiilo r pentru p ro v in c iile din această parte tatea p ro blem elor rare sc: rid ică în
fricană. care revendică autonom ia
m ericnnc de pe coasta A tla n tic u lu i
Pe scurt încheierea tratativelor şi G o lfu lu i M exic continuă. P o triv it din noi cI şi clin sud le-au Inst in te r­ a ţă rii. Evident. în c o n d iţiile actuale din po pulaţia S u d a n u lu i, sarcina ac­
legătură cu d re p tu rile unei tre im i
zise vizite le reciproce fără un paşa­
când guvernul preconizează
largi
a g e n ţiilo r de piesă, cei a p ro x im a tiv
tu a lu lu i guvern — după cum a d e ­
24 000 de d n rh e ri din po rtu l N pw port special. In acelaşi tim p. în m ăsuri cu caracter dem ocratic. în ­ clarat Iia b ike r. m in istru l in fo rm a ţii­
nord — unde c o n d iţiile
clim a tice
sit o delegaţie economică suedeză franco-vest-germ ane Y ork. a fla ţi in grevă de 9 zile. v n r sin t fa vo ra b ile — s-a c u ltiv a t bu m ­ dreptate spre în tă rire a u n ită ţii in ­ şi im e dia t toate problem ele existe n­
lo r — nu este dc a rezolva d e lm iF v
M O SC O VA. — La Moscova a so­
dependenţei ţă rii, asemenea acţiu ni
fi chem aţi joi să se pronunţe din
bac. s-au de zvoltat ac-tivilăli legale
pe ntru a duce tra ta tiv e cu p riv ire nou asupra co n tra ctu lu i o ie ri' de de e xp ortul gum ei arabice, s-au con­ con tra vin intereselor S udanului. te. <â de a-şi concentra e fo rtu rile
la încheierea u n u i acord com ercial P A R IS 20 (Agerpres). — exam inată îm preună cu guvernele către a rm a to ri la 16 decem brie si s tru it câteva şosele şi un m ic num ăr Ia iin d m ăsuri pentru repunerea pentru a crea o atm osferă de încre­
în tre U R.S S. şi Suedia pe perioa­ M ie rcu ri au hiat s lîrs it la Paris S .tl.A . si A n g lie i” . respins la 8 ianuarie. C h iar dacă de şt'o li. Sudul a fost lăsat însă pe în d re p tu ri egale a n e g rilo r din su­ dere in vederea a leg erilor generale
da 1965-1970. In legătură cu aceas­ c o n v o rb irile franc o-vext-gei mane la In cadrul unei co n fe rin ţe de presă, docherii din New Y ork vor reveni seama m isio n a rilo r şi a vân ătorilor dul ţă rii, noul guvern a in d u s în anunţate pentru luna m artie a
com ponenţa sa reprezentanţi ai aces­
ta agenţia N ovosti arată că in u l­ care au p a rticip a t preşedintele de p u rtă to ru l de cu vîn t al g u ve rn u lu i asupra h o tă rîrii luate la 8 ia nu a­ de anim ale sălbatice, ajungincl o re­ tui an.
G aulle si cancelarul Lrh ard , precum vesl-germ an, Ix a il G u n th e r von Ma­ tei- regiuni, iar un loc le-a fost re­ N. P.
tim ii 5 ani schim bul de m ă rfu ri rie, serie corespondentul agenţiei giune accentuat slab dezvoltată. In
si m in iş trii a fa ce rilo r externe, eco­
d in tre cele două ţă ri a sporit de se, a declarat c.ă partea vest-germ a- plus, stăpinireu colonială a în tre ţin u t
nom iei. ap ă ră rii, in fo rm a ţiilo r şi alte France Presse, este foarte p u ţin pro­
peste două ori. nâ este „fo a rte satisfăcută" de discu­ in perm anenţă vra jb a în tre cele do­
o fic ia lită ţi din (e le două ţâri. A fost ba b il ca lu c ru l să fie re lu a t im ediat,
BO NN. — O fic ia lită ţile ju d ic ia re ţiile care au a vu t loc la R a m bo uil- uă gru pă ri de populaţie. N ordul, a-
d in Bonn au in fo rm a t m a rţi că dată p u b lic ită ţii o de claraţie com u­ let. Răspunzând unei în tre b ă ri p ri­ in iru rît num eroşi g re vişti clin nlte p a iţin în d . p rin c u ltu ră şi religie,
fo stu l general nazist W ilh e lm K o- nă în care se spune că „preşedintele vin d poziţia vest-germ ană faţă de p o rtu ri au hotărît. în p rin c ip iu , să lu m ii m usulm ano-arabe. a fost opus
de G aulle şi cancelarul Ludxvig Er- proiectul de creare a F.N.M . von
ppe va fi în cu rînd d e fe rit ju s tiţie i nu reia lu cru l pină cind nu se vo r sudului, po pu lat de negri creştin i
hard şi-au e x p rim a t d o rin ţa re cip ro ­ Mase a m enţionat că „această p ro ­ pronunţa în acest sens g re viştii din
sub acuzaţia că a p a rtic ip a t şi a sau an im isti. A u to rită ţile coloniale
că de a adinei şi mai m u lt colabo­ blem ă n-a fost discutată în mod a- si-au asigurat mai ales s p rijin u l sci­
c o n trib u it la o seric de asasinate toate po rtu rile . ♦ EXPERIENŢA CU CABINA v e lu r i şi p e r m iţ iu d cn din p u n c tu l
rarea d in tre F ranţa si IM '. G erm a­ m ă n u n ţil". El a s u b lin ia t „d o rin ţa
în masă şi la înce rcă ri de a incita nă*. In ceea re priveşte p o litica \ esl- SPAŢIALA „GENUNI" A REUŞIT cel m a i ridicat p r iv ire a sa c u p r in d ă
la astfel de asasinate în perioada europeană. declaraţia m enţionează : g u ve rn u lu i R.F. G erm ane de a p a r­ în tre a g a ini iu d e rc a la gă ru lu i.
celui dc-ăl doilea război m ondial. ticipa la p lan ificare a strategiei nu ­
„G e n e ra lu l de G aulle şi cancelarul cleare atlantice". W A S H I N G T O N 20 (A g e rp r e s). —
K oppe a fost găsit vin o va t pen­ $ VENUS DIN MILO
E rlia rd consideră că a sosit m om en­ P u rtă to ru l de cu vîn t al M in is te ­ A d m in is t r a ţia n a ţio n a lă pen tru
tru uciderea a 145.000 de evrei din
tul, după ce s-a căzut de acord la ru lu i A fa c e rilo r E xterne a) Franţei. p r o b l e m e l e a e r o n a u tic ii şi c e r c e t a ­ SE VA REÎNTOARCE
G erm ania, P olonia, A u stria şi Ce­
B ruxe lle s asupra p re ţu lu i la cerea­ Claude Lebel. care a organizat, de rea s p a ţiu lu i c o s m i c ( N . A . S . A ) a LA ISTANBUL?
hoslovacia, în lagărul de concen­
le. să se procedeze la o nouă exa­ asemenea, o co n fe rin ţă de presă, a a n u n ţa t că z b o r u l c a b in e i s p a ţia le
tra re de la K u ln th o f (Polonia), în m inare a p ro blem elor p riv in d coo­ declarat: „C o n clu ziile la care au a- „ G e m in i" . c o n d u s ă pa rţia l de d o i A T E N A 20 ( A g e r p r e s ) —
perioada a n ilo r 1941 şi 1943. perarea po litică . Ţ inînd u-se seama junx cancek ul E rba rd si generalul p ilo ţi m e c a n ic i" , a (ost in cu n u i/u i Im r -in i b u letin tu ristic edita t de
AD E N . — Congresul sin d ica te lo r de p ro pu nerile făcute de divei-se de G aulle nu pot deveni efective de- d c su cces, l.a o o ră şi 45 m in u te s a v iciile d e p r o p a g a n d ă a le g u v e r ­
d in Aden a anunţat am înarea pe p ă rţi şi in spec ial de guvernul It F. oit după cc ele au o b ţin u t acordul d u p ă la n sa re , c a b in a a fost rid i­ n u lu i tu rc şi din r a r e un e x tra s a
două lu n i a a le g e rilo r pe ntru m em ­ Germane, cele două guverne au că­ unora din pa rte ne rii noştri". ca tă p e b o r d u l navei. pnrt-av-ion a p ă ru t in presa grea că , uu p r o f e ­
b rii b iro u lu i şi con siliul executiv, zut de acord să ia contact cu cele­ V o rb in d de poziţia g u ve rn u lu i „ L a k e Citam plai n" la 3 505 km d<t s o r d c d r e p t. A lu n e i) Rc>;sim, c r r c
care urm a u să aibă loc lu n i. Aceas­ la lte guverne m em bre ale C om uni­ francez faţă de p a rticip area R F. p u n c tu l d c p le c a r e Ei an ţei restitu irea statuii V c n u s
tă am îna rc s-a da torat, p o triv it a- tă ţii Econom ice Europene in vede­ G erm ane la „p la n ific a re a nucleară (Lin M ilo O c o m is ie a r h e o lo g ic ă
C a b in a s p a ţia lă ..G e m in i". n r i n j
gen(iei France Presse, dise n siu n ilo r rea c o n v o rb irilo r necesare şi a sta­ a N A T O .", Lebel a s u b lin ia t că o gre u ta te de 3 175 l:g şi c b n r h t d fu rcă u r m e a z ă să p lc e r la Paris
d in tre de legaţii, care s au grupat b ilir ii da telo r pentru şedinţă, care „p o ziţia g u ve rn u lu i francez este b i­ neutru a discu ta ch estia ucu cu a u ­
in două g ru p u ri opuse: unul ur- necunoscută", dar F ranţa consideră eu o viteză (te 26 7/5 k m pe ora. torită ţile fra n ce z e
să aibă loc Ia d ife rite n iv e lu ri". s-a rid ica t In o a ltitu d in e m a x im ă
m in d pe secretarul general A b d u - că particip area R. F. G erm ane la de 168 km . îu a h iic d c a <ă<lea in R cssim ţu p iin d c că b ra ţe le lipsă
lla Asnag. ia r a ltu l pe preşedinte­ In legătură cu problem a germ ană p la n ifica re a nucleară „este pe rfe ct re g iu n e a A tlanticulu i, cen tra l, ( e i a le zeiţei s -u r qăsi in posesia u n o r
le A ii II ussein Gadhi. de claraţia m enţionează că ea „va fi le g itim ă ". p e r s o a n e gata să Ic d ă ru ia s că s e r ­
dzi r o b o ţi sau „ s im u la to r i d c e c h i ­
v iciu lu i arhetip gie ture. d a c ă a c e a ­
p a j", ci r ă r o r z b o r a du rat 19 m i ­
stă s ia ln /c ra ! : a d u sa d c tu Paris
nutz, '~rou f o r m a ţ i din c irc u ite r-
Km n o r t i v e l e c t r o n ic - , a p a ra te d c fo t o g r n jia i. la Istan bul
W m m t u n B j m a g n c i o f u a u c a v in d o greutate, a- O NEUTRONI ARTIFICIALI
p r o p ia tâ d e a ce e a a d o i p iloţi cu
e c h ip a m e n t u l c o s m ic . C in c i minute,
d u p ă la n sa re, o p a n ă d c cu re n t la A I . M A - A T A 20 (A g e r p r e s ). —
S C H R U N T Z 20 ( A g e r p r e s ) — da G a m a a ini ins cu 3-2 (2-0) e c h i ­ p u n c t e , D o n n e r (O la n d a ) şt S m e d e - c e n tru l d c c o n t r o l a fă c u t să existe Cn a iu t o r u l a c c e le r a t o r u lu i lin ia r
d c e le ctro n i, cu im n u l suri cu c u ­
C a m p io a n a o lim p ic ă , M a rie lle pa R F). G e r m a n e , iar F la m e n q o r c v a c (I u g o s la v ia ) eu cite 6 p u n c te u n e le în d o ie li p r iv in d reuşita z b o ­
G o its c h e l (E ra n (a ). rt o b ţin u t V icto ­ Rin d e J a n e ir o a în trecu t c u 1-0 ctc. rului. d a r pa n a a pu tu t fi re p e d e rent d c m a r c io t c n s it a îc . m o n ta t în
ria în p r o b a d e s la lo m sp e cia l, din (0-0) pc A tle tic a M a d r id . In m e c iu l E c h ip e le d e v o le i R a p id B u c u ­ rem ed ia tă . c a p ita la K azah.stnu uln j iii p r i m ă v a ­
ra n ilu lu i 11)6.. oam enii d c ş liin iă
c a d r u l c o n c u r s u lu i in te rn a ţio n a l de urm ă to r. F la m e n g o va ju c a cu V a s ­ reşti (m a s c u lin ) şi D in a m o B u c u ­
s c h i d e la S c h r u n tr Ea a in rin ş -o c o dn Gama. ia r e ch ip a R D. G e r ­ reşti ( fe m in in ) d e b u te a z ă la sfirşitu l * MONUMENT IN MEMORIA d c la 1 h i h e r s i t a t c a d in A lm a -A IQ
p e H e id i S c h m id t-H ip b l ( R E G . ) şi m a n e cu A tle tica M a d rid . acestei s ă p tă m in i in n o u a e d iţie a VICTIMELOR cu o b ţin u t n e u t r o n i a r tific ia li cn
p e so ra sa C ln is tin e G o k s c lie l. c n m - ..C upei c a m p i o n i l o r e u r o p e n i", F o r ­ o d e n s ita te a f a s c ic u lu lu i d c o r d in u l
II A G A 20 ( A g e r p r e s ) — a 10 m i lio a n e — 10 m i lio a n e n cu -
p io a n ă o lim p ic ă la a ce a s tă probă. A l e x a n d r a M icola u c o n tin u ă să m a ţia R a p id in tiln e şte d u m in ic ă la DE LA AUSCHWIT2
C la s a m e n tu l : 1 M a r /r llc G o its c h e l ţie lid eră in tu rn eu l 'in tern a ţion a l de Is ta n b u l e c h ip a tu rcă G a la ta sa ra y . txoui. p c s e cu n d ă .
('a re zu lta i al s tu d ie rii a p r o f u n ­
(F ra n ţa ) — 4 V ’42l l00-5P"60ţ 100 100"2 In c u rs u l zilei de ieri v o le ib a liş tii P A R I S 20 ( A g e r p r e s ) —
ta li d c In R c r e r ir ijk . In ru n d a a 7-a d a te a rep a rtiţiei sp a ţia le ci r a d ia ­
iOO; 2. H cid i Schm idt. Ilicbt (R F.G.) ca a h n u n s -o p c o la n d e z a M u lder. rapidisti au p le c a t cu tre n u l s p r e D u p ă cu m rela tea ză zia ru l „F i-
— 102"48 100; .?. C h ristin e G o its c h e l Istan bul. D in lotu l f e r o v i a r i l o r f a c g a r o ", un c o m ite t in te r n a ţio n a l a ţiilor, o a m e n ii d c ştiin ţă d in A lm a -
A lic rezu ltate a le ru n d e i: K. J o v a - A ta an reuşit să fo lo s e a s c ă n o u l a c ­
(F ra n ţa ) — 102” 79 100: 4. A u ia F a m o - luat fiinţă pen tru a rid ica la A u -
n o r ic i — R. J o r a n o v i c i 1-0; R o o d - pa rte p rin tre alţii M icola u , P lo c o n , c e le r a t o r pen tru o c o m b a t e r e e f i ­
se (F ra n ţa ) — 104"4S! 100; 5 I d i t h z a n t - l v a u o v a re m iză ; K o n a r k o v s k a - G r ig o r o v ic i, M in c e v . D in a m o R u c u - s c h w h z ( O s w ie c z in ) un m o n u m e n t cie n tă n tu m o r ilo r m a li g n e a le o r ­
Z im m e r n i a n (A u stria ) — 10S"06/100. E rn re 1-0; L U m a n o r i c z - V r e e k c n re­ reşti va a v e a ca a d v e r s a r ă e ch ip a m e n it să p e r p e tu e z e m e m o r i a n e n u ­ g a n e lo r in te r n e a le (-inului
R O M A 20 ( A g e r p r e s ) — miză. S -a în tre ru p t p a rtid a T im m e r - fe m in in ă a a ce lu ia şi c lu b P r im u l m ă r a t e lo r v ic t im e a le r e g im u lu i
C o n c u r s u l in te rn a ţio n a l de pa ti­ H e cm s k e rk . m e c i se d is p u tă tot d u m in ic ă la Is- nazist. D u p ă c u m sc ştie. A u s c h - ♦ POPULAŢIA GHANEI
n a j v iteză d e la M a d o n a di C a m p i- w itz a fo st nn a b a t o r u m a n : pa tru
In c la s a m e n t. A le x a n d r a M icola u la n b u l. m i lio a n e de o a m e n i, d e p o r ta ţ i din
g fio a fo st cîşliq a t d e p a tin a to ru l
tota lizea ză 5.5 p u n c te fi este u r m a ­ 22 de ţări o c u p a t e d c nazişti, au A C C R A 20 (A g e r p r e s ). —
s o v ie tic V la d i m ir G u i d e r ic h cu
tă d e K. J o v a u o v i c i ( I u g o s la v ia ) cu fo st u cişi aici. Ş e fu l B ir o u lu i c e n tr a l d e sta tis­
179.542 p u n c te , u rm a t d c italian u l
5 p u n c te şi R J o v a n o v i c i (lu q o s la - PKO XO E X PR ES M o n u m e n t u l i'a fi c o n s tr u it fn- tică al G h a n e i, O m a b n , a d e c la r a t
D iva — 1X2.290 p u n c te $i Z i m m e r -
t ia) cu 4 p u n c t e . f r -u n stil a r h ite c t o n ic fo a r te sobru . in c a d r u l u n e i c o n fe r i n ţ e d c presă
m n n ( R F G . ) — 18.1.*23 pu ncte. T,a tragerea Pronoexpres din îţO c o n s a c r a t e p u b lic ă r ii r e z u lta te lo r
* F.l v a fi rid ica t p e lo c u l la gă ru lu i,
IU O DF. J A N E I R O — Pe s ta d io ­ ianu arie 1965, s-au extras din urnă
pă stra t In sta rea sa p r im itiv ă . P a r ­ r c c c n s ă in in tu lu i d in 1960. că in p r e ­
n u l M a r o c a n a , din Rin de J a n e iro , In tu rn e u l m a s cu lin d e la B e t e r - urm ătoarele num ere: S lI A. — In io to g ra lie — Aspect de la o recentă dem onstraţie care a tea a r h ite c tu r a lă a m o n u m e n t u lu i zen t p o p u la ţ ia G h a n e i n u m ă r ă 7,5
s-au d is p u ta t a lte în tU n iri in te r n a ­ v 'i jk d u p ă 11 r u n d e in cla s a m e n t c o n ­ 39 43 33 4 22 44 avut loc la Indianola-M jsslssippi la care au participat aproxim ativ 100 dc — 1 000 de m e t r i ^ p a t ; aţi — va a - m i lio a n e o a m e n i O m a b o a s p u s că
ţio n a le d e f o t b a l p r ile ju ite de a n i­ d u c e m a g h ia n il P o r tis c h cu 8 p u n c ­ rezerve : negri cin tîn d şi pu rtind pancarte cu inscripţia „U h u ru ". cuvînt alrican p a re ca o im e n s ă p la t fo r m ă r id i- a ce a s tă c if r ă este c u 800 000 m a i
v e rs a re a a 400 d e ani d e la in tern e- te urinat de G h e l le r (U .R .S S .) 7. 7 36 pentru „L ib e rta te ". Dem onstraţia desiăşurată (ără incidente, a iosl îndrep­ c in d u - s e p r in tr e p te la d ife r ite n i ­ m a r e d e e it s-a în re g is tra t în 1960.
ierea a ce stu i oraş. E ch ip a Vasco puncl'e, B o b o ţ o v (R. P. B u lg a r ia ) 6 Fond de premii: 628.376 tei. tată îm p o triva discrim in ă rii rasiale.
Redacţie $1 eJmlnlsUalla ziarului: slr Dr. Peltu Groza nr 25 telefon 15 88, 12 75, 15 85. 20 7B Taxa plâtiia io numerar conform aprobării Direcţiei Ger.c-rale P.T.T.R nr 263.328 din 6 noiembiie 1949 — Tiparul: înlreprioderea Poligrafica HunedoaraDeva 40.065