Page 65 - 1965-01

O L E T A R J D/JV T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I T I - V
SIV ÎN T R E A G A R E G H IIV E

Continuă propunerile

de candidaji ai F. D. P.

Un m are num ăr de cetăţeni din producţie d in L iva d ia , în c irc u m ­ leia, S im ion P îrîia n , d ire c to ru l Sco­
în tre p rin d e rile şi in s titu ţiile oraşului scrip ţia electorală regională nr. 24 lii m edii nr. I Petroşani, Vi.şalon
O răştie au p a rtic ip a t la adunarea B aru M are şi a lţii. Dan. preşedintele C ooperativei meş­
pe n tru desemnarea ca n d id a tu lu i T o t in aceste zile au m ai avut loc teşugăreşti „J iu l" din P etroşani, M a ­
F.D.P. în circ u m s c rip ţia electorală numeroase ad u n ă ri ale oam enilor rja N icoaiă, casnică. Ştefan A n ta l,
regională nr. 33. tn num ele Consi­ m um ii in care au fost desem naţi m in e r la E. M . Aniuoasa şi «alţii.
liu lu i regional F.D.P., tov. A le x a n ­ can didaţi «ii F.D.P. în alegerile de
d ru Ş uluţiu , p rim -se cre ta r al Co­ deputaţi pe ntru s fa tu rile populare ALBA IULIA
ANUL XVII. NR. 3130 VINERI 22 IANUARIE 1965 4 p a g in i, 25 bonî m ite tu lu i raion al O răştie al P.M .K. raionale şi orăşeneşti regionale, ale
a propus dre pt ca n didat în c irc u m ­ oraşelor de subordonare raională şi
Si în ra io n u l A lba au fost propuşi
scrip ţia electorală nr. 33 p e ntru ale­ com unale.
ge rile de de putaţi în S fatul popu­ o parte d in ca n d id a ţii F.D.P. pe ntru
la r regional pe tov. A u re l N islo r, SEBEŞ
alegerile de de putaţi în sfa tu l popu­
N ÎNTRECEREA SO CIALISTA PE 1965 La Combinatul secretar al C o m ite tu lu i regional H u ­ N um eroşii cetăţeni prezenţi la a- Gheorghe C ingudeanti, inspector m e­
fost desem naţi
la r
raional.
Au
de celuloză şi hîrtie nedoara al P.M.H. susţinută cu d u n ă rile organizate în raion ul Sebeş todist la secţia de in vă ţă m în t a .sfa­
Propunerea a fost
m u ltă căldură de tov. P etru D avid, au su sţin u t can didatu ra celor p ro ­ tu lu i po pu lar raional, T ra ia n S uin-
puşi pe ntru alegerile de depu ta ţi în
ciu, în vă ţă to r in comuna Sard. N i-
din Suceava
d ire c to ru l
a
raionale
sucursalei
Angajamentul minerilor din Lupani: .secretai- al C o m ite tu lu i ra io n a l O - 6fatul popular raional. P rin tre cei colae T ripşa . m em bru «ni cooperati­
B.R.P.R. O răştie, loan Diaconescu,
propuşi se num ără tov. Ha fila Sân­
vei agricole de producţie M ic c ş li,
La C o m bin atul de celuloză şi h îr­ răştie al P M.R., P etru Ar g in t, m u n ­ tei. m uncitoare la fab rica „C ă p ri­ V asile Fa rea ş, secretar al C o m ite tu ­
tie din Suceava, la staţia de tratare c ito r la Fabrica „V id ra " O răştie, oara", E lfrid a Rncz. m un citoa re la lu i raion al A lba al P.M.R., V a le ria
chim ică a apei a fost pusă în fu n c­ Elena T itio n i. directoarea şcolii de 8 Fabrica de h îrtie P etreşti, loan D ră- M oldovau. lucrătoare la cooperativa
meşteşugărească „M u re ş u l" şi a lţii.
preşedintele cooperativei «n-
ghici,
Mai mult cărbune cocsiîicabiî ţiun e o lin ie tehnologică pentru p ro ­ ani din lo calita te şi a lţii. Sn.sţinîncl g iico le de producţie din Săsciori,
candidatu ra , p a rtic ip a n ţii la discu­
ducerea p rin pre cip itare a carbona-
P etru Floea, preşedintele coo pe rati­
tu lu i de calciu. C a rbo natul de ca l­ ţii au scos în evidenţă o scrie de vei agricole de producţie din Râhăti, ORASTIE
re a liză ri în fă p tu ite in oraşul şi ra ­
ciu produs de această lin ie are o ionul O răştie în a n ii re g im u lu i de- D anii O ltean, preşedintele U R .C .C .
In ra io n u l O răştie au fost p ro ­
Dezbaterea largă, pe sch im b u ri si brigăzi, a sarci­ admis de norma internă ; p u rita te de 98 la sută şi se foloseşte moci at-p o p u la r. Sebeş, loan Popa, secretar al C o m i­ puşi dre pt can didaţi ai F.D.P. în a-
n ilo r de plan din «acest an «a p rile ju it m in e rilo r de )«n — creşterea productivităţii muncii pe post în în tre p rin d e rile cosm etice la fa ­ Au fost propuşi de asemenea can­ te tu lu i raion al Sebeş al P.M .R. şi legerile de de pu ta ţi pentru s fa tu l
L u p cn i scoaterea la iveală a un or noi rezerve interne, la 1,275 tone in loc de 1,270 tone planificat ; bricarea pastei de d in ţi. De aseme­ d id a ţi ai F.D.P. pe ntru alegerile de a lţii. po p u la r raional num eroşi tovarăşi.
«a c.'uor punere în valoare se va relleetn in îm bună- nea, carbonatul de calciu este fo lo ­ deputaţi în S la tu l po p u la r regional D in tre cei propuşi a m in tim pe A -
— extragerea a 20.000 tone cărbune cocsifi- PETROŞA
tăVirca c a littîţii cărbunelui cocsificabil si creşterea sit la fabricarea anvelopelor şi a tova ră şii: lo an Puican, d ire c to ru l D i­ vram M iliu ţ, preşedintele C o m ite tu ­
cabil peste prevederi ;
p ro d u c tiv ită ţii m uncii. In cu vîn tu l Joi, num eroşi m i­ h îrtie i ere ta te. recţiei com erciale regionale în c ir­ In a d u n ă rile oa m en ilo r m un cii lu i executiv al S fa tu lu i populai' al
— realizarea a 500.000 lei economii la pre­
neri au arătat c.'i sa rcin ile sporite, m obilizatoare din Tot a ici a in tra t în fu n cţiu n e şi o cum scripţia electorală nr. 7*1 V u l­ care au a v u t loc pînă acum pe raza oraşului O răştie, loan Ahnăşan,
ţul de cost.
nccst an sint pe deplin realizabile, angu jîndu-se ca in lin ie tehnologică cu o capacitate de can, • A u re liu B ucur, preşedintele oraşului regional Petroşani p rin tre m em bru al cooperativei ag rico le de
Din care pînă la 1 Mai: C o n siliu lu i regional U. C. F. S.,
întrecere.a socialistă, organizată pe baza D irec­ 40 tone pc oră apă deznlcalinizată —■ cci care au fost desem naţi can didaţi producţie Geoagiu, V aleria Basarab,
— 6.000 tone cărbune cocsificabil peste pre­ in circu m scrip ţia electorală nr.
tiv e lo r C C . al F.M.R., să obţină noi suc­ dedurizată necesară co m p le tă rii de­ ai F.D.P. pe ntru alegerile de depu­ învă ţă to are în salul Roinos, li ie C h i-
vederi ; 84 Paroşeni, N icolnc Feneşer, pre­ taţi in s fa tu l populai' al o ra şului re ­ şărău, d ire c to ru l S.M.T. O răştie, N i-
cese in ce priveşte calitatea cărbunelui şi sporirea b itu lu i de apâ la centrala e le ctro te r­
—• 200 000 lei economii la preţul de cost. şedintele cooperativei agricole de gional se num ără tov. L u d o vic T a ­ colae N islorescu, preşedintele coope­
producţiei. mică. P aralel cu sporirea d e b itu lu i
Conducerea te h n ico -a d m in istra tivă . sub îndrum area producţie Buccrdea, în circu m scrip ­ ler*, d ire c to ru l O.L.F., Vsevolod Bo- ra tiv e i agr icole de producţie M a rti-
Pe baza angajam entelor luate de brigăzi şi schim ­ de apă la centrală, se asigură şi can­ ţia electorală nr. 0 Ighiu, Francisc rodei, d ire c to ru l şcolii din satul M a- neşti şi a lţii.
organizaţiei de pa rtid şi cu s p rijin u l c o m ite tu lu i .sin­
bu ri, s-a însum at angajam entul în tre g u lu i colectiv al titatea spo rită de ab ur in d u s tria l ne­ Gaspar, preşedintele U.R CC H u ne­
e xp lo a tă rii, care prevede : d ica lu lu i, a şi început «aplicaren m ăsu rilo r tehnico- cesar C om binatului.- de celuloză şi doara, în circu m scrip ţia electorală
— reducerea cu 0,2 la sută a conţinutului de organizatorice care să asigure în d e p lin ire a angaja­ h îrtie şi C o m b in a tu lu i pe ntru in ­ nr. 11 V in ţu l de Jos. A u re lia U ngur,
cenuşă din cărbunele brut, faţă de procentul m entelor. d u strializare a le m n u lu i. m em bră a cooperativei ag ricole de
PLANUL — ÎNDEPLINIT RITMIC Şl LA TOŢI INDICATORII
LUNĂ DE LUNÂ, DECADÂ
DE DECADÂ, ZI DE ZI...
A m in tra t de-a binclea în 1055. .L a in d ica ţia organizaţiei de pa rtid .^ c ră rile de..construcţii. Acestea ar fi
P reocupările noastre sînl acum în ­ la lu c ră rile de serie şi la m a jo ri­ cauze obiective pentru noi. Dar pen­
dreptate înspre realizarea ritm ic ă a tatea In tră rilo r ele re p a ra ţii s-a> ex­ tru T ru stu l a u ru lu i Brad ? Cred că
fiecărui in d ica to r de plan. Sc pun tins metoda de organizare a mBncii dacă exista mai m u lt interes se pu­
problem e noi, în fu n cţie de sarcinile in acord. B ineînţeles, aceasta s-a teau depăşi aceste gre utăţi.
sporite pe ra re le avem. Ce so lu ţii făcut în cad rul vo lu m u lu i de m ano­ Nerealizare.n p la n u lu i de in v e s tiţii
sâ d ă m ? Deseori în rezolvarea aces­ peră d in a in te sta b ilit, pentru înca­ se daloreşte insă şi unor cau/.e su­
tor problem e apelăm la experienţa drarea în pre ţu l de cost p la n ifica t. biective. Punctele de lucru au fost
anului trecut. B un ul mers al producţiei a perm is slab organizate; a existat destul de
să existe preocupare şi in d irecţia m ultă in d is c ip lin ă la lu c ră rile de in ­
C o lectivul nostru de m uncă a reu­
şit sâ obţină anul trecut realizări in tro d u c e rii teh nicii noi. A n u l trecut v e stiţii; punctele de lucru n-au fost
d in tre cele mai frum oase ; pla n u l am a p lica t forja re a in m atriţe, în ­ aprovizionate ritm ic şi în c a n tită ţile
producţiei globale a fost realizat în locuirea n itu irii p rin sudură, bobina- cerute cu m ateriale şi u tila je le ne­
cesare. Desigur, dacă am fi acordat
p ro p o rţie de 117,3 la sută. cel al rea m otoarelor electrice după şabloa­
producţiei m arfă în p ro p o rţie de ne şi altele. De asemenea, a c xisla t atenţia cuvenită lu c ră rilo r de inves­
tiţii. aceste deficienţe nu şi-a r fi fă ­
124.8 la sută. p ro d u ctivita te a m u n ţii o susţinută preocupare pentru rid i­ cut loc şi, cu toate cauzele obiective,
* di păşită cu 18 la sulă; la p re ­ carea n iv e lu lu i de cunoştinţe p ro ­
ţu l* de t's -n u crb ţiriu re co n o m ii su­ fesionale «ale tu tu ro r lu c ră to rilo r noş­ realizarea p la n u lu i ar li fost mai
tri. An fost organizate două cursuri mare.
p lim en tare de 487.000 Ici. faţă de
330 000 lei c it prevedea angajam entul de c a lific a re si 8 c u rsu ri de rid ica re a Din toate acestea — atît din rea­
c a lific ă rii. Totodată, am căutat — liză ri. cît şi din ncre alizâri — tra ­
anual. Desigur, nu ne putem dori
şi am reuşit — să dublăm cadrele gem în vă ţă m in te preţioase pentru ac­
altceva decît să realizăm şi in 19G5
de specialişti pentru a putea răspun­ tivita te a an ului 19G5. Pentru e lim i­
to ţi indicatorii) de plan ccl p u ţin in
de la orice solicitare tehnică, în o- narea n e a ju n s u rilo r care au existat
această proporţie. Dc aceea, ne gîn- si pentru în d e p lin ire a ritm ică a p la ­
dim cum am m un cit anul trecut, ce rice c o n d iţii nc-ar fi ea făcută. n u lu i la to ţi in d ic a to rii, precum şi
metode am fo lo sit pentru a proceda Nu ne-am m u lţu m it însă num ai cu a angajam entelor luate în întrece­
si în anul în curs la fel ; unele p ro ­ ce am reuşit noi, cu re a liză rile do-
cedee de m uncă le perfecţionăm . în b în dite de co le ctivu l nostru. La in ­ re. am lu at o serie de m ăsuri tehnice
m ulte cazuri aplicăm altele noi pen­ dicaţia organizaţiei de p a rtid, s-au şi organizatorice. A stfe l, am făcut o
tru a fi mereu în pas cu cerinţele organizat c iteva schim bu ri de expe­ tem einică analiză a com e nzilor p ri­
rienţă. care s-au dovedit utile . A st­ m ite de la e xp lo a tă rile m in iere şî
pla n u lu i.
fel. colective de specialişti din u n i­ am in te rv e n it la tru st pentru aco-
O cale care nc-a condus anul tre ­ tatea noastră au făcut schim b de ex­ perirea cap acită ţii de pro du cţie dis­ A s p e c t in te rio r din sera p a r c u lu i d e n d r o l o g i c d i " S im e ria .
cut la succes a fost realizarea r it ­ perienţă cu colective de la U zina „ In ­ ponibile. S-au p re gă tit to«nte con di­
mică a p la n u lu i. Şi cind spun re a li­ dependenţa" Sibiu, dc rep ara t u tila j ţiile pentru term inarea con stru cţiei
zarea ritm ică , nu mă gîndesc num ai m in ie r din F ilip c ş tii de pădure. E x­ şi m o n ta ju lu i la podul ru la n t pînă
la realizai ea p la n u lu i in fiec are lună. la I mai a.c., lu cra te care va me-
ploatarea m in ieră Voevozi şi Uzina şi Scrisoare către un necunoscut
ci in lie c a ic decadă, în fiecare zi. Ba
constructoare de m aşini din Reşiţa. caniza o p e ra ţiu n ile de rid ic a t
mai m ult, noi u rm ă rim ca şi în
D in aceste vizite s-au adus metode tra n sp o rt a pieselor grele. V o r fî
cursul zilei, pe parcursul celor opt
noi de muncă, procedee tehnologice dotate atelierele cu noi u tila je , pre­
Elena M untennu una din m un citoa rele harnice de la Fabrica „C ă­ orc. activita tea de pro du cţie să sc avansate pe care, în măsura posi­ văzute p rin p la n u l de in v e s tiţii.
desfăşoare ritm ic . In arest fel se •■■In ziu a a ce e a , a c c e le r a t u l de z h n b it sa tisfă cu t. D u p ă re s ta b ilir e a
p rio a ra " din Sebeş b ilită ţilo r, le-am aplicat. E fo rtu ri susţinute vom depune a-
poate folosi ra ţio n a l capacitatea dc nul acesta pe ntru realizarea in te ­ P e t r o ş a n i— B u cu re ş ti era s o licita t c o m p le t ă , t i n ă m l s -a retras, m o ­
producţie a m aşinilor, se e lim in ă In ce priveşte in v e s tiţiile însă. grală, îna inte de term en şi de c a li­ de c ă lă to r i ca niciodată. P iu ă in dest, o c u p l n d u - ş i lo c u l.
su p ra so licită rile şi a sa lturile. Fireşte, n-am reuşit să ne rid ică m la n ive lu l staţia C ă rb u n e ş ti, c o m p a r t i m e n t e le
Pregătiri pentru campania de primăvară aşa se poate realiza o pro du cţie de cerinţelor. Acest in d ica to r al p la n u lu i tate corespunzătoare, a lu c ră rilo r de d e v e n is e r ă u e in c ă p ă to a r e . A ici, F a p ta lu i u m a n ă a im p r e s io n a t
calitate, pot fi aplicate metode teh­ n-a fost rea liza t decît în p ro p o rţie in v e s tiţii. Ne vom înd re pta atenţia p r in tre c ă lă to r ii c a r e u r c a u isi f ă ­ p e toţi ce i c a r e a u asistat la a-
dc 79 la sută. Deci, pe cît de fr u ­ îiV-pre asigurarea a p ro v iz io n ă rii lo ­ c e a s lă in tim p la re . M a i i m p r e s i o n a ­
nologice înaintate. moase sînt rezultatele pe lin ie de c u rilo r de m uncă cu m ateriale şi u ti­ c e a cu g re u l o c o c c t ă ţe ă n c ă m ai tă c a toţi insă a fo st f e m e ia , a c ă ­
laiului supune insă cunoaşterea din tim p producţie, pe a tît de m are este nc- laje. recrutarea si pregătirea forţei i'irstn ică A j u n s ă in c o m p a r ti m e n t, rei via ţă fu s e s e s a lva tă . In e m o ţ ia
Realizarea ritm ic ă a p la n u lu i pre ­
la
d in c a u z a stării să n ă tăţii ei,
a sa rcin ilo r fizice. A m il trecut noi realiznrea la in v e s tiţii, in d ica to r de de muncă necesare. îm bun ătăţire a c a r e s-au m a i a d ă u g a t si n e c a z u r i- ca r e o c u p r in s e s e , a uitat să în t r e ­
care depinde în măsură hotăritoare disciplin ei. P eriodic va fi «analizat be c u m se n u m e ş t e s a lv a to r u l et,
am avut din tim p com enzile, ceea producţia viito are . Dc ce n-am rc.n- stadiul de în d e p lin ire a o b ie ctive lo r le p r ic in u ite de a g lo m e r a ţie , şi-a c a r e in tre t im p c o b o r is e . A a fla t
G. A. S. Petreşti \ or asigura efectuarea la tim p şi ce nc-a a ju ta t să pregătim Ja vrem e lizat planul de in v e s tiţii ? Cred că de in v e s tiţii şi vo r fi luate m ăsuri p ie r d u t cu n o ş tin ţa . I a ră să stea p c d o a r că s-a u rca t In a c c e le r a t la
de burtă calitate a re p a ra ţiilo r, ceea
re va perm ite folosirea cu un randa­ do cum e ntaţiile şi să asigurăm la fie ­ cel mai p o triv it răspuns e acesta : pentru intensificarea ritm u lu i de e- g in d n ri, un tin ă r din rin d u l c ă l ă ­ P etroşa n i.
care loc de muncă o aprovizionare
to r ilo r a in te rv e n it, d iu d u - i p r im u l
xecuţie.
m ent spo rit a u tila ju lu i agricol. din cauza in su ficie n te i preocupări, S o c o t in d c ă tîn ă ru l r e s p e c t iv s -a r
In aceste zile. m ecanicii şi meca­ corespunzătoare cu m ateriale. a tît a noastră, c ît şi a fo ru lu i Iu -- Folosirea experienţei anului tre ­ a ju tor.
n iza to rii dc la gospodăria agricolă Cunoaşterea din tim p a p la n u lu i telar. La unele lu c ră ri fina nţare a n-a cut şi apucarea u n o r noi m ăsuri. îm ­ — S în teţi m e d ie ? — au în treb a t pu te a să lo c u ia s c ă tn r e g iu n e a n o a ­
de stat din Petreşti lucrează intens S. M. T. fizic nc-a dat po sib ilita te a să o r­ fost deschisă ; «altele a fost des­ binata cu entuziasm ul cu care m u n ­ m a i m u lţ i că lă tori, f ă c in d u - i lo c stră, . touai'ăşa în ca u ză , M a r ia
la repararea şi revizuirea u tila ju lu i ganizăm mai bine numea, să folosim chisă cu în lîrz ic rc . N -am avu t ca­ ceşte colectivu l nostru, fac ca p la ­ — N u !... G r u b n a c d in Tim işoara., s tra d a
agricol. Cele 3 echipe specializate, metode de organizare s tim u la to rii. dre de specialişti care să conducă lu - nul pe anul 1963 să lic rea liza t cu T i m p d e 20 de m i n u t e , p iu ă şi-a C e a h lă u nr. 7. a scris re d a c ţie i z i a ­
La S.M T. din A lba. lu c ră rile de
care pregâtese tractoarele şi m aşinile succes. A vem convingerea că to ţi in ­ r e v e n it fe m e ia , (in ă ru l n -a stat o ru lu i n o s l m , a r ă tin d u -ş i d o r in ţ a d e
reparare şi re vizu ire a u tila ju lu i a-
agricole ce vor fi folosite In efec­ gricol sc desfăşoară din p lin Re­ d ica to rii de plan, c ît şi angajam en­ clipă. F ă c e a a lte r n a tiv c i n d m a ­ a a fla n u m e le a c e lu i tinăr, p e n ­
tuarea m ecanizată a lu c ră rilo r a g ri­ tele luate în întrecere, vo r li înde­ tru a -ş i e x p r i m a r e c u n o ş t in ţ a fa ţă
zultate mai bune s-au o b ţin u t la pre­ saje. c in d re s p ir a ţie a rtificia lă . î n ­
cole an în re g istra t unele rezultate Oe fa Consiliul Superior ai Agriculturii p lin ite întocm ai. d e coT u porta rea f r u m o a s ă şi um a­
gătirea Li ;k toacelor, unde s-au făcut c o r d a r e a i-a a c o p e r it fa ţa cu b r o ­
bune în această direcţie. Piuă acum in te rv e n ţiile necesare la m ai m ult b o a n e de s u d o a r e . D a r c in d „ p a ­ nă dz c a r e a dat d o v a d ă In î m p r e ­
ele au reparat şi re vizu it întregul F LO R E A M IH O C ,
de GG la sulă din num ărul s ta b ilit. şeful A te lie re lo r centrale cie n ta '1 a în c e p u t să -şi re v in ă , a ju r a i za a ce e a , s a lv ln d u - l viaţa.
num ăr de sem ănători pentru cereale C o nsiliu l S uperior al A g ric u ltu rii acestora. Pot p a rlicip a , după speci­
La m aşinile agricole s-au înregis­ C iiş c io r
păioase şi porum b prevăzut La cu l­ organizează în con tinu are în anul ficu l lor, gospodării agricole de stat
tra t însă ră m în cri în urm ă faţă dc
tivatoare, plu g u ri, grape stelate şi prevederile g ra ficu lu i. A stfe l, din acesta concursuri legum icole pentru si cooperaiive agricole de producţie,
grape cu discuri, re p a ra ţiile şi re­ stim ularea u n iiă ţilo r agricole .socia­ la unul clin urm ătoarele con cursu ri:
cele 82 sem ănători pentru cereale
v iz iile s-au rfe t lu a t în p ro p o rţie de liste in m ărirea producţiei şi eşalo­ pentru creşterea va c ilo r de lapte ;
păioase plan ificate, au fost repa­
50—80 la sulă. Faţă de prevederile narea eî pc întreaga perioadă a a- ingrăşaiea ta u rin e lo r şi a porcine­
g ra fic u lu i s ta b ilit in iţia l, sc con rate mai puţin de 23. iar la semă­ riu lui, precum si pentru sporirea re ­ lor.
nători le pentru porum b şi c u ltiv a ­
stată unele ră in in e ri in urm ă în ceea coltei de căpşuni. C o ncu rsurile s c
toare s-an făcut in te rv e n ţiile nece­ În scrie rile gospo dă riilo r de stal se
ce priveşte pregătirea tractoarelor. sare la mai p u ţin de 55 la sută din vor desfăşura după norm ele cunos­ fac la tru s tu rile G O STAT, ia r ale
Pînă la 21 ia nuarie s-au făcut in ­ num ărul u tila je lo r respective pre vă­ cute din anul ire rn t cind au p a rti­ cooperativelor agricole de producţie
te rv e n ţiile necesare \<\ mai pu ţin de zute a li se face re p a ra ţii si re vizii cip ai circa 1 400 de u n ită ţi agricole la co n siliile raionale care vo r aduce
00 la sulă din nu m ăru l tractoa relo r T rebuie arătat că re a liză rile înregis­ socialiste. la cunoştinţa u n ită ţilo r agricole con­
p lan ificate. Există co n d iţii depline trate sin t sub n ive lu l p o s ib ilită ţilo r In acest an C o nsiliul S uperior al d iţiile de pa rticip are.
pentru ca si această lucrare să fie existente. In vederea îm b u n ă tă ţirii A g ric u ltu rii organizează şi con- După term inarea co n cu rsu rilo r —
term in ată în tim p u l stab ilit. rezu ltatelor, este necesar să se u rm ă ­ nn-suri în vederea g e ne ralizării in 31 decem brie 19G5 — u n iiă ţilo r a-
In acest stop au fost sta b ilite o rească îndeaproape în fă p tu ire a m ă­ u n ită ţile agricole .socialiste a e x p e ri­ gi icole socialiste care au o b ţin u t c ele
serie de m ăsuri tehnice si organiza­ s u rilo r tehnice şi organizatorice sta­ enţei îna intate pentru m ărirea nu­ m ai bune rezultate li se vo r acorda
torice care, în fă p tu ite în întregim e. b ilite pentru perioada de rep ara ţii. m ă ru lu i dc anim ale şi a producţiei prem ii.
conoinic şi bugetului pe anul 19G4; cativele prom it o sesiune bogată în
prezentarea planului economic şi a note frumoase (I. N IC O A R A — co­
C T U Â bugetului pc anul 19G3 şi aprob.^rea respondent).
planului cu p rivire la acţiunile pa­
triotice pe acest an. © Zilele acestea, în sala căm inului
cultural din Petreşti, orchestra de
& A rtiş tii am atori din oraşul U- muzică populară „C in d rc lu l* a F ila r­
© Preocuparea principală a colec­ pere volum ul 19" de M. Sadovcanu ricani care activează in echipa dc m onicii de Stat din Sibiu a prezen­
tiv u lu i dc la C enlrul dc lib ră rii şi şi altele. teatru au început ieri re p e tiţiile pen­ tai în ţaţa a peste 400 de spectatori
difuzarea cărţii din Deva eslc ca în Q T in e rii din oraşul Haţeg au tru punerea in scenă a piesei „ M i­ un bogat program artistic.
această perioadă de iarnă orice carie participat, ieri seara, la „Joia tine oara". Şi-au dat concursul Ion Crislorea-
să ajunqă cît mai repede Ia c ililo r re tu lu i", orqanizată de com itetul ra P rintre cei care vo r interpreta ro­ nu. M aria Cotirlea, D um itru M uţiu
Recent, de pildă, au fost prim i Ic şi lu ri în noua piesă se numără to va ­ şi alţii.
d'istribuile lib ră riilo r şi b ibliotecilor ional U T .M . In cadrul acesteia, ci răşii M ihai Konen, M argareta Valz,
au audiat expunerea „T in e re lu l, pa­ © Com itetul regional pentru cu l­
din regiune un munur de 170 titlu ri Spirea Găncscu, V icto ria Diacones­
noi de cărţi de lite ratură politică şi cea şi progresele o m e nirii", după cu, Plorica Suba, D um itru Strîmbu- tură şi artă organizează azi la Do-
care a urm at dans. şă şi a lţi a rtişti am atori. bra un simpozion pe tema dezvoltă­
beletristică, arlă, tehnico-şliinţifice, rii economice a reg iu nii Hunedoara.
totalizînd peste 32.000 volum e. P rin­ © Astăzi, are loc cea dc-a X X l-a © Centrul un ive rsitar Petroşani P articipanţii vor audia reterale şi
tre acestea am intim : Lemn „O pere sesiune a Statului popular al oraşu­ a Intrat in plină sesiune de examene discuţii despre dezvoltarea In d u stri­
complete volum ul 32“ , „D icţiona rul lu i regional Hunedoara. Pe ordinea Studiul in dividu al, munca de pe un ei, agricultura in plin avint, dezvol­
Enciclopedic volum ul 2", „P rotecţia de zh Darea de seamă a com itetului trim estru Intrcq se verifică acum. tarea In s titu ţiilo r de invăţăm înt şl
m uncii o preocupare de seamă", „O - executiv asupra execuţiei planului c- După prim ele zile de examen, c a lifi­ cultură etc. C. S. H u n e d o a r a — a te lie ru l m e c a n ic nr. 1 F o t o r e p o r t e r i n ostru, V ir g il O n o iu , l-a s u rp rin s pe c o n ­
tr o lo ru l de ca lita te S tlv e s lru D e m c o v e r ijic ln d p ie s e le e x e c u ta t e de s tr u n g a r u l M a r tin B artha,