Page 66 - 1965-01
P. 66
Pag. 2
Drumul socialismului Nr. 31*0
A ţ SPORT
m p m m i A a i n m o j
FOLOSIREA DEPLINĂ P o p ic e
CLASAMENTUL ÎNAINTEA
RELUĂRII RETURULUI
CARACIIÂJI! DE TRANSPORT CAMPIONATULUI ORĂŞENESC
In actuala e d iţie a ca m p io n a tu lu i
republican de popice — etapa orăşe
Creşterea continuă a producţiei, lu i auto în bună stare tehnică. Efoc- sa rcin ile la acest in d ica to r cu cile nească. au fost antrenate un nu m ă r
aprovizion are a la lin i]) a u n ită ţilo r Itiîndu-se la tim p re v iz iile tehnice, 7,3 şi 4,1 la suta. de 11 echipe din care 4 au a c tiv a t
economice si com erciale, riim u l in au lost depistate si rem ediate unele Depăşirea s a rc in ilo r de transp ort în categoria I si 7 echipe în cate
tens de lu cru de pe şantiere, au im d e fecţiun i care a r fi condus la scoa — în 1964 s-au realizat peste plan goria a ll-a din ca ic 4 echipe de
pus şi dezvoltarea corespunzătoare terea a u to v e h ic u lu lu i din circu laţie . 4.104.000 tone kilo m e trice conven băieţi si 3 de fele.
a tra n s p o rtu rilo r auto clin regiunea De asemenea, efectuarea unor repa ţionale — au atras după sine si rea Iată clasam entul pentru fiecare
noastră. In a n u l care a trecui, au to ra ţii do bună ca lita te a avut ca re lizarea unor însemnate econom ii de categorie în parte.
bazele a p a rţin în d În tre p rin d e rii re zulta t creşterea co e ficie n tu lu i de u ti ca rb u ra n ţi Cu ic i 71.409 lit r i de ben
gionale de tra n s p o rtu ri auto Hune* lizare a pa rcului, sarcina de pt-an zină econom isiţi de conducătorii auto C A T E G O R IA I
donra-D evn, au fost dotate cu a p io n- fiin d în d e p lin ită în p ro p o rţie de de pe raza re g iu n ii noastre in anul ifr
pe 180 de autocam ioane „C ai p ă ţi" si 102,11 la sută. Demne de rem arcat trecut, se pol transporta pe distanţe 1 M i nor ui Vulcan 6 6 0 0 29.020 14
2 P arîngul Lonea 6 4 0 2 28.037
,,lilie c ii" , precum si eu numeroase s in i rezultatele o b ţin u te de autoba deosebit de m ari im p ortan te ca n ti 3. U tila ju l Petros. 5 1 0 4 22.938 7
autobasculante cu care au fost în zele Sebeş si IV tro san i, care şi-au tă ţi de m ă rfu ri care să satisfacă la 4 Viscozn Lupeni 5 0 0 5 22.563
locuite m aşinile vechi. T ot în cursul în d e p lin it sa rcin ile In acest in d ic a m om entul oportun cerinţele beneli-
a n u lu i 19G*4. I.H T.A . I lunedonra-D ova tor în p ro p o rţie de 10j,G si, respec c in rilo r. BATEŢI CATEG . A II-A
a fost do ia iâ cu 56 n u tobu /e T.V . 2 tiv, 103,11 la sută. E xperienţa d o b in d ilă anul trecut
şi T.V . 7, înlocuindu-se in m arc parte U nul din fa cto rii care au dus la ele colectivele de muncă din au to 1 Viscoza L u pe ni 0.133 7
atobuzcle care şi-au în d e p lin it norm a m enţinerea in c irc u la ţie a unui nu bazele I.R .T.A . este ap licată larg 2 V oinţa Lupeni 0.099 7
de parcurs. m ăr mai m are de autovehic ule dec îl si în acest an în ac tivita te a de trans 3. U tila ju l Petroşani 6 007 7
Creşterea p a rc u lu i do au toveh icu cel p la n ific a t a fost buna în tre ţin e p o rtu ri auto. Încă d in prim ele zile 4. Retezatul U ricani 5.741 3
le a dus in mod im p lic it la creşterea re a p a rcu lu i de autocam ioane. Fap ale a n u lu i a început revizuirea şi re
(a p a c ilâ tii de tra n sp o rt. Pe 1 înc*â a- tul osie c o n firm a i de depăşirea cu pararea în tre g u lu i parc pe ntru ca FETE CATEG . A It-A
ecasta, o rg a n iz a ţiile de p a rtid din ă.ă procente a sa rcin ii p la n ifica te la o dală cu sosirea p rim ă v e rii, cin d au FLO R I DE G H E A Ţ A Foto : V. Onoiu
autobaze au în d ru m a t conducerile coe ficie ntul de u tiliz a re a p a rcu lu i de tovehiculele sîr.t m u lt solicitate de M in e ru l V ulcan
tehnice să ia m ăsuri pentru ca în autocam ioane pe întreaga în tre p rin be n e ficia ri, acestea să fie bine pre Viscozn L u pe ni
treaga ra p a cita te de transp ort să fie dere. Bune rezultate în acest sens gătite. C oncom itent cu aceasta, con P arîngul Lonca
du că to rii auto s-au s tră d u it ca şi in
cit m ai ra ţio n a l folosită. îm b u n ă au o b ţin u t autobazele Deva şi A lb a c o n d iţiile grele ale ie rn ii să-şi înde LA BRĂNJ
tăţirea o ra ru lu i (u rse lo r, deschide Inlia, care şi-au în tre cu t .sarcinile
rea de noi lin ii de autobuze pe tra la coe ficie ntul de u tiliz a re n parcu plinească în mod exe m plar prevede Noi purtători ai insignei
seele B rad— R ovina, B rad— Juncul de lui de autocanvoanc cu 8 şi, respec rile p la n u lu i. A stfe l, în prim ele două
Jos, H unedoara— V ilc c le Rele, Or.îş- tiv 6,9 procente. decade ale lu n ii ianuarie, la câlâ- de polisportiv
to ri-k i!o m c trî planul a fast în d e p li
lie — D ineul M are, llia — D obra— Valea A lă tu ri de buna în tre ţin e re a p a r
n it in p ro p o rţie de 191.5 la sulă, la
Ţ ig a n u lu i, llia — C â rm ă/în eşti şi a l cului s-a dat o deosebita atenţie fo în tre ce rile sportive p riv in d trece
autobuze coe ficie ntul de u tiliz a re a
tele, solicitate de cetăţeni, au dus lo s irii raţio na le a a u to ve h icu le lo r in pa rcu lu i a fost în d e p lin it in pro po r rea n o rm elo r pentru cucerirea in
la o a flu e n ţă m are de călători, reu- pai curs. Tot m ai m are a fost num ă ţie do 100.5 la sută. la autocam ioane signei de „P o lis p o rtiv " de c il m ai
şindu-se ca în anul 1964 să se asi ru l co n d u că to rilo r auto care s-nu A in tra t în obişnuinţa colectivu producţie. In acest sens pot fi men nom Arclelennu V io rica le-a v o rb it m u lţi tin e ri şi tinere, constituie o
in p ro p o rţie ele 100.2 la sută, rea II-
gure re n ta b ilita te a curselor de că preoc upat îndeaproape de folosirea zindu-.se in te gra l şi sa rcin ile la tone lu i de muncă al că m in u lu i c u ltu ra l ţionate co n fe rin ţe le „Pasiunea în m e m b rilo r cooperativei agricole des preocupare pentru o serie de asocia
lă to ri. Acest lu cru este co n firm a t clin p lin a ca p a cită ţii de tra n sp o rt chn H ră nişi a, ra io n u l llia , ca în per muncă si a ctivita te a in cooperati p ic lu c ră rile pregătitoare p e ntru ră ţii spo rtive d in Valea J iu lu i. In p re
transportate.
de fa p tu l că pe în tre g u l an co e fi a m aşinilor. U rm ărindu-se îndea R ezultatele frum oase înreg istrate m anentă să se organizeze a c tiv ită ţi vele agricole de p ro du cţie- , „F o n d u l sadniţe, în g rijire a p o m ilo r si alte zent, o dată cu desfăşurarea întrece
cie ntul de u tiliz a te a ca p a cită ţii la proape încărcarea autocam ioanelor în prim ele două decad? ale acestei c u ltu ra le bogate şi variate. de bază şi căile de spo rire a aces a c tiv ită ţi specifice perioadei ele ia r rilo r spartachiadci de ia rnă a tin e
parcul de autobuze al în tre p rin d e rii la întreaga capacitate, redncînV:ii-.se lu n i arata ca lu c ră to rii din transp or Reuşita acestor a c ţiu n i esle rezul tu ia ", „C om baterea b o lilo r la a n i nă, ia r m edicul ve te rin a r Ropceanu re tu lu i, in tr-o serie de asociaţii spor
a lost în d e p lin it în p ro p o rţie de 1011,8 tim p u l de staţionare la îneârcare- tatul bunei org an izări a m un cii că m ale", seara tem atică. „C it putem la z ă r a dat in d ic a ţii preţioase p ri tive cum sin t M in e ru l Aninoasa. Pre
tu rile auto de pe raza re g iu n ii non-
la sulă. descărcare p rin tr-o bună colaborare s'rt* sin t h o tă riji să dezvolte rezu l m in u lu i. Sub îndrum area organiza obţine In zi-m u n râ cfcclu în d lu cră vind în g rijire a şi h ră n i ren an im a le pa raţia P etrîla, P nring ul Lonca.
A n u l care a trecut a p rile ju it per cu benefic iacii şi efect ui iul u-se m u tatele obţinute; pinâ acum. Folosind ţiei de p .n iitl si cu a ju to ru l com i rile In tim p " etr. lo r in tim p u l ie rn ii. E xp u n e rile fiin d Ş.S.K Petroşani, V iito ru l V ulcan si
altele, se organizează concursuri pen
so n a lu lu i de In în tre ţin e re a şi ex rea m a io rita te a curselor p lin -p lin , din p lin întreaga capacitate de trans te tu lu i executiv al -sfatului popular U nul din obiectivele p rin cip a le ale ilu stra te cu fapte concret? d in co tru trecerea n o rm elo r de schi şi tu
s-a reuşit ca pe întreaga în tre p rin com unal s-n în to cm it un plan de co le ctivu lu i de conducere al căm i mună. au s tîrn it un interes deose
ploatarea p a rcu lu i acum ularea unei port, ei vor putea aproviziona la rism . De a ltfe l la asociaţiile a m in tite
valoroase experienţe în ceea ce p ri dere coe ficie ntul de u tiliz a re a ca tim p fa b ricile , uzinele, şantierele de munca pentru perioada de iarnă. în nu lu i c u ltu ra l este popularizarea rea b it în rîn d u l a u d ito rilo r. s-au şi organizat ieşiri cu s p o rtiv ii
veşte folosirea ra ţio na lă a capacită p a cită ţii să fie depăşit cu 2,3 pro construcţii-, u n ită ţile com erciale, cu care s-au prevăzut sarcini concrete, liz ă rilo r re g im u lu i nostru dem ocrat- A urm at un bogat program a rtis unde peste» 280 de tin e ri şi tinere au
ţii de transport. U rm înd in d ic a ţiile cente. Cele mai bune rezultate nu toate cele necesare, în d e p lin in d u -şi la realizarea cărora au fost a n tre popular. Pentru aceasta, s-au la cul tic a lc ă tu it din re cită ri, m uzică în d e p lin it această normă.
o rg a n iz a ţiilo r de pa rtid , lu c ră to rii în incul cx m ip la r sa rcin ile p la n u lu i naţi in te le ctu a lii din comună si re expuneri pe teme ca : „R P R. — pa populară, spectacolul b rig ă zii a rtis M ai sînt unele asociaţii sp o rtive
din autobazele re g iu n ii au dat o fost înreg istrate de autobazele H u pe anul 1963. prezentanţi ai o rg a n iz a ţiilo r de masă. tria noastră suc ia iistă ", „P ro fu n d u l tice de agitaţie. Si totuşi, pro gra m ul din în tre p rin d e ri şi in s titu ţii, unde
deosebită atenţie m e n ţiin e n i p a n u nedoara si Sebeş, care şi-au întrecut S. I». La căm inul c u ltu ra l, .seară de sea dem ocratism al o rîn d n iriî noastre nu s-a term in at. D um inica cu ltu ra lă
ră cetăţenii com unei se întîlnesc la socialiste". a coincis cu deschiderea etapei a nu s-a făcut prea m u lt în această
vizio n ă ri de lilm e , a u d iţii la radio, Cu p u ţin tim p în urm ă s-a orga- doua a „F e s tiv a lu lu i film u lu i pen d irecţie . Aşa de exem plu la M in e
ru l Lu pe ni, cu toate că s-a tre cu t
co n fe rin ţe pe teme ş tiin ţific e sau e- , nizar o du m in ică cu ltu ra lă în care, tru sate" la care au p a rticip a t un încă din vara an ului tre cu t probele
Aproape 9.800 de enovafii Consumatorii — ducative, program e a rtis tic e etc. de dim ine aţa pinâ seara, cetăţenii num ăr m are de cetăţeni. de tria tlo n şi gim nastică la care au
A rtiş tii am a to ri, in colaborare cu
au luat parte la m an ifestări c u ltu
După film , tin e rii s-au în lă n ţu it în
p a rtic ip a t s p o rtiv ii se cţiilo r de p e r
in s tru c to rii fo rm a ţiilo r a rtistice se rale com plexe, ce au avut loc la că iureşul horei tra d iţio n a le . D iscutînd
La M in is te ru l In d u s trie i C onstruc lam ele de fier, perfecţionarea proce form an ţă (rugbi şi fo tb a l) la restul
m in u l c u ltu ra l. In bibliotecă sau la
ţiilo r de M aşini s-a făcut b ila n ţu l selor tehnologic e de c onfec ţionai o a mai bine deserviţi străduiesc să realizeze spectacole sediul cooperativei agricole de pro cu c îţiva d in tre ei, am a fla t că aş pro be lor nu s-a mai organizat n i
teaptă cu nerăbdare v iz io n ă rile de
bune, care sâ reflecte viaţa nou.» în
m işcă rii de in o v a ţii pe anul 1964, din carcaselor c ilin d ric e pentru cuzineţi ca d ru l cooperativei agricole de p ro ducţie. Cîteva din a cţiu n ile ce au program e la televizor, în tru e ît sfa m ic. La această asociaţie nici p inâ
care reiese că m u n c ito rii, teh nicienii şi de turna re a c ilin d rilo r ele tra c Pentru a asigura o deservire cit în prezent nu există nici un p u rtă
mai bună a con sum a to rilo r cu pi o- ducţie, frâ m în tă rile si preocupările avut loc m e rită a fi relatate pentru tul popu lar a prom is că m in u lu i c u l
si in g in e rii clin această ram ură au toare si autocam ioane, ecouom isin- tor al insignei.
duse lactate în c a n tită ţi suficient? actuale ale oam enilor. Echipa de tea a deveni un îndem n in munca altoi tu ra l acest aparat.
a p lica t în producţie aproape 9.800 du-se de pe urm a fiecăreia in tre şi de bună tru pregăteşte, sub îndrum area aten căm ine cu ltu ra le . O rganizînd «astfel de m an ifestări, în tre ce rile spartachladei de ia rnă a
de in o va ţii. V aloarea eco no m iilor 120 000-230.000 Ici. calitate in anul 1963. tin e re tu lu i, oferă p rile ju l cel ninî
din in iţia tiv a organizaţiei de p a rtid tă a profesoarei Dan Elena şi a în D um inic a cui rurală a fort inaugu căm inul cu ltu ra l din Brănişca a reu
posicaleulale o b ţin u te p lin aceste A n u l acosta, mişcarea de in o va ţii bun ca toţi p a rtic ip a n ţii la aceste
in o v a ţii se rid ic ă la citea 149 m ili clin această ram ura va cunoaşte un de la I.C .l.L. Siirteria. în tre o fic iile văţătoarei M ih â lţa n G abriela piesele rată cu o au d iţie de basme, după şit sâ lărgească sfera de cup rin dere întreceri, să-şi treacă totodată şi
„D ră g u ţu l V nicăi" şi „P artea L e u
raionale de colectare a la p te lu i a
n m aselor la a ctivita te a cu ltu ra lă ,
care cop iii au viziona t un program
oane lei, cu 22 la sută m ai m u lt ele nou m in t. p rin organizarea de lost organizată o întrecere socialis lu i", ia r învăţătoarea D obrei M arin de film e adecvat vârstei lor. Pentru oam enii se sim t bine la căm in, tinde norm a de p o lis p o rtiv la ra m u rile :
ctr în anul precedent. concursuri cl:* in o v a ţii cu teme, efec tă în su lle ţită . in plus, cadrele teh tir, turism , schi, gim nastică. De da
C olectivele uzine lor constructoare tuarea de sch im b u ri de experienţă si profesorul Znsloţi M ircea se ocu cetăţenii com unei a c tiv ită ţile au în îşi petrec tim p u l lib e r in mod plă toria a so cia ţiilo r spo rtive este să o r
de nutocnm ioane. tractoare si r u l in scopul ră s p în d irii m etodelor a- nice ale în tre p rin d e rii au fost re pă intens de brigada a rtis tic ă de ag i ceput după-m asă cu ju rn a lu l v o rb it cut. V fC T O R IUUREŞAN ganizeze cit mai m ulte întrece ri.
partizate să răspundă d ire ct de ca
taţie care a p re gă tit deja două pro
m enţi, precum şi cele din in du stria vn nsatc şi g e ne ralizării in o v a ţiilo r litatea produselor pe secţiile de gram e p? tema „M u n c ile care se execută inspector al C o m ite tu lu i S B A L O l
în cooperativa ag rico lă de produc
electrotehnică s-au situ a t în fruntea valoroase. pre lu cra re P entru cei m ici, educatoarea Rop- ţie in tim p u l ie rn ii". Inginera agro regional pentru c u ltu ră şi artă corespondent
acestei a cţiu n i, avînd cel mai m arc Si în arest an in o v a to rii vo r p ri ceanu C ornelia a organizat la că m i
nu m ă r de in o v a ţii propuse si a p lica mi im p o rta n te sume de bnni ca re Ca urm are n acestor m ăsuri, de nul c u ltu ra l un colectiv de păpuşari
te P rin tre in o v a ţiile m ai valoroase compensă penii n in o v a ţiile propuse. la centrele raionale de colec tare a am a to ri care au prezentat piesele „O
introduse în procesul de producţie la ptelui au început_să sosească z il
A nu l ire cu l fo n d u rile destituite aces fotog rafie în grup, „G h iţu face spo rt"
se num ăra d is p o z itiv u l de s trw n jii nic c a n tită ţi sporite de lapte. In şi „O m u l p o triv it, la locul p o triv ii". n o t a
file te .c u două cuţite, in sta la ţia au tui scop s-au rid ica t la peste 10 m i fruntea în tre ce rii se situează ra L u c ru ri frum oase s-ar putea .spune
tom ată pentru în d re p ta t şi ondulat lioane de lei.
ioanele Sebeş si Orăştie. Şi. ceea despre echipa de dansuri, precum Nu la vară !
ce-i mai im p ortan t, pe poarta în tre si despre alte a c ţiu n i (ju rn a le vo r w
bite, c ă lă to rii pe hartă, conferinţe,
p rin d e rii ies num ai produse de
conc ursu ri „C ine ştie. răspund?"), care Z ile le ie rn ii îşi consemnează pre
bună calitate
s-au bucurat de o m are popularitate. zenţe, a tit p rin zăpadă, cit şi
Tem atica si c o n ţin u tu l m anifes p iin frig u l specific acestui a-
P UR DEA tă rilo r sint axate pe s p rijin ire a si notim p. Şi e firesc ca, ţinincl cont
corespondent dezvoltarea cooperativei agricole de de acest luci ţi, călătorul, fie că se
află în sala de aşteptare a unei sta
ţii sau a unei autogăn, să se bucure
cea
nu de „că ld u ra " ie rn ii ci de
Unităţi ale industriei uşoare care in aceste zile trebuie să exis
te p re tu tin d e n i in sălile de aştep
înzestrate cu utilaje moderne tate de pe întin sul re g iu n ii noas
tre. \ w
în tre p rin d e rile „T în ă ra G ardă" — un nu m ăr însemnat de în tre p rin d e ri D in păcate acest lu cru nu este
Bucureşti. „M io riţa " — Oradea, uzi din in d u stria uşoară au fost m oder înţeles de către conducerea A u to
nele te x tile „M o ld o va " — Botoşani, nizate. Ca rezu ltat al d e zvo ltă rii, bazei de tra n sp o rtu ri din Sebeş
au fast dotate în această lună cu m o d e rn iză rii si v e n tilă rii fa b ric ilo r Aşa se explică de ce în sala de aş P C 3 A 2 A c r . e o M r M z i f e r m e . p e A r t c r . L 1 0 6 5 y \ '
k * rCi
prim ele u tila je din cele prevăzute existente, ponderea m a şin ilo r auto teptare a autogara de aici zile in
1 , Ar a le p rim i în 1965. A lte numeroase mate de ţesut clin in d u stria bum ba ş ir (15. 16, 17. 18 ianu arie a.c.) nu
r » * u n ită ţi din in d u stria uşoară vo r fi cului reprezintă 36 la sută faţă de s-a făcut foc. că lă to rii fiin d ne ORICE CAHT 1TÂTE
înzestrate in anul acesta cu m aşini num ai 4 la sută în anul 1959. De a- vo iţi să aştepte în Irig plecarea au
de m are p ro d u ctivita te : războaie au semenea 64 la sută din producţia tobuzelor. La aceasta se mai ndau- DE ELEMENTE PENTRU
tom ate de ţesut, m aşini de fila t, de de în că lţăm in te se realizează cu u- gă si fap tu l că nici curăţenia nu
pieptănat, războaie de ţesut plus. liln je moderne, ia r peste 56 la sută este ţin u tă asa cum ar li necesar ORÂTABE,
divers? u tila je pe ntru con fecţii, t r i din întreaga producţie de sticlă rie să fie în tr-u n loc in care călătorul
La gospodăria agricolă de stat din Petreşli s-a in tro d u s de ctirîn d cotaje, pentru fabricarea în că lţă m in obţinu tă anul trecut s-a rea liza t cu este nevoit să aştepte uneori c hi<ir 0I5PERSCAQE
m u lsu l mecanic, ceea ce duce la uşurarea m uncii, respectarea re g u lilo r tei, in s ta la ţii pentru uscarea lire lo r a ju to ru l m a şin ilo r autom ate, faţă ore întregi pinâ sâ plece în d ire c
de igienă şi sporirea producţiei de lapte. de in — care vor c o n trib u i ia creş de 24 la sulă cit se realiza* cu şase ţia do rită PENTRU TUBURI
IN F O T O G R A F IE : Aspect din tim p u l pro gra m ulu i de m uls me terea produ cţiei si la îm bun ătăţire a am în urm ă. Ce părere au tova ră şii din con
ta n ie . c a lită ţii produselor. In u ltim ii ani, (Agerpres). ducerea autobazei? N -a r fi oare ne F L O O B E S e E H T E .
cesar ca sala de aşteptare să fie
încă lzită acum şi nu la vată ?
stare nepreparatâ pe m otiv că nu se
găseste un m otor pent ru acţiona ren
tocă to rii. De «asemenea, po rcii sin t
tru cei m icî; 19,05 M e lo d ii popu
h ră n iţi cu ştîu le ţi de porum b, ceea lare; 19.45 M uzică de dans; 20,40
ce face ca o pai te clin acest l u ra j să \ G F N D / L
se piardă. Nu s-au lu at m ăsuri n ici R ecital — V a li N iculescu; 21,20
pe ntru a lcătuirea unor ra ţii d ife re n M uzică de dans; 22,30 V ersuri in
lectura a cto ru lu i George Ca ra b in ;
ţiate, care sâ se ad m inistreze în fu n c 22.40 M uzică uşoară: 23.15 „C in tc -
ţie de categoria de vîrstâ şi poten vin er i 22 ian u ar ie 1965 cul p â m în lu lu i" de G ustav M a h lc r
ţia lu l p ro d u ctiv al an im a le lo r. Toate
— interpretează orchestra sim fo n i
ur.estea au o in flu e n ţă negativă asu
că a C inem a togra fiei, d irijo r Con
pra re a liz ă rilo r pe care le înregis zică populară; 9.45 Cîntecc p a trio stantin Bugeanu. S olişti : W illia m
trează cooperativa agricolă de pro CINEMA
tice: 10.03 „Pe a rip ile m e lo d iilo r" Mc. A lp in e şi Dan lordăchescu;
ducţie. D E V A : Casa nclci m inată — ci-
La cooperativa agricolă de produc şi fap tu l că nici organizaţia de p a rtid dacă ne gîndim la fa p tu l că tem a ne m atogralul „P a tria "; M u sa firi — m uzică uşoară; 11.03 M uzică din 0.J4 M uzică de dans.
ţie d in Ruşi, ra io n u l Haţeg, în ca n-a an alizat m ersul în vă ţă m in lu H ii tica respectivă trebu ia aprobată în E ficacitatea în v ă ţă m în lu lu i agro ciu d a ţi pe m untele dc gheaţă — operete; JJ.30 Piese dc estradă: lîu lc tin e de ştiri şi r a d io ju r n a le
d ru l în v ă ţâ m în tu lu î agrozootehnic de agrozootehnic pentru a s ta b ili m ă p re a la b il de, către co n siliu l agricol zootehnic se apreciază p rin re zu lta cin em a to grafu l „A rta "; PETRO 12.30 M uzică populară in te rp re ta tă 5.00: 6.00; 7.00; 10.00; 12.00; 14,00;
masă funcţionează 2 cercuri, am bele suri m enite sâ co n trib u ie la îm bună ruionai, ceea ee dovedeşte că in n- tele pe care le obţin în producţie Ş A N I : Sedusa şi abandonată — de M a iia Bacliu, N iţă V«'ideanu şi 16.00; 22.00; 23.52 (program ul I)
unul III, din care unul cu p ro fil zoo tăţirea a c tiv ită ţii c e rcu rilo r. Pe de c castă d ire c ţie luc ru rile au fost p ri u n ită ţile agricole. In legătură cu a- cinem atograful „R e p u b lica "; L e Fănică Stănesc u-R om inesti ; 13.00 7 30; 9.00: 11.00; 13,00; 15.00; 17.00;
tehnic, ia r a ltu l pe ntru cu ltu ra p la n a ltă parte, participarea slabă a vite cu su p e rficia lita te . ce.asta, trebu ie a ră ta t că re a liză rile genda din tren — cinem atograful Pagini din opera „G ioconda" de 19.00; 21.00; 23.00; 0,52 (program ul
te lo r de câmp C e rcurile respective cu rsa n ţilo r la le cţii îsî găseşte e x La cercul zootehnic nici nu erau pe cm c le înregistrează cooperativa „7 N o iem b rie "; L U P E N I: 30 de ani P on chielli: 14,10 M e lo d ii din f il H).
sînt concluse dc c u tie in g in e ru l Can- plicaţia si in nensiguraren con di întocm ite conspecte pe ntru u ltim e le agricolă de producţie clin Ruşi, sint de veselie — cin em a to gralul „C u l me; 14.30 Em isiune de basme : „F iu
dian Brin/.ă şi cu p rin d un num ăr de ţiilo r m ateriale corespunzătoare pen 4 lec ţii expuse, respectiv le c ţiile 7, 8, sub n ive lu l p o s ib ilită ţilo r a iîl în sec tu ra l"; S IM B R IA : Cartouche — Ci de şoim " de Luiza Vlâdescu; 15.30 TELEVIZIUNE
73 cursanţi. Z ile le trecute am v iz ita i tru ţinerea şed inţelor de cere pla 9 si 10, ceea ce ne face sâ punem torul zootehnic cit si in cel vcgutal. nem atograful „M u re şu l" A L B A M uzică uşoară: 16.10 O rchestre dc 18.30 U n iversita tea tehnică la
această u n ita te si ne-am interesat de nificate. In afară de acestea, fre c sub sem nul în tre b ă rii fa p tu l dacă îm bun ătăţire a re a liz ă rilo r fiin d s iriu s IU L IA : C iociara — cinem atogra m andoline; 16.50 M uzică uşoară in te le v iz iu n e ; 19.00 J u rn a lu l te le v i
a c tivita te a pe rare o desfăşoară cele venţa slabă se clatoivşte si n iv e lu lu i ele s-au predat sau nu. In tr-u n a clin legală de necesitatea rid ic ă rii c a lifi ful „V ic to ria " ; V iaţa p a rticu la ră terpretată de M arîeta B ă lrîn u , B ăr z iu n ii; 19.10 Pentru tin e re tu l şco
bii C onslanlinescu si Lucian Cos-
două cercuri. Stînd de vorbă cu lec nesMiisfuc ăto r la c are se face pre le cţii se dădeau exem ple de ra ţii in că rii profesionale a m e m b rilo r coo — cinem atograful „23 A ugust" ; la r: Ore de antrenam ent; 19.45 M u
to ru l, acesta ne a prezentat o situ a darea le c ţiilo r. In m a joritate a lor, com ponenţa cărora in tra u so rtim e n perativei agricole ele producţie, este SEBEŞ : M adam e Sans Gene — c i tin ; 18,15 Cîntece clin fo lclo ru l nou zeul regional M aram ureş ; secţia de
ţie din care reieşea că in v â ţâ n iîn tu l acestea nu sînt legate strhvs de a c ti te ele fu ra je de care unitatea res necesar sâ fie luat? m ăsuri pentru nem atograful „P ro g re su l"; Dezră cerute de ascu ltă to ri; 18,35 M uzică u rlă plastică: 20,00 S âptăinina;
agrozootehnic se desfăşoară la un vitatea prac tică ce se desfăşoară în pectivă nu dispunea C onsiderăm cu ca cele 2 cercuri ele în vâ ţâ m îiu a* dă cin a ţii — cin em atograful „Sebe uşoară; 19.00 Concert d is tra c tiv ; 21.00 F otog rafii anim ate; 21,10 M o
nivel corespunzător. A n a lizîn d insă cadru! cooperativei a v ic ole de pro to iu l greşită părerea le cto ru lu i că grozoolelinic sâ-si desfăşoare a c tiv i şul"; O R A Ş T IE : S tră in u l seriile I 20.00 Hadiogazetn de seară; 20.30 zaic m uzical; In încheiere : B ule
m ai in am ănunt activita te a ce rcu ri ducţie respective. Ne-am convins de nu a prevăzut în program ă îm b in a tatea >a un nivel corespunzător. Pen si H — cinem atograful „P a tria "; F o rm a ţii de coarde — m uzică uşoa tin de ş tiri. B u le tin m eteorologic.
lo r am constatat o serie ci? d e ficie n acest adevăr răsfoind caietul de con rea le c ţiilo r teoretice cu a p lic a ţii tru a asigura predarea unor le cţii Un sutis în p lin ă vară — cinem a ră; 21.15 M om ente din isto ria li
te. la tă cîteva clin lip s u rile exis specte si consultînd planul tem atic practice pe m otiv că acestea se vo r interesante si a tra ctive , si tin s legate tog ra ful „F la că ra "; H A Ţ E G ; D ra te ra tu rii rom ine — Opera lu i M i- Buletin meteorologic
tente. de lecţii. In planul tem atic, de pildă, tare după ce se va încheia in vă ţâ - de spe cificu l u n ită ţii, este necesar goste la zero grade — cinem atogi a- hnîl Sadoveanu; 21,45 M uzică uşoa
Consul tin d caietul le c to ru lu i am sc prevede ca la cercul zootehnic sâ m in tu l, deoarece în prezent nu sint ca si tova ră şii de In con siliul a g ri fui „P o p u la r"; B R A D : Sedusă si ră in te rp re ta tă de Colette R ival si PENTRU 24 ORE
R ichard A n th o n y; 23.05 M uzică de
constatat că la cercul zootehnic se sc lin ă 6 le cţii despre creşterea pă c o n d iţii pe ntru realizarea o b ie ctivu col raional să controleze m ai în abandonată — cinem atograful dcins. V rem e schim bătoare, cu cerni
rămăsese în urm ă cu predarea a 3 să rilo r, cu toate că la unitatea a m in lu i a m in tit. C itul s-a v o rb it despi e deaproape a ctivita tea le cto ru lu i, sâ „Steaua roşie" : IL IA : Cei şapte mai m u lt noros ziua. Se vo r sem
le c ţii faţă de pla n ifica re a in iţia lă . tită această ram ură de producţie căile de sp o rire a produ cţiei de lapte, ia parte c h ia r la unele şedinţe de m ag nifici — cinem a to grafu l „L u P r o g r a m u l II : 7,35 M uzică de es nala loca] p re c ip ita ţii sub form ă
De asemenea, la cercul pe ntru cu l este inexistentă. Asemenea de ficie n s-ar fi pu tu t face d e m o n stra ţii prac cerc, lu cru pe care pinâ acum nu m ina". tradă; 8,00 M uzică uşoară; 8.35 M e dc ploaie, la p n viţâ şi ninsoare.
tura p la n te lo r de cîm p, le c ţiile nu te se tniilne sc si la cercul pentru tice p liv in d m asajul ugerului, a lcă l-au făcut. lo d ii populare: 10.30 Piese de estra V înt m oderat cu in te n s ific ă ri tem
sin i ţin u te la datele lixa te . Totoda cu ltu ra p la n te lo r de cîm p, unde s-nu tuirea unor ra ţii economice şi ech i O rgan iza ţiei de p a rtid îî revine RADIO dă; 11.03 A nsa m bluri artistice pio porare. pînâ la p o triv it,, din sucl-
tă, se constată o frecvenţă slabă, s ta b ilit unele le cţii pe ntru c u ltu ri lib ra te în funcţie dc stocul si s o rti sarcina sâ se p r w u o e cu ir-m i răs niereşti; 12.00 Cîntece si dansuri est si est. Tem peratura ae ru lu i sla-
în medie p a rticip în d la le cţii cit? ca ic la cooperativa agricolă de pro m entele de fu ra je existente în u n i punderea de ridicarea n iv e lu lu i de P r o g r a m u l I : 5.06 M ici piese dc din fo lclo ru l popoarelor: 13.03 Pre ţion arâ : ziua va li cuprinsă in tre
70 la sută din nu m ăru l c u la n ţilo r ducţie clin Ruşi nn găsesc c o n d iţii fa tate etc. Necesitatea re zo lvă rii cu cunoştinţe profesionale al m e m b ri estradă; 5,40 M e lo d ii popular?; lu cră ri corale; 13.40 Concert de 0 şi 4 grade, ia r noaptea in tre m i
înscrişi la cercuri. Cate să fie cau vora bile dc dezvoltare. E xistenţa toată răspunderea a problem ei hră lor cooperativei agricole de produc 6,10 Piese in stru m en ta le: 6.30 M e prînz; 14.35 Cintece si jo cu ri popu nus 1 si m inus G grade. D im ineaţa
za acestei s itu a ţii nesatisfăcâtonie ? unei asemenea stă ri de lu c ru ri d o n irii corespunzătoare a a n im a le lo r ţie, cunoscînd că de acest lu cru de lo d ii d istra ctive ; 7,15 D ansuri de lare; 15.55 M uzică; 16.00 ..C in tă iv |ii ceaţă locală
Pe de o parte, trebuie ară ta t că nu vedeşte <ă lectorul s-n m u lţu m it sâ reiese din fa p tu l că la cooperativa pinde in m are măsură introducerea estradă; 7,30 S fatul m e d icu lu i: Pre şalelor" - program ele muzică popu
s-a în tre p rin s nici o acţiune pentru copieze tem atica indicată in p ro gra agricolă de producţie clin Ruşi se în- sî aplicarea pe scară largă a m eto venirea c o m p lic a ţiilo r si a alto i v i la ră: 17.10 A rii celebre clin operele: PENTRU URMĂTOARELE
a asigura m obilizarea cu reg u la rita te mă. la rii a ţin e seama de c o n d iţiile tilnesc o serie de defic ienţe în Aceas de lo r agrozootehnice, con diţie esen roze ale că ilo r re s p ira to rii; 7.45 13.00 M uzică uşoară: 18.50 Piese 3 ZILE
a c u rs a n ţilo r la lecţii, to tu l fiin d conc rete clin unitatea in oare îşi des ţia lă pe ntru consolidarea econom i- S olişti de m uzică uşoară; 8.06 M u vocale şi in stru m e n ta le de com po Vrem e fa vo ra b ilă p re c ip ita ţiilo r
lăsat sâ m eargă m ai m u lt de la sine. făşoară activita tea. S itu a ţia a m in tă p riv in ţă . Cocenii, de pildă, se ad co-organizatorîc'ă a fiecărei u n ită ţi zică din opere rom ineşti; 9,11 M u zito ri ro m în i; 18,45 Cîntece pen cu tem peratura în uşoară scădere.
Că aşa stau lu c ru rile o dovedeşte tită pare şi m ai greu ele explicat m inistrează în hrana a n im a le lo r în agricole socialiste.