Page 68 - 1965-01

Drumul socialismului Nr. 3130
.Pag:
rv. -> am -a
TABF IPfâlIIIMfl IROMlMiES'J 1

JIM SHâlMâlTâTE

L O N D R A 21 (A g e r p r c s ). — A T E N A 21 C o r e s p o n d e n tu l A g e r ­
D e le g a ţia s fa tu r ilo r p o p u la r e din p r c s, C. A l c x a n d r o a i c , tr a n s m ite :
R .P U o m in ă , c o n d u s ă d c N ic o la e In c a d r u l e m is iu n ii „C ă r ţi şi a u ­
Petre, p r e ş e d in t e le C o m ite t u lu i c- t o r i" p ostu l d e ra d io A t e n a a p r e ­
x e c u t i v al S fa tu lu i p o p u la r o r ă ş e ­ zen ta t a s c u lt ă to r ilo r g re ci a n t o lo ­
C O M U N I C A T U L O.N.U.: Dezbaterile Adunării Generale A n g lia , la in vita ţia g u v e r n u lu i b r i ­ gia p r o z a to r ilo r ro m iu i, s u b lin iin d
se
a flă
in
n e s c
C o n sta n ţa ,
c a r c
c ă a ceste ediţii sint in tre c a lc m a i
f r u m o a s e tr a d u c e r i p u b lic a te p in ă
tan ic, a f ă c u t o vizită la M in is te ru l
A f a c e r i l o r E x t e r n e al A n g lie i, u n d e a c u m d e e d itu r a „E e x is ". A fost
NEW Y O R K 21 (Agerprcs). — la în d e p lin ire re z o lu ţiile C o nferinţei
a fost p r im ită de D -ito G r c c n h îl l, scoasă în relief cu acest p r ile j v a ­
In şedinţa de jo i a A d u n ă rii Ge­ N a ţiu n ilo r U n ite pe n tru com erţ şi s u b s e c r e t a r d e stat p a r la m e n t a r lo a re a litera ră a o p e r e lo r lui J. L.
Consfătuirii Comitetului Politic rea generală. R eprezentantul Repu­ dezvoltare. a d ju n ct. D e le g a ţia a fă cu t, de a s e ­ C a ra g ia le, Io n C re a n g ă . M ih a il S a -
nerale a O.N.U. a con tinu at dezbate­
U ltim u l v o rb ito r al şedinţei, m i­
b lic ii D om inicane, G uaroa Velasquez n is tru l a fa ce rilo r externe al R.S.S. m e n e a , vizite la M in is te r u l p e n lr u d o v e a n u , G a la G alaction. P an ait
Istrati, G c o r g e Călinescu, G e o Ilo g -
p r o b l e ­
p r o b l e m e l e
lo c u in ţ e lo r şi
Consultativ al statelor participante a declarat că O.N.U. tre b u ie să-şi în ­ U orainiene, L. F. P alam a rciuk, a de­ C o m e r ţu lu i. za şi a a lto r scriito ri r o m in i p r e ­
m e le m u n ic ip a le şi la M in is te r u l
e fo rtu rile
drepte
spre
încetarea
cla ra t că N a ţiu n ile U n ite trebu ie încă
ze n ţi p r in u n c ie d in scrie rile lo r
cuinei în a rm ă rilo r. El s-a pronunţat,
D u p ă c e a c u n o s c u t o s crie d c
de asemenea, îm p o triva m ăsu rilo r să facă faţă pro blem elor lu p te i îm ­ o b ie c t iv e e d ilita re şi c o n s tr u c ţii de in a cea stă a n to lo g ic. c u n o s ­
p o triva b o lilo r, sărăciei şi colon ialis­
In
e m isiu n ii,
în c h e ie r e a
la Tratatul de la Varşovia d is c rim in a to rii în com e rţu l e x te rio r m u lu i, d a r ele au de acum experien- lo c u in ţ e d in regiunea L o n d r e i, cu ta a ctr iţă E len i K ip r c n a citit
care aduc p re ju d ic ii ţâ rilo r în curs
d in r o m a n u l „ E n ig m a OLUici“.
de dezvoltare. ta necesară pe ntru aceasta. El a sub­ m e m b r ii d e le g a ţie i a u p le c a t in tr -o D E L I U 21 (A g e r p r c s ). —
lin ia t că lupta îm p o triva co lo n ia lis­
in
c it c v a
d o c u m e n t a r e
v iz ită
d c
M in is tru l a fa c e rilo r externe al m u lu i şi p e n lru lărgirea re la ţiilo r o ra ş e d e p r o v in c ie . D e le q a ţia d e cin e a şti ro m in i,
C o m itetul P o litic C o nsu ltativ al statelor p a rticip a n te fi nu un ifica rea G erm aniei, ci transform area ci in tr-u n N orvegiei, H a lva rd Lange, care a c o m p u s ă d in M iliu c a G h e o r g k iu ,
com erciale şi progresul ţă rilo r in V l E N A 21 C o r e s p o n d e n t u l A g e r -
la T ra ta tu l de la V arşovia de prietenie, colaborare şi pustiu atom ic. lu a t apoi cu vîn tu l, a ceru t ca R. P. p r e ş e d in t e le C o n s iliu lu i c i n e m a t o ­
asistentă m utuală, care s-a în tru n it la V arşovia în tre Statele p a rticip a n te la T ra ta tu l dc la V arşovia se Chineză să-şi ocupe locul le g itim la curs de dezvoltare constituie o sar­ pres, St. D e ju , tr a n s m ite : g ra fie i d in C o m ite t u l de Stat p e n ­
L a V ie n a au a v u t lo c lu cră rile
19 şi 20 ianu arie 1965, a discutat noua S ituaţie creată pronunţă cil toată ho tărîrca îm p o triv a tra n s fe ră rii O.N.U. şi a propus crearea unui or­ cină im ediată a organizaţiei m on­ g r u p u lu i d e lu c r u în să rc in a t cu tru C u ltu ră A r iă , şi r e g iz o r u l
In legătură cu p la n u rile un or state m em bre ale Pac­ către R. F. G erm ană a arm ei nucleare, sub orice fo r­ ganism care să fie însărcinat să ducă diale. re v iz u ir e a sis te m u lu i d e g a ra n ţii al M ir c c a D ră g a n , c a r e p a r t ic ip ă la
tu lu i N o rd -A tla n tic de creare a fo rţe lo r nucleare m u lti­ mă, d ire ct sau in d ire c t p rin g ru p ă ri dc state, a d re p ­ A g e n ţ ie i In te r n a ţio n a le p e n tr u E- c c l d c -a l tre ile a F e s tiv a l in t e r n a ­
laterale ale N .A .T O , precum şi consecinţele posibile tu lu i de a dispune exclusiv sau de a p a rticip a în orice n e r g ic A t o m ic ă . L a lu cră ri au p a r ­ ţio n a l al f ilm u lu i d c la N e w D e l­
pentru cauza păcii în cazul în fă p tu irii un or asemenea form ă la d re p tu l de a dispune dc această arm ă. ticipa t d e le g a ţii d in 22 d c state, iii, a o r g a n iz a t o c o n f e r i n ţ ă de
planuri. Statele p a rticip a n te la T ra ta tu l de la V arşovia s p ri­ S A I G O N p r in tre c a r e şi o delegaţie din R .P p re să la c a r e au p a r tic ip a t critici
d c artă şi ziarişti. C in e a ştii r o ­
T end in ţa fundam entală in dezvoltarea evenim ente­ jin ă în tru to tu l p o litica iu bito are de pace a R. D. G er­ R o m in u c o n d u s ă d c p r o f. dr. Ion m in i i-au in fo r m a t p e c c i p r e z e n ţi
lo r in te rn a ţio n a le In etapa actuală o constituie creş­ mane şi consideră că pa rticip area R .F .G . la crearea U rsu , m e m b r u c o r e s p o n d e n t al A - d e s p re p r o g r e s e le ‘în re g is tra te in
terea fo rţe lo r care m ilitează pe ntru m enţinerea şi în ­ fo rţe lo r nucleare m u ltila te ra le ale N.A.T.O . a r înseni­ Un nou atac al forjelor patriotice c a d e m ie i R .P .li. u ltim ii a n i d e c in e m a t o g r a fia ro-
tă rire a păcii. Se întăreşte perm anent fo rţa ţă rilo r so­ na că g u vern ul R.F.G. renunţă la un ifica re a G erm a­ Cu a cest p r ile j a fost elaborat m in e a s c ă şi au r ă s p u n s la în t r e ­
cia liste care prom ovează cu consecvenţă o p o litică iu ­ nici. N u m ai p rin slăbirea în c o rd ă rii şi p rin acorduri S A IG O N 21 (Agerprcs). __ portante pie rd e ri m ateriale de p a r­ te x tu l p r o ie c tu lu i sis te m u lu i d e g a ­ b ă rile cu p r iv ir e la f ilm e le p r e ­
bitoare de pace. In favoarea însănătoşirii situ a ţie i in ­ e fe clivc cu p riv ire la dezarm are în G erm ania şi Eu­ T rupe ale F ro n tu lu i de elibe rare tea tru p e lo r guvernam entale. Se ran ţii c a r e va fi su p u s d is cu ţie i şi z e n ta te d e ţara n oastră in c a d r u l
terna ţion ale se pro nu nţă cu h o lă rirc p a rtid e le com u­ ropa sc pot crea prem isele u n ific ă rii celor două stalc din V ie tn am u l de sud au declanşat pare cu în u ltim u l tim p fo rţe ic F ron­ a p ro b ă rii C o n s iliu lu i g u v e r n a t o r i­ fe s t iv a lu lu i şi a s ă p tă m in ii f i l m u ­
niste şi masele populare din statele Europei şi din germ ane existente, suverane şi egale in d re p tu ri, in un nou atac în noaptea de 19 ia ­ tu lu i de eliberare na ţion ală din V ie t­ lo r in lu n a fe b r u a r ie anul c u re n t lui ro m in e s c.
alte ţă ri. La în tă rire a păcii co n trib u ie în mod activ sta­ s p iritu l p rin c ip iilo r a c o rd u rilo r de la Totsdam . nuarie contra unui post m ilita r, si­ nam ul de sud «adoptă o nouă tactică D e le g a ţia R.P.R. a p a rticip a t a c tiv D e le g a ţia a fost p r im ită fu a u ­
tele independente d in Asia, A fric a şi A m erica Latină. Crearea fo rţe lo r nucleare u n ific a te ale N.A.T.O . este tua t la num ai 45 k ilo m e tri sud-est de luptă. Ele lovesc p rin s u rp rin ­ la e la b o r a r e a p r o ie c tu lu i şi a fă c u t d ie n ţă d c In dira G a n d h i, m in is tr u l
In acelaşi tim p , fo rţe le im p eria liste , care tin d să înăs­ îndreptată nu num ai îm p o triva in te rese lor păcii şi de Saigon. In urm a atacului p rin dere punctele unde se găsesc tru ­ o s c r ie d c p r o p u n e r i cu p r iv ir e la in fo r m a ţ i i l o r şi ra d io d ifu z iu n ii d in
prească situ a ţia in te rn a ţio n a lă în d ife rite re g iu n i ale se cu rită ţii în Europa. Ea ar in te n sifica presiunea im ­ surprindere, au fost o m o rîti 9 oa­ pele guvernam entale şi apoi dispar îm b u n ă tă ţir e a lui, c a r e au fost In dia, c a r e s-a in teresa t d c a c t i v i ­
lu m ii, sînt deosebit de active şi insistente. N u înce­ peria listă si ncocotonialistă asupra popoarelor elibe­ m eni din regiunea postului m ilita r, fură a se şti dire cţia sau locul de a p ro b a te . tatea c in e m a t o g r a fie i rom in eşti.
tează p o litica duşmănoasă a S.U.A îm p o triva R e p u b li­ rate şi a cclnr care lu ptă pe ntru independenţă. înregistrîndu-se, de asemenea, im ­ refugiu.
cii Cuba. C ontinuă p ro vo că rile periculoase d in partea Interesele fun dam entale ale tu tu ro r popoarelor cer
S.U.A. îm p o triva R e p u b licii Dem ocrate V ietnam . O renunţarea la p la n u rile dc creare a fo rţe lo r nucleare
asemenea p o litică agresivă este condam nată cu Imtâ- m u ltila te ra le ale N .A T O . Dacă însă statele m em bre Atentat împotriva
rîre de către statele p a rticip a n te la T ra ta tu l de la ale N .A T.O., actionind îm p o triva in te rese lor păcii,
V arşovia, ca şi de către toate celelalte ţă ri socialiste. vor păşi pc calea tra n sp u n e rii în viaţă a p la n u rilo r de primului ministru iran<an
Forţele im p e ria liste se amestecă în tre b u rile in te rne creare a fo rţe lo r nucleare m u ltila te ra le , in d ife re n t de
ale statelor independente, folosesc m etodele pre siu nii form a in care acestea s-ar realiza, statele p a rticip a n te T E H E R A N 21 (Agerpres). —
economice şi m ilitn r-p o litic e . Ele folosesc g ru p ă rile lo r la T ra ta tu l dc la Varşovia, în fata serioaselor conse­ P rim u l m in istru «I Im n u lu i. Iia s-
m ilita re în scopul în ă b u ş irii m işcă rilo r de elibe rare cinţe pc care acest fapt l-a r avea pentru cauza păcii san A ii M ansur, a fost jo i d im in e a ­
naţională. Exem ple ale acestui fapt sin t continuarea şi se cu rită ţii în Europa, vo r fi nevoite să înfăptuiască ţa victim a unui atentat. In tim p r c
ră zb o iu lu i îm p o triv a p o po rulu i V ie tn a m u lu i de sud, m ăsurile de apărare necesare pe ntru asigurarea secu­ cobora din maşina sa in faţa p a rla ­
In te rve n ţia în Congo, a cţiu n ile agresive ale colon ia­ rită ţii lor. m en tu lu i, un in d ivid , M oham m ed
B okharai, s-a apropia! şi n tras a-
liş tilo r in Mola.vezia. Statele p a rticip a n te la T ra ta tu l Ţ e lu l p rin c ip a l al p o litic ii externe a statelor p a rti­
de la V arşovia îşi declară so lida ritatea eu popoarele cipante la T ra ta tu l dc la V arşovia corrLă în asigura­ supra tu i două focuri dc revo lve r.
care lu ptă pentru lib e rta te şi independenţă sau pentru rea c o n d iţiilo r paşnice pentru construirea socialism u­ P rim u l m in istru a fost tra n sp o rta t
consolidarea independenţei lo r lu i şi com unism ului in ţă rile lo r şi in izb ăvire a ome­ la spita l unde i s-a făcut o op era ţie
ch iru rg ica lă . Starea p rim u lu i m in i­
In în fă p tu ire a p o litic ii sale agresive, im p e ria lism u l n irii de p e rico lul unui război nuclear m ondial, p rin stru ira n ia n nu provoacă în g rijo ră ri.
acordă un rol deosebit p la n u rilo r de creare a fo rţe lo r e fo rtu rile u n ite ale tu tu ro r popoarelor iu b ito a re dc
pace.
nucleare m u ltila te ra le ale N A T O Statele pârtiei paule
Ia T ra ta tu l de la V arşovia consideră că p la n u rile de U niunea Sovietică si alte stale m em bre ale T ra ta ­ Un discurs al
creare a fo rţe lo r nucleare m u ltila te ra le ale N A T O . tu lu i dc la V arşovia au făcut o scrie rle pro pu neri
pe ntru în fă p tu ire a cărora se pronunţă ce rcu rile con­ m enite să ducă la îm bun ătăţire a s itu a ţie i in te rn a ţio ­
ducătoare din S.U.A. şi G erm ania occidentală consti­ nale. Statele m em bre ale T ra ta tu lu i dc Ia V arşovia preşedintelui Iteer
tu ie o am eninţare serioasă pentru cauza păcii in Eu­ v ° r s p rijin i şi pe v iito r m ăsurile a căror realizare ar
ropa şi în întreaga lum e. Crearea fo rţe lo r nucleare duce la slăbirea în c o rd ă rii in te rn a ţio n a le si ar crea C A IR O 21 (Agerpres). —
m u ltila te ra le , în orice form ă, a r însemna disem inarea co n d iţii fa vo ra b ile pentru încetarea cursei în a rm ă ri­ După ce m ie rcu ri seara s-a a n u n ­
a rm e lo r nucleare şi, în special, acordarea acestei arme lo r şi în fă p tu ire a dezarm ării generale şi totale. ţa t rezu ltatul vo tu lu i din A dunarea
m ilita riş tilo r vest-germ anî. C o m itetul P o litic C onsultativ al statelor p a rticip a n te N aţion ală a R.A.U., in legătură cu
Aceasta se referă a tît la planul S.U.A. de creare a la T ra ta tu l dc la V arşovia consideră, ca o cerinţă u r­ desemnarea ca n d id a tu rii preşedinte­
fo rţe lo r nucleare m u ltila te ra le , susţinut de R F C !., c il genta a tim p u rilo r noastre asigurarea se cu rită ţii eu- lu i Nasser la alegerile pre zid enţia le
şi la p la n u l englez a) „fo rţe lo r nucleare a tla n tice ". A m ­ lopcnc, care este serios am eninţată de p la n u rile dc din m artie, acesta a rostit un dis­
bele aceste va ria n te sin t in co m p a tib ile cu a sp ira ţiile rre a rc a fo rţe lo r nucleare m u ltila te ra le . Acestui ţel curs în la ţa de p u ta ţilo r, în care a
popoarelor si ale statelor iu b ito a re de pace spre înce­ i-a r servi în fă p tu ire a p ro p u n e rii p riv in d îngheţarea s u b lin ia t uncie aspecte ale p o litic ii
arm a m en te lor nucleare si a p ro p u n e rii p riv in d crea­ externe şi in te rn e a ţă rii.
tarea cursei în a rm ă rilo r nucleare. înlă tu ra re a perico­
lu lu i u n u i război nuclear şi în fă p tu ire a dezarm ării ge­ rea unei zone dcnuctcarizatc în Europa centrală. R cferindu-se Ja relaţii-lc externe
nerale şi totale. Ele sint in co m p a tib ile cu e fo rtu rile S p rijin in d in iţia tiv a R o n u b licii P opulare Polone, Co­ ale R.A.U., el a spus că ţara sa face
m u lto r state de creare n zonelor dcnucleari/.ate in d i­ m ite tu l P o litic C o nsu ltativ se adresează cu propune­ parte in te g ra n tă din lum ea arabă şt
fe rite re g iu n i ale lu m ii. rea de a se convoca o con ferin ţă a statelor europene va s p rijin i mişcarea de elibe rare na­
p e nlru exam inarea m ă su rilo r care să asigure securita­ ţion ală din ţă rile arabe. Tn legătură
F orţele nucleare m u ltila te ra le ale N .A .T O . au ca cu evenim entele din Congo. Nasser
scop consacrarea unui bloc am ericano-vcst-gcrm an in tea colectivă în Europa. a spus că acestea afectează d ire rt
Statele p a rticip a n te la T ra ta tu l de la Varşovia sînt
in te rio ru l a lia n ţe i n o rd -a tla n tice Acesta este un t ir ; , securitatea S udanului şi că. tocm ai
p rin in te rm e d iu l căruia S.U.A. se străduiesc să-şi asi­ gata ca şi in trecut să încheie cu statele m em bre ale de aceea, ţă rile arabe consideră că
N A T O un part dc neagresiune care ar co n trib u i, in-
gure hegemonia p o litic o -m ilila ră in Europa occiden­ După tratativele de la Paris V IE TN A M U L DE SUD. — un stat congolez independent va re­
tală, ia r în schim bul aco rdu lui de a s p rijin i această tr-o m are măsură, Ia slăbirea în co rd ă rii în Europa şi fuza „să so transform e in tr-o b a /ii
în întreaga lum e. M u n c ito rii din transporturi, în
lin ie am ericană, R.F.G. obţine accesul Ia arm a n u ­ qrevă, au participat recent la îndreptată îm p o triva ţâ rilo r a fric a ­
cleară. Statele p a rticip a n te la T ra ta tu l dc la V arşovia s p ri- ne*
jin ă e fo rtu rile înd re ptate spre realizarea reg le m e ntării o dem onstraţie an tiguverna­
Accesul R.F.G. la arm a nucleară, fie chiar şi în ca­ paşnice germ ane in interesul a sig u ră rii păcii in E u­ DecEaratiiBe cancelarului Erhard mentală desfăşurată pc stră­ Treeînd la problem e de o rd in in ­
d ru l fo rţe lo r nucleare „m u ltila te ra le " sau „a tla n tice ", ropa. I.a atingerea acestui ţel a r c o n trib u i consolida­ zile oraşului Saigon. tern. preşedintele R.A.U. a spus că
este considerat de m ilitarist») vcst-gcrm nn i dnar ca o toate e fo rtu rile trebuie în d re ptate
rea fro n tie re lo r existente, în lă tu ra re a răm ăşiţelor ce­ n ii p o litice vest-europenc, E rhard In lo lo g ra fic: M rtncitorî din
etapă pe calea o b ţin e rii p ro p rie i lo r arm e nucleare. B O N N 21 (Agerpres). — spre în d e p lin ire a celei de-o doua
lu i dc-al doilea război m ondial si, dc asemenea, o b li­ C ancelarul R.F. G erm ane, L u d w ig a s u b lin ia t că m in iş trii a fa c e rilo r transporturi in qrevă, preqăliu-
D evenind m em bră a T a ctu lu i N ord A tla n tic , R.F.G. du-sc pentru dem onstraţie p ă rţi a p la n u lu i de dezvoltare pe
a o b ţin u t posib ilita te a dc a-şi crea — p rin încălcarea gaţia am belor state germ ane de a nu înzestra forţele E rhard, care tim p de doua zile a externe ai celor şase U ri m em bre zece ani. al că ru i o b ie ctiv este de a
lor arm ate cu arm a nucleară şi dc a lua m ăsuri în p u rta t tra ta tiv e la P aris cu genera­ ale Pieţei com une vo r fi însă rcina ţi dubla ve n itu l naţional.
a co rd u rilo r de la Polsdam , încheiate după capitularea dom eniul dezarm ării. lu l de GauMc, s-a reîntors, m ie rcu ri să pregătească o reuniune a şe filo r
necondiţionată a G erm anici h itlc ris tc — un potenţial de guverne interesate.
De asemenea. C o m itetul P o litic C o n su lta tiv al sta­ seara, la Bonn. In decla raţia făcută
m ilita r agresiv. Accesul la arm a nucleară, fără îndo­ telor p a rticip a n te la T ra ta tu l dc Ia V arşovia s p rijin ă z ia riş tilo r la sosire, E rh a rd a su­ In încheierea deolaraţiei sale. can­
ială. a r încu ra ja stră d u in ţa fo rţe lo r revanşarde din p ro pu nerile R.D.G. cu p riv ire la renunţarea dc către b lin ia t: „A m făcu t un m are pas îna­ celarul R.F. G erm ane a arătat că
G erm ania occidentală de a m o d ifica situa ţia in Eu­ in te în legătură cu un im p o rta n t nu­
în tre ve d e rile de Ja R a m b o u ille t „au
am bele state, germ ane la arm a nucleară. fost fructuoase, mai ales în ceea ce De pretutindeni
ropa, apărută după cel dc-al doilea război m ondial, m ăr de problem e. A m căzut de acord
de a în fă p tu i p re te n ţiile te rito ria le faţă dc R.D.G. şi Statele p a rticip a n te la T ra ta tu l dc la V arşovia s p ri­ să dăm U n iu n ii p o litice europene
jin ă propunerea g u ve rn u lu i R e p u b licii Populare C h i­
alte state. N ici un fel dc asigu rări din partea p u te ri­ un nou start". priveşte problem ele ap ă ră rii şi cele
neze p riv in d convocarea unei co n fe rin ţe a şe filo r sta­
lo r occidentale nu pot servi dre pt ga ran ţie îm p o triva In legătură cu problem ele U n iu ­ p riv in d Europa*. * UN NOU TRATAMENT a u fă c u t im p r a c t ic a b ilă o m a r e p a r ­
un ui astfel de pericol p e n lru pace. telor lu m ii în probtem a in te rz ic e rii şi lic h id ă rii totale te d in re ţe a u a rutieră.
a arm e lo r nucleare, ia r ca un p rim pas, interzicerea PENTRU REDAREA VEDERII
Despre adevăratele in te n ţii ale R.F.G. vorbesc astfel fo lo s irii acestei arme. ♦ ...Şl IN MAROC
de fap te ca elaborarea rlc către conducerea Bundcs- S e s iu n e a G . A . T . T . P o triv it a g e n ţie i A s s o c ia te d Press,
Statele p a rticip a n te la T ra ta tu l de la Varşovia s p ri­ In u n c ie reg iu n i a le M a r o c u lu i
w e hru ţu ! a p la n u lu i provocator p riv in d crearea unei jin ă , dc asemenea, convocarea unei con ferin ţe m on­ o a m e n ii d c ştiinţă a m e r ic a n i sint au fo st în re g istra te , in u ltim e le z e ­
cen turi de m ine atom ice de-a lu n g u l fro n tie re lo r ră ­ diale de dezarm are propusă de către C o n fe rin ţa de la p c c a le d c a e x p e r im e n t a un nou c e zile, te m p e r a t u r i f o a r t e s că zu te
săritene şl proclam area aşa-num itei „s tra te g ii n pozi­ Poziţii contradictorii tr a ta m e n t p e n tr u re d a r e a v e d e r ii
C airo a statelor neangajate. p en tru c lim a lo c a lă şi n in s o ri a-
ţiilo r în a in ta te " care cere folosirea arm ei nucleare chiar p e r s o a n e lo r c a r e au o rb it ca u r ­
C o m ite tu l P o litic C o nsu ltativ declară eă, în faţa b u n d e n te P in ă in p r e z :,:* z e c e
dc la începutul o rică ru i co n flict m ilita r în Europa cen­ a m e n in ţă rii im p eria liste , statele socialiste sînt pe de­ G E N E V A 21 (Agerpres). — p e nlru toate ta rile aderente la m a r e a d e p la s ă r ii retin ei N o u l p e r s o a n e n't m u rit d in c a u za v r e ­
tra lă . Aceasta dem onstrează stră d u in ţa fo rţe lo r revan­ p lin u n ite şi solidare şi că în ce rcă rile c e rc u rilo r im ­ După cum relatează agenţia D .P .A , G A TT . In schim b, ţă rile Pieţei co­ tr a ta m e n t c o n s tă in fo lo s ir e a c e n ­ m ii. iar un n u m ă r c o n s i d e r a b il de.
şarde d in R.F.G de a face ca S.U A. şi alte ţă ri din pe ria liste dc a subm ina această so lid a rita te sin t sor­ în ca d ru l sesiunii G A T T reprezen­ mune nu au fo rm u la t c ritic i la a- tr ifu g ii d e p r e g ă tir e a a s tro n a u ţi- a n im a le au pierit A u to r it ă ţile au
N .A.T.O . să p a rticip e Ia p la n u rile lo r aventuriste. tite eşecului. ta n ţii M a rii B rita n ii, Japoniei şi ta­ dresa lis te lo r am ericane. O bservato­ lo r tim p d c 2S de m in u te. T r a t a ­ luat m ă s u ri d e a ju to r a r e a v icti­
O rice te n ta tive însă dc a obţine cu a ju to ru l arm ei Statele p a rticip a n te la T ra ta tu l de la V arşovia vor rilo r scandinave au c ritic a t cu as­ rii conchid eă aceste ţă ri doresc să m e n tu l fo lo s it p in ă in p r e z e n t p e n ­ m e lo r , p a r a ş u tin d in lo ca lită ţile i-
tru a stfel d c c a z u r i r e c o m a n d a ra-
nucleare în fă p tu ire a p re te n ţiilo r reva nşa rzilo r vest- d rn u n c şi în v iito r e fo rtu ri pentru a co n trib u i pe toate prim e listele dc produse prezentate p re în tim p in e c ritic ile am ericane faţă m i n c r c a la pat cu c a p u l c o m p le t z o la f e alim ente 1 şi îm b r ă c ă m in te .
germ ani com portă cel n ia i m are pericol pe ntru po­ căile Ia slăbirea în co rd ă rii şi la dezarm are, la coexis­ de delegaţia am ericană spre a fi de liste le lo r care sînt şî mai cu­ im o b i liz a t ti m p d c m a i m u lte zile
p o ru l germ an, deoarece ele s-ar transfo rm a în niod tenţa paşnică si asigurarea un ui v iito r paşnic penlru exceptate de la reducerea ta rifa ră prinzătoare decît cele prezentate de p in ă c e Ţ/ulsuritc g r a v it a ţio n a le r e ­ ♦ CINE E PROPRIETARUL?
in e v ita b il in tr-u n război nuclear al cărui re zu lta i a r toate popoarele. vam ală de 50 la sută preconizată Statele U nite. O b se rva torii s u b lin ia ­ a d u c e a u retin a in p o z iţie n o r m a lă Ini r-o zi din. a n u l IP22, un a u t o ­
ză că cea m ai m arc d ific u lta te în m obilist. şi-a lăsat m a şin a in tr -u n
S c a p r e c ia z ă c ă n o n a m e to d ă
etapa actuală a sesiunii o constituie este m u lt m a i e ficie n tă , (lu cin d la g a r a i d in C h c s h a m (A nglia), p e n ­
form ulare a aşa-num itei concepţii de re s ta b ilir e a c o m p le t ă a p a c ie n tu ­ tru o m ic ă re p a r a ţie . El n u a m ai
Trecerea delegaţiei ţării noastre ju s tific a re a e xce p tă rilo r pe care lui şi r e d in d ii-i c a p a c it a te a d e ticnit in să să -şi ia m a ş in a
d ife rite le ţâ ri le invocă în favoarea
A n trecu t d c a tu n c i 43 d c ani
m unco N o u l tr a t a m e n t a fost p r o ­
P e s c u r t m ite produse pot li exceptate de Ja pus d c prof. M a x A n lik e r, fizicia n , P r o p r ie t a r u l g a r a ju lu i r - r h o tă ril,
lor. P o triv it acestei concepţii anu­
în c e le din u rm a . să s c a p e d c a-
prin R.S. Cehoslovacă şi R.P. Ungară LONDRA. — A p ro xim a tiv 2.000 ţei comune să reia negocierile în reducerea vam ală globală de 50 la sp e cia list in a e r o n a u tic ă şi dr. D .,- cca s tâ m a ş in ă ( m a r c a „ S u n b e a m " )
n a ld lla y a s h i, o f t a lm o lo g , c a r e stu ­
sută din m otive de „in te re s naţional
de africani din Rhodesia de sud au problema u n ific ă rii politice vest eu­ v ita l*. In tru c it această fo rm ulare d ia ză s lă p in ir c a f o r ţ e lo r g r a v ita ţie - c a r e - l în c u r c a şi a p u s -o la licita ­
ţie
In p r e a la b il, a a v u t g r ijă să
fost trim işi fără nici un fel dc ju ­ ropene, întrerupte in aprilie 1962. este foa rte elastică. în ce rcu rile de­ n a lc cu a ju to r u l c e n t r if u g e lo r f o ­ dea n u m e r o a s e a n u n ţ u rî la m ic o
In dru m spre patrie, delegaţia legaţia a fost salutată dc A pro A n ­ decată In lagărele dc concentrare, In acelaşi timp, rezoluţia invită le g a ţiilo r nu se m anifestă o p tim ism losite p en tru p r e g ă tir e a a s tro n a u -
R. P. Rornîne, condusă de tovarăşul tal, m em bru al B iro u lu i P o litic al a declarat la o conlerintă de presă quvcrncle respective să hotărască în ce priveşte reducerea liste lo r de lilo r la u n u l din ce n tr e le d e c e r ­ p u b licita te , in c c r c in d , pe n tru u lti­
m a oa ră . să r e g ă s e a s că p c d is tra ­
G heorghc G h co rg hiu-D cj, care a C.C. at P.M S.U., vicepreşedinte al nrqanizată la Londr.i, ziarista sud- in ccl mai scurt tim p o in tîln irc , exceptări. ce tă r i ale A d m in is t r a ţie i n a ţ io n a ­ tul p r o p r ie t a r al m a şin ii. S -an p r e ­
p a rtic ip a t la şedinţa C o m ite tu lu i Po­ C o n siliu lu i de M in iş tri al R P. U n ­ rbodesiană Alen Haddon. pentru a da in acest (cl un impuls le p e n tr u p r o b l e m e l e a e r o n a u tic ii zentat sute de p e r s o a n e , d a r n ic io ­
litic C onsultativ al S tatelor p a rtic i­ gare, şi dc alte persoane oficiale. Ea a subliniat că în Rhodesia de concret tra ta tive lo r in vederea rea­ şi c e r c e t a r e a s p a ţiu lu i c o s m i c da tă a d e v ă r a t u l p r o p rie ta r .
pante la T ra ta tu l dc Ia V arşovia, a In în tim p in a re a delegaţiei a ve­ sud nu este posibilă nici o în tru ­ liză rii unei Europe (cdcralc. Scăderea rezervelor ( N A S . A). in sfîrşit, m a ş in a n fost c u m p ă ­
tre cu t in cursul zilei dc jo i p rin n it, de asemenea, .lan Ivii ja n c /y k , nire publică fără perm isiunea p o li­ KHARTUM . — La 20 ianuarie, rată, c o n tr a s u m e i d c 470 lire s te r ­
R. S. Cehoslov.acă. am basadorul R. P. Polone )a B uda­ tic i M ai m ult deci! atit, in cazul m em brii guvernului sudanez s-au de aur ale S. U. A. $ LAMINOR DE MĂRIMEA lin e (d c trei ori p re ţu l ei Iniţial)
reunit de urgenţă pentru a examina
In gara dc fro n tie ră Sturovo, de­ pesta. in care program ul stab ilit dc p o li­ problema viito a re lo r alcqeri din UNEI MESE DE SCRIS d e un alt p r o p r ie t a r d e g a ra i, ca r e
tie nu csle respectat, aceasta din n u in te n ţio n e a z ă s -o r cv tn d ă , ci
legaţia R. P. R oniine a fost salutată Au fost dc faţă m em bri ai A m ba­ această ţară. In lipsa unui com uni­ NEW Y O R K 21 (Agerpres). — La L e n in g r a d a fost fa b r ic a t un
urmă „are dreptul de a aresta pc Rezervele de aur ale S tatelor U n i­ o p ă stre a ză c a p ie să d c m u zeu .
de V oytcch D aubncr, m em bru al sadei R. P. Rom înc In Budapesta pa rticip anţi". cat oficial, com entatorii p o litici din te. scrie „C om bat*, au scăzut în la m in o r d e m ă r i m e a u n ei m e s e de
Khartum , precum şi ziarele care a- scris L a m in o r u l p r o d u c e o b a n d ă
P re z id iu lu i C C . al P C . Slovac, şi De la Budapesta şi pînă la punc­ PARIS. — La 20 ianuarie a fost par in capitala sudaneză, consideră cursul săp tăm in ii încheiate la 13 ia­ m e ta lic ă cu o g r o s im e d e 2-5 m i ­ <0 UNDE DUCE FANATISMUL
dc alte persoane oficiale tul de fro n tie ră , delegaţia R. P. Ro- inaugurală prima parte a uzinei dc încă nesigur dacă quvernul va de­ nuarie cu 200 m ilioane de dolari. cro n i, a d ic ă m a i s u b ţire d e c it un Cu D ia v o lu l nu este d c glu m it,
înnobilare a m inereului de uraniu A stfel, ele reprezintă în prezent, su­ h i faţa ca sei sale. d in tr -n s u b u r ­
A fost prezent, dc asemenea, m inc a fost însoţită dc M ih a il Ito - cide ţinerea alegerilor qeneralc în fir d c pâr. D in a cea stă p a n g lic ă
de la Pierrelatte. Ceremonia deschi­ ma dc 15.188 m ilia rd e d o la ri, bie a B e iru tu lu i. S o lm a F a k h o u r y
Ghcorghe N iţcscu, am basadorul R.P. şianu, am basadorul R. P. R oniine la derii acestei prime părţi a uzinei a m arlic, aşa cum se lixase în prea­ ccl mai scăzut nivel în re g istra t după se fab rică m ie z u l p e n tr u m ic r o - (şi s c ă ld a rel m a i m ic d in tr e c o ­
labil. In orice caz. se apreciază, fără
m o d u l c — ce le m a i m ic i c le m e n t e
Rornîne în R. S. Cehoslovacă. Budapesta, şi U. colonel A le xa n d ru avut loc în prezenţa m in istru lu i dc nici un fel de dubiu, că decizia gu­ 1939. Această scădere se datoreşte ale „c re ie ru lu i e le c t r o n ic ". piii săi C u m a cesta nu era cu­
C o n tin uînd u-şi călătoria delega­ M ncovci, ataşatul m ilita r şi aero al Stat însărcinat cu problem ele cer­ vern ului va depinde de situaţia qo- în mare parte c o n v e rtirii de către Cci d o i c ilin d r i de la m in a re , al m inte. fe m e ia l-a in v o c a t p e D ia ­
cetărilor ş tiin ţilic c şi cu problemele Franţa a a p ro x im a tiv 150 m ilioane v o l G a r a b e l M a r d i Ician. u n c i z ­
ţia a trecut jo i p rin R. P. Ungară. R. P. R oniine la Budapesta. nerală şi, în particular, de aceea din c ă r o r d ia m e t r u este d c n u m a i 3
atomice şt spaţiale, Gaslon Palew- de dola ri. m a r b â trin , c a r e tr e ce a to c m a i a-
In gara U jpcst d in Budapesta, de­ (Agerprcs) ski In discursul rostit cu această p ro vin ciile m eridionale ale Suda­ Pe de altă parte, p o triv it zia ru lu i, m m . e x e r c i t ă a s u p r a b e n z ii o p r e ­ tu n c i p e a c o lo , a a u zit-o. S u p ă ra t,
nului. s iu n e d e 2,5 tone.
ocazie Palewskl a scos in eviden­ S A N TIA G O DE CHILE. — Greva subsecretarul in te rim a r al M in is te ­ a s co s p is to lu l şi a tras trei focuri..
tă rolul m ilita r al uzinei. El şi-a ex­ de 45 dc zile a celor 5.000 de m un­ ru lu i F in a n ţe lo r al S.U.A. a declarat ♦ CALAMITÂJI NATURALE F e m e ia s -a p r ă b u ş it lo v it ă m o r ta l
prim at in acelaşi tim p speranţa că cilor! agricoli din provincia chiliană că fuga de do la ri în străin ătate nu C iz m a r u l fa c e pa rte d in secta
Opinii pentru reducerea cheltuielilor militare va sosi o zi cînd uraniul înnobilat M aqallancs, a luat sfîrşit cu v ic to ­ încetează cu toate m ăsurile luate IN INSULA JAWA... Y a z id iş ilo r . d e s tu l de n u m e r o a s ă
la Pîerrelaltc va servi scopurilor ria gre viştilo r, care au obţinut ma­ Deşi d e fic itu l balanţei de p lă ţi a h i u r m a in u n d a ţiilo r d in c e n tr u l fn Irak. S iria, L ib a n şi T u r c ia , ca re
LONDRA. — Luînd cuvintul, la să se reducă che ltuielile m ilitare paşnice jorarea salariilor. S U .A . va putea fi cunoscut d e fin itiv şi estul in su le i J a w a , p r o v o c a t e îl a d o r ă p e D ia v o l. D a c ă c in e v a
19 ianuarie, în Camera Comunelor care ameninţă să ducă A nqlia la STRASSBOURG. — După cum a- CARACAS — In închisoarea sta­ num ai peste două sau trei săptă- d c p lo ile to r e n ţia le c a r e au că zu t b le s te m ă p e D ia v o l în p r e z e n ta
la dezbaterile pe marqînea celor falim ent, dată acest curs nu va fi nun(ă agenţia Rcutcr, sesiunea Par tului vcnozuelian B^rinas, au decla­ m ini, scrie „C om bat", se crede to ­ la s fîrşitu l s ă p t ă m in ii trecu te, m a i v r e u n u i m e m b r u al sectei, a cesta
două rapoarte ale C om iteluluj par­ oprit )a timp lam enluiui european al celor „şase" rat greva lonmei 200 de deţinuţi po­ tuşi că aresta nu va depăşi suma m u lt d c 5 000 d c lo c u ito r i au ră ­ cs le o b lig a t s ă -l u c id ă p c lo c sau
lam entar pentru alocaţii, consacrate V o rb ilo ru l a subliniat că redu­ care se desfăşoară de cîteva zile la litic i, proteşlînd îm potriva tratam en­ de 2.3 m ilia rd e dola ri, c it era pre­ mas fă ră a d ă p o st, iar p r o d u c ţia d e să se s in u c id ă M e m b r i i s ectei p r e ­
ch e ltu ie lilo r m ilitare ale guvernului Strassbourq, a adoptat m iercuri sea­ tu lu i inuman la care sînt supuşi şi văzută cu o c irc u la ţie pentru u lti­ o re z de pe m ii d c h e c la r c este c o m ­ fe r ă p r im a solu ţie, o r i d e c ît e ort
cerea ch e ltu ie lilo r m ilita re ale A n ­ m ul trim e stru al a n ului trecut, su­
englez pesle hotare, laburistul Ko- ră o rezoluţie In care cheamă toate cerînd demiterea d ire cto ru lu i în ch i­ p r o m is ă . C a la m ită ţile n a tu r a le c a r e le este p o s ib il, c a să n u -l lip se a s că
ni Zîlllacus, membru al parlam en­ gliei ar 11 s p rijin ită fn întreaga guvernele ţitrilo r membre ale Pie­ sorii. perioară celui de-aJ doilea trim e stru s-a u a b ă tu t a s u p r a a ce s te i in su le p e D ia v o l de un a d e p t p lin d e zel
tulu i, a declarat că a sosit tim pul t a r i al anuluî 1963.
Redacţia ti administraţia ziarului» str. Dr, Pettu Groza or. 25 telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78 Taxa plătită In numerar conform aprobării Direcţiei Generale P T T R . nr 263 328 din 6 noiembrie 1949 - Tiparul» întreprinderea Poligrafica Hunedoara-Deva 40.065