Page 69 - 1965-01
P. 69
~ m n s i ă j
U ! :^m-Deva li
P R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ Ă R IL E , V N I Ţ I -V Â l
C a n d id a ţi ai F. D . P
i m Isiîlf N u l-a r e c o m a n d a t n im en i. S-a raţi d e situ aţia grea a stra tu lu i 3. r a n d a m e n t e şi v ite ze d e a v a n s a re
$ e ţ.a lb rig ă zii dc m in e ri—
Ii în ţe le g e a m . Ş i- a m p riv it a d in e
p r e z e n ta t sin g u r, p r in in te r m e d iu l
S e c t o r u l / e ce l m a i m a r e de la
c ilo r u a c il re s c o a s e d in
statistica
m in a A n in o a s a , n u m ă r ă 14 brigăzi.
s e c to r u lu i / al m i n e i A n in o a s a . Ih
Ş i-a m s p u s cu v o c e t a r e ; „ N o i !
l)ar, nici u n a nu se rid ică la acest
N e a p u c ă m n o i de trea b a asta !“ .
d r e p tu l n u m e lu i A u r e l C ristea, se în o c h ii o r t a c ilo r m e i l - a m înţeles. din în tre a g a m ină.
în şira u v ite z e d c a v a n s a r e şi r a n d a Şi m i s-a p ă ru t că n - a m v o r b it n u n iv e l S e c r e t u l tr e b u ie că u ta t in
m e n te c a r e a r f a c e cin s te c e l o r m a i m a i eu ci în tre a g a b rig a d ă ". fa p tu l c ă b r ig a d a a ră m a s a p r o a p e
b u n e b r ig ă z i d in V a le a Jiului. A m T a b lo u l a b a t a ju lu i în cin s e greu a c e e a ş i d e la a c e l m o m e n t h o tâ r î-
n o ta t c it e v a : f a ţ d d e p la n u l d c 84 de descris. M a r t o r ii o c u la r i s p u n tor şi p in ă astăzi. N -a n p le c a t d e -
m etri, a v a n s a r e lu n a ră , b r ig a d a c ă A u r e l Cristea şi încă 21 de o a cît o a m e n ii ce i m a i b u n i c a r e au
r e a liz e a z ă în m e d i c p e s te ISO d e m e n i, au r e n u n ţa t la m ă ş tile d e tr e b u it să d e v in ă şefii u n o r n oi b r i
ANUL XVII. NR. 3131 SIMBATĂ 23 IANUARIE 1965 4 pagini, 25 bani m e t r i în lie c a r e lu n ă ; r a n d a m e n gă zi d c m in e ri. B r ig a d a lui C ristea
tele se m e n ţ i n m e r e u , zi de zi, cu este d e c i şi o ş c o a lă O ş co a lă p e n
m a i m u lt d e 2 to n e fa ţă d e plan . tru iniţieri d e n ă d e jd e c a r e p ă ţ e s c
N o r m a t o r u l s e c to r u lu i i n t e r v i n e : f e r m pe u r m e le d a s c ă lu lu i lor.
— E a d e v ă r a t „ a le r g ă t o r “ p rin
Nu este lip sit d e in teres să c it ă m
înapoierea in Capitală stra tu rile de c ă r b u n e . Şi a p o i a d a u din n ou s c r ip te le p u s e la in d e m i n ă
gă : El p o a le a lerga . A r e toate, ab d e că tr e n o r m a t o r u l s e cto r u lu i. Prin
a delegaţiei II. F. Momine solut toa te c o n d iţiile . C o b o r iţ i n u a p lic a r e a c o n s e c v e n t ă a in iţia tiv e i
m a i in ab a ta j...
„ D o u ă c i m p u r i d e c ă r b u n e p c a r ip ă
In a d in c u r i a m în liln it u n u l din d e a b a t a j şi s c h i m b " b r ig a d a lui
V in e ri dim ineaţa s-a înapoiat în Capitală, venind dc la V arşovia, de ce le m a i o b iş n u ite a b a t a je c a m e r ă C ristea a re a liz a t in a n u l trecut,
legaţia R epublicii Populare Romine, care a luat parte la şedinţa Com ite d in V a le a J iu lu i, cu c e l m a i o b iş cu toa te g r e u tă ţile p r o v o c a t e de
n uit strat d e c ă r b u n e . A c e l e a ş i m e n a tu ra z ă c ă m în t u lu i, un r a n d a m e n t
tulu i P olitic C onsultativ al statelor participante la T ratatul dc la V a r
c a n is m e şi u n e lte m in e re ş ti. Ş i o m e d iu d e ţteste 7,5 to n e d e c ă r b u n e
şovia
m i n ă d c o a m e n i, toa tă b rig a d a . p c f i e c a r e ])OSt d c m i n e r şi zi. A d i
Delegaţia a lost alcătuită din tovarăşii G heorghc G heorqhiu-D ej, N im ic , a b s o lu t n im ic d e o s e b it. că, in a n u l trecu t b r ig a d a a trim is
prim -sccretar al C.C. al P.M.R., conducătorul delegaţiei. Ion Gheorghc N u m a i în tr -u n tirziu a m a fla t ce la ziu ă m a i m u lt d e 4 v a g o a n e de
M aurer, preşedintele C o nsiliu lui dc M in iştri, general dc armată Leon- v o ia n o r m a t o r u l să spună... c ă r b u n e in plus. R itm u l se m e n
lin Sălăjan, m in istru l for(elor armate, C orneliu Măncscu, m in istrul atace- ★ ţin e şi azi.
iilo r externe. A p r o a p e 10 a n i a p e tre cu t C r is -
La sosirea Iu gara Băneasa. m em brii delegaţiei au fost salutaţi dc stea in a b a ta j la A n in o a s a A ctşLi- La c lu b u l d in V u lc a n , s-au î n
tovarăşii Ghcorghc Apostol, Emil Bodnăraş, N icolae Ccauşcscti, Chivu gat in a cest ră s tim p m e s e ria , c o n tru n it m a i z ile le tr e cu te ce tă ţe n ii
Stoica, A lexandru Drăghici, A lexandru M oghioroş, A lexandru Bîrlădea- d u c e r e a u n e i b rigă zi. Şi d r e p tu l d c d in c ir c u m s c r ip ţ ia e le c t o r a lă nr. 4
a sta cu b r ig a d a lui in rîn d u l din o x i g e n şi s-au lu p ta t g o i p in ă la V u lc a n pe n tru a p r o p u n e c a n d i d a
nu, D um itru Coliu, Leonte Răulu, Ştefan V oilcc, M ilia i Dalea, A vram
f r u n te a c e l o r ce o b ţin o în a ltă b riu cu f o c u l şi cu ga zele, v r e m e tul lo r in a le g e r ile d e d e p u t a ţi p e n
Bunaciu, G heorghc Gaslon M arin, Gogu Rădulestu, G rigore Geamănu, dc
p r o d u c tiv it a te a m u n c ii. d e trei luni. F o c u l a fo s t stins. G a tru M a r c a A d u n a r e N a ţio n a lă . D in
membri ai C.C al P.M.R . ai C o nsiliu lui de Stat şl ai guvernului, condu
Z e c e a n i erau atu nci. A c u m zeta d c p e r e te a m in e i A n in o a s a a p a rtea F r o n t u lu i D e m o c r a ţ ie i P o p u
cători ai o rg an izaţiilor de masă, a ctivişti dc partid şi de stat. sint n o u ă s p r e z e c e . U n soit u riaş s co s o ed iţie s p e cia lă : „C o m u n iş ti i la re a fo st p r o p u s , p e n tr u a d o u a
Au fost de fată Jaroslav Sykora, ambasadorul R S. Cehoslovace. 1. p este v r e m e . M o m e n t u l a fo st h o d in brigada In i Cristea A u r e l au oa ră in a c e a s tă c ir c u m s c r ip ţ ie m i
IC. Jcqalin, ambasadorul U n iu n ii Sovietice, Răpi G jerm cni, ambasadorul lu r ilo r şi tr e b u ie n e a p ă ra t jjo v e s - în ch is fo c u l. F e licită ri !“ . n e ru l A u r e l C ristea. ş e f d e b r ig a d ă
R.P. Albania, Jeno K uti, ambasadorul R.P Ungare. Giăn Du Hoan, amba lit. G a ze ta a c o m is o greşea lă . Nn la A n in o a s a N u m e r o ş i c e tă ţe n i au
sadorul R.P.D Coreene, W ieslaw S obicrajski, ambasadorul R.P Polone, .- U n f o c v e c h i, de c it e v a z e c i d c erau to ţi c o m u n iş ti. A u d e v e n it a p r e c ia t a ctiv ita te a to v a r ă ş u lu i
ani, m ă citta fă r ă c r u ţa r e stra tu l 3 d u p ă aceea. . C ristea şi l-a u su sţin u t cu c ă ld u r ă
Llu Fan, ambasadorul R.P. Chineze, Hoanq Tu, ambasadorul R D Vietnam .
Siegfried Bock, însărcinat cu aiaceri ad-in lcrim al R.D. Germane, Ţevcen- ol m in e i M in e r ii au dat p e ste el in . .A ce s ta a fo st m o m e n t u l h o tă ri- p en tru a le g e r ile d c la 7 m a rtie. A u
a b a ta ju l n u m ă r u l 17. F o c u l s-a d e s to r din via ţa brigăzii. F o c u l m o c n it lipsit d in sală o rta c ii lui din b r i
qombîn Davaasuren, însărcinat cu afaceri ad -inlcrim al R P. M ongole,
chis. Iar a b a t a ju l s-a t r a n s fo r m a t din a d in c u r i a că lit b r ig a d a , i-a g a d ă A d o u a zi. u n u l d in tr e ei, N i-
lvan M angov, însărcinat cu aiaceri ad-inlerim a] R.P. Bulgaria.
in tr -u n c u p t o r in fe rn a l. T o p e a to rid ica t p e toţi m e m b r i i ei iu o c h ii c o l o c P e lt ic , ş e f d e s c h im b , a a r
tul, p in ă şi a b a ju r u l lă m p ii e le c c o le c tiv u lu i. Jar C ristea. m in e r şi
(Agerprcs) g u m e n ta t a b s e n ţa b r i g ă z i i :
trice. S e rid ica un m a r e s e m n de o m p r ic e p u t a ştiut să î n d r e p t e a - — E ra m la m u n că . Şi in ziua
în tre b a re . Şi au i:enit s a lv a to r ii s p e cea stă n o u ă f o r ţă a c o lo u n d e c e o c c e a b r ig a d a a dat u n r a n d a m e n t
cia lişti D a r fo c u l, r e v e n e a m ereu reau h o tă r îr ile org anizaţiei de de a p r o a p e 10 to n e d c c ă r b u n e p e
în c iu d a e fo rtu rilo r. A u v en it s p e p a rtid Se im p u n e a d in a ce l m o post A c e s ta e „ c u i'in t u l" c a r e tr e
cia lişti din m in is te r S -a lansat o m e n t r id ica re a n e c o n t e n it ă a p r o b u ie socotit ca s p u s d e uoi. o rta c ii
Ei vom s p rijin i pe o ţe la ri! c h e m a r e : „ C in e m e a să in tre in d u ctiv ită ţii m u n cii. T o a t ă b r ig a d a a lui C ristea. în a d u n a r e a in c a r e a
înţeles. Şi iată că, in anii ş esen a -
fac. C in e p o a t e să -l stin gă ? “ C r is
tea îşi a m in te ş t e : lului, b r ig a d a c o n d u s ă de C ristea fo st p r o p u s p e n tr u o d o u a o a r ă c a n
did a t de d ep u ta t iu M a r e a A d u n a r e
A m c itit cu m u lt interes in zinr. die hi J0 tu rn ă ri, faţă dc 3 tu rn ă ri' „ E r a m s e c r e ta r de p a rtid p c s e c u în c e p u t să în sc rie p e g r a f ic e le în Naţiottală,
angajam entele sporite pe :n /v o ţ> cit se înregistrau in trecut. Tot pc tor. M ă u ita m la. o a m e n ii î n g r i jo tr e ce rii s o cia lis te ce le m at în alte AL VAÎ?IU
I a rii hunedorenj şi le-au lu at pe am il baza cunoaşterii am ă nu nţite a m odu
în rurs. In tru c ît. mai m u lt de 33 la lu i de com portare a produselor re
sută din întreaga pro du cţie de că fractare. noi am re n u n ţa t com plet la
răm idă re fra cta ră a fa b ric ii noastre noase. In prezent' producem num ai Continuă propunerile segetuza. A ug uslin C iorogaru. p re
s ilic o -a lu m i-
fabricarea c ă ră m iz ilo r
este liv ra tă C.S. Hunedoara, consi şedintele cooperativei agricole de
Mecanicul de întreţinere Ştefan Segedî de la F. C. Orâştie, este producţie din R in de M o ri şi a lţii.
derăm că este de da toria noastră să-i cărăm izi silico-a rgiloa se (sem iacide)
un pasionat inovator, s p rijin im mai m u lt pe o ţe la ri în în cu p ro p rie tă ţi şi ca ra cte ristici teh de candidaţi ai F, D. P. In raion ul 11ia, p rin tre cei p ro
latâ-l, în fotoqrafia alăturata, urmărind funcţionarea unei pom de plinirea a n ga jam e ntelor lor. nice superioare. puşi can didaţi ai F.D.P. p e ntru ale
pe cu pistoane confecţionată de el. Reducerea cu 1 Ia sută. în semes De bună scamă că m ai există incă gerile de d e pu ta ţi in sfatul po pu lar
tru l I şi cu 1.3 la sută în sem estrul rezerve in te rne in su ficie n t v a lo rifi fn a d u n ă rile cam au avut loc în bova. raion ul Sebeş, în circu m scrip raional sc num ără iov. M ircca Be-
II a co e ficie n tu lu i de re b u t adm is cate. De aceea, în pla n u l dc m ăsuri aceste zile în oraşele si satele re g iu ţia electorală regională nr. 47; Ana nca, secretar al c o m ite tu lu i raional
la oţel. precum şi elaborarea un or tehnico-or-ganizatorice în to cm it pen n ii au lost desem naţi noi can didaţi Ciucă, m em bră n cooperativei a g ri de p a rtid , Roman Bordeanu, m in e r
la m ina Barbura. Ionel Nişea. şef
noi m ărci de o ţe lu ri a liate şi oţel
Pe drumul promovării carbon de ca lita te superioară şi de tru anul în curs, .a m prevăzut in ai F.D P. pe ntru alegerile de depu cole de producţie clin Spi ing, ra io dc echipă la staţia C.F.R. Zam. Cons
tensificarea c o n tro lu lu i de
ca lita te
taţi în S fa tu l p o p u la r regional. P rin
nul Sebeş, în circu m scrip ţia electo
ta n tin Covaci, preşedintele co n siliu
păşirea p la n u lu i anual cu 10.000 tone
tre aceştia se num ără tov. G heorghc
oţel. sin t in bună parte condiţionate pe întreg ul flu x tehnologic. Adică, A postol, d ire cto ru l T ru s tu lu i m in ie r rală regională nr. 40 si a lţii. lu i local al s in d ic a le lo r si a lţii.
de la in tra re a m ateriei prim e şi pină
şi de calitatea produselor refracta re la recepţia p ro du sulu i fin it. In acest Deva, în circ um scripţia electorală re In raion ul Haţeg, au m ai fast p ro In oraşul Deva, au co n tinu at a d u
pe care le livră m . scop se va în tă ri c o n tro lu l de ca lita te puşi can didaţi ai F.D.P. pe ntru ale n ă rile pe ntru p ro pu neri de can di
de lăcătuşul Moise Ilnţe gan p ri- gională nr. GC; Lida G ergely, în vă ţă gerile de de putaţi în sfa tu l popular
vio di.cp nştruire a unui aparat de ma C o lectivu l fa b ric ii noastre, a n a li- pe faze si op era ţiuni. îndeosebi la toare in oraşul Hunedoara, in c ir raional iov. T u d o r M itite lu , m in e r da ţi ai F.D.P. p e ntru alegerile dc
nevra pentru schim barea m acazului zînd cu sim ţ de răspundere sa rcinile sortare şi dozare, puncte cheie în cum scripţia electorală regională nr. d e p u la ţi in sfatul popular al oraşu
acţionînd lo n g itu d in a l pe firu l de cc-i revin şi-a lu at angajam ente con realizarea un or produse la un în a lt G2; N icodiin Roşea, d ire cto r al Uzi- la E. M. Boiţa, M a rin B ăllăţeanu, lu i regional. P rin tre cei propuşi sînt
^
..
. _
.
.
calc. P rop un erile vo r fi puse în dis crete de a-i s p rijin i pe oţelari. A st nivel c a lita tiv . Respectarea g ra nu lo- nei mecanice din C ugir, in circum -. d ire cto r al J. F. Haţeg, N icolae Zâ tov. G heorghe Zăvoianu, secretar al
.
, . ,
cuţia co le ctivu lu i ca b in e tu lu i tehnic, fel, plăn ui produ cţiei m arfă va fi de m eţrie i şi ueducerea p o ro x iiâ ţii .că f>e)'ipU^^edccţoKjtă.,ri’egfontriîî, 'Worav •seCi'etai* al co m ite tu lu i raiO- com itetului..orăşenesc de p a rtid, A na
ră m iz ilo r sub lim ita prevăzuta, vor
Conform planului pe ntru ;'a‘ fi aprobate şi aplicate in păşit cu 50 tone cărăm izi re fracta re duce la om ogenizarea am estecului şi Eugenia Curca, m uncitoare la Fa- 112 p a rtid, Ana Ş tefoni, m em bră Crişan, m un citoa re la fabrica de
conserve şi m ezeluri, P etru ICarsai,
produc-
producţie.
brica chim ică din O răşlie, în circu m -
a cooperativei agricole de
de d ife rite tip u ri şi dim ensiuni. La
tematic S O PR IŞA pre ţu l de cost vom realiza 50.000 îm b u n ă tă ţire a aspectului de prezen scrip ţia electorală regională nr. 32; ţie din oraşul Haţeg, V asile Zgîrcen, m u n cito r la fa b rica de teracotă,
corespondentă lei econom ii suplim entare. O parte tare. Pregătirea te h n iro -p ro fe sio n a lă loan A ltzn e r, m em bru al cooperaţi- preşedinte al C o m ite tu lu i executiv Radu N icolau, medic, Toan Bodea,
din angajam ente au ca scop perfec a m u n c ito rilo r. în c u rs u ri dc re îm vei agricole de producţie din G ir- at S fa tu lu i p o p u la r com unal S arm i- d ire c to r al I.O .f.L. şi a lţii.
De c u iîn d cabinetul tehnic de la ţionarea procesului tehnologic de prospătare a cu n o ştin ţe lo r si de r i
E.M . T e liu c a afişat p la n u l tem atic Primele inovaţii fab ricaţie . îm b u n ă tă ţire a reţete lor dicare a c a lific ă rii v o r sta dc aseme
de in o v a ţii pe anul 1963. Şi pen de dozare, a c a lită ţii produselor re nea în ce n tru l ate n ţie i noastre. Pe
tru acest an plan ul pune in ^aţa in o fractai e, cît va fî po sib il v om insista ca m un
Fiecare început de an aduce cu
v a to rilo r rezolvarea u n o r problem e c ito rii să cunoască cît m ai bine spe actualitatea
In acest scop vom în tă ri şi mai
care să ducă la îm bun ătăţire a p ro el ceva nou la cabinetul tehnic al m u lt legătura cu b e n e ficia rii. Lunar, c ific u l lo culu i de m uncă unde lu
cesului de producţie. P rin tre aces C o m b in a tu lu i siderurgic din H u ne şi dacă este nevoie chiar de mai crează. întrecerea socialistă va aven
tea sc află găsirea un or m etode de doara. Z ile le trecute aici a fost în
ram bleere mecanică p in i in tavan, registrată cea dc-a 10-a in ova ţie dc m ulte ori. conducerea fa b ric ii va de ra ob ie ctiv cen tra l — calitatea şt ® A lia ţi în turneu prin regiunea
in-locuirea g u rilo r dc rostogol de m i la începutul anului. A lă tu ri de nu semna un delegat com petent care să m ărirea d u ra b ilită ţii produselor. La noastră, a cto rii T eatru lui de stal de
nereu, confecţionate din lem n. cu me vechi, cunoscute, au ap ăru t in cerceteze la fa ţa lo cu lu i m odul de nivel de echipe şi brigăzi, se vo r estradă din Ploieşti şi di T eatru lui
alte le confecţionate din alte m ate rîn d u l in o v a to rilo r num e noi. cum com portare a produselor noastre. Ca sta b ili c rite rii precise, specifice fie de stat din Ardd au prezentat la
sînt r A rcnd ie Bejnn, S îrbu Ni col ac, cărui loc dc muncă, ce se vor u rm ă ri Hunedoara, Deva, G tirabarza şi,
ria le, pe n tru a se reduce consum ul şi pină acum. sugestiile si propune
Nîcolae Coslea şi altele. z iln ic p rin in te rm e d iu l g ra fic e lo r dc respectiv, la Sîmcria şl Ghelar,
de lem n. reducerea u z u rii prem ature rile făcute de o ţe la ri v o r fi analizate
a c a b lu rilo r de screpere şi ro le lo r de M a iş trii N icolae Sîrbu şi Arcade şi dezbătute cu to ţi m u n c ito rii. Vom întrecere. spectacole reuşite, apreciate dc pu
ghidare, reducerea consum ului dc nejan. din cadrul secţiei m odelăric, răuta pe orice cale să ţin e m seama C olectivu l f a b rici î de produse re blicul spectator.
exp lo ziv la lu c ră rile de puşcare se au rea liza t in o va ţia : „M o d ifica re a de aceste pro pu neri si să le aplicăm fractare este convins că îm b u n ă tă Astăzi şi m iine acto rii ploieşleni
cundară in carieră şi altele. tehnologiei de fo rm a re a troc.ilor în pixjdueţie. De a ltfe l, in practica vor prezenta spectacole la Alba
pentru încălcarea cu p toare lor M a r ţire a c a lită ţii produselor, realizare;-, Iu lia şi Sebeş, iar cei din Arad, la
S tu d iin d îndeaproape p o s ib ilită ţile m uncii de pînâ acum am a vu t p ri Deva şi Hunedoara.
tin de 1.73 m '\ In o va ţia : „P la tfo rm ă ritm ic ă şi la toate sortim e ntele a
de îm b u n ă tă ţire a m uncii, in o v a to rii le ju l să ne convingem c it de im p o r
circ u la ră de lucim din scai i m etalice Q Azi, la (tu b u l din Gurabarza,
de la E.M. T e liu c au prezentat deja p la n u lu i de producţie. îi va a ju ta
po rtante'’ ap arţin e lăcătuşului N i tant este să u rm ă rim )a faţa lo culu i, form aţia dc estradă a clu bu lui m un
In această ilună p rim e le propuneri de colae Costea. dc la secţia re p a ra ţii pe „v iu ", com portarea c ă ră m iz ilo r pe oţe lari. ca la rîn d u l lo r să-şi res citoresc din Sim eria prezintă spec
in o v a ţii. P rin tre acestea se află „D is refractare. V oi ilu stra cele spuse cu pecte şi ei an ga jam e ntul luat. tacolul „U n buchet dc m elod ii".
siderurgice. T e h n icia n u lu i N o rb e rt
p o z itiv pe n tru re ctifica re a g ă u rilo r Taugner. de la sta ţii şl reţele, ii a- două exem ple. O perioadă în d e lu n Noi Jc d o rim din toată in im a suc Q Casa raională dc cultură (fin
ovalizate Ja piesa tu rn a tă in tre ere- p a rţin e in o va ţia : „M o d ifica re a sche gată c ilin d ri bara-dop, liv ra ţi oţe- ces şi le cerem să m anifeste mai Haţeg organizează astăzi la că
m aliere p e n tiu exca vatoru l S.E. 3" mei electrice a e xh a u sto ru lu i S E. 3'r. la rilo r, nu făceau faţă te m p e ra tu ri m u ltă g rijă şi răspundere pentru e- m inul cultural din B ă leş li, o călă
făcută de exca vatoristu l A u re l C io D in cele IO in o v a ţii înregistrate, 4 lo r rid ic a te a oa le lor dc turna re. fectuarea un or lu c ră ri de c a lita te la torie pc hartă pe tema: „Douăzeci
de ani de realizări in
regiunea
bănel, „B aie de în c ă lz it ru lm e n ţi cu au fost deja aplicate.
După m ai m ulte d iscu ţii şi consultări înzid ire a o a le lo r de turnare, să ex noaslrâ".
reşou sau lam pă de benzină" a m e In continuare, fo rm a ţiile a rtis ti
M A R JA S T O IC A cu b e n e ficia ru l ani ajuns la con ploateze în mod ju d icio s u tila ju l de
c a n ic ilo r auto A ro n Popa şi Ladis- T R A IA N G H E O R G H IŢ Â cluzia că pe n tru izolarea maî bună ce ale căm inului cultu ral din Bă-
la u Magda, precum şi aceea făcută corespondenţi turna re. Să nu u ite că la p re lu n g ir^c ieşti vor prezenta spectacolul în
a barei m etalice, de închidere-des- d u ra b ilită ţii produselor refractar:* titu la t „C e (rum oasă-i viaţa noas
chidere a o a le lo r de turnare, este ne co n trib u ie şi ei. tră". îşi dau concursul corul, b ri
cesară îngroşarea p e re ţilo r e x te rio ri gada arlislică de agiladc şt orches
De la Universitatea serală a barei po rt-d o p cu încă 20 mm. So IOS1F P A Ş U T tra de acordeo.me (AL. C H IR IŢA
— corespondent).
lu ţia a fost aplica tă şi a dat rezu l d ire cto ru l F a b ric ii de produse ® Tn cursul zilelo r de aslăzi şi
re fracta re — B aru M are SPRE P O R Ţ IL E Z A R A N D U L U I m iine la clubul sindicatelor din
tate foa rte bune.
de marxism-leninism Deva P erfecţionarea sistem u lu i de îm Deva sc vor organiza seri distrac
binare a c ilin d rilo r fo lo s iţi la bara tive pentru tineret. S olişti de m u
PROGRAMUL PENTRU LUNI, 25 lecţia nr. 1, construcţia de p a rtid . po rt-d op a în lă tu ra t pătrunderea oţe LUCRĂRI DE SEZON IN AGRICULTURA zică uşoară şl in slru m e n liştl din
IA N U A R IE a.c. A N U L II, orele 17, în sala de şe lu lu i lic h id la bara m etalică, ia r p rin io rm a ţiilo artistice ale clu bu lui vo r
A N U L I. orele 17, în sala de şe dinţe a S talului popular orăşenesc susţine un program plăcui. Din
d inţe a C o m ite tu lu i regional dc creşterea c o n ţin u tu lu i de a lu m in ă de rep ertoriu fac parte cele mal cu
p a rtid ; P R E D A R E : lecţia nr. 3 Deva ; P R E D A R E : L e c ţiile nr. 3 de fa b ric a ţie a barei port-dop, du Transportul îngrăş ămintelor organice în cîmp noscute şi îndrăgite cînlece (Ie mu
la 34 la sută la 40 la sută in reţeta
Econom ia p o litic ă ca p ita listă şi şi 4 — econom ie p o litică socialistă. zică uşoară, momente vesele, ele.
® Şi această dum inică cslc bo
ra b ilita te a acesteia a crescut in m e gată în excursii organizate de
Ne a flă m în tr-o perioadă cînd in cît s-a s ta b ilit in iţia l, această ac Dacă cu liecare atelaj se luceau m ă O.N.T. Carpaţi. De la Petroşani un
a g ric u ltu ră trebu ie executat un vo ţiun e s-a început din vrem e. T ra n s car 2 tra n sp o rtu ri pe zi. în perioada grup de 35 elevi ai şcolii profe
lu m m ai m ic de lu cră ri. De aceea, p o rtu l se realizează acum pe baza de la 1 ia n u a rie şi pînâ acum pu sionale va pleca la Alba lu lla cu
in fiecare u n ita te agricolă se pot fo unor grafice care se urm ăresc zilnic. teau fi transportate în cîm p mui autocarul pentru a vizita monu
losi la tra n s p o rtu l îngră şăm intelo r Cele mai bune rezultate la trans bine de 300 tone îngrăşăm inte. m entele islorice şi oraşul. Un alt
un n u m ăr sp o rit dc atelaje, rem orci, p o rtu l în g ră şă m in te lo r le-au o b ţin u t O situ a ţie sim ila ră am în tiln it şi grup de 25 de oameni ai m uncii vor
autocam ioane şi braţe de muncă. pînâ în prezent brigada a IV -a de la cooperativa agricolă de producţie pleca cu trenul la Bucureşti pentru
P entru a cunoaşte fe lu l cum se cîm p condusă dc tov. Visalon F ilip . din Petreşti. A ici au fost transp ortate vizitarea oraşului şi a obie ctivelo r
desfăşoară această lucrare, am v i Din cadrul brig ă zii s-au e vide nţiat doar 40 dc tone de gunoi de g ra jd turistice de pe traseu.
zita t zilele trecute citeva u n ită ţi a- G heorghc B ratu. A le x iu Scheau. loan pe o suprafaţă de 2 hectare. Tov. De la O răştie un grup de 34 de
gricole din ra io n u l Sebeş. La coope Ispas şi a lţi m em bri ai cooperativei Poli Pavel. in g in e ru l agronom al ti- fu riş ii vor pieră la C luj cu aulo-
ra tiv a agricolă de producţie din Daia agricole. Conducerea u n ită ţii u rm ă n itâ ţii ne-a ară ta t că slaba a ctivita te cartil unde vor vizita oraşul, iar
există o preocupare susţinută pentru reşte acum să antreneze pc to ţi m em se datoreşle lipsei dc antrenare a scara, vor viziona spectacolul „Lă-
va lo rifica re a deplină a îngrăşăm inte b rii celor 8 brigăzi la tran sp o rtu l în m e m b rilo r cooperatori la realizarea saţi-mă să c in l" de Ghcrase Dcn-
lo r de pe acum. D in discuţia avută gră şăm in telo r în cîmp. acestei acţiuni. Pină acum .s-au asi drino.
cu tov. lo s if Pastiu, preşedintele a- In cadrul itin e ra ru lu i parcurs am gu rat 800 tone de îngrăşăm inte. Iată 0 La Casa aqronom ului din M in
cestei u n ită ţi, am re ţin u t fa p tu l râ poposit si pe la cooperativa agricolă de ce trebu ie cn cele J0 atelaje, re tia vor avea loc. in cursul perioa
de la 1— 20 ia n u a rie s-au tra n sp o rta t de producţie din V in ga rd Tov. lu - morca si autocam ionul să fie fo lo dei de la 25 pină ia 30 ianuarie,
în cîm p cu 30 de atelaje şi un au liana B oierii, in g in e ru l agronom al site mai chibzuit. La cooperativa a- cursuri de in stru ire a b rig a d ie rilo r
tocam ion, in zilele bune de lucru, u n ită ţii, ne-a in fo rm a t că acţiunea gricolă de pro du cţie din Petreşti se dc cîmp din cooperativele aqricole
mai bine de 600 *tone de îngrăşă de fe rtiliz a re a te re n u rilo r destina cunoaşte îndeaproape care este e li- Jc producţie.
m inte organice. Ele au fost trans te c u ltu rilo r de ca rto fi, a începui. In cienţn a p lic ă rii îngrăşăm intelor. In Lecţiile vo r Ii prcdale de călre
portate pe ta rla le le ce se vor c u l decurs de citeva zile s-au tra n sp o r cursul ie rn ii trecute, spre exem plu,
specialişti de la Slatiunca E xperi
tiva cu porum b. Prevederea in iţia lă tat in cîm p 100 tone de gunoi de au fost fe rtiliz a te cu gunoi de g ra jd mentală din Geoaqiu, dc la Consi
este ca pină Ja efectuarea p re g ă tirii g ra jd pe o suprafaţă de 5 ha. 20 de hectare din tarlaua „C îm p u l liile agricole regional şi raionale si
te re n u lu i pentru însă m în ţă ri să se R itm u l de executare al acestei lu de Sus". Pe suprafaţa respectivă s-a din u n ită ţile de producţie Aceasla
fe rtilize ze în total 136 de hectare c ră ri nu este însă pe m ăsura p o sib i c u ltiv a t porum b ob ţinînd u-se 4.3G0 esle a doua serie de briqa dicri care
destinate c u ltu rii p o ru m b u lu i. 30 ha lită ţilo r. C ooperativa agricolă de kg ş tiu le ţi la ha. De pe restul p a r participă la aceste instructaje.
pentru sfecla de zahăr şi G4 ha pen producţie din V in gra d dispune de celelor neîngrăşate, pro du cţia rea 0 Recent, la grupul şcolar din
tru c a rto fi In vederea fe rtiliz ă rii în 1G atelaje care sînt folosite in prea lizată a fost în tre 1.3G0—3 120 kg la
Hunedoara a fost dat în folosinţa
tocm ai a su p ra fe ţe lo r p la n ifica te , con mică m ăsură pentru această lucrare. hectar, în fu n cţie de fe rtilita te a na cţlevilor şcolii profesionale de uce
s iliu l de conducere al cooperativei In preajm a g ra jd u rilo r există mai tu ra lă a solului. Cunoscut fiin d acest nici un d u b nou. Clubul csle în
agricole de p ro du cţie se preocupă bine de 1 000 tone de îngrăşăm inte lu cru, im p o rta n ţa pe care o prezintă zestrat ru un aparat de proiecţie
de buna organizare a m uncii. In a- cu care s-a prevăzut a se fe rtiliz a fe rtiliza re a din tim p a te re n u lu i, este pe bandă normală, ceea c e ne dă
cest scop, este u rm ă rită îndeaproape 40 hectare ce se vor c u ltiv a cu po necesar ca în această perioadă con posibilitatea să vizionăm sâplăm i-
folosirea fiecărei zile bune de lucru. rum b şi 20 de hectare cu ca rto fi. A - s iliu l de conducere al cooperativei nai cile două film e. Elevii au la
P entru a se transporta in întregim e, ceastâ can tita te va tre b u i însă tra n să se preocupe mai m u lt de tra n s dispoziţie şi un televizor. (V. M I-
Vedere interioară o compresoarelor de frio de la combinotul de industrializare o cărnii din Haţeg. pînâ la începerea lu c ră rilo r in cîm p. sportată de pe acum in cîm p. In acest p o rtu l în g ră şă m in te lo r în cîm p. H A IL, corespondent).
Foto ; V, O noiu I toate cele 6.000 tone de îngrăşăm inte scop se cere m ai m u ltă preocupare. A. P O TO PEA