Page 70 - 1965-01

Pag.î Dramul socialismului Nr; 313f

intervii: colectiv I C U M VA O R G A N IZ A U LEC ŢIA P E N TR U

cu cadre!»

n 8 A O B ŢIN E R E ZU LTA TE C IT M A I B U N E ?
n a n f i n e
u u u
i tfwlVâ * lJr.
ru 4 A l f 'w. . r's
tate, ia r atunci cînd s-au iv it. cola­ ziua respectivă. Cunoscînd d in tim p
Răspunsul tov. IULIANA SPINEANU, profesoară de limba romînă borarea cu o rg an izaţia U .T.M . şi le­ tema lecţiei, elevii au d a to ria să re­ In d r u m s p re
(a Şcoala generală de 8 ani nr. 3 Alba lulia gătura cu d ii'ig in ţii .şi fa m ilia au pete tot ce au învă ţa t in legătură cu
„ L o n e a " .
c a b a n a
so lu ţio n a t n e a ju n su rile categoria gra m atica lă respectivă, să Foto: ing. A. D U L A
caute exem ple în operele lite ra re şi
Dacă predarea lite ra tu rii la clasa
IN PRIMUL RINO SE CERE MAXIMUM n V II l-a necesită pre gă tire tem einică să le reţină. In clasă analizez texte
pe m ăsura a cce sib ilită ţii e le v ilo r şi
şi exigentă faţă de m unca proprie, c la rific unele cazuri in tîln ite şi ne-
DE EXIGENTA FATĂ DE MUNCA PROPRIE nu este m ai p u ţin adevărat că p le ­ soluţio nnle de eî. Găsirea exe m plelo r
da rea g ra m a ticii la această clasă r i­
dică problem e d ific ile , izvo rite din p o triv ite necesită răbdare, muncă
perseverentă şi studiu intens. P entru
Tn cele ce urm ează voi su b lin ia cî- revăd rom anul „F ra ţii Jd e ri" de M. fa p tu l că m a jo rita te a o re lo r s in t de a soluţiona oarecum această pro ble­
teva aspecte legate de predarea lim ­ Sadoveanu şi să folosesc m aterial re ca p itu la re a cu n o ştin ţe lo r p rim ile mă. m i-a m îo to cm it dosare care cu­
b ii şi lite ra tu rii rom îne la clasa a d id a ctic va riat. C înd m i-a m fix a t în clasele V — V fî. In clasa a V I II - a p rin d foi volante cu texte şi exem ple
V lII-n , deoarece predarea acestui scopul in s tru c ti v-educati v al lecţiei, se continuă îm bin are a p rin c ip iu lu i de care mă folosesc la nevoie şi pe
obiect rid ic ă problem e uneori d ifi­ am c in tă iit bine vo lu m u l de cunwş- concentric cu cel linea r, u rm ă rind u-se care le extrag din opere lite rare, re­
cile, care necesită găsirea celor mai tin ţe noi şi repetate de care am avu t repetarea, sistem atizarea şi adinei- viste şi. ziare, sau le creez in mod
bune căi de rezolvare pe ntru a tin ­ nevoie. rea cu n o ştin ţe lo r p rin reluarea şi special.
gerea ţe lu lu i com un. Acela de a da A m cău tat să selectez esenţialul, dezvoltarea lor. M a jo rita te a o re lo r Buna organizare şi desfăşurare a
elevi tem einic p re g ă tiţi. sâ nu m in im alizez im p o rta n ţa pre­ de gram atică prevăd re ca p itu la i ea le c ţiilo r de re ca pitu lare depinde şi
Ţ in în d con t de fa p tu l că in faţa e- d ă rii n o u lu i m ateria] şi să nu im p rim în tre g ii m a te rii studiate în clasele de n iv e lu l de pre gă tire al e le vilo r.
Ie v ilo r de clasa a VIII-a sIau două op ere lor lite ra re repetate un caracter V — V II, p rin e x e rc iţii practice şi a- P entru asemenea le c ţii elevii trebuie
exam ene şi că m Ateria de stu d ia t in fo rm a tiv . nalize gram aticale sin ta ctico -m o rfo - să repete acasă cunoştinţele p rim i­
şi de repetat este bogată a lit la Folosind acest procedeu, am reu­ logice.
le ctu ră lite ra ră c ît şi la gram atică, şit ca în p rim a lună de şcoală, con­ C onsider că le c ţiile de re ca pitu lare te in clasele anterioare, ia r în clasă Dobra: D E LA S U B R E D A C TIA
m i-a m propus să in tro d u c in plus com ite nt cu predarea o p ere lor lite ­ a cu n o ştin ţe lo r se organizează şi se urm ează să se consolideze cele repe­
la p la n ifica re ru b ric a „D e repetat". rare „A p ro d u l P urice" de Ion N ecul­ desfăşoară m ai greu deeit le c ţiile de tate. P entru ca ora să se desfăşoare
La lectu ră lite ra ră Am prevăzut re­ ce. „B ă tă lia de la G iu rg iu " de N. predare a cu n o ştin ţe lo r noi, care par în bune e o n d iţiu n i, acord e le v ilo r
petarea trepta tă a op ere lor lite ra re Bălcescu şi „D an, căpitan de plai", va ria te tocm ai p rin etapele lor. V a­ slabi şi m ediocri a ju to r in d iv id u a l
studiate in clasele anterioare şi de de V. A leesandri, să repetăm toate riate, atra ctive şi interesante pot fi sau in gru p pe n tru com pletarea un or
lacune, avîn d g rijă ca orele de con­
aceea am p re tin s e le v ilo r să aibă operele lite ra re studiate in care este şi le c ţiile de reca pitu lare , dacă sin t N O A S T R Ă V O L U N T A R A
m anualele de lim b a ro m in ă şi ca­ vorba despre lu p ta de-a lu ng ul vea­ bine pregătite. M ă străduiesc să fo ­ s u lta ţii să preceadă orele de gra­
m atică.
iete le cu tem e d in clasele V — V II, c u rilo r a p o p o ru lu i ro m in pentru l i ­ losesc în ca d ru l acestor le c ţii pro­ In fe lu l acesta, în lă tu ră m greută­
P entru a evita supraîncărcarea ele­ bertate şi independenţă. In fe lu l a- cedee d ife rite , pentru a în lă tu ra şa-
tă ţii u n o r elevi sau a la cun elo r în Fertilizează solul
v ilo r, încă d in p rim a oră de lectu ră ccsta elevii au avu t o im agine com ­ blon ism ul şi m onotonia, care pîndesc ţile care s-ar iv i din cauza com odi­ p rile j s-au fă cu t ap recieri elogioa­ In fişele b ib lio te c ii existau 901 c iti­
lite ra ră le -a m a n u n ţa t operele lite ­ plexă a acestui aspect prezentat in — nu in rare cazuri — asemenea lec­ se la adresa c o riş tilo r, care au ş tiu t to ri, care au c itit în m edie cite 10
ra re ce v o r fi repetate în trim e s tru l lite ra tu ră . ţii. In p rim u l rîn d pun accent deo­ cunoştinţele lo r. U n m are accent pun să m enţină nestinsă fă clia c u ltu rii volum e. L a concursul iu b iţi cartea,
I, precum şi data pînă la care — in T o t aşa am procedat şi m ai tîrziu , sebit pe Alegerea te x te lo r de a n a li­ în cad rul o re lo r de analiză g ra m a ti­ In anul trecut, cooperativa a g ri­ şi să continue tra d iţia în a in ta ş ilo r 44 de p a rtic ip a n ţi au dat răsp un suri
tim p u l lo r lib e r — să le revudă. In cînd am p re d a i opera lu i M. E m i- zat. pe care le găsim în m an ua lul de cală pe o rto g ra fia p ă rţilo r de vorb ire, colă de p ro du cţie d in D obra a ob­ lor, p ro m o vin d In re p e rto riu cîntece
acest fel am procedat şi la începerea nescu, I. Creangă şi I.L. C aiagiale. lim b a rom înă de clasa a V U I-a şi ia r in alegerea te x te lo r urm ăresc ca ţin u t im p o rta n te s p o ru ri de produc­ ale c o m p o zito rilo r clasici ro in in i bune, fiin d astăzi p u rtă to ri ai in sig­
trim e s tru lu i al II-le a . A stfel, p e ntru ora cind s-a predat în m anualele de lim b a rom înă de semnele de o rto g ra fie şi pu nctua ţie ţie la h e ctar pe seama fe rtiliz ă rii so­ care s-au bu cura t de m u ltă apre­ nei „P rie te n ol c ă rţii". (
De exem plu, pe ntru ora in care poezia „L a c u l", e le vii au repetat din să fie frecvente. M ă străduiesc să-l ciere.
clasele V — V II (pe care e le vii le de term in pe elevi să îndrăgească a- iu lu i. B unăoară, de pe s o lu rile fe rti­ De m u ltă apreciere s-a b u cura t in
am p re da t legenda Istorică. „A p ro d u l tim p poeziile „Ce te legeni...", „L a
aduc la şcoală cînd sînt a n un ţa ţi). lizate corespunzător, Am o b ţin u t o După num ai doi ani de la acest rin d u rile masei la rg i de cetăţeni,
P u rice " de Ion Neculce, elevii au m ijlo c de codru..." şi „C ă lin " (F ile cest obiect de stud iu şi să înţeleagă producţie m edie de aproape G.000 kg evenim ent, g ra ţie n o ilo r c o n d iţii ce
a vu t de repetat o a ltă legendă is­ din poveste) de M. Emineseu. C înd U neori folosesc procedeul de a da că stu d iu l g ra m a ticii in şcoală are p o rum b boabe la hectar. Je s in t create, c o riş tii dobreni se pre­ m o n ta ju l lite ra r-m u z ic a l „Frum oasă
torică. „M u m a lu i Ştefun cel M are", am predat „A m in tiri din co p ilă rie " e le v ilo r te xte bătute la m aşină pe m are im p o rta n ţă pe ntru form area eşti p a tria m ea". „Creangă, m arele
de D. B o lin tin e a n u (studiată în cla­ de I. Creangă, e le vii au făcu t com ­ fo i volante. Deoarece în asemenea unei e x p rim ă ri scrise şi ora le co­ C onvinşi dc ava ntajele fe rtiliz ă ri! gătesc cu m al m u ltă sîrguinţă. C în- nostru p o vestitor" este un a lt m on­
sa a V -a) şi fra g m e n tu l „L u p ta de la p le tă ri la m om entul p o triv it, din ceea ore ne bazăm pe cunoştin ţe le p rim ite recte. De aceea caut să form ez la so lu lu i, m e m b rii cooperativei a g ri­ tecele ce alcătuiesc re p e rto riu l coru­
V a slu i" de M . Sadoveanu (studiat in ce au stu d ia t în clasele anterioare- în clasele anterioare. Am g rijă ca elevi deprinderea de a m unci per­ cole de p ro du cţie d in D obra v o r a- lu i de azi, oglindesc via ţa nouă a ta j lite ra r-m u z ic a l, orgonizat în u l­
o a m e n ilo r m u n cii din p a tria noastră
clasa a V ll-a ). A fost nevoie să fac P en tru orele cînd am predat via ţa în a in te cu o oră sau două, să anunţ severent şi de a fi conştiincioşi şi corda şi a n u l acesta o ate nţie spo­ tim u l tim p.
apel la cunoştin ţe le de isto rie ale lu i I. L. C aragiale şi fragm ente din elevii ce trebu ie să repete pentru exigenţi cu ei înşişi. rită a p lic ă rii în g ră şă m in te lo r org a­ lib e ră şi fe ric ită . T ra d iţia cîştigă noi
e le vilo r. A m fo lo s it ca m aterial d i­ opera dra m atică „O scrisoare p ie r­ nice şi m inerale. In prezent, m a jo ri­ v a lo ri, se îm bogăţeşte. Cu p rile ju l E L E N A D IM P E R IU
dactic p o rtre tu l lu i Ştefan cel M are, dută" e le vii au repetat schiţele : „D -l C oncom itet cu răspunsul îa întrebarea „C um vă org a n i­ tatea a te la je lo r s în t destinate trans­ celei de a 20-a an ive rsări a e lib e ­ directoarea căminului cultural
o reproducere după p ic tu ra în ulei Goe", „V iz ita " şi „A re n d a şu l rom în", zaţi lecţia pe ntru a o b ţin e rezu ltate cît m ai bune ?" pu­ p o rtă rii g u n o iu lu i de giAjd în cîm p. ră rii p a trie i, coru l s-a fă cu t auzit
a lu i Th. A m an in titu la tă „A p ro d u l au revăzut unele rezum ate d in ca­ blicăm scrisoarea tovarăşei profesoare lu lia n a Spineanu a- N um ai în p rim e le 20 de zile ale pe scenele m u lto r căm ine cu ltu ra le . S IL V IA N E D E L C O V IC I
P urice* şi v o lu m e le : „O samă de ietele de le c tu ri sup lim e ntare şi au dresată z ia ru lu i nostru o dată cu acest răspuns. Ia tă ce lu n ii ia nu arie , s-au tra n sp o rta t a- C întecul „G lo rio s p a rtid ", a răsunat bibliotecară
cu vin te * de Io n Neculce, „Legende c itit alte. schiţe de î. L. C aragiale. proape 40 de tone gunoi de g ra jd , .cu m u ltă dragoste şi entuziasm din
istorice" de D. B o lin tin e a n u şi „F ra ţii Acest fa p t ne-a a ju ta t să tragem se spune în această scrisoare : p ie p tu rile celor 80 de persoane, care Refacerea fondului
J d e ri" de M . Sadoveanu. A m fă cu t concluzia că întreaga operă a lui care a fost aşezat în p la tfo rm e la ca­ alcătuiesc c o iu l.
re fe riri la cele două opere studiate l. L. C aragiale este un act de acuzare pă tul ta rla le lo r.
în clasele anterioare, p e n tru a scoa­ îm p o triva re g im u lu i burghezo-m oşie- „ A m sa lu ta t cu b u c u r ie in iţia tiv a z ia ru lu i „ D r u m u l s o c ia lis m u lu i" d e De asemenea, suprafeţe m ari de F iin d mereu în A ctualitate, c o riş tii forestier
te in re lie f fig u ra lu i Ştefan cel resc. a p o p u la r iz a a s p e c te p o z itiv e d i n m u n c a d id a ctic ă . A m citit cu in teres teren v o r spo ri in fe rtilita te şi p n n p a rticip ă şi p rin m unca lo r de a rtiş ti
M are, d o m n ito r destoinic, în s u fle ţit C o n tin u in d acest procedeu şi în a r tic o le le c o l e g i l o r m e i — c h ia r şi d e a ltă s p e c ia lita te __ şi c o n s i d e r c ă ad m in istra rea în g ră şă m in te lo r c h i­ am atori la via ţa p o litică şi c u ltu ra l-
de pro fu nd e sentim ente de dragoste v iito r, vom reuşi să repetăm pînă m i - a m îm b u n ă tă ţit stilu l d e m u n c ă p r in folosirea m e t o d e l o r şi p r o c e ­ mice. Pînă la ora actuală s-nu p ro ­ a rtistică a ţă rii. Ilu s tra tiv din acest In anul trecut, ocolul s ilv ic 11 îa
fa ţă de p a trie şi popor. A m dat ele­ la s fîrş itu l an ului şcolar o m are d e e lo r in d ic a t e d e din şii. punct de vedere este u rm ă to ru l e- a a v u t ca sarcină de plan să îm pă­
v ilo r ca tem ă pen-lru ataşă com pu­ parte din m ateria studiată in clasele A ş în d r ă z n i să f a c o p r o p u n e r e In legătură cu o p r o b l e m ă c a r e m e ­ cu ra t 6 000 kg sup erfosfnt, G.000 kg xem p lu : Recent corul a înscris în durească o su p rafaţă de 154 ha. De
nerea „F ig u ra lu i Ştefan cel M are V — V il şi astfel să ne s im p lific a m rită să fie d e z b ă tu tă in c o l o a n e l e z ia r u lu i. E ste v o r b a d e îm b u n ă t ă ţ i­ s u lfa t de am oniu şi peste 3.000 kg re p e rto riu l său com poziţia „C întec la bun început* conducerea o co lu lu i
o g lin d ită în operele studiate". La m unca de la s fîrş itu l anului. Pregă­ rea e x p r i m ă r i i s c r is e şi o r a le a e le v ilo r . P e n tr u d e z b a t e r e a a ce s te i p r o ­ azotAt de am oniu. pe ntru de pu ta tu l no stru ". V o rb in d s a o rie n ta t spre alegerea s p e c iilo r
s fîrş itu l orei am în to cm it un plan tirea un or asemenea lecţii, in care b le m e a r p u te a fi a n tr e n a ţi to v a r ă ş i în v ă ţă to r i şi p r o fe s o r i cu e x p e r ie n ţ ă insă despre o tra d iţie ce se îm bo­ cu valoare econom ică rid ic a tă şi re­
al co m p un erii. şi c u re zu lta te p o z itiv e in m u n c a d id a ctică . găţeşte trebu ie să avem în vedere şl pede crescătoare.
predarea n o ilo r cunoştinţe se îm ­ IO A N ItlU N T E A N U
P e n tru a organiza o asemenea lec­ bină cu repetarea cu n o ştin ţe lo r p ri­ N e - a m b u c u r a să c u n o a ş t e m m e t o d e l e şi p r o c e d e e l e f o lo s it e d e din şii, preşedintele cooperativei celela lte fo rm a ţii artistice. In pre­ După d e fin itiv a re a s tu d iilo r în toc­
ţie, a fost nevoie să mă pregătesc in ­ m ite în clasele anterioare, necesită m a i a le s in f o r m a r e a u n u i scris o r t o g r a f i c şi c a lig r a f ic la e l e v i. P o p u ­ agricole de producţie DobrA zent. la căm inu l nostru c u ltu ra l îşi m ite, s-a fix a t ca 58 ha să fie îm pă­
tens, să con sult m an ua lul de istorie e fo rtu ri sporite, a tit din partea p ro ­ la riz a r e a lo r p e a ce a s tă c a le a r c o n t r ib u i in m a r e m ă s u r ă la r e z o lv a r e a desfăşoară a ctivita te a două cercu ri d u rite cu m o lid , 33 ha cu o a ltă spe­
de clasa a V III-a , să recitesc opera fe so rilo r c it şi din partea e le vilo r. a ce s te i p r o b l e m e c a r e rid ic ă in c ă d e s t u le g re u tă ţi atit la e le v ii m ic i cit de teatru. U n ul din cercu ri face in ­ cie de con ifere n u m ită Douglas, 44
„O samă de c u vin te " de I. Neculce, A u fost rare cazu rile cin d u n ii elevi şi la cei m a rt". Tradiţia ha cu p in i etc. P e n tru realizarea a-
citeva legende de D. B o lin tinea nu , să au do ved it delăsare şi s u p e rfic ia li­ tense p re g ă tiri la piesa „P lo a ia " de cestor sa rcin i, s-au lu a t cele m ai
V a le n tin M unteanu. in d is trib u ţia
N. R. Consîderînd bine venită propunerea tovarăşei profe­ se îmbogăţeşte piesei au fost prom ovate elem ente e ficie n te m ăsuri teh nico -orga njzato-
soare Spineanu, redacţia z ia ru lu i nostru so licită din partea tinere, care au d o ved it dragoste şi riee.
In acţiunea de refacere a fo n d u lu i
ca d re lo r didactice cu o bogată experienţă la catedră să-si
spună părerea despre problem a rid icată , Îm părtăşind din me­ Cu doi ani in urm ă. la DobrA a pasiune pe ntru teatru, cum sînt tov. forestie r, de un real a ju to r ne-au fo st
todele şi procedeele io lo şjte în exprim area, scrisă şir orală a a vu t loc un evenim ent de du blă în ­ E ra te rin a Petrescu, lo s if D im p e riu şi m u n cile p a trio tice efectuate de t i­
e le vilo r. a lţii. Cea de n doua fo rm a ţie de tea­ neret. In fe lu l acesta, p la n u l de îm ­
iH R edacţia aşteaptă cu interes p a rticip area în v ă ţă to rilo r şi semnătate. S-a in au gura t noul căm in p ă d u rire în a n u l 19G4 a fast depăşit
p ro fe s o rilo r din regiunea noastră Ia dezbaterea acestei pro ­ c u ltu ra l, ia r c o iu l com unei sărbăto­ tru are în pre gă tire piesa „D u m b ră - cu aproape 20 de hectare. T in e rii d in
bleme. rise 73 de ani de existenţă. Cu acest veanca". Cei 8 tovarăşi care foc p a r­ raion şi-au adas c o n trib u ţia şi la în ­
D e atitea o ri p ă ­ te din d is trib u ţie sînt sa la ria ţi de la tre ţin e re a a 105 ha arborete şi au
ră sim tea tru l s a ­ prestat un volum a p re cia b il de m u n ­
tisfă cu ţi, m u lţ u ­ S.M.T., în tre p rin d e re a forestieră şi că !a regenerurea n a turală pe o su­
piesei, d c j o c u l a c ­ FAPTE DIN MUNCA SI VIATA CEFERIŞTILOR Com un tu tu ro r celor care calcă A n u l acesta v o r m ai fi îm p ă d u rite
m iţi d e ca lita te a din alte in s titu ţii. prafaţă de 22 ha.
torilor. P o a l e ar pragul că m in u lu i c u ltu ra l, este do­ încă 195 ha teren. De s u b lin ia t că
sup rafeţele îm p ă d u rite depăşesc cu
tr e b u i să ne g in - ne lo r să fie redus cu 17.2 la sută de 3G tre n u ri cîte em u p la n ifica te , rin ţa vie de a p a rticip a la via ţa c u l-
d lm u n e o r i şl la A fost îmbunătăţit faţă dc sarcina p la n ifica tă . au fost încărcate şi expediate 57 tre ­ tu rA l-a rtis tic ă a com unei. A p o rtu l m u lt pc cele a că ro r masă lemnoasă
este pusă în valoare.
c o n f e c ţ lo n e r u l d e n u ri m arşrute cu de stina ţia Bucu­ lo r s-a p u tu t vedea şi cu p rile ju l
rulajul vagoanelor
d e c o r u r i, m o d e s t şl Trenuri marşrute reşti. C raiova. A ra d , C oşlariu şi H u­ a c tiv ită ţilo r c e se organizează in ca­ Ing. IO A N B R A Ş O V A N
nedoara.
n e a p la u d a t. M u n c ito rii ce fe rişti din cAdrul Re­ d ru l b ib lio te c ii. N um ai anul trecut. şeful ocolului silvic llia
In foto g ra fie : g u la to ru lu i de c irc u la ţie şi m işcare peste plan
C o n fe c ţ lo n e r u l d c Petroşani, acorda o atenţie deosebită Activitate bogată
con tinu ei îm b u n ă tă ţiri a ru la ju lu i M arşru tizarea tra n s p o rtu rilo r de
d e c o r u r i p ă p u ş i
vagoanelor de m arfă. In acest scop la locul de încărcare continuă să fie la bibliotecă
v „
M a lin o v s c h l V la - in ce n tru l a te nţiei m u n c ito rilo r ce­ € $ ! Rai ■ V D \
d is la v d e la T e a ­ au fost u rm ă rite mai îndeaproape fe riş ti din s ta ţiile Petroşani şi Lu -
A cum . în tim p u l ie rn ii, c ititu l căr­
trul d e stat d e p ă ­ vagoanele la toate fazele p rin care peni. P rin tr-o strinsă colaborare cu ţilo r a d e ven it una din proocupările
puşi din A lb a lu ­ trec. s-a in te n sifica t m unca pentru în tre p rin d e rile încărcătoare, ei reu­ de bază ale m u n c ito rilo r ce fe rişti în
şesc să com pună şi să expedieze tot SI MBA TA 23 IANUARIE 1965
lia. obţinerea u n u i coe ficie nt m ai mare tim p u l lo r liber. Dovadă este bogata
mai m ulte tre n u ri m arşrute, c o n tri­
a) re g u la rită ţii ciixrulaţiel tre n u rilo r, a c tiv ita te ce se desfăşoară la b ib lio ­
bu in d astfel la reducerea sta ţio n ă rii teca c o m ite tu lu i s in d ic a tu lu i din sta­
spre a se putea preda la fro n tie re le vagoanelor în s ta ţiile de încărcare, ţia Petroşani. D a to rită a c ţiu n ilo r în ­ CINEMA 9.03 Piese de estradă; 10,32 din m u­
R. C. M. toate tre n u rile con form n m anevrelor de com punere a tre­ zica po po arelor; 11,03 C intă M a ria
'- - i a n u rilo r. precum şl la c irc u la ţia aces­ tre prinse pe lin ia m u n cii cu cartea, D EVA : Casa neterm inată — c i­
g ra fic u lu i de circu la ţie . Acest lu c iu nu m ăru l c itito rilo r continuă să fie C rişon şi V a le n tin Lo g h in — a rii
f i f j P * • p to r tre n u ri fără m anevră p rin sta­ ne m atograful „P a tria *; M u s a firi din o p e re ; 11,45 Cîntece de M atei
a făcut ca. de la începutul an u lu i în creştere. P rin tre cei m ai a c tiv i c i­ c iu d a ţi pe m untele de gheaţă —
H B S H B I H R I h P ţiile tehnice d in parcurs. N um ai în tito ri se num ără M a ria Bancu. G eor- Socor; 12,00 M e lo d ii populare; 13.03
şi pină în prezent, ru la ju l vagoa­ zilele ce au tre cu t din acest an, faţă cin em a to grafu l „A rta "; PETR O ­ S o lişti şi fo rm a ţii de m uzică uşoa­
geta Crişon, M a ria A tîrg o v iţo a ie i.
Ş A N I : Sedusă şi abandonată -— ră; 13.35 C oncert de p rîn z; 14,35
. Petru Florea. A n to n I ri mie şi Con­
cin em a to grafu l „R e p u b lica " ; Doi
stan tin M unteanu. C o ru ri din opere; 15,05 Cîntece de
în stepă — cin em a to grafu l „7 dragoste şl jo c u ri populare; 16,00
Adunări generale anuale în cooperativele N oiem b rie " : L U P E N I : 30 de ani S olişti ai T e a tru lu i de stat de ope­
Viitori muncitori de veselie — cin e m a to g ra fii! „C u l­ retă: Ion Dacian. S ili Popescu.
tu ra l"; S IM E R IA : C nrtouche — c i­ C onstanta C im peanu, C orina B ă r-
ceferişti ne m atog raful „M u re ş u l" ; A L B A bulescu, L id ia Popescu. M ircea N e-
IU L ÎA : C iociara — cinem atogra­
r p m fu l „V ic to ria " : V ia ţa p a rticu la ră mens, L u d o vic Spicss, A n to n N egol-
ţescu; 16.30 M uzică uşoAră ro m l-
o X iS T Â REZERVE PENTRU S P O R IR E A ru rîn d o nouă şcoală de calificare . SEBEŞ : M adam e Sans Gene — c i­ nenscă; 18,00 R ecitalul pian istei
n t o ii In staţia Petroşani s-a deschis de — cinem a to grafu l „23 A ugust" ;
La term in are a c u rs u rilo r, cei 42 nem atograful „P ro g re su l"; Dezră­ S ofia Cosma; 18.20 M uzică de dans;
cursanţi vo r deveni m u n cito ri cefe­ 19.30 Capodopere ale lite ra tu rii u -
d ă cin a ţii — cinem a to grafu l „Sebe­ niversa le : „M a rtin Eden" de Jack
riş ti c a lific a ţi în m eseriile de acari, şul": O R Â Ş T 1E : S tră in u l se riile î L o nd on ; 20,00 M uzică de dans;
m an evra nţi şi frîn a ri. La ca lifica re a şi II — cin em a to grafu l „P a tria "; 20.40 Canţonete in te rp re ta te de G iu-
c acestor v iito ri m u n c ito ri cefe rişti Un surîs în p lin ă vară — cinem a­ sepe di S tefano; 21.15 M uzică dc
m m c o n trib u ie din p lin cadrele de spe­ tog ra ful „F la că ra ": H A Ţ E G : D ra ­ dans; 22.30 A r ii celebre din opere;
c ia liş ti şi in g in e ri din staţie, care goste la zero grade — cinem atogra­
predau le c ţiile de specialitate. fu l „P o p u la r": B R A D : Sedusă şi 23.15 M uzică de dans.
Cu p rile ju l a d u n ă rii generale a- nu pus accentul pe ingrăşarca unor Tov. Cornel Petrescu a s u b lin ia t că bună, rare v a lo rific a tă a adus un Sub conducerea in s tru c to ru lu i sta­ abandonată — cin em a to grafu l B u le tin e d e ştiri şi r a d i o ju r n a l e :
mwile ţin u tă recent, m e m b rii coope­ suprafeţe c it mai m ari de teren. A s t­ realizarea unei p ro d u cţii m ai scă­ ven it de G5.000 lei. Recolte bune s-au ţie i — B reteanu Ton — se desfăşoa­ „Steaua roşie" : IL f A : Cei şapte 5.00; 0,00; 7,00; 10.00; 12.00; 14,00;
ra tiv e i agricole de pro du cţie din 1 ha­ fel, în anul trecut s-au aplicat 820 zute cu peste 300 kg grîu la ha faţă realizat şi la roşii, teapă, varză, a r­ ră le c ţiile practice, unde e le vii iau m a g n ifici — cin em a to grafu l „L u ­
ţeg au făcut b ila n ţu l re a liz ă rilo r ob­ tone îngrăşăm inte organice şî 42 tone de rea p la n ifica tă se datoreşte în dei, rădăcinoase şi la alte c u ltu ri, contact cu viito are a lo r m uncă la m ina*. 16.00; 22,00; 23,52 (pro gra m u l I);
ţin u te in anul trecut. Darea de sca­ de îngrăşăm inte chim ice. Din dez­ m are măsură fa p tu lu i că recoltarea ceea ce a perm is u n ită ţii respective maroze, la com punerea şi descom­ 7.30 9,00; 11.00; 13,00; 15.00; 17,00;
mă prezentată de către tov. Lucian
ba te rile a d u n ă rii generale a reieşit c u com bina s-a făcut anevoios şi nu­ să predea în întreg im e c a n tită ţile de punerea tre n u rilo r şi la însoţirea RADIO 19.00; 21,00; 23,00; 1,52 (progra­
Fona, preşedinte ol c o n s iliu lu i de
şi fu p lu l că există insă rezerve pen­ mai pe 50 la sută din suprafaţa con­ legume co n tra ria te cu U.R.C.C. tre n u rilo r de m arfă in parcurs. m ul II).
conducere şi d iscu ţiile pu rta te au tru sporirea continuă a producţiei tractată. De asemenea, recolta s trîn -
A stfe l din le g u m icu ltu ra s-au rea­
scos în evidenţă fa p tu l că in cadrul vegetale S-a precizat că în aceleaşi să m anual pe unele parcele a stat liz a t sume însem nate de bani. care (G ru p a j rea liza t de tov. P r o g r a m u l 1 : 5.06 Cîntece şl jo ­
acestei u n ită ţi s-au d o b in d it re zu l­ c o n d iţii de clim ă şi sol brigada I a m u lt tim p în clăi şi după p lo ile că­ I. C K IŞ A N . cu ri populare; 5,40 M uzică uşoară TELEVIZIUNE
tate bune in ce priveşte sporirea realizat cu 3.500 kg c a rto fi Ia hectar zute nu s-a trecut la uscarea sno­ reprezintă peste 30 la sută din to­ responsabilul subrednejici noa­ in te rp re ta tă de m ici fo rm a ţii ; G.10 19,00 J u rn a lu l te le v iz iu n ii; 19,10
p ro d u cţie i vegetale şi anim ale. In p ilo r, ceea ce a dus la deprecierea ta lu l v e n itu rilo r realizate de către stre vo lu n ta re dc la C om plexul Piese in stru m e n ta le ; G.30 M ici pie­ P entru tin e re tu l ş c o la r: C întec şi
cen tru l atenţiei m e m b rilo r coopera­ mai m u lt deeit brigada a N-a. Cau­ cooperativa agricolă de producţie. se in te rp re ta te la x ilo fo n ; 7,15 M u ­
za p rin cip a lă a ucestei d ife re n te de unei p ă rţi din g riu l rezultat. In m a­ C.F.R. d in Petroşani) jo c ; 20.10 D in via ţa a n im a le lo r
to ri a stat realizarea şi depăşirea rea lo r m a jo rita te p a rtic ip a n ţii Ia Se prevede că in vederea s p o ririi zică de estradă; 7,30 S fa tu l m ed i­ (X X IV ) A nlm A le uriaşe; 20,25 In
p ro d u c ţiilo r p la n ifica te la porum b, producţie in plus realizată la brigada d iscu ţii p rin tre care Neiconi A xente. p ro d u c ţiilo r in sectorul vegetal se cu lu i : V itu m in lza re a org a n ism u lu i faţa h ă rţii ; 20,45 P agini um oristice
ca rto fi, plante de nu tre ţ etc. Ca u r­ ! se dolore.şte a p lic ă rii la tim p a lu ­ vor folosi num ai soiuri şi h ib riz i pro ­ in a n o tim p u l rece; 7,40 M e lo d ii din lite ra tu ra rom înă ; 21,45 C întă
m are a pre o cu p ă rilo r m anifestate in c ră rilo r de în g rijire . In schim b, la Pădure C ornelia. L a ză r V lă ico n i şi d u c tiv i. De asemenea, se v o r u tiliz a Pentru exploatarea d is tra c tiv e ; 8,06 S olişti in stru m e n ­ orchestra Edm undo Ros (V II)... In
această direcţie, la c u ltu ra p o rum ­ brigada n doua lu c ră rile a m in tite cit a lţii au relevat fa p tu l că pe ntru ob­ de 2 ori mai m ulte îngrăşăm inte or­ tiş ti de m uzică po pu lară ; 8,30 Frag­ încheiere : B u le tin de ş tiri. S port.
b u lu i. de pe întreaga suprafaţă, s-nu şi recoltarea an fost executate cu în- ţinerea un or rezultate mai bune in ganice deeit in anul trecut. S-au apelor minerale m ente d in operete; 9.00 M uzică pre ­ B u le tin m eteorologic.
reco ltat cîte 2.350 kg boabe la hn faţă tîrziere. fapt ce a dus la obţinerea acest an este necesar să se acorde prevăzut apoi o serie de m ăsuri me­ clasică ita lia n ă ; 9,40 M uzică uşoa­
de 1.800 kg p lan ificate, la c a rto fi unor p io d m ţii mai scăzute. Totodată, o mai m arc atenţie efe ctu ării la tim p nite să ducă ia realizarea la tim p a Sursele bogate de ape m inerale, ce­ ră rom îneaseă; 10.03 Cîntece p io n ie ­
s-au rea liza t cu peste 2.200 kg la ha aşa cum urâta tov. Ştefan llo v o ti, şi in e o n d iţiu n i agrotehnice cores­ lu c ră rilo r de pregătire a te ren ului, reşti; 10,15 M e lo d ii de estradă; lt.OO Buletin meteorologic
punzătoare a lu c ră rilo r agricole. rin ţe le de consum de la an la nn
m ai m u lt deeit s-a prevăzut, la t r i­ calitatea lu c ră rilo r, moi ales la re­ semănat. în g rijire a c u ltu rilo r şi re­ sporite determ ină efectuarea a o se­ M uzică populară din M u n te n ia ; PEN TR U 24 ORE
fo i s-au o b ţin u t cîte 4 094 kg fin la co ltă ri. nu a fost corespunzătoare. Un loc im p o rta n t în cadrul dezba­ coltat. A fost de asemenea s ta b ilit rie de lu c ră ri pe ntru îm bun ătăţire a 11,30 Duete d»n operete: 12,40 M u ­
ha, cu 1.584 kg peste sacri na plan i­ Dc asemenea, la p ră şîlu l po ru m b u lu i te rilo r |-au ocupat problem ele re­ şi volum u l lu c ră rilo r ce trebu ie efec­ e x p lo a tă rii acestora. A stfe l, la Co- zică po pu lară ; 14,10 M uzică uşoară V rem e nestabilâ, cu cerul m ai
fica tă etc. La obţinerea acestor re­ u n ii m em bri cooperatori au u rm ă rit fe rito a re la dezvoltarea le g u m icu l­ tuate de către S.M.T. in te rp re ta tă de fo rm a ţia C ornel m u lt Acoperit. V o r cădea p re cip ita ­
zulta te a c o n trib u it în m are măsură doar realizarea norm elor, n e g lijin d to rii. In anul tre cu t s-au c u ltiv a t le­ vasna. Borsec, . Buziaş, L ipo va, s-nu Popescu; 15.30 A ctu a lita te a lite ra ­ ţii sub form ă de ploaie, la p o viţă şi
fa p tu l că lu c ră rile agricole au fost calitatea lu c ru rilo r. De aceea. în p a r­ gume pe 20 de hectare, din care 15 D in dezbateri a reieşit fa p tu l că făcut prospectări şl fo ra je in vede­ ră; 15.45 D in re p e rto riu l orchestrei
aplicate la tim p in c o n d iţii agroteh­ cela „C im p u l M are" praştia a II-a ha au fost Irigate. întreaga supra­ pentru în d e p lin ire a s a rc in ilo r pre­ rea creşterii d e b itu lu i izvoarelor. La de m uzică po pu lară „B rîu le ţu l" din ninsoare V în tu ! va suflA p o triv it, cu
nice specifice fiecărei cui hu i. La faţă a fost fe rtiliz a tă cu gvinoi de văzute există suficiente rezerve pe Buziaş, s-a in sta la t o lin ie nouă de C onstanţa; 17,00 Pagini alese din in te n s ific ă ri locale, din sectorul
s-a efectuat în e o n d iţiu n i necores-
po rum b s-a acordat o nmre atenţie gra jd , pe o parte înseninată din te­ îm b u te lie re cu o capacitate de 4.000 operete ro m in e ş ti; 18.00 M uzică sud-est şi sud. T em peratura Aeru­
punzătoaic. D rept urm are, deşi tere­ ren fo!osindu-se şi îngrăşăm inte c h i­ care m e m b rii cooperativei ag rico le d e sticle pe oră, Iar la R ib o rţe n i a fost lu i staţionară ; ziua va fi cuprinsă
am p la sării judicioase a c u ltu rii, fe r­ nul a fost fe rtiliz a t şi s-au folo sit pro du cţie din Haţeg sînt h o tâ rîţl să populară in te rp re ta tă de T ra ia n U i-
mice. Pe lingă aceasta, folosirea unui m ontată o lin ie cu o capacitate de lecan şi lliu ţă R udăreanu; 18.30 în tre -f-2 şi - f fl grade, ia r noaptea
tiliz ă rii teren ului, efe ctu ării lu c ră ri­ noim ii sem inţe de p o rum b ÎID -I0 1. răsad viguros şi aplicarea d ife re n ţia ­ le folosească cu toată priceperea îm b u te lie re de 2.500 sticle pe oră. Seară pentru tineret. E m isiune rea­ în tre — 5 şi — 10 grade.
generaţia I, pro du cţia realizată a
lo r de pregătire a p a tu lu i ge rm ina tiv, tă a lu c ră rilo r de în g rijire a dus la pentru obţinerea u n o r rezultate to t In acest an. se v o r executa noi lu ­ lizată de C onstantin T e o d o ri; 20.30
fost mai m ică cu 30 la sută deeit PENTRU URMĂTOARELE
sem ănatului şi în tre ţin e rii c u ltu rii în obţinerea u n o r rezu ltate bune. Demn c ră ri de prospecţiuni şi fo ra je In M uzică de dans: 21.40 Rom anţe;
media înreg istrată pe unitate. m ai bune. care in fin a l să ducă la 3 ZILE
bune eo nd iţiun i. de m enţionat este fa p tu l că de pe vederea s p o ririi d e b ite lo r izvo are lor 22.20 M uzică de dans.
D in d iscu ţii a reieşit că nici re­ consolidarea economică a u n ită ţii existente şi punerea in valoare a noi P r o g r a m u l I I : 7,35 M ici piese în- Vrem e fa vo ra b ilă p re c ip ita ţiilo r
In vederea s p o ririi pro du cţiei ve­ zultatele o b ţin u te la c u ltu ra g riu lu i 1.25 ha c u ltiv a t cu c a rto fi tim p u rii lor. izvoare. strum enta-le; 7,45 M e lo d ii populare; locale, cu tem peratura in scădere.
getale, m e m b rii cooperativei agricole nu au fost pe măsura p o s ib ilită ţilo r. ia ro viza ţi s-a o b ţin u t o pro du cţie A. PO TO PEA (Agerpres).