Page 71 - 1965-01

Nr. StS1' Drumul socialismului Pag. 3

I M P E R A T I V U L G E N E R A L :
Conferinţa organizaţiei

orăşeneşti de partid rn s n
¥
E D O A B P R E

Competenţă, răspundere, en­ fa b rica nouă de aglom erare. Uzina fost cazul cajei 01— 02 de la la m ino­
tuziasm — lalâ ce a caracteri­ de preparare a m in e re u rilo r de la ru l b lu m in g şi unele in s ta la ţii şi
zai conferinţa organizaţiei o- T eliuc, a te lie ru l m ecanic de la Că­ circ u ite com une dc la fa b rica de a-
răşencştl dc partid' Hunedoara, lan ; s-au predat, de asemenea, 1.248 glom erare nr. 2.
Este binecunoscută im p o rta n ţa lu ­
care şi-a desfăşurat recent lu ­ n a m i c ă li u a a ă apartam ente, 44 săli de clasă şi alte c ră rilo r de in v e s tiţii ; de fe lu l cum
crările. D elegaţii şi in v ita ţii la obiective social-cu ltura le. S-a apre­
cia t în co n fe rin ţă activita tea bogată sînt ele executate, de term enul de
acest im portant evenim ent al
desfăşurată de co le ctivu l de muncă punere în fun cţiune depinde pro ­
com uniştilor hunedorent au fă­ FINITE al În tre p rin d e rii de co n stru cţii si­ ducţia viitoare. De aceea, este ne­
cut o amplă analiză a a c tiv i­ cesar ca in v iilo r să se acorde toată
tă ţii desfăşurate de oamenii PUNE derurgice din Hunedoara. Buna pre­ atenţia acestui in d ica to r al p la n u lu i
gătire a lu c ră rilo r, întocm irea g ra fi­
m uncii din În tre p rin d e rile şi celor pe faze si fo rm a ţii de lucru, de stat.
In s titu ţiile oraşului Sn toate do­ ap rovizionarea op era tivă a locuridor
m eniile v ie ţii şi şl-au sta b ilit de muncă, mecanizarea lu c ră rilo r de
obiective m obilizatoare pen­ excavaţii, tra n sp o rt si ridicat, desfă­ Drumul viitorului
tru v iilo r. C om uniştii şl-au ex­ şurarea unei susţinute m unci p o li­
prim at hotărîrca do a fl mereu tice pentru creşterea răsp un derii tu ­
în prim ele rîn d u rl ale luptei tu ro r sa la ria ţilo r, au făcut ca m ulte C onferîn|a organizaţiei orăşeneşli
pentru in lă p tu irca sarcinilor obiective im p o rta n te să fie ro a li- de p a rtid Hunedoara a analizat cu
m ultă răspundere p o s ib ilită ţile pen­
încredinţate de partid, de a-şl zale îna inte de term en. în c o n d iţiile tru realizarea exem plară a sa rcin i­
pune întreaga lo r capacitate respectării in d ic ilo r dc calitate.
lo r de plan pe anul I9G5. A reieşit
de muncă In slujba acestui O rodnică a ctivita te au desfăşurat că exislă suficiente rezerve pentru
scop, o rg a n iza ţiile de p a rtid pe lin ia creş­
dobindirea unor rea liză ri şi mai
te rii eficientei in v e s tiţiilo r. C o m ite­ Inim oase. A ngajam entele luate cu
Bilanţ bogat tu l de p a rtid dc la C.S. H unedoara p rile ju l dezbaterii c ifre lo r de plan
a în d ru m a t organizaţia de p a rtid de
la oţelăria nr. 2 să pregătească te­ şi în tă rite in conferinţă, ca şi p ri­
mele rea liză ri din anul în curs, sînt
in fante K V r V Î m einic in tra re a in fu n cţiu n e a cu p ­ dovezi că se merge pe un d ru m
toa re lo r nr. 7 şi 8. S-au pre g ă tit ca­
ascendent. S id e ru rg iştii şi
m in e rii,
drele necesare, s-au asigurat u tila ­
con stru cto rii şi fo re stie rii, m em b rii
jele anexă corespunzătoare, s-au sta­
Conduse de o rg a n iza ţiile de partid, b ilit din tim p procesele tehnologice cooperativelor agricole de producţie,
colectivele de muncă din in d u stria in te le c tu a lii — cu to ţii şi-au e x p ri­
şi graficele de Jucru. In acest fel s-a
oraşului H unedoara nu o b ţin u t anul m at ho tăiîrea de a m unci cu si m ai
tre cu t succese dc seamă în în d e p li­ reu şit ca num ai după 5 zile de Ja m u lt entuziasm pentru realizarea în ­
nirea s a rc in ilo r economice. S id eru r- punerea în fu n cţiu n e a celor două tocm ai a s a rc in ilo r încredinţate de
g îslii şi m in e rii au produs peste plan cuptoare să fie atinsă capacitatea partid.
75.000’ tone fontă, 90.000 tone oţel, de producţie proiectată, iar in d ic ii de M in e rii şi-au e x p rim a t ho tăiîrea
23.000 tone la m ina te fin ite pline, u tiliz a re re a liza ţi să fie mai m ari de a executa la tim p lu c ră rile de des­
50.000 tone m inereu de fier, 8.000 decit cei în re g istra ţi la celelalte cup­ chide ri şi p re gă tiri, de a folosi de­
tone cocs m etalurg ic; de asemenea, a / T \ \ V toare. p lin u tila je le şi m aşinile, de a orga­
crescut p ro d u ctivita te a m uncii cu 4,5 W f c r f A iiiV Cu toate acestea, pe ansam blu) niza m ai bine munca ; sid e ru rg iştii
la sută peste cea p la n ifica tă si s-au oraşului pla n u l de in v e s tiţii n-a fost vor spori şi mai m u lt in d ic ii de u ti­
în re g istra t 92 m ilioane le i econom ii u /) realizat. Nu s-au executat lu cră ri lizare. vo r reduce în con tinu are con­
la p re ţu l de cost. Valoarea produse­ im portante, d in tre care uncie afec­ su m u rile specifice, şî în special cel
lo r date peste plan depăşeşte suma tează producţia an ului în curs. Sec­ de cocs. vo r pregăti şi pune în a p li­
de 170 m ilioane lei. Demn de rem a r­ ţia Poiana-Ruscâ a în tre p rin d e rii de caţie noi procese teh n o lo g ice ; con­
cat este fa p tu l că toate în tre p rin d e ­ s tru c to rii se vo r strădui să pună în
e x p lo ră ri m in iere Deva a rămas în
rile in d u stria le din oraş şi-au înd e­ fu n cţiu n e obiectivele in d u stria le cît
111 mă cu 1 200 m etn de galerie, ceea
p lin it sa rcin ile anuale de producţie. mai repede, să predea o a m en ilo r
ce în tîrz ie deschiderea (‘im p u rilo r
Deosebite sînt re a liz ă rile dobîndite m uncii toate apartam entele p la n ifi­
m in iere Teliuc-est şi G lielar-est. De
de co lectivu l co m b in a tu lu i sid e ru r­ asemenea, s-au în re g istra t restanţe cate. executate la tim p şi cît mai
gic. Cn urm a re a fo lo s irii raţio na le a bine. Aceasta înseam nă că în 1965 se
cap acită ţii dc producţie, o rg a n iză rii la extinderea cap acită ţii de încălzire va produce metal mai m ult, mai ie f­
la btum ing, la bo ratorul central, au­
m ai bune a m uncii, p e rfe cţio n ă rii tin şi mai bun, că n ive lu l de viaţă
tobaza I U T A-, s p ita lu l din H une­
proceselor tehnologice, au crescut a! oam enilor m uncii din Hunedoara
in d ic ii de u tiliz a re , obţinînd u-se pe doara si aJtele. va fi rid ic a t pe o treaptă superioa­
această cale im p o rta n te c a n tită ţi de N erealizarea p la n u lu i de in v e s tiţii ră.
m etal peste plan. La cuptoarele M a r­ se datoreste în bună m ăsură in s u fi­ ...In anul 1964 în Hunedoara s-a
tin. de p ild ă , in d ic ii de u tiliz a re au cientei preocupări a b e n e ficia rilo r, m un cit bine ; dar oam enii nu hotă-
crescut cu 43 la sută faţă de anul lele din H unedoara şi Călan să stu­ n u tul de fier. că fonta cenuşie pro­ tiv există încă verigi care nu fu n c­ pentru respectarea tehnologiei de care nu au asigurat la tim p docu­ r it ca d ru m u l a c tiv ită ţii viito a re să
1959, ceea ce rep rezin tă în d e p lin i­ dieze tem einic această problem ă si dusă la Călan este de ca lita te su­ ţionează bine. O cauză a slabei ca­ dozare, elaborare şî turna re a unor m en ta ţiile, finanţarea, am plasam en­ m eargă înainte, spre mai bine...
rea cu un an m ai devrem e a sarci­ să ia m ăsuri corespunzătoare. T o ­ perioară. Acest lu cru dovedeşte că lită ţi a un or produse o constituie in ­ m ărci de o ţe lu ri, pentru sincroniza­ tele şi u tila je le tehnologice. In con­
n ii trasate de Congresul al 111-lea todată, o rg a n iza ţiile de pa rtid de la o rg an izaţiile de p a rtid din m ulte suficienta va lo rific a re a p o s ib ilită ţi­ rea ce trebuie să existe în tre la m i­ fe rin ţă a fost c ritic a tă conducerea
al p a rtid u lu i. m inele T e liu c şi G he lar şi de la sectoare economice au făcu t clin lo r tehnice. In co n fe rin ţă s-a arătat noare) e b tu m in g şi de sem ifabricate. co m b in a tu lu i sideru rg ic pentru că nu Paqina a fost realizată de :
Succese de seamă au o b ţin u t si uzina cocso-chim îcă au fost în d ru ­ îm bun ătăţire a c a lită ţii o preocupa­ că mai există aparatură de măsură N eajunsuri în realizarea p la n u ri­ a predat Ja tim p unele am plasam en­ ŞTEFAN VRANNAY, adjunct al
sid e ru rg iş tii din Călan, şi m in e rii mate să se preocupe mai m u lt de re de seamă, că — aşa cum arăta si con tro l care nu-i folosită, că unele lo r sortim e ntale şi-au făcut loc şi te şi u tila je tehnologice necesare şefului comisiei economice a
calitatea produselor, venind în a- in e u vîn lu l său tovarăşul ing. Şte­ procese tehnologice sînt depăşite de în activita tea e x p lo a tă rilo r m in ie ­
din T eliuc şi G helnr, şi con stru ctorii, Comitetului reqional Hunedoara
rest fel in s p rijin u l fu rn a liş tilo r. E- fan Constanţinescu, ad ju nct al m i­ n ive lu l c a lita tiv al produselor cerule re. a în tre p rin d e rilo r forestieră şi de lu c ră rilo r la la m in o ru l de 800 mm.
şi forestie rii... Despre hă rnicia con­ al P.M.R., inq. ŞTEFAN COR-
ficie n ţa acestei a cţiu ni s-a con creti­ n is tru lu i In d u strie i M etalurg ice — de be ne ficiari. Se m ai in tîl ne.se u n ii in du strie locală Acestea două din De asemenea, conducerea com bina­
s tru c to rilo r de la l.C.S.H, vorbeşte NEA, activist al Comitetului re­
fa p tu l că ei au reu şit să predea zat in econom isirea a peste 100 000 calitatea a devenit problem a fiecă­ conducători ai procesului de produc­ urm ă au n e g lija t realizarea unor tu lu i a fost c ritic a tă şi pentru fa p ­
cele două cuptoare M a rtin nr. 7 şi 8 tone cocs. rui m uncitor, in g in e r sau tehnician. ţie care „aleargă" după cantitate, ne- sortim ente mai d ific ile in favoarea tul că a avizat unele proiecte şi exe­ qional Hunedoara al P.M.R.,
cu m u lt în a in te de term en, ceea ce In rezultatele economice sînt o- — C alitatea este insă o noţiune ţin în d seama de calitate. S e rviciile celor cu valoare mai mare, dar uşor cutarea un or lu c ră ri in su ficie n t de inq. NICOLAE ANDRONACHE
a creat c o n d iţii pe ntru realizarea "1 i n di te si preocupările o rg a n iz a ţiilo r com plexă — spunea tovarăşul Cons­ de con tro l tehnic c a lita tiv nu se r i­ de ob ţinu t. tem einic studiate şi rezolvate din şi ALEXANDRU NAGY.
unei p ro d u c ţii sup lim e ntare de 35.000 de p a rtid pe ntru creşterea rin d u ri- tan tin Tom a, secretarul co m ite tu lu i dică totdeauna la n iv e lu l m e n irii C o nferinţa a cerut noului organ punct de vedere tehnic, aşa cum a
tone oţel. lo r p a rtid u lu i, pentru rid icare a pe o de p a rtid de la oţelăria M a rtin n r.- lo r ; mai sînt u n ii co n tro lo ri care orăşenesc de p a rtid să se preocupe
S-a v o rb it în co n fe rin ţă şî des­ treaptă superioară a m uncii de pro ­ 2. Putem spune că am îm b u n ă tă ţit n-au pregătirea profesională cerută mai m u lt de îm b un ătăţire a d is c ip li­
pre re a liză rile o b ţin u te de oam enii pagandă, pentru îm bun ătăţire a calitatea atunci rîn d am redus re ­ ele munca pe care o prestează, ia r nei sortim entale, să ia m ăsuri care
m uncii din a g ricu ltu ră . L u c ră to rii de m etodelor de m uncă folosite în bu tul. cînd am ap lica t asemenea a lţii nu dovedesc suficientă exigenţă. să asigure realizarea ritm ică a tu ­
la ;>G.A.S. Călan aproape că au du­ conducerea de către org a n iza ţiile de procedee tehnologice care să asigu­ U ncie o rg an izaţii de p a rtid 11-au m a­ tu ro r sortim e ntelor.
b la t producţia m edie de porum b p a rtid a o rg a n iz a ţiilo r de masă. re fabricarea o ţe lu rilo r cu cele mai nifestat suficien tă preocupare pen­ n 1
boabe la hectar faţă de c ifra p la n i­ Sînt. desigur, succese de seamă p ri­ bune pe rfo rm an ţe tehnice, cînd am tru a face din fiecare m uncitor, in ­
ficată ; cooperativele agricole de m irea în cursul an u lu i trecut a 1.023 realizat la tim p toate sortim entele giner sau tehnician un exigent con­
pro du cţie din S trei, Streisîngeorgiu. candidaţi de p a rtid şi fa p tu l că pes­ plan ificate, în fin e cînd produsele tro lo r al c a lită ţii. Să ne gîndim
Batiz. B u ilu ri şi Peştişul M are au te 95 la suta din to ta lu l m e m b ri­ noastre, trim ise b e n e ficia rilo r, au ln realizarea p la n u lu i sortim e ntal
în re g istra t im p ortan te spo ruri de lo r şi c a n d id a ţilo r de p a rtid frec­ un aspect e x te rio r plăcut. Contează m ajoritate a în tre p rin d e rilo r au ob­
produse la c u ltu rile de porum b şi ventează cu rsu rile in v ă ţă m în tu lu i — ca să zic aşa — chiar şi fe lu l cum ţin u t rezultate bune. S id e ru rg iştii din cu răspundere la
griu. de pa rtid. O rg a n iza ţiile de pa rtid sînt am balate... com binat, de exem plu, au a sim ila t
Aceste rezultate, cît şi m ulte a l­ au m anifestat mai m ultă g rijă faţă Părăsind cadrul a p recierii gene­ anul trecut 3 m ărci noi de o ţe lu ri
d in tre care 4 economice. Acest lucru producţia de mline
tele. o b ţin u te pe tâ rim economic, de c a lită ţile celor care* au fost p ri­ rale si an alizind rezultatele p rin n- şi 126 tipo dim ensiun i de lam inate,
sînt rodul unei bogate a c tiv ită ţi des­ m iţi în partid. ceastă prism ă, mai m u lţi v o rb ito ri
făşurate de întreaga organizaţie oră­ au ară ta t că in ce priveşte calitatea, a perm is să se realizeze mai bine
şenească de p a rtid pentru realizarea sa rcin ile con tractuale si in mod deo­ Şi la Hunedoara, ca in întreaga
tu tu ro r in d ic a to rilo r de plan. Rea­ in activita tea organizaţiei orăşeneşti sebit cele pentru export. ţară, p rin g rija p a rtid u lu i şi gu ver­
de p a rtid şi-au făcut loc si unele de­ Totuşi, o rg a n iza ţiile de p a rtid n-au
liz ă rile dobîndite dovedesc fa p tu l că n u lu i se alocă an de an im p ortan te
ficienţe. La com binat, deşi rebutul
a crescut com petenţa şi ro lu l de reuşit să ia cele mai p o triv ite m ă­ sume de bani pe ntru dezvoltarea ca­
din u n ită ţile ' economice. Cele mai important: a scăzut la m ajoritate a secţiilor, nu suri pentru respectarea în întregim e p a c ită ţilo r de producţie, m oderniza­
conducător al o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid
a d iscip lin e i sortim entale. D in
a-
au fost soluţionate din punct de ve­
rea în tre p rin d e rilo r existente şi r i­
im p o rta n te problem e rid ica te de p ro ­ dere tehnologic procesele de elabo­ ceastă cauză unele sortim ente nu dicarea pe o treaptă superioară a
cesul de pro du cţie şi-au găsit o bună rare şi lam inare a unor m ărci de o- s-au realizat, ceea ce s-a refle cta t n iv e lu lu i de Ira i al celor ce m un­
rezolvare d a to rită s tilu lu i şi m eto­ ţc lu ri. S-au p rim it re cla m a ţii de la negativ a tît în activitatea în tre p rin ­ cesc-. A nul trecut oraşului Hunedoara
de lo r bune de muncă adoptate de o r­ be neficiari pentru calitatea necores- d e rilo r respective, cit mai ales în cea i s-au alocat 1.1 m ilia rd e lei. Cum
g a n iza ţiile de p a rtid . Selecţionarea De un larg spaţiu în lu c ră rile con­ purr/.ătoare a unor lo tu ri de oţel. Ln a în tre p rin d e rilo r beneficiare La au fost fo lo siţi aceşti bani ? C onfe­
p ro b le m e lo r cheie, analiza te m e in i­ fe rin ţe i s-a bucurat preocuparea o r­ Călan există m ari v a ria ţii în analiza com binat, cu toate că s-a depăşit cu rin ţa a răspuns şi acestei întreb ări.
că a p o s ib ilită ţilo r şi antrenarea ce­ g a n iz a ţiilo r de p a rtid pentru c o n ti­ chim ică a sem icocsului, la exploa­ m u lt plan ul de producţie la otel, Peisajul oraşului s-a îm b o g ă ţii din
lo r mai capabile fo rţe pentru darea nua îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii p ro d u ­ tă rile m iniere se m anifestă în u lti­ planul sortim e ntal nu s-a realizat. nou : au fost puse în fu n cţiu n e la­
s o lu ţiilo r p o triv ite — iată o cale pe selor. S-a v o rb it despre succesele Această situaţie este consecinţa insu­ m in orul de p ro file m ijlo c ii, cuptoa­
care au mers cu succes m ajoritate a o b ţinu te pe această lin ie de către mul tim p te n d in ţa scăderii caracte­ ficie ntei preocupări a co m ite tu lu i de rele M a rtin nr. 7 si 8 de 400 tone
o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid . Un exem ­ com unişti si c e ila lţi oam eni ai m un­ ris tic ilo r ca lita tiv e ale m in e re u rilo r. p a rtid şi a conducerii co m b in a tu lu i oţel pe şarjă, banda a doua de la Fabrica de aqlomerare a minereurilor din C.S.H. Vedere exterioară.
p lu g ră ito r in acest sens il oferă cii de la CS. Hunedoara, Uzina „V ic ­ Nu corespunde totdeauna calitatea
acţiunea în tre p rin să pe ntru sporirea to ria " Călan, m inele T e liu c si G he­ p re fa b rica te lo r de beton şi nisipu l
p ro du cţiei de fon tă cu cocs econo­ lar. A fost apreciat fa p tu l că unele liv'rat de in d u stria Jocală, a se rvi­
de tehnica s e c u rită ţii şi protecţia
Toate acestea dovedesc că nu se EXISTĂ ÎNCĂ VALOROASE REZERVE
m isit. C o m ite tu l orăşenesc de p a rtid m ărci de o ţe lu ri cum sînt o ţe lu rile c iilo r prestate de unele ateliere ale m un cii. Nouă, celor pe n tru care o-
a sesizat că există im p o rta n te rezer­ pentru ru lm e n ţi, ţevi, electrozi de cooperaţiei meşteşugăreşti.
ve p e n tru reducerea consum ului spe­ sudură si sape cu role au p e rfo r­ m ul este totul, nu ne poate fi in d i­
feren t în ce c o n d iţii se realizează
c ific de cocs, De aceea, a îndrum at) manţe c a lita tiv e mai bune, că m i- dă atenţia cuvenită fa b ric ă rii tu ­
P a rtid u l
planul de producţie.
şi
o rg a n iza ţiile de p a rtid de Ja fu rn a - ne re u rile sînt mai bogate în eonţi- tu ro r produselor, că în la n ţu l produc­ statul nostru alocă an de an im p o r­
SĂ LE I 3 tante sume de bani pentru îm bun ă­
S în-
tăţirea c o n d iţiilo r de muncă.
tem d a to ri să răspundem acestei
m 9 R ezultatele frum oase ob ţinu te de politice, profesionale si m orale ale v ită ţii te h n ic o -ş tiin ţific e din în tre ­ g riji p rin luarea celor mai p o triv ite
colectivele de muncă din loatc u n i­ celor care au cerut p rim ire a în p rin d e ri, pentru îm bun ătăţire a ac­ m ăsuri. Sâ nu existe nici un com u­
a ! tă ţile economice de pe cu p rin su l o- p a rtid . S-n îm b u n ă tă ţit munca ele tiv ită ţii s e rv ic iilo r de control tehnic nist, nici un om al m un cii care să
treacă nepăsător pe lingă ab aterile
raşu lu i regional Hunedoara sînt ro­ propagandă; peste 95 la sută clin c a lita tiv , stim u la re a celor m erituoşi dc la N.T.S. C o nd ucăto rii p ro d u c ţi­
dul unei fructuoase a c tiv ită ţi des­ totalul m e m b rilo r si c a n d id a ţilo r de şi îm bun ătăţire a c a lită ţii, creşterea
făşurate de com ite tu l orăşenesc de pa rtid frecventează cu rsu rile învă- perm anentă a g ra d u lu i de c a lific a ­ ei — In tonte nivele le — au d a to­
* ” t r t # ' - A p a rtid, de întreaga organizaţie oră­ ţă m în iu lu i de p a rtid ; se desfăşoară re. L nevoie să se desfăşoare o ase­ ria să in m ăsuri p e ntru ca în sec­
şenească de p a rtid . A'legînd cu p ri­ m ai e ficien t munca de educaţie a menea muncă in c it co n tro lu l c a li­ toarele de care răspund să nu exis-
cepere cele m ai im p ortan te p ro b le ­ oam enilor m un cii in s p iritu l dragos­ tă ţii să se tacă pe fiecare fază a pro­ le nici o încălcare a norm elor de
tehnica s e c u rită ţii m uncii.
me ale produ cţiei şi o rie n tîn d în ­ tei faţă de p a rtid, al răspunderii cesului de producţie, cu m axim um
spic rezolvarea lo r toate fo iţe le , faţă de în d e p lin ire a s a rc in ilo r în ­ de exigenţă, de către fiecare m un­ Rezerve im p o rta n te în activitatea
co m ite tu l orăşenesc de p a rtid a reu­ credinţate. citor, tehnician şi in gin er. de v iito r exista şi în u n ită ţile socin-
şit să conducă cu mai m u ltă com pe­ L u c ră rile co n fe rin ţe i au re lie fa t O deosebită ate nţie trebuie dală li.sie din a g ricu ltu ră . A p lie în d mă­
tenţă a ctivita te a economică. In fe ­ produselor destinate e xp o rtu lu i. A- suri agrotehnice îna intate, folosind
lu l acesta s-a reuşit ca toate în tre ­ ccsien nu trebuie să fie cu nim ic din p lin m aşinile agricole, organi-
1 I u ; 1 1 p rin d e rile de pe raza oraşului să-şi mai prejos faţă ele cele sim ila re de zînd mei bine numea si cointere-
îndeplinească şi să depăşească p la ­ Din cuvîntul tovarăşului pe piaţa in te rna ţiona lă . T re b u ie de­ sîndu-i pc m e m b rii coo perativelor
r.gricolc, im ită ţile agricole pot spori
I i f e i u i i nul anual. Nicolae Constantin, puse e fo rtu ri ca lună de lună să se s im ţito r producţia vegetală şi a n i­
A preciem în mod deosebit re a li­
realizeze planul la toate so rtim e n ­
ză rile ob ţin u te de s id e ru rg iş tii din tele, în depline co n d iţii de respec­ mală.
4 - P * ! - « —etwi com binat, care, în d ru m a ţi perm a­ secretar tare a in d ic ilo r c a lita tiv i, aşa in c it P en lru în tă rire a continuă a v ie ţii
« v Q ? 2 s i £ î ţ i v i nent de organizaţia de pa rtid, au sa rcin ile dc e xp ort să poată fi rea­ de pa rtid e necesar ca organele şi
al Comitetului regional
folo sit m ai raţio na l capacităţile de lizate înainte de term en. Dc aseme­ o rg a n iza ţiile de p a rtid să-şi îm bună­
producţie, au organizat m ai bine nea. trebuie făcut to tu l ca să lie tăţească s tilu l şi m etodele dc m un­
HUNEDOARA : Blocuri noi in cvartalul qârii. munca, reuşind să depăşească ast­ Hunedoara al P.M.R. respectate cu stricte ţe si contractele că. să m anifeste mai m ultă preocu­
fel lună de lună plan ul de produc­ încheiate cu b e n e ficia rii in te rn i. pare pentru traducerea în viaţă a
h o tă n iilo r organelor superioare
şi
ţie în toate secţiile. R ealizări im ­ Cu toate că în 01 asul H unedoara a p ro p riilo r h o tă rîri. M ai m u lt tre ­
po rta nte au o b ţin u t şi s id e ru rg iş tii
MEMBRII COMITETULUI IM. loan, Pogca B rîncoveanu, Pavcl MEMBRII CCOMISIEI DE REVIZIE din Călan, şi m in e rii din T e liu c şi m ulte aspecte pozitive ale a c tiv i­ s-a realizat un im p o rta n t volum de buie făcu t în ce priveşte munca dc
G hcorghe, Pupoi loan. Popa M. loan. A rdcleanu loan, preşedinte, lJu- tă ţii org anizaţiei orăşeneşti de in v e s tiţii, rezultatele nu pot ti con­
ORĂŞENESC HUNEDOARA Rctegan loan, R adovici loan, Kă- G heţar, şi co n stru cto rii, şi fo restie­ pa rtid. Dai s-au scos în evidenţă şi siderate m u lţu m ito a re atita tim p cît p rim ire în p a rtid. A ccentul p rin c i­
AL P.M.R. lişcă loan, D um itrcscu Ştefan, N i- rii. planul la acest in d ica to r n-a fost rea­ pal trebuie pus in p rim u l rînd pe
cea nu V io rc l, S irbu B uiuţ, Stanca culcscu F lo rin , Popa Cornel unele neajunsuri, care si-au mai fă­ În tă rire a o rg a n iz a ţiilo r cu un num ăr
Agaehl Nicolae, B a lin t A le xa n ­ I)ic, S/.akacs loan. Scgato Ileana, Succese de seamă s-au o b ţin u t pe cut loc. S-a arătat în darea de sea­ lizat. De aceea, e necesar ca in mai mic de m em bri şi candidaţi de
dru . Bera A nton, B ud iu Sanda, Şoimoşi Ştefan, Şandrn A ure lia , MEMBRII BIROULUI COMITETULUI lin ia v ie ţii de p a rtid. C om itetul o- mă — si unii delegaţi au su b lin ia t v iito r com itetul orăşenesc de pa rtid p a rtid. De asemenea, organele şi o r­
Bocănici Renius, C ovaliov Cornel, Semcîuc Sam oilă, Toadcr losif, ORĂŞENESC DE PARTID răşenesc de p a rtid si b iro u l său şi-au acest lucru — că s-au o b ţin u i suc­ să m anifeste mai m ultă preocupare g a nizaţiile de pai tu l sînt datoare să
C hicnlescu V a le riu , C crvencovici Tcm pcam i C oriolan, Tom a Ilie , C crvencovici M ih ai, Ivanov Ser­ îm b u n ă tă ţit s tilu l şi m etodele de cese de seamă pe linia îm b u n ă tă ţi­ pentru realizarea fie că ru i obiectiv se preocupe ip mai mare măsură
M ilia i, D ru k e r A d o lf, Dudaş loan, Toadcr Adam , Tcgară M aria, V îţă giu, Nîculescu loan, O rdcanu muncă. E un lucru bun că Î 11 ple­ rii c a lită ţii. Dar in această direcţie de in v e s tiţii, pentru sporirea e ficie n ­ de educarea m e m b rilo r şi ca n d id a ţi­
D răgati E m cric, D um itrcscu D u­ Ghcorghe, Vasici Ghcorghe, Zudor Gheorghc, Pogca Brîncoveanu, Ră­ narele co m ite tu lu i orăşenesc, în şe­ există încă m ulte rezerve. M in e re u l ţei in v e s tiţiilo r. în tre p rin d e rile be­ lo r de partid, precum şi a c e lo rla lţi
m itru . Foltişlca Francisc, Fleşeru A le xa n d ru , Zaha loan. cea nu V io rc l, S irbu B ăîuţ, Vasiu d inţele de birou, s-au analizat pro­ liv ra t de m inele T eliuc şi G helar nu neficiare şi o rg a n iza ţiile de con stru c­ oameni ai m uncii.
C ornel, Florca Vasile, F ranlcfu rt Ghcorghe, V ilă Ghcorghe. blem e im p ortan te din in d u strie si are totdeauna g ra nu laţia cerută; o- ţii să urmărească asigurarea Io tim p P entru v iito r. în faţa organizaţiei
T ib e rh i, G rigo re M ilia i, C o lin Ro- MEMBRII SUPLEANŢI MEMBRII SUPLEANŢI Al BIROULUI a g ricu ltu ră şi s-au s ta b ilit m ăsuri le lu l .silicios, deşi se fabrică de m u lţi a docum entaţiei, am plasam entelor, orăşeneşti de p a rtid stau sarcini de
m ulus, H erban P etru, lenăşcău Al COMITETULUI ORĂŞENESC F o llişka Francisc, Ivaşcu Augus- corespunzătoare. Acest stil ele m un­ ani la Hunedoara, e încă sub n ive­ deschiderea fin a n ţă rii, ap ro vizio n a ­ o deosebită im portanţa. Dar. avem
loan, Ivaşcu A ug ustin , loncseu tin. R adovici loan, Scgato Ileana. că a fost im p rim a t în m are măsură lu l ce rin ţe lo r in d u strie i electroteh­ rea cu m ateriale şi u tila je tehnolo­ convingerea că ele vo r li în d e p lin i­
D u m itru , Iuga Elena, Iov T roia n, DE PARTID si com ite te lo r de p a rtid şi organiza­ nice. gice. T re b u ie luate m ăsuri pentru te exem plar. Ne îndreptăţeşte să
Ivan ov Sergiu, .lla nu loan, Luetici B arbu Elconora, Brăncscu Ei- SECRETARII COMITETULUI ţiilo r de bază din în tre p rin d e ri. Or. aşa cum s-a arătat la recenta scurtarea term enelor de execuţie şi credem acest lucru fap tu l că în ora­
M aria, Lucaci S ilvia . M o ru n i Kva, lia, D ragii A rlu r, Fencşan O cta- ORĂŞENESC DE PARTID M ai m u lt s-a preocupat com ite tu l sesiune a M a rii A d u n ă ri N aţionale, atingerea în cel m ;ii scurt tim p a şul regional Hunedoara lucrează
M old G hcorghe, M oldovan A urica, viun. Pică V icto ria , lu lu P etri ca. Pogca Brîncoveanu. prim -secre­ orăşenesc de în tă rire a rîn d u rilo r pe calitate trebuie pus accentul p rin ­ in d ic a to rilo r tehnico-econom ici pre­ oameni h a rnici, destoinici, pricep uţi,
M untean loan, M ih ă ilă Zorica, M i tro ia n M agdalcna, Nagy Con­ ta i, S irb u B âiuţ, O rdcanu G hcor- p a rtid u lu i. A n u l trecut s-nu p rim it cipal, E necesar ca o rg a n iza ţiile de văzuţi în proiecte. ra re pun întreaga lo r putere de
N iţă G hcorghe, Niculeseu loan, O pri- stan tin, Radu Ionuţ, Rădoanc A n ­ ghe, V asiu G hcorghe, V iţă G hcor- 1.023 candidaţi de p a rtid , accentul p a rtid să ia m ăsuri pe ntru rid ic a ­ M ai m ultă atenţie trebuie acor­ muncă in slujba în fă p tu irii s a rc in i­
şa A vram , O rdcanu Ghcorghe, Popa ton, Stoicoi Ionel, V crbu ncu Elena. ghe, Niculeseu loan, secretari p rin cip a l punindu-sc pe c a lită ţile rea o treaptă superioară a a cti­ dată în v iito r respectării norm elor lor în cred in ţa te de p a riid .