Page 72 - 1965-01

Drumul socialismului H r .l W
f a g ;

Includerea Festivalului
film u lu i de la Deliii ; , *3 ? rtw IhJJt j 7 - ,
•b, -v :
* 1
D E L U I 22 (A g e r p r e s ). —
L a D e lh i a luat sfirşit jo i ce l d e -a l
3 -lea F e stiv a l in te r n a ţio n a l al f i l m u ­
lu i, c a r e a d u ra t t im p d e d o u ă s ă p -
tăm in i. La f e s tiv a l a u p a rticip a t a -
p r o x i m a t i v 30 de ţări p r in t r e ca r e
şi R.P. l i o m î n ă .
L a fe stiv ita te a d e în c h id e r e , v ic e ­
p r e ş e d in te le In diei, Z a h i r H u ssein , a
in m in a t p r e m iile p r in c ip a le a le f e s ­
tiv a lu lu i. P r e m iu l ce l m a r e — „ P ă u ­
n u l de a u r“ — a fo st in m in a t c r e a ­
to r ilo r f ilm u lu i a rtistic c e y lo n e z
„ G a m p e r a l i a “ .
Vizita fovarăşwHwi
Un interviu al lui Â. Gromîko

M ihail Petri in Sran
M O S C O V A 22 (Agerpres). ~ , respectarea d re p tu rilo r le g itim e ale
După cum tra n sm ite agenţia TASS, c ip rio ţilo r". U.R S.S. se pronunţă cu
T E H E R A N 22 (Agerpres). — de p rie le n ie şi colaborare econom i­
M in is tru l co m e rţu lu i e x te rio r «nl că d in tre R om inia şi Iran, pe baze m in is tru l a fa c e rilo r externe al ho tă rîre îm p o triva o rică re i im ix ti­
Ti. 1J. Romîne, care se a flă in v iz i­ reciproc avantajoase. U.R S.S A. G rom îko, a acordat zia­ uni externe tn tre b u rile acestei ţă ri.
tă in Ira n . a fost p rim ii de M aies­ întrevederea s-a desfăşurat in tr-o ru lu i „Iz v e s tia " un in te rv iu în legă­ „P la n u rile pe care an u m ite cercuri
tatea Sa M oham m ed Iie/.a Pahlcvî, atm osferă cordială. tu ră cu lu c ră rile sesiunii A d u n ă rii din N .A .T O încearcă să le im pună
Şahul Ira n u lu i. La p rim ire a fost de M ih a il P e lri a avut, de asemenea, G enerale a O N U , Problem a c ip ri­ d in afară c ip rio ţilo r tre b u ie sâ fie
fată V. V lad, însă rcina tu l cu afaceri în tre ve d e ri cu A . Hoveida, m in is tru l otă si situ a ţia din Congo. condam nate cu h o tărîre şi respin­
D in discuţia generală în cadrul se­
a d -in te rim al lt. 1J. Rom ine in Iran. fin a n ţe lo r, cu generalul I. R ia lii, m i­ siu n ii A d u n ă rii G enerale, a spus A. se". O n n d u ire a in te rn ă a s ta tu lu i c i­
Cu acest p rile j, M ih a îl P e lri a n is tru l a g ric u ltu rii, si cu dr. A . A li- G rom îko, rezulta că ,,m a jo rita te a gu­ p rio t. a spus A. G rom îko, este o
Ichani, m in is tru l econom iei. chestiune care priveşte pe c ip rio ţi
transm is Ş ahului Ira n u lu i un mesaj
din partea P reşe dinle lu i C o n siliu lu i In c o n v o rb irile cu m in is tru l eco­ ve rn e lo r ţâ rilo r p a rticip a n te In însăşi.
de Stat al H. P. Rom ine, Gheorghe nom iei au fost exa m in ate problem e O.N.U. stau ferm pe p o z iţiile păcii, A. G rom îko a relevat cu satisfac­
legate de p o s ib ilită ţile de dezvolta­ se pronunţă pe ntru destinderea* în ­
G heorghiu-D ej. Şahul Ira n u lu i a ţie că îm p o triva agresiunii in Con­
m u lţu m it pe n tru mesaj şi a trans­ re ale re la ţiilo r şi co la b o ră rii eco­ c o rd ă rii in te rna ţiona le , condam na go s-au pro n u n ţa t cu ho tă rîre m a­
nom ice d in tre R. P. lio m în ă şi Iran. cursa în a rm ă rilo r şi iau a titu d in e
m is la rin d u l său preşedintelui Con­ jo rita te a covârşitoare a sta te lo r lu ­
s iliu lu i de Stat a) li. P Romîne ură ri La aceste în tre ve d e ri au asistat pe ntru lichidarea d e fin itiv ă şi pre­ m ii. „N u m a i oam enii m iopi în po­ R P. UNGARĂ : — In fotografie: — Vapoare de 1.400 tone îa şantierele navale Angyalfold
tu tin d e n i a re g im u rilo r coloniale".
de sănătate şi fe ric ite personală, N. lonescu, a d ju n ct al m in is tru lu i litic ă nu pot vedea că lu p ta de e- ale întreprinderii constructoare de vapoare din Budapesta — comanda pentru Norvegia.
prosperitate şi noi succese p o po rulu i in d u strie i p e tro lu lu i si ch im ie i, .şi Problem a cip rio tă continuă să râ-
V. V la d, în să rcin a tu l cu afaceri ad- m înă o problem ă acută a v ie ţii in ­ lib e ra re a p a trio ţilo r congolezi re ­
ro n iin .
in le rim al lt. P R om ine la Teheran. ternaţionale. ..G uvernul sovietic con­ flectă a s p ira ţiile seculare ale po­
Trecîndu-se în revislă o serie de Negocierile
problem e legate de re la ţiile d in tre G ru p u l de spe cialişti vom ini au sideră că rezolvarea problem ei c i­ p o ru lu i congolez dc a tră i indepen­ Declaraţiile lui Oastea Soumialci...
con tinu at d is c u ţiile tehnice cu spe­ (4
cele două ţă ri, Şahul Jia n u lu i şi-a prio te trebu ie să se bazeze pe res­ dent şi liber, de a rupe ţoale la n ţu ­ „rundei Kennedy
e xp rim a t convingerea că există po­ c ia liş tii S ocietăţii naţionale iraniene pectarea independenţei şi in te g rită ­ rile care încătuşează dezvoltarea a- A LG E R 22 (Agerpres) — tă ţii A frican e, în sînu-1 căreia sînlem -
s ib ilită ţi de dezvoltare a le g ă tu rilo r de petrol. ţii te rito ria le a R e pu blicii C ip ru , pe cestei m a ri ţă ri. G E N E V A 22 (Agerpres). — Gaston S oum ialot, unul din p rin c i­ acum şi noi re p reze ntaţi", a decla­
In cadrul „ru n d e i K en ne dy", care p a lii conducători ai fo rţe lo r revo lu­ ra t S oum ialot. C onducătorul revo­
şi a relua t lu c ră rile de eîteva zile ţio n a re din Congo, a acordat un in ­ lu ţio n a r congolez a spus, apoi, că
la Geneva p e ntru discutarea liste lo r te rv iu z ia ru lu i „A lg e r Ce S o it" în prezenţa lu i Chom be la putere îm ­
O .N .U .: C o n iS e iu ă „Săplămîna gindirii marxiste14 în Franja de excepţii, jo i după-am iază s-au care a făcut cunoscut că guvernul piedică Congoul de a lua pa rle la
încheiat negocierile asupra listei de
său refuză
reîntoarcerea - fo rţe lo r
lupta de e libe rare din A fric a , de­
produse prezentate de S.U.A., p ro ­ O.N.U., in d ife re n t de m odalitatea în oarece Chom be este a p ă ră to ru l in ­
d e z b a t e r i i © s r e n e r a l e P A R IS 22 — Corespondentul A - faţa unui num eros a u d ito r adunat în duse care urm ează să fie exceptate tereselor un or ţă ri străine. Soum ia­
gerpres, Gcorges Dascal. transm ite : marea sală „M u tu a lite " din Paris de la reducerile ta rifa re reciproce care s-ar face aceasta. „S in g u ru l o r­ lot a s u b lin ia t că Chom be îşi poate
ro lu l fem eii în via ţa n a ţiu n ii. P ro­
N EW Y O R K 22 (Agerpres). — a ţă rii sale şi a P ortu galiei în A fr i­ La Paris s-n deschis a patra gram ul săp tăm înii cu p rin d e urm ă­ în sch im b u rile com erciale d in tre ţă­ ganism care este în măsură sa con­ p lă ti m erce na rii d a to rită a ju to ru lu i
rile m em bre ale G A T T (A cord ul ge­
In şedinţa de jo i dupâ am iază a ca. „S ăptăm ină a g in d irii m arxiste", o r­ toarele subiecte: „Fem eia şi m unca", neral pentru ta rife şi com erţ). In a- trib u ie la reglem entarea problem e­ pe care îl prim eşte din partea u n o r
A d u n ă rii G enerale a O N U., In con­ U rm ă to ru l v o rb ito r, m in is tru l a fa ­ ganizată in fiecare an dc „C e n tru l „Fem eia în via ţa socială". „F a m ilia ceste zile dezbaterile s-au a xa t asu­ lo r africane este O rganizaţia U n i­ ţă ri, care l-au a ju ta t şi pinâ acum .
tinuarea d e zb a te rilo r generale au c e rilo r externe al O landei, Joseph de stud ii şi cercetări m a rxiste " şi dragostea", „Im a g in i şi m itu ri ale pra unor im p o rta n te produse pentru
lu at c u v în lu l rep reze ntan ţii Spaniei, Luns, a propus ca, la reluarea lu ­ (C.E.R.M.), al cărui d ire cto r este Ho- fem eii". economia am ericană, în tre care
O landei şi M arocului. c ră rilo r sale la Geneva. C om itelu i ger G arnudy. m em bru al B iro u lu i La dezbateri p a rticip ă sociologi, plum b ul şi p e tro lu l pe care S U.A.
M antiei A znar, reprezentantul Spa­ celor 18 state p e ntru dezarm are să P o litic al P C . Francez. In acest an ju riş ti, psihologi, m edici, filo z o fi, is­ I intenţionează să le excepteze de la ...şi ale premierului ihm Cliombs
este dezbătută tema „Fem eia şi na­
niei. a consacrat o bună parte a cu­ acorde atenţia p rim o rd ia lă p ro ble­ ţiunea". to rici ctc. l reducerile tarifare .
vin tă rii sale tra ta tiv e lo r anglo-spa- mei n e ră sp în d irii a rm e lo r nucleare. L E O P O LD V 1L LE 22 (Agerpres). — tuaţia p o litică p e ric lita tă în u ltim u l
niole in problem a G ib ra lta ru ln i. El In încheierea şedinţei de jo i după- In Franţa, 6.5 m ilioane de fem ei Cu ocazia unei recepţii date in tim p şi de a atrage cît de c it bună­
am iază a v o rb it m in is tru l de e x te r­ p a rticip ă la viaţa economică. 51 la
a s u b lin ia t că acest te rito riu este fo ­ cinstea ş e filo r de m isiu n i d ip lo m a ti­ voinţa sta te lo r africane. Si in dis­
ne al M a ro cu lu i. Ahm ed Taieb B en­ sută din populaţia ţă rii este de sex Ministrul de externe englez a fost infrint
lo sit de o putere stră in ă d re p t bază fem inin. ce africa ne de la L co p o ld ville , p ri­ c u ţiile pe care le-a în tre ţin u t cu d i­
in ina, care a condam nat p o litica co­ ma de acest gen de la alcătuirea gu­ p lo m a ţii a fric a n i prezenţi la d e ju ­
m ilita ră . In acelaşi tim p , M anuel lo nia lă a P o rtu g a lie i şi R e p u b licii m ina g in d irii m a rxiste " dezbate in în alegerile din circumscripţia Leyton ve rn u lu i lu i Chom be, p rim u l m in is ­ nul o fe rit în cap itala congoleză,
Inaugurată la 20 ianuarie. „Suptă-
A zn a r a apărat p o litica colon ialistă S ud -A frican e.
tru congolez a an un ţa t că l-a in v i­ Chom be s-a e x p rim a t în term eni po­
tat pe Jom o K en yatta sâ vină in liticos». P rim u l m in is tru congolez a
L O N D R A 22 (Agerpres). — ţia ce o deţine. H otărîrea d e fin itiv ă capitala C ongoutui, pentru a p re zi­ a firm a t d o rin ţa C ongoului „de a co­
A le g e rile p a rţia le care au avut loc va fî luată abia sâptăm îna viitoare. da la 29 ianu arie Com isia ad-hoc labora strin s cu O .U .A ." dar, „a pus
jo i in A n g lia , în c irc u m s c rip ţiile c- Iu cc priveşte victo ria m in is tru lu i in gardă ţă rile din această o rg a n i­
•r lectorale Leyton şi N uncnlon, au tehnologiei, Frnnk Cousins, in c ir­ pentru Congo a O .U .A. El a anun­
- ţat, pe de altă parte, că va pleca zaţie contra im ix tiu n ii în a fa ce rile
c o n s titu it o lo v itu ră pe ntru gu ver­ cum scripţia N uneaton, care a o b ţi­ la B ruxe lle s „în urm ătoarele zile", in te rn e ale C o ngoului". „A n u m ite
nul laburist. Aceste două prim e nut 18,325 vo tu i). faţă de 13 084, cit p e ntru a reglem enta diferendele f i ­ ţă ri propun g u ve rn u lu i congolez p e r­
scrutin e pa rţiale, organizate după a- a o b ţin u t can didatu l conservator D. nanciare d in tre Belgia şi Congo. Ca s o n a lită ţile cu care el tre b u ie să
le ge rilc generale, care au avut loc M arianei, nu poate aduce p a rtid u lu i şi scrisoarea adresată de p rim u l m i­ trateze p e ntru a realiza re co n cilie ­
in octom brie 1964, s-au soldat în la bu rist decit o satisfacţie re la tivă . n istru congolez secre ta rului general rea", a spus Chombe. Această decla­
circu m scrip ţia Leyton p rin în frin g e - Z ia ru l „G u a rd ia n " scrie că „ P r i­ al O rganizaţiei U n ită ţii A frica n e , ra ţie a p rim u lu i m in is tru congolez
ren a ctu a lu lu i m in is tru al a fa ce rilo r m ul m in is iru . H a rold W ilson, va tre ­ D ia llo T e lli, p rin care îl in v ita să vine să stabilească, în lr-u n a n u m it
externe, P a trick C ordon W a lkcr,
2 bui să procedeze după aceste alegeri vizitez.e Congo, noile d e cla ra ţii, sus­ fel, o nouă poziţie, care, p ro b a b il,
v ic to ria reve nind ca n d id a tu lu i p a rti­ 13 o rem aniere m in iste ria lă . In lrin - pect de politicoase, dem onstrează a- va fi m en ţinu tă şi în c o n v o rb irile v i­
[X Ţ . d u lu i conservator, Ronald B uxtoo, gerca lui Patriclc Goi don W a lke r nu doptarea de către p rim u l m in is tru itoare de la B ruxe lle s, unde Chombe
care a o b ţin u t 10544 v o tu ri — faţă
înseamnă însă ră întreaga ţară se congolez a unei p o z iţii maî m odera­ doreşte să se prezinte în postura de
de 16.339 cît a o b ţin u t W a lkcr. In opune a ctu a lu lu i guvern la b u rist". te, cu scopul de a-şi stab iliza s i­ „re p re ze n ta n t" unic al Congoului.
ceea ce priveşte alegerile din c ir­
cum scripţia Nunenton, can didatu l la ­
b u rist Franlc Cnusins, a o b ţin u t v ic ­
toria, d a r şi aici p a rtid u l la b u rist a
— - 1 j.s F ." ■' j în re g istra t p ie rd e ri de v o tu ri. F.sie
greu de presupus că după această B E P M E T U T M B E N E
nouă în frîn ge re, gu vern ul la b u rist
va m ai încerca să-l propună pe m i­
n is tru l său de externe în altă c ir ­ O UN URIAŞ BASORELIEF au căzut fără în tre ru p e re tim p de deterioreze d in ţii c o p iilo r care abu­
•y ■ «HPMBbr- - - —. ■ — ■ . . cum scripţie. După cum se ştie, la a- INFĂÎISIND PE LEN1N 15 ore A u to rită ţile au a n un ţa t că zează de ele. Acest ave rtism en t a
fost dat dc profesorul englez W eb­
u m •; '4 t *V legerile parlam entare W allcer a fost Un uriaş basorelief care îl va în ­ in urm a in u n d a ţiilo r provocate, 20
flB M .'B 'S M i» «• * * * * ■ * f r * * z # S t* «w învins, pe ntru prim a oară, în c irc u m ­ făţişa pe Lenin va fi sculptat dc tî- de persoane au fost ucise, eîteva ster. El a constatat că vita m in e le din
w 15 m m *• % ■» * .. . i* scrip ţia electorală Sm ethwielc, m an­ nărul sculptor sovietic A rv id K rn - sute au rămas fără locuinţe, ia r pa­ sucul de fru cte sau din s iro p u ri fa ­
B A ' ’ datul în Cam era C om unelor reve­ vinslci, în ti-o stîncă afla tă la o gubele m ateriale se rid ică la peste vorizează c a riile dentare. Un prece­
4
1
• • » * * is ^ 44 f? * *45 1 v A v ---m « < * ®v i nind ca n d id a tu lu i p a rtid u lu i conser­ două m ilioa ne cruzeiros. dent studiu englez a s ta b ilit, de aser
r
«r
vator. Se fac presupuneri că. după în ă lţim e de 2 200 m deasupra n ive ­ menea, că abuzul de vita m in e p ro ­
, V ' l înfrîn ge re, fiin d lip s it de un loc în lu lu i m ării. 4 VAL ÎNALT DE 7 M- voacă form e curioase de „ra h ilis m "-
Camera C om unelor, P a trick C ordon M untele pe care se află această
R. P. D. COREEANĂ: — Imagini din Phenian; In folo: Vedere parţiala din centrul capitalei. W allcer îşi va da dem isia din fu n c­ stincă. aleasă de sculptor pentru P o triv it ş tirilo r p rim ite din oraşul 4 O NOUA IPOTEZA
lucrarea sa neobişnuită, dom ină Le- ja|x>nez Fukusim a, asupra lito ra lu ­ GEOTECTONICA
ninabadul şi alte oraşe şi aşezări din lu i p re fe c tu rii Fukusim a, scăldat de
T a d jikista n . O ceanul P acific, s-a abătut un val G eologul sovietic Serghei N iko la e v
S cu lp to ru l intenţionează să-şi te r­ în a lt de 7 m In lo c a lită ţile Nam ie, a elab orat o nouă ipoteză geotecto-
m ine lucrarea pină la 22 a p rilie cînd lo ţu ku ra , Soma şi în alte oraşe au nicâ. După părerea lu i, m u n ţii de pe
se vo r îm p lin i 95 de ani de la naş­ fost distruse co n stru cţiile de coastă, planeta noastră s-au fo rm a t nu nu­
P e s c u r t terea lu i Lenin. şi eîteva case de lo cu it au fost dă r i­ mai d a to rită fo rţe lo r din in te rio ru l
mate şi inundate. P o triv it da telo r p ă m în tu lu i, ci şi sub in flu e n ţa cîm -
■ B B B H H a M W u c i i n m i i i M a m i B a i i H H m H n
4 MAŞINA ELECTRONICA prealabile, pagubele p ric in u ite se ei- p u rilo r cosmice de a tracţie : Soarele
STRASSBOURG. — A qenţia D P A. să-şi construiască o liotă com ercia­ frea*ză la a p ro x im a tiv 130 m ilioane şi nucleele g a la x iilo r. Aceste fo rţe
anunţă că In cadrul „parlam entului lă nucleară. BASCHET: „Cupa celor 5 naţiuni“ DE CALCUL CARE CREEAZĂ yeni. fac ca planeta noastră să-şi schim be
european" s-a constituit o tracţiune A N K A R A . — Joi au început la SI TRANSMITE IMAGINI
form a, sufe rind cînd d ila tă ri, cînd
qaulistă pu rlîud numele dc „U n iu ­ A nkara lu crările sesiunii anuale a
In g in e rii sovietici au rea liza t o 4 EPIDEMIE MISTERIOASA
nea dem ocraţilor europeni". Preşe­ exp erţilor econom ici din ţările B E L G R A D 22 (A g c ip ic s ) — cu Ita lia , ia r la 26 ianuarie, la M i­ m aşină electronică de calcul care co n tra ctă ri.
dintele tra cţiu n ii, Jacqucs Ven- membre ale blocului C.II.NT.O. La In com petiţia in te rn a ţio n a lă mas­ lano Ita lia , va în liln i Iugoslavia. creează şi transm ite orice im agine A stfe l, cauza fo rm ă rii celui mai
droux, care este şi vicepreşedinte sesiune participă 40 dc delegaţi din culină de baschet . „C upa celor 5 In clasam ent conduce Iugoslavia A genţia France Presse transm ite m are la n ţ de m un ţi su b m a rin i din
al parlam entului, a declarat zia riş­ Iran, Pakistan, Turcia, A nglia şi n a ţiu n i" la Belgrad, echipa Iugosla­ cu 8 puncte din 5 m eciuri, urm ată în alb-negru rece ptoru lui unei in ­ că o epidem ie m isterioasă s-a de­ O ceanul A tla n tic , care se în tin d e din
tilo r că noua fracţiune, compusă din S U.A. viei a în vin s cu scorul de 85-66 de Ita lia — 6 puncte (3 jocuri), R.S. sta la ţii de telefoto Acesta este un clanşat in satul M anene din Pana­ G roenlanda pină in A n ta rctid a , şî cea
ÎS deputaţi, esle deschisă şi parla­ LONDRA. — Un com unicai oficial (47 21) echipa Franţei. C o m pe tiţia Cehoslovacă — 6 puncte (6 m eciuri). desen cibern etic sui-generis ma, situ a t la gra niţa cu Rio Blasa, mai m are depresiune de la estul con­
O peratorul nu face decit să fu r­
m entarilor nelrancezi. V endroux a anun|ă ră prim ul m inisiru britanic, program ează alte m eciuri; la 24 ia­ R.P. Polonă — 4 puncte (4 m eciuri) nizeze sarcina m aşinii, a cărei me­ in tr-o regiune greu accesibilă a p ro ­ tin e n tu lu i africa n, se explică, după
părerea luî N ikola ev, p rin schim ba­
mal spus că tra cţiu n i ale „ U n iun ii Harold W ilson, şi-a anulat discur­ nuarie. la Vurese Franţa, va juca şi Franţa — zero puncte. m orie cup rin de o „b ib lio te c ă " din vin ciei de Darien, situată in a p ro ­ rea — la fiecare 125 m ilioa ne de ani
dem ocraţilor europeni" urmează să sul pc care trebuia să-l pronunţe d ife rite elem ente ale im a g in ii. A - pierea fro n tie re i colum biene. S-au — a poziţie i planetei noastre în pe-
ia fiin ţă şi fn cadrul adunării „C o n ­ dum inică la radio, precum şi in lcr- ceasta din urm ă se form ează com ­ sem nalat 20 de m o rţi şi peste o
s iliu lu i european". venţia de luni la emisiunea te le v i­ Turneul de şah de la Beverwij plet în m em oria m aşinii sub form a sută de bolnavi. Doi m edici au fă ­ rig a la xie sau în apogalaxie (distanţa
La 22 Ianuarie lu cră rile „P arla­ zată „Panoram a". In cursul acestor unei serii de zerouri şi u n ită ţi, care cut încercări de a ajunge la acest cea m ai m ică sau cea maî m are de
m entului european" au luat sfirşit em isiuni, W ilson avea intenţia să ALEXANDRA NICOLAU CONDUCE IN TURNEUL FEMININ. IAR L. sat cu a ju to ru l e lico p te ru lu i. A gen­ ce n tru l galaxiei).
cu discutarea unor chestiuni Icqatc Iacă bilanţul celor 100 de zile de însemnează puncte negre sau albe. ţia subliniază că nu se cunoaşte
O b ie ctivu l re a liz a to rilo r no ii m aşini
ale cărei 4 VISELE — DEŞEURI
natura acestei
ep id em ii
de problem ele c n c rije lic ii şi ale a- cînd se ailă la putere PORTISCH (R.P. UNGARA) IN CEL MASCULIN îl con stituie autom atizarea pro ie c­ victim e suferă de febră, greaţă şi
g ric u llu rii, H o lărirca, scrie agenţia France tă rii m a şin ilo r-u n e lte M etoda cib e r­ ALE CREIERULUI
Q U ITO — Partidul creştin demo­ Prcsse, a Iost m olivată de îm bolnă­ IIA G A 22 (Agerpres). — (R.P R ) 7 puncte; 2. K . Jovanovici netică de sintetizare a im a g in ilo r d u re ri intercostale.
crat din Ecuador a cerul m iercuri virea (ostului prem ier, W inslon Cu două runde înaintea în ch e ie rii (Iugoslavia) 6 puncte; 3. Vreeken este adecvată, de asemenea, pentru Doi oam eni de ş tiin ţă englezi au
ju n te i m ilita re de la conducerea ţă­ CburchiU. tu rn e u lu i in te rn a ţio n a l fe m in in de (O landa) 5.5 puncte; 4. R. Jovanovici rezolvarea a lto r sarcini — de la e- 4 CONFERINŢA MONDIALA elaborat teoria că visele sînt p u r şi
rii să abandoneze planul său de a NEW YORK — A pro xim a tiv 1500 şah de la D e v c iw ijk . in frunte a c la ­ (Iugoslavia) 5 puncte etc. Şahista laborarea pro ie cte lor tip de c lă d iri IN PROBLEMA CUTREMURELOR sim p lu nişte „deşeuri ale m em o riei"
ram ine la pu le rc pină in anul I9G7 dc proiesori şi învăţători din 200 sam entului continuă să sc m enţină rom ină mai are de ju ca t cu olandeza pină la crearea desenelor anim ate. p rin care cre ie ru l se eliberează de
reprezentanta R.P. Romine, A le xa n ­
şi să organizeze (ară în lirz ic re ale­ dc unive rsităţi şi colegii americane T im m c r şi iugoslava R. Jovanovici. Asociaţia in te rn a ţio n a lă pentru in fo rm a ţiile in u tile adunate In tim ­
geri generale, „Isto ria dicta to rilo r au adresat noii adm inistraţii şi Con dra N irolau. In pa rtida susţinută in •A* cutrem ure a organizat în oraşul A uc- pul zilei.
runda a 9-a, N icolau a făcut rem iză
din această ţară şi din restul Ante- greşului S U A un mesaj in care cer cu iugoslava K a tia Jovanovici, p rin ­ In turne ul m asculin, după 13 ru n ­ 4 PE MALUL VOLGAI kland din Noua Zeelandă cea de-a Edgar A rth u r N ew m an, in g in e r în
ric ii Laline dovedeşte că, cu cit a- să Iie luale măsuri pentru lim itarea cipala sa adversară. faţă dc care de. lid e r ro n tin u ă să se m enţină ma­ A rhe ologii sovietici au reuşit să treia co n fe rin ţă m ondială în p ro b le ­ cibernetică, şi C risto p h o r R. Evans,
ceşlia rănim mai n u ill tim p la pu­ pe rico lului de izbucnire a unui răz­ păstrează I punct avans gh ia ru l Portisch cu 9 puncte urm a t descopere pe m alul dre pt al flu v iu ­ ma cutrem u relor. C o n fe rin ţa va dis­ psiholog de la L a b o ra to ru l na ţional
tere, cu a lil se intensifică haosul boi şi penlru întărirea păcii în lu ­ Clasam ent: \. A le xa n d ra N icolau dc bulg arul Bobnţnv şi sovieticul lu i Volga oraşul străvechi Hulaş, cuta despre dezastrele şi cauzele care de fizică din A ng lia, consideră că a-
şi suferinţele", se arată in declara­ me. Ghel-ler, fiecare cu cite 8,5 puncte. unul din centrele economice şi co­ au provocat m arile cutre m u re re­ semenea unei m aşini m oderne elec­
ţia P artidului creşlin-dcm ocrat dală Printre m ăsurile propuse dc au­ m erciale ale sta tu lu i feudal bu lg ar cent în reg istrate la A nchorage (Alas- tronice de calcul, cre ie ru l o m u lu i se
p u b licită ţii. to rii m esajului se numără şl renun­ de pe Volga, care a exista t aici în ka). S ko p lje (Iugoslavia), N iiga ta (Ja­ încarcă cu in fo rm a ţii. V isele servesc
CARACAS. — La Caracas, capita­ ţarea la planul american dc creare FOTBAL: Mîine la Lisabona, Portugalia — Turcia secolele X-X11I. Toate oraşele aces­ ponia). La co n fe rin ţă p a rticip ă aproa­ dre p t un „ filtr u al m e m o rie i" care
la Venezuelci, a iost organizată joi o forţelor nucleare m u llila le ra lc tui stat. cunoscute şi cercetate pinâ pe 400 de delegaţi din 30 de ţări. în tim p u l n o p ţii tria ză uriaşa masa
o dem onstraţie de masă in semn dc ale N.A.T.O., reglementarea pe ca­ în preliminariile campionatului mondial in prezent, sînt siluate pe m alul de m aterial adunat in cursul zilei
protest îm potriva proiectului dc le ­ lea Ira la liv c lo r a co n flictu lu i din sting al V olgăi, deşi după cro n icile C onferinţa urm ează să elaboreze un şi „d ă la o p a rte " a m in tirile şi re­
plan in te rn a ţio n a l de ţine re sub ob­
ge cu p riv ire la activitatea presei, Vietnam ul de sud şi studierea u r­ L IS A B O N A 22 (A gcrpics). — galiei întîlneşte fo rm a ţia T urcie i. vechi ruseşti meseriaşii şi negusto­ a c ţiile in u tile sau de prisos.
supus de către guvern spre exam i­ gentă a m ăsurilor care să perm ilâ D lipă cum s-a maî anunţat du­ C elclate două echipe din această rii b u lg a ri erau aşezaţi şi pe m alul servare a zonelor p ă m în tu lu i b in -
narea Congresului na|innal vcnczuc- paşi reali pc calcă dezarm ării. m inică în cadrul grupei a 4-a a pre ­ drept. tuite de cutrem u re 4 SEMĂNATURI IN NISIP
lean şi num it de popor „legea că­ BONN. — Intr-un mesaj adresat lim in a riilo r ca m p io natului m ondial grupă sin t cele ale R.P. Rom îne şi A rhe ologii au descoperit la Hulaş
luş". deputaţilor Bundcstaqului vesl-ger- de fotba l la Lisabona echipa P o rtu ­ R S. Cehoslovace. numeroase m onum ente c u ltu ra le din 4 CUM SA PREVENIM CARIILE N u de m ult, pe ţă rm u l G o lfu lu i
Dem onstraţia a Iost organizată de nian, 32 dc profesori de la in s titu ­ secolele X -X II. Au fost descoperite DENTARE F inic, în apropiere de T a llin , se pe­
deputaţii progresişti ai parlam entu­ ţiile de învăţăm înl superior din aici vase din K ie v şi Iran, sticlă de trecea ceva cu to tu l n e ob işnu it; se­
lui, conducătorii centrului unic al D ra un sdm cig cer insistent să lic a- Ilorezm , m ărgele şi c h ia r o scoică Cel mai bun m ijlo c de a apăra d in ­ m ănătoarele lucrau, nu p ă m în tul,
oam enilor m uncii din Venezuela, nulată h o lă rirca guvernului de a LOTO-CENTRAL care se in tiln e şte în Oceanul In ­ ţii îm p o triva d e te rio ră rilo r provoca­ ci... n isipu l. T o tu l s-a în tîm p la t ca
de Federaţia centrelor universitare Înceta, în te p in d din mai 1905, u r­ dian. care dovedeşte că lo c u ito rii te de ba cterii este de a-i acoperi cu pe un ogor adevărat: în tii s-au se­
şi Asociaţia venezuelcanâ a ziariş­ mărirea ju diciară a crim in a lilo r de La tragerea Loto central din 22 P rem ii sup lim e ntare : acestui oraş întreţin eau legături cu un strat de lac impermeabi-1. In fe­ m ănat sem inţele, apoi lo tu rile au
tilo r război nazişli. ianuarie 1965 au fost extrase din 67, 53, 8 numeroase ţâ ri Prof. A lexei S m ir- lu l acesta, consideră dentistul am e­ fost stro p ite d in tr-o autocisternă. N i­
ATEN A. — Ziarele qrcceşli de joi A u to rii m esajului subliniază că Fond de p re m ii: 971.618 Ici. nov presupune că p rin acest oraş rican G ilb e rt J P a rfitt, se va îm ­ sipul umed s-a acoperit cu o scoarţă
Iniormează că marele arm alor grec prevederea cu p riv ire la încetarea urnă urm ătoarele num ere: Tragerea urm ătoare va avea loc treceau căile com erciale din K ie w piedica form area p ietrei şi. în conse­ tare.
Slavros Niarcbos „aspiră să rfcvinâ u rm ă ririlo r judiciare din pricina 46, 30, 25, 5, 38, 22, 15, 72, 49, 85 vin eri 29 ianuarie 1965 în Bucureşti spre VeliIci Bolgar, capitala statului cinţă, concentrarea de bacterii. In
prim ul proprietar particular al u- „e x p iră rii term enului dc prescriere" bugar de pe Volga. fiecare dim ineaţă, va fi uşor să se In mod norm al, în nisip, sub o
nei fio le com erciale nuclearo". Du­ a crim elor comise nu poate fi a p li­ acopere d in ţii cu noul lac. to t aşa asemenea scoarţă, sem inţele ar fi
pă cum se ştie, el duce in prezent cată celor care au comis crim e tn PRONOSPORT 4 PUTERNICE PLOI TORENŢIALE după ru m fem eile îşi dau cu lac pe tre b u it să piară Dar, după num ai
tra ta tive cu compania americană anii regim ului nazist şi care sini IN SAO PAULO unghii. două zile. au şi răsă rit plante verzi,
„M a rin e Transporls Lines" căreia răspunzători penlru asasinarea în "k străpungînd scoarţa acoperită cu
vrea să-i vîndă 50 din cele 71 de masă a oam enilor din m otive rasia­ P re m iile concursului P ronosport Cat. II: I 812 varian te a 35 Iei Asupra oraşului Sao Paulo s-au Chiar dacă sint adesea salutare
nave pe care le posedă urm înd le, religioase şl politice. nr. 3 d in 17 Ianuarie 1965. Cat. I I I : 9.346 varian te a 10 le i ab ătut puternice ploi to re n ţia le care pentru organism, vitaminele riscă să ne num ăraţi pori.
Cat. I: 134 va ria n te a 405 lei
Redacţia şl adinlnlslraţla ziarului: 6lr. Dr. Petru Groza nr 25 telefon 1588, 12 75, 1585, 2078. Taxa platilâ In numerar conform aprobării Dirccţlel Generale P.TTR nr 263 328 din 6 noiembrie 1949 — Tiparul: Inlreprlnderea Poligrafică Hunedoara Deva 40.065