Page 73 - 1965-01
P. 73

f^ e g 'o n o   â
                                                         H im e d o a r a - D e v a
                                                                                                    P R O L E T A R I   DIN  T O A T E   Ţ Ă R IL E ,  U N I Ţ I - V Â I
                                                                                                                                                     C ITIŢI
                                                                                                                                                                                      C andidaŞ i  ai  F .D .P .
                                    ■f in im ii                                                                                                      D E   AZI          (pag.  2-a)   Mecanicul  de  locomotiva
                                                                                                                                                     IN  N U M Ă R U L



                                                                                                                                                       ©   M agazin
                                                                                                                                                                                                                         O dată.  In  cursă  pe  ruta  S im eria-
                                                                                                                                                                                         D in  staţia  C oşlariu ,  m ă rfa ru l  re­
                                                                                                                                                                                       m orcat  de  lo com otiv a   150092  abia
                                                                                                                                                                                                                        Teiuş,  în ainte  de  a  a ju n g e  în  sta­
                                                                                                                                                       ©   Din  film ele  săplăm înii
                                                                                                                                                                                                                        ţia  A lba  lu lia,  a  căzu t  bolta  de
                                                                                                                                                                                       tură  surdă  jă cu   pe  m e ca n ic
                                                                                                                                                                                                                    să
                                                                                                                                                       ©   Agendă
                                                                                                                                                                                                                        plăcii  tabu lare.  In  asem en ea  m o­
                                                                                                                                                                                       ad ucă  fu lgeră tor  sch im b ă toru l  de
                                                                                                                                                                                                                        m en te  m intea  lu crează  cu  în co r­
                                                                                                                                                       ©   Scrisori  de  la  corespon­  in cep u   să  d em areze  cîn d   o  p o cn i­  cărăm idă.  Era  p ericol  d e  ardere  u
                                                                                                                                                                                       m ers  iu  poziţia  iniţială
                                                                                                                                                                                         P rivi  o  clip ă   la  ap aratele   de   dare.  In  gin d  apare  o  'solu ţie,  în ­
                                                                                                                                                     dent!                             b ord,  ap oi  la  foch ist  care  răm ăsese   lăturată  ap oi  im ediat  de  a rgu m en ­
                                                                 M gulii                                                                                                (pag.  3-a)    nem işcat,  cu  lop a ta -n   m ină.  te  aduse  d e  exp erien ţă  sau  de  cu ­
                                                                                                                                                                                         „N u m a i  de  nu  s-ar  fi  rupt  tre­  n oştinţele  acum ulate.  P in â  la  u r­
                                                                                                                                                       ©   De  peste  hotare           n u l”   ...Şi  cu  m işcări  repezi  cobu ri   m ă  om u l  ia  h otă rirca   cea  m ai  a-
                                                                                                                                                                        (pag.  4-a)    scara.  Pe  lin gă  va goan e  venea  a-   d ccv a tă
                ANUL  XVII.  NR.  3132     I                 DUMINICĂ  24  IANUARIE  1965                              4  pagini,  25  bani                                            lergln d   revizoru l            El  a  h otărît  să  regleze  p u lveriza -
                                                                                                                                                                                                                          A sa  s-a  in lim p la t  şi  cu  G yulai.
                                                                                                                                                                                         —  Ce  s-a -n lim p la t  G y u lo i?
                                                                                                                                                                                         —  T ren u l  n u-i  rupt ?    toru l  d e  p ă cu ră  la  p icioru l  bolţii,
                                                                                                                                                                                         —  N u !                       pentru  ca  fla că ra   să  nu  lovească
                                                                                                                                                                                                                  spuse
                                                                                                                                                                                         —  A tu n ci  v ed em
                                                                                                                                                                                                          indată,
        !N   ÎNTRECEREA  SO C IALISTA  PE  1965                                                                                                                                        m eca n icu l  plin   de  în credere.  Bine   d irect  in   p laca  tubulară.  Şi  a  reu ­
                                                                                                                                                                                                                        şit.  T ren u l  a  a ju n s  la  tim p  la  des­
                                                                                                                                                                                       că   n u -i  rupt  trenul..      tinaţie.  fă ră   ca  circu la ţia   să  fie
                                                                                                                                                                                         D upă  o  cerceta re  m inu ţioasă  des­  periclitată.
                                                                                                                                                                                       cop eriră   şi  d efecţiu n e a :  se  rupsese   F apte  d e  acestea  care  d ov ed esc
        A N G A JA M EN TU L                                                 OTEL PESTE PLAN                                                                                           a rcu l  de  la  bara  d e  tracţiune.  tem ein ica  pregătire  a  m ecan icu lu i,
                                                                                                                                                                                         —  Nu  pu teţi  pleca  aşa,  spuse  în ­
                                                                                                                                                                                                                        sp iritu l  d e  sa crificiu   d e  care  a  dat
                                                                                                                                                                                        g rijora t  revizoru l  şi  nu  este  n ici   d ov a d ă   deseori  G yu la i  K on ra d   lu -
                                                                               Colectivul  oţelâriei  electrice  din                                                                    altă  lo com otiv ă   acum ...  liu  în  tim pu l  serv iciu lu i,  şi-au   a-
                                                                             cadrul  CS.  Hunedoara  a  obţinut                                                                          —  O  să  plecăm ,  h otărî  m ecan icu l.  m in tit  m u lţi  d in   cei  prezen ţi  Ia
        MINERILOR DIN TELIUC:                                                în  primele  18  zile  ale  lunii  în  curs                                                                 —  B ine  dar...               ad u n area  care  s-a  ţinut  nu  dem ult
                                                                                                                                                                                         M eca n icu l  se  şi  urcase  in  m a r­
                                                                             un  succes  de  seamâ:  300  tone  o-
                                                                                                                                                                                                                        la  T eiuş,  cîn d   tinăru l  m eca n ic  a
                                                                             ţel  special  produs  în  afara  preve­                                                                    chiză.                          fo s t  propus  pentru  a  don a   oară
                                                                                                                                                                                         In  asem en ea  situaţii,  o rice   sm u-
                                                                             derilor  planului  pe  perioada  res­                                                                      citu ră  putea  duce  Ia  ruperea  tre­  d rep t  ca n dida t  în  a legerile  de  d e­
                                                                                                                                                                                                                        putaţi  pen tru   M .A .N .
                                                                             pectiva.  Aceasta  realizare  impor­                                                                       nului.  A ceasta  o  ştia  bin e  C y u la i.
        Siderurgiştilor  -                                                                                                                                                                                                F aptele  l-au   fă cu t  cu n oscu t,  a p re­
                                                                             tanta  este  rodul  aplicării  masurilor                                                                    —  M ihai,  se  adresă  el  foch istu lu i,   ciat  şi  respectat.  O   d o v e d esc  cu ­
        cantităţi  sporite  de  minereu                                      preconizate  de  câtre   organizaţia                                                                       să  a lim en tezi  cu   nisip,  cit   m ai   v in tele  ca ld e   spuse  d e  toţi  cei  care
                                                                                                                                                                                        m ult.
                                                                                                                                                                                                                     să
                                                                                                                                                                                               P e
                                                                                                                                                                                                    d ru m
                                                                                                                                                                                                            trebu ie
                                                                             de  partid  pentru  creşterea  indicilor
                                                                                                                                                                                        m en ţii   presiu n ea   constantă.   Nu   au  v o rb it  şi  i-a u   susţinut  ca n d i­
                                                                             de  utilizare  la  cuptoare  şi  redu­                                                                                                     datura.  P arte  din  realizările  m e ca ­
          A n a liz in d   sa rcin ile   de  plan   pe   V  300.000   lei  economii  la  pre-  cerea  rebutului.                                                                       scăp a  din   och i  acu l  m anom ctru lu L    n icu lu i  G yu lai  K on ra d   Iuliu   nu
        1965,  co le ctivu l  E x p lo a tă rii  m in iere   tul  de  cost.    La  succesul  de  mai  sus  au  adus                                                                     R estul  am   eu  grijă         sint  cu n oscu te  de  m u lţi  oam eni.  Ele
        T e liu c   este   fe rm   h o tă rît  ca  p rin                                                                                                                                 In cleştă  a p oi  m ina  p e  m aneta   sint   în sem n a te  însă  în   registrele
        punerea  în  valoa re  a  noi   rezerve   Din  care  p in â   Io  1  Mai:  o  contribuţie   deosebita  echipele                                                                sch im b ă to m lu i  d e  m ers.  D e  jos,  re­  D ep ou lu i  C .F .R    S im eria  şi  stau
        in te rn e   să  realizeze  şi  să  depăşească   &  3.000  tone  minereu  de  fier;  conduse  de  prim-topitorîi  Haiduc                                                        v izoru l  p riv e a   in cord a rea   d e  pe   d rep t  m ă rtu rie  a  m u n cii  plină  de
        p la n u l  la   to ţi  in d ic a to rii,  să  în fă p ­             Florian,  loan  Bolea,   Constantin                                                                        faţa  m eca n icu lu i  şi  n u-i  venea  să   dăruire.   La   ru b rica  econ om ii  pe
        tuiască  sa rcin ile   trasate  de  p a rtid    O  145.000  lei  la  producţia  alo-   Vâleanu,  Viorel   Baba  şi  Hristus                                                     crea dă  că  in   situaţia  aceea  tre­  anul  19G4,  în  drep tu l  n u m elu i  m e­
        şi  guvern.  C o le ctivu l  e xp lo a tă rii  s-a   balâ;           Cocnaris.                                                                                                  nul  va  a ju n ge  la  destinaţie.  ca n icu lu i  d e  pe  lo co m o tiv a   150092
        an ga jat  să  realizeze  peste  prevede­  O  130000  lei   In   producţia            N.  AVRAM HSCU                                                                             O   u şoară  apăsare  şî  locom o tiv a    stă  scrisă  cifra :  78,S  ton e  com bus­
        r ile   anuale  de  plan,  urm ă to are le:  marfa;                                                                                                                             se  puse  lin  in  m işcare.   N ici  o   tib il.  F ăcîn d  u n   ca lcu l  sum ar,  n u ­
                                                                                               corespondent                                                                            zdru n cin ătu ră.  V a goa n ele  începură
          ♦   Sâ  îmbunătăţească  cu  0,5  la   ❖  100.000  lei  economii  la  pre-                                                                                                     să  alu n ece  prin   faţa  revizoru lu i,   m ai  cu  această  eco n om ie  se  pot
                                                                                                                                                                                                                        rem orca   58  tren uri  dus  şi  în tors
        suta  conţinutul  mediu  de  fier  în   tul  de  cost.               DUPĂ  DOUĂ                                                                                                ca re  rosti  cu  un  oftat.     pe  ruta  S im eria-C oşla riu .
        minereul  livrat;                   Pix>punerile  valoroase  făcute   cu                                                                                                         —  D ru m   bun,  G yu la i!
          ♦  Sâ  realizeze  planul  fizic  de   p rile ju l  dezbaterii  sa rc in ilo r  din  a-                                                                                         —  6’d  ne  v ed em   cu  b in e!  ven i   S in t  realizări  şl  fa p te  care  v o r­
        investiţii  cu  15  zile  inainte  de   nul  acesta  au  fost  incluse  în  p la n u l                                                                                          răspunsul  m eca n icu lu i  ca re  cu  u-   besc  d e  firea   m eca n icu lu i  G yu lai,
        termen;                                        tehnico-organizatorice.  DECADE                                                                                                  rech ea   atentă  la  zg om otu l  trenului,   de  h ărn icia   şi  dragostea   lui   de
                                           de   m ăsuri                                                                                                                                                                 m uncă.  A p re ciin d u -le   aşa  cu m   se
          ♦   Sâ  sporeascâ  cu  0,5  la  sută   care  prevede  :  con stru ire a  d ru m u ­                                                                                           auzise  urarea.                 cu vin e,  ad u n area  de  desem n are  a
                                                                                                                                                                                         În cet,  incet,  tren ul  prin se  viteză.
        pioductivitatea  muncii;           lu i  d e fin itiv   de  acces  în tre   o rizo n tu l   Colectivul  de  muncă  de  lo  sta­                                                 G yu la i  u rm ărea  atent  viteza  şi  m i-   ca n d id a tu lu i  F.D.P.  a  a p rob a t  in
          ♦   Sâ  extraqâ  în  plus  si  sâ  li­  C  şi  7.  punerea  în  fu n cţiu n e   a  c ir­  ţia  C.F.R.  Teiuş,  îndrumat  de  orga­                                            nuia  cu m   ştia  m ai  bin e  m anetele,   u n a n im itate  p rop u n erea  de  a  fi
        vreze   furnaliştilor   10.000   tone   c u itu lu i  autom at  de  la  o rizo n tu l  100   nizaţia  de  partid,  a  obţinut  în  cele                                         în d eoseb i  cea   d e  la  n isipator.  R o­  can dida t  în   circu m scrip ţia   e le c to ­
                                                                                                                                                                                                                        rală  nr.  15  pentru  a legerile  de  d e­
                                                                             doua  decade  ale  lunii
                                                                                                      ianuarie
        minereu  de  fier;                 al  m inei  centrale,  constru ire a  unei   succese  frumoase  în  producţie.  Re­                                                          binet  m ecan ic,  parcă  n ici  n -ar  fi   putaţi  in  M area  A d u n are  N aţio­
                                                                                                                                                                                        avut  lo co m o tiv a
                                                                                                                                                                                                        Cu  a ju toru l  lui
          ♦  500.000  lei  la  producţia  plo-   noi  g a le rii  de  le gă tu ră  în tre   cele   gularitatea  circulaţiei  a  fost  rea­                                              se  frin ea ză   şi  d efrin ea ză   trenul.   nală
        balâ;                              două  p u ţu ri  la   o rizo n tu l  180  m.  elec­  lizata  în  proporţie  de  96,6  la  sutâ,                                              Dar  G yu la i  h olă rise  să  n u -l  fo lo ­      R.  BUD1N
          ♦   450.000   lei   la   producţia   trific a re a   a b a ta je lo r  si  a  g a le riilo r   iar  staţionarea  vagoanelor  în  tran­                                        sească  pe  p a rcu rs...
                                                                                                                                                                                         In  C oşlariu ,  vestea  se  răsp ind i
        marfâ;                             p rin c ip a le   de  tra n sp o rt  etc.  zit  cu  manevră  a  fost  redusa  cu  12   M aistrul  p rin cip a l  M oise  L ob on ţ,  d e  la  A te lieru l  m ecan ic  nr.  1  al   repede.  R ev izoru l  d e  vagoan e,   în ­
                                                                             la  sutâ  faţa  de  sarcina  planificată.  C.S.  H u nedoara,  e x p lică   trasatoru lu i  A ttila  D ob oly   şi  strungarului  V asile   grijora t,  anunţase  că   150092  p leca ­
                                                                               Cele  mai  bune  realizâri  le-au  ob­  lorg a   cu m   trebu ie  execu ta te  piesele  n ecesare  reparaţiei  capitale  a  ju r ­  se  in  cu rsă  cu  arcu l  de  la  bara  de   ACTUALITATEA
                                                                             ţinut  muncitorii  din  turele  conduse                                                                    tracţiun e   rupt.
                              DEPOUL  C. r. R.  TEIU$                        de  tovarăşii  Trifan  Nicolae  şi  Ino-   nalului  nr.  2.                                                 —  C in e-i  pe  locom otivă ,  se  in ­
                                                                             can  Gheorghe  care  la  regularita­                                                                       teresă  m eca n icu l  A u re l   Ilon cea,   ©   Astăzi  m em brii   cooperativei
                                                                                                                                                                                        au zin d  despre  ce  se  v orb ea !
                                                                             tea  circulaţiei  au  realizat  un  in­                                                                     —  G yu la i!                   agricole  dc  producţie  din  Sarmisc-
                                    PI  ONOARE                               dicator  de  97  la  sutâ.  Rezultate   Unifăfi  comerciale                                                grijă.  11  cu n o sc  bine,  am   fost  c o ­  geluza,  raionul  Haţeg,  au  ca  oas­
                                                                                                                                                                                         —  K o n ra d ?
                                                                                                                                                                                                      A ju n g e   el,  n -a v eţi
                                                                              bune  au  obtinut  şi  tovarăşii  Dra-
                                                                                                                                                                                                                          peţi  a rtiş tii  am atori  ai  Casei  ra io ­
                                                                              gu  Alecu  şi  Pilţu  loan,  şefi  de   In   u ltim u l  tim p   în  C a pita lă  şi  in   selor  a lim e n ta re   şi  in d u stria le   pen­  legi.  nale  de  cultură  din  Haţeg.  Aceş­
                                                                              manevră,  Kuall  Wilhelm  şi  Fleşe-   a lte   lo c a lită ţi  au  fost  deschise  noi   tru   necesităţi  curente,  rusia tiran te,   —  Cu  toată  asigurarea  m eca n icu ­  tia  vo r  prezenta  pe  scena  căm inu­
                                                                                                                                                                                                                          lu i  cultu ral,  în  cadrul  schim bului
                                                                              iu  Nicolae,  magazioneri  de  tran­  u n ită ţi  com erciale.       ospătării,  co fe tă rii,  chioşcuri  etc.  lui  Ilon cea,  re v iz o n il  de  va g oa n e   de  experienţă  organizat  Intre  căm i­
                                                                              zit,  cit  şi  Tertescu  Gheorghe,  Popa   In  prezent,  reţeaua  com ercială  cu­  N oile  u n ită ţi   au  fost   am plasate   şi  alţi  clţiva  nu  s-au  în depă rtat  de   nele  culturale  şi  casa  dc  cultură,
                                                                              Teodor,  Stoichiţâ   Dumitru,  Daisa   p rin d e   cu  circa  o  m ie  de  u n ită ţi  noi   m ai  ales  in   ca rtie re   noi  de  locuinţe   staţie.  De  fieca re  dată  cîn d   se  p ri­  program ul  a rtis tic :  „M in d ră -i  ţara
                                                                              Laurentiu,  Nistor  Sorin  şi  altîi.                                                                     m ea  con firm a rea   că  m ă rfa ru l  a  tre­  haţegană",
                                                                                                                m ai  m u lt  decît  la  începutul  a n u lu i   cum   sînt  cele  diu  lo c a lită ţile :  B u­  cut  de  cite  o  staţie  răsu flau   u şu - j
                                                                                                                tre cu t  p rin tre   care  :  m agazine  u n i­  lin  eşti,  P loieşti.  Bacău,  laşi,  G a la ţi,   roţi.  C în d  s-a  con firm a t  şi  de  O -   La  program   işi  vo r  da  concursul
                                                                                            F.  LITU                                                                                                                      brigada  artistică  dc  ag ila ţic,  soliş-
                                                                                            V .  STREM ŢAN      versale  şi  m ixte,  com plexe  com er­  Deva,  Suceava,  Baia  M are  şi  altele!  răştip,  oa m en ii  nu  m ai  aveau   n ici  lii  voca li  şi  orch e stra .  dc  muzică
                                                                                             corespondenţi      ciale,  centre  de'  desfacere  a  p ro B li­           (7\ ger preş).  I  _ to   în d oia lă :  .   *    -  populară'  a  casei  dc  cultură.
                                                                                                                                                                                                                           Tot   aslăzi   la   căm inul   cu l­
                                                                                                                                                                                                                          tural   din   Brelea   Romînă   va   5i
                                                                                                                                                                                                                          prczeiitală   conferinţa;   „Lcg ălura
                                                                              REALIZAREA  $1  DEPĂŞIREA  ANGAJAMENTULUI  LA  FONTA,  CU  COCS  ECONOMISIT                                                                 d in lrc   fam ilie  şi  şcoală  —   factor
                                                                                                                                                                                                                                               tin e re lu lu i
                                                                                                                                                                                                                          im portant  iu   educarea
                                                                                                                                                                                                                          şcolar".  După  conferinţă  va  avea
                                                                                                                                                                                                                          loc  un  program   artistic.  (AL.  C H I­
                                                                                                                                                                                                                          B IŢ A   —  corespondent).
                                                                              D IN   NOU  LA  ORDINEA  ZILE                                                                           unor  s c h im b u ri  de  exp erienţă  în tre    conferen ţiari  se  vo r  deplasa  în  co­
                                                                                                                                                                                      se  va  realiza  a tît  p rin   organizarea
                                                                                                                                                                                                                            ©   In  cursul  zilei  de  azi,  20  de
                                                                                                                                                                                      echipe  şi  brigăzi,  cît  şi  p rin   expu­
                                                                                                                                                                                      neri,  c o n s fă tu iri  de  pro du cţie  şi  a r­  munele  şi  satele  raion ulu i  Alba.
                                                                                                                                                                                                                          Ei  vo r  ţine  la  căm inele
                                                                                                                                                                                                                                                culturale
                                                                                                                                                                                      ticole  la  gazeta  de  perele.  Cu  oca­  din  S intim bru,  T olo i,  M ih a lţ,  C islci,
                                                                                Cu  ocazia  dezba te rii   c ifre lo r  de   re p a ra ţii  ş.a  m d.  In  plus,  cu  oca­  rea  p la n u lu i  de  pro du cţie  şî  reduce­  zia  a d u n ă rilo r  generale  ale  org a n i­  O brcja,  Stremt  şi  în  alte  sale,  con­
                                                                              plan  pe ntru  anul  în  curs  co lectivu l   zia  p rim e lo r  a d u n ă ri  generale  ale   rea  pe  m ai  departe  a  consum ului       fe rin ţe le   in titu la te   :  „R om înia  pe
                                                                              ele  m u n cito ri,  in g in e ri  şi  tehnicieni   o rg a n iz a ţiilo r   de  bază  P.M.R,   pe   specific  de  cocs.  P lin ire   ele  se  nu­  z a ţiilo r  de  bază,   a   a d u n ă rilo r  tic   glob.  ie ri  şi  azî“  şi   „Bunăstarea
                                                                              de  la  sectorul  fu rn a le   al  U zinei  „V ic ­  schim bu ri,  ce  au  avu t  loc  în  acest   m ără:  creşterea  in d ic ilo r  de  u t ili­  grupă  sindicală  şî  c o n s fă tu irilo r  de   o.im enîlor  m uncii,  ţelu l  suprem  al
                                                                              to ria 0  din  Călan  s-<a  angajat  să  dea   an,  co m u n iştii  au  discutat  pe  la rg             producţie,  cu  fiecare  p rile j,  se  vor
                H A L A L A I  IL A IU E         B A R B U   A N G H E L                                                                           zare,  reducerea  declasatelor,  reduce­                               p o litic ii  p a rtid u lu i  nostru".
                                                                              peste  planul  anual  1000  tone  fonia.   fe lu l  în  care  s-au  re a liza t  sa rcin ile            analiza  fa c to rii  ce  conduc  la  re a li­  O   In  sala  mică  a  clu b u lu i  m un­
                      fie ra r                        lăcătuş                 „A ce st  angajam ent  îl  vom   realiza  şi   de  plan  pe  anul  trecut  şi  căile  ce   rea  p ie rd e rilo r  de  m ateriale,  creşte­  citoresc  din  Teiuş  s-a  deschis  o  ex­
                                                                              depăşi  num ai  pe  seama  cocsului  e-   trebu ie  urm a te  p e ntru  îm bun ătăţire a   rea  te m p e ra tu rii  la  caupere  ş.a.m.d.   zarea  a n g a ja m e n tu lu i   la  fontă  cu   poziţie  dc  desene  in  culori,  re a li­
                                                                                                                                                   Pe  baza  lo r  s-a  tre cu t  la  organiza­
                                                                              conom isît''  —   au  spus  ei.  Ia r  pe ntru   re zu lta te lo r  în  a n u l  1965,  accentuînd      cocs  econom isit  şi  se  vo r  s ta b ili  m ă­  zate   dc   e le vii   claselor  V—VIII
                                                                              atingerea  acestui  o b ie ctiv  au  făcut   îndeosebi,  pe  reducerea  consum ului   rea  tem einică  a  în tre c e rii  în tre   echi­  su ri  operative  atunci  cînd  va  fi  ne­  dc  la  şcoala  generală  dc  8  ani  din
                                                                              num eroase  pro pu neri  m enite  să  con­  specific  de  cocs.  A tu n c i  au  fost  sta­  pe,  brig ă zi  şi  in d iv id u a lă .  voie.  localitate.  Expoziţia,  vizionată  z il­
                                                                              ducă  la  folosirea  deplină  a  rezer­  b ilite  si  sa rcin i  concrete  p e ntru  m em ­  In  şedinţele  de  grupă  sindicală  ce   F aptu l  că  oam enii  cunosc  s a rc in i­  nic  de  num eroşi  cctăleni,  cuprinde
                                                                              ve lo r  in te rn e   şi  îm b u n ă tă ţire a   p ro ­  b rii  şi  c a n d id a ţii  de  p a rtid .   Spre   au  a v u t  loc  la  înce putul  a n u lu i  s-a   circ-a  100  exponate.  (V.  STREMŢAN
                                                                              cesului  de  p ro d u cţie   în  toate  com ­  exem plu,  la  org an izaţia  de  bază  «nr.             le  de  plan  şi  angajam entele,  că  s-au   —   corespondent).
                                                                              pa rtim en te le.  Pe  baza  acestor  pro­  4,  m a istru l  V io re l  M onda  a  fost  în­  discutat  pe  larg  im p o rta n ţa   rea liză­  a p lica t  din  tim p   o  sc*amă  de  m ăsuri   ©   C om itelui  U .T M .  de  la  T.C.S.
                                                                              puneri,  a  un ui  stu d iu   m in u ţio s  în ­  să rcin a t  să  răspundă  de  fe lu l  cum    r ii  şi  d e p ă şirii  p la n u lu i  la  fontă  pe   tehnico -orga niznlo riee   chibzuite,  a   Hunedoara  a  organizat  la  clubul
                                                                              to cm it  de  conducerea  secţiei,  sub  în ­  sin t  reparate  şi  în tre ţin u te   u tila je ­  scama  cocsului  econom isit  şi  a  îm bu­  făcut  ca  p rim e le   zile  ale  a n u lu i  să   „C o n stru cto ru l"  o  seară  p cn lru  li-
                                                                              drum area  org an izaţie i  de  p a rtid ,  a   le,  m a istru l  R u d o lf  R enk  sa  'veghe­  n ă tă ţirii  c a lită ţii  p ro d u cţie i,  a ră tin -   n crii  fruntaşi  în  întrecerea  socia­
                                                                              fost  a lc ă tu it  un  plan  de  m ăsuri  teh-   ze  asupra  bunei  fu n c ţio n ă ri  a  ..isla-      se  soldeze  cu  p rim e le   succese.   In   listă.  Astăzi,  în  aceeaşi  sală  co­
                                                                                                                                                   du^se  în  acelaşi  tim p   o a m en ilo r  şi                         le ctivu l  b ib h o le cii  prezintă  în  fala
                                                                              nico-o rg an iza to rice   bine   gîndite.   la ţiilo r  electrice  ş r.m .d .   'fiz ic ia ­           perioada  1-19  ianuarie,  spre  exem ­
                                                                                                                                                   care  sin t  căile  de  atin ge re  a  acestor                         c itito rilo r  recita lu l  „P oe ţii,  cinlâ-
                                                                              P rin tre   a lte le   în  el  se  prevede  re­  n u lu i  N icolae  F ilip ,  l ' I ___.u-             plu,  pe  g ra ficu l  în tre c e rii  socialiste   reţi  ai  m un cii".  (A N G E LA   UNGHE-
                                                                                                                                                   obiective.                         s  a  în re g istra t  o  depăşire  a  p la n u lu i
                                                                              pararea  cap itală  a  ca u peru lu i  de  la   lu i  de  sector,  i  s-a  în cre d in ţa ,  sar­                                           UEA  —   corespondentă).
                                                                                                                                                     P en tru  popularizarea  angajam ente­
                                                                              fu rn a lu l  nr.  I.  N um ai  aplicarea  a-   cina  ca,  îm preună  cu  co le ctivu l  pe             cu  peste  790  tone  fontă  şi  o  reduce­  ©   Alba  lu lia   —  (de  la  corespon­
                                                                                                                                                   lo r  in   perioada  ce  urm ează  se  va
                                                                              cestei  m ăsuri  v i  conduce  la  reduce­  problem e  economice  al  b iro u l./,  o r­                re  a  consum ului  specific  de  cocs  cu   dentul  nostru  N.  G iurg iu ).  In  z i­
                                                                                                                                                   0  ja n îz a   o  a g ita ţie   vizuală  concre-                       lele  de  21  şi  22  ianuarie  au avut loc
                                                                              rea  consum ului  s /> 'cific  de  cocs  cu   g a nizaţiei  dc  bază,  să  studieze  po­                aproape  55  kg.  pe  tonă.  Aceasta  ne
                                                                                                                                                   1   ş;  m ob ilizatoa re.  Se  vo r  conh --                           la  V iu lu i  dc  Jos  şi  Teiuş  consfă­
                                                                              circa  15  kg.  pe  tona  de  fontă.  M a i   s ib ilită ţile   de  ap lica re   a  m etodelor          dă  c e rtitu d in e a   că  a n ga jam e ntul  pe   tu iri  ale  a c tiv iş tilo r  cu ltu ra li.  La
                                                                                                                                                   ţhma  pano uri  şi  lo zinci  cuprinzând
                                                                             sin t  prevăzute  apoi  m ăsuri  p riv in d    avansate  de  lu cru ,  de  creştere  a  gra­             care  ni  l-a m   lu at  va  fi  în d e p lin it  şi   aceste  consfătuiri  au  luat  parte  d i­
                                                                                                                                                   angajam entele  şi  căile  de  realizare
                                                                              creşterea  în  con tinu are  a  te m pe ratu­  d u lu i  de  m ecanizare  şi  m ai  buna                depăşit  cu  succes.                re cto rii  dc  cămine  culturale,  b ib lio ­
                                                                                                                                                   a  lor.  In  vederea  u rm ă ririi  rezu lta­                          tecarii  şi  responsabilii  raselor  de
                                                                              r ii  a e ru lu i  cald,  respectarea  in s tru c ­  organizare  a  ‘^u n ciî.                                                              c ilii  de  la  Ciugud,  Galda  de  Jos,
                                                                                                                                                   te lo r se  va  confecţiona  un  g ra fic   s im ­  L IV IU   D E M îN E S C U
                                                                             ţiu n ilo r  tehnologice,  a  p a ra m e trilo r   La  in d ica ţia   o  ^a nizaţie5  de  p a rtid ,                                         V in |u l  de  Jos,  Slreni(.  M ih alţ,  Pe­
                                                                                                                                                   plu,  pe  înţelesul  fie c ă ru i  m un citor,   preşedintele  co m ite tu lu i  sin d ica l
                 M O ISEŞ  IZ ID O R              P O P A   IU L IA N         o p tim i  de  fu n cţio n a re   u  agregatelor,   com ite tu l  sin d ica l  de  s<   a  s ta b i­  pe  care  se  v o r  trece  z iln ic   p rin c ip a ­  de  secţie  tele*,  Teiuş  şi  din  alte  lo calită ţi.
                      lăcătuş                         lăcătuş                 a  reţe te lo r  de  dozare,  asigurarea  cu   lit  c rite rii  judicioase  în  i,.trecerea                                                 In  cadrul  e o n siă tu irilo r  au  fosl  pre­
                                                                                                                                                   lii  in d ic a to ri  de  plan,  p la n ific a ţi  şi                  zentate  d ife rite   m ateriale  în  legă­
                                                                              piese  de  schim b  şi  de  rezervă  pentru  socialistă,  m enite  să  ducă  la  depăşi-                                                    tură  cu  concursul  bienal  de  le a lru
                                                                                                                                                   re a liza ţi.                                A N D R E I  IL IE
                                                                                                                                                                                                                          şi   activitatea   cu ltu rală  în  cam­
                                                                                                                                                     O  ate nţie  deosebită  se  va  acorda   lo c ţiito r  al  se cre ta ru lu i  org anizaţiei   pania  electorală.  Un  m arc  num ăr
                                                                                                                                                   g e n e ra liză rii   m etodelor   bune   dc   de  bază  —   schim bul  IV ,  dc  la   dc  a c lîv iş li  cu ltu ra li  au  discutai  pe
                                                                                                                                                   m uncă  şi  a  e xp e rie n ţe i  fru n ta ş ilo r   sectorul  fu rn a le   al  U zinei  „ V k lo r ia "    marginea  m aterialelor.
         LA           BAZA                    S P O R I R I I                         R E C O L T E L O R                                          în  întrecerea  socialistă.  Acest  lu c ru      C ălan
                                                                              punzătoare  la  m aşinile  2-S  P.C.-2.  In   legum e  aş  vrea  sâ  am intesc  doar
         SEMINŢE  VALOROASE                                                   de  p o rum b  la  u n ită ţile   agricole,  tre ­  30,000  kg.  de  arpagic,  ia r  în  p rim ă ­
                                                                              ce  priveşte  d is trib u ire a   sem inţelor
                                                                                                                 fa p tu l  că  în  toam nă  am   re p a rtiza t
                                                                              buie  sâ  arătăm   că  p in ă   acum  au   vară  se  vo r  m ai  pune  la  dispo ziţia
                                                                              fost  rep a rtiza te    peste  300  de  tone,   u n ită ţilo r  ag rico le  încă  20.000  kg.
                                                                              ia r  operaţiunea  este  în  curs  de  des­  V om   maî  liv ra   coo pe rativelor  a g ri­
          U n ită ţilo r  agricole  socialiste  le  re­  re  a  sem inţelor.  Ca  urinare,  această   făşurare.  B ine  se  desfăşoară  aceas­  cole  de  pro du cţie  3.790  kg.  diverse
         vin ,  de  la  un  an  la  a ltu l,  sa rcin i  spo­  acţiune  se  desfăşoară  în  c o n d iţiu n i   tă  acţiu ne  în  cooperativele  agricole   sem inţe  de  legum e  din  cele  m ai  va ­
         rite   p riv in d   creşterea  sim ţito a re   a   satisfăcătoare.  Pină  în  prezent  din   de  producţie   din  ra io n u l   O răştie   loroase  so iu ri.  In   com erţ  se  v o r  pune
         p ro d u cţie i  vegetale- lU nul  din  fa c to rii   cele  610  tone  de  sem inţe  du blu  h i­  care  au  rid ic a t  57  tone  de  sem inţe   în  vînzare  400.000  p lic u ri  cu  sem inţe
        esenţiali  care  co n trib u ie   la  realiza­  b ride  de  porum b  p la n ifica te   am  a-   din  cele  80  p la n ifica te .  De  aseme­  fa ţă   de  num ai  120.000  cile   s-au  vîn -
         rea  cu  succes  a  o b ie c tiv u lu i  a m in tii   sigura*.  pe ntru  desfacere  450  tone.   nea,  u n ită ţile   agrico le  din  raion ul   du t  în  anul  trecut.
        este  folosirea  un or  sem inţe  din  cele   lie stu l  se m inţelor.  în  can tita te   de   A lba  au  p rim it  58  tone  din  cele  110   Pe  lingă  s o iu rile   şi  h ib riz ii  a m in ­
        m ai  valoroase  s o iu ri  şi  h ib riz i.  Dar,   160  tone,  le  vom   procura  in  zilele   p la n ifica te ,  ia r  cele  d in   ra io n u l  Se­  tiţi,  unitatea  noastră  m ai  livrează  şi
         u tiliza re a   acestora  presupune  ca  ele   acestea.  R e fe rin d u -n c   la  fe lu l  se­  beş  87  tone  din  212  prevăzute.  m a te ria l  s â d ito r  v itic o l  şi  pom icol.
        să  fie   asigurate  d in   tim p   în  fiecare   m in ţe lo r  tre b u ie   să  a m in tim   că  400   R e fe rito r  la  ap rovizionarea  cu  tu ­  Num eroase  u n ită ţi  p rin tre   care  co­
         u n ita te   şi  să  li  se  ştie  d in   vrem e  pu­  tone  v o r  fj  d is trib u ite   d in   H  D.-103,   b e rcu li  de  c a rto fi,  această  o p e ra ţi­  opera tivele  agricole  de  pro du cţie  d in
         ritatea ,  g e rm in a ţia   şi  a lte   c a lită ţi   100  de  tone  d in   H  D.-101,  60  de  tone   une  s-a  rea liza t  în  toam nă.  In  to­  Cistei,  O haba  şi  alte le  şi-au  rid ic a t
        sem inale.  P en tru  a  cunoaşte  m ai  în ­  din  H.D.-208.  Toate  acestea  se  v o r   tal  s-au  d is trib u it  u n ită ţilo r  agrico­  c a n tită ţile   necesare  de  v iţe   de  vie  a l­
        deaproape  sta d iu l  a p ro v iz io n ă rii  cu   u tiliz a   pentru  producerea  de  porum b   le  481  tone  de  săm înţă  de  c a rto fi  e-   toite.
        6em inţe  valoroase  a  coope rativelor   boabe.  In   vederea   a s ig u ră rii  unor   lită .  în m u lţire a   I.  din  so iu rile   U r­
        agricole  de  p ro du cţie  d in   regiune,   c a n tită ţi  m a ri  de  masă  verde  la   genta,  O ra,  Kenebec,   B in tje ,  G u l-   In  concluzie,  aş  vrea  să  a ră t  că
         ne-am   adresat  m ai  in tîi  tov.  ing.   hectar,  pe ntru  po rum b ul  de  siloz   bobo  şi  M ercu r.  este  necesar  ca  rid ica re a   se m in ţe lo r
         A n d ro n ic  H ondola,  d ire c to ru l  A g ro -   vom   rep artiza  coo pe rativelor  a g ri­       de  c ă ite   u n ită ţile   agricole  de  pro ­
        sem ului  d in   O râştie,  care  ne-a  re la ­  cole  de  p ro du cţie  sem inţe  d in   h i­  P entru  însăfnînţarea  su p ra fe ţe lo r   ducţie  să  se  facă  m ai  o p e ra tiv.  A -
         ta t  urm ătoarele :              b rid u l  d u b lu   311  în  ca n tita te   de  40   prevăzute  cu  mazăre  şi  m ă/âriche ,
                                                                              în  depozitul  Agrosem   există  100  şi   tenţia  cea  m ai  m are  va  tre b u i  acor­
          —   U n itatea  noastră  are  de  rezol­  tone  şi  din  H.D.-405  circa  10  tone.
         vat  în   această  perioadă  sa rcin i  deo­  Demn  de  m en ţion at  este  fa p tu l  că   respectiv  210  tone  sem inţe.  Dc  «ase­  dată  u rg e n tă rii  rid ic ă rii  se m in ţe lo r
        sebit  de  im p o rta n te   legale  de  a p ro ­  faţă  de  anul  precedent,  acum   liv ră m    menea.  există  5,1  tone  de  săm înţă   de  legume,  porum b,  sfeclă,  mazăre
         vizionarea  cu  sem inţe  d in   so iu ri  şi   u n ită ţilo r  agricole  num ai  sem inţe  din   de  sfeclă  de  zahăr  pe n tru   fu ra j,   etc.
         h ib riz i  valoro şi  a  tu tu ro r  u n ită ţilo r   un ul  sau  m axim um   două  ca lib re .  A -   60  tone  sem inţe  de  trifo i,  15  tone
        de  pe  cu p ria su l  re g iu n ii.  De  aceea,   cest  lu cru   va  pe rm ite   ca  însâ m in-                           A.  P O TO PEA
        d in   tim p   am   u rm ă rit  să  organizăm    ţă rile   să  se  realizeze  în  c o n d iţii  m ai   de  sem inţe  de  ie rb u ri  perene  etc.
         bine  m unca  de  p re lu are  şi  desface­  bune  p rin   folosirea  d is c u rilo r  cores­  Despre  desfacerea  se m in ţe lo r  de  (C on tinu are  în  pag.  a  3-a)  IN V IT A Ţ IE   L A   S C H I!  Folo:  ing.  A U R E L   D U L A
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78