Page 73 - 1965-01
P. 73
f^ e g 'o n o â
H im e d o a r a - D e v a
P R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I Ţ I - V Â I
C ITIŢI
C andidaŞ i ai F .D .P .
■f in im ii D E AZI (pag. 2-a) Mecanicul de locomotiva
IN N U M Ă R U L
© M agazin
O dată. In cursă pe ruta S im eria-
D in staţia C oşlariu , m ă rfa ru l re
m orcat de lo com otiv a 150092 abia
Teiuş, în ainte de a a ju n g e în sta
© Din film ele săplăm înii
ţia A lba lu lia, a căzu t bolta de
tură surdă jă cu pe m e ca n ic
să
© Agendă
plăcii tabu lare. In asem en ea m o
ad ucă fu lgeră tor sch im b ă toru l de
m en te m intea lu crează cu în co r
© Scrisori de la corespon in cep u să d em areze cîn d o p o cn i cărăm idă. Era p ericol d e ardere u
m ers iu poziţia iniţială
P rivi o clip ă la ap aratele de dare. In gin d apare o 'solu ţie, în
dent! b ord, ap oi la foch ist care răm ăsese lăturată ap oi im ediat de a rgu m en
M gulii (pag. 3-a) nem işcat, cu lop a ta -n m ină. te aduse d e exp erien ţă sau de cu
„N u m a i de nu s-ar fi rupt tre n oştinţele acum ulate. P in â la u r
© De peste hotare n u l” ...Şi cu m işcări repezi cobu ri m ă om u l ia h otă rirca cea m ai a-
(pag. 4-a) scara. Pe lin gă va goan e venea a- d ccv a tă
ANUL XVII. NR. 3132 I DUMINICĂ 24 IANUARIE 1965 4 pagini, 25 bani lergln d revizoru l El a h otărît să regleze p u lveriza -
A sa s-a in lim p la t şi cu G yulai.
— Ce s-a -n lim p la t G y u lo i?
— T ren u l n u-i rupt ? toru l d e p ă cu ră la p icioru l bolţii,
— N u ! pentru ca fla că ra să nu lovească
spuse
— A tu n ci v ed em
indată,
!N ÎNTRECEREA SO C IALISTA PE 1965 m eca n icu l plin de în credere. Bine d irect in p laca tubulară. Şi a reu
şit. T ren u l a a ju n s la tim p la des
că n u -i rupt trenul.. tinaţie. fă ră ca circu la ţia să fie
D upă o cerceta re m inu ţioasă des periclitată.
cop eriră şi d efecţiu n e a : se rupsese F apte d e acestea care d ov ed esc
A N G A JA M EN TU L OTEL PESTE PLAN a rcu l de la bara d e tracţiune. tem ein ica pregătire a m ecan icu lu i,
— Nu pu teţi pleca aşa, spuse în
sp iritu l d e sa crificiu d e care a dat
g rijora t revizoru l şi nu este n ici d ov a d ă deseori G yu la i K on ra d lu -
Colectivul oţelâriei electrice din altă lo com otiv ă acum ... liu în tim pu l serv iciu lu i, şi-au a-
cadrul CS. Hunedoara a obţinut — O să plecăm , h otărî m ecan icu l. m in tit m u lţi d in cei prezen ţi Ia
MINERILOR DIN TELIUC: în primele 18 zile ale lunii în curs — B ine dar... ad u n area care s-a ţinut nu dem ult
M eca n icu l se şi urcase in m a r
un succes de seamâ: 300 tone o-
la T eiuş, cîn d tinăru l m eca n ic a
ţel special produs în afara preve chiză. fo s t propus pentru a don a oară
In asem en ea situaţii, o rice sm u-
derilor planului pe perioada res citu ră putea duce Ia ruperea tre d rep t ca n dida t în a legerile de d e
putaţi pen tru M .A .N .
pectiva. Aceasta realizare impor nului. A ceasta o ştia bin e C y u la i.
Siderurgiştilor - F aptele l-au fă cu t cu n oscu t, a p re
tanta este rodul aplicării masurilor — M ihai, se adresă el foch istu lu i, ciat şi respectat. O d o v e d esc cu
cantităţi sporite de minereu preconizate de câtre organizaţia să a lim en tezi cu nisip, cit m ai v in tele ca ld e spuse d e toţi cei care
m ult.
să
P e
d ru m
trebu ie
de partid pentru creşterea indicilor
m en ţii presiu n ea constantă. Nu au v o rb it şi i-a u susţinut ca n d i
de utilizare la cuptoare şi redu datura. P arte din realizările m e ca
A n a liz in d sa rcin ile de plan pe V 300.000 lei economii la pre- cerea rebutului. scăp a din och i acu l m anom ctru lu L n icu lu i G yu lai K on ra d Iuliu nu
1965, co le ctivu l E x p lo a tă rii m in iere tul de cost. La succesul de mai sus au adus R estul am eu grijă sint cu n oscu te de m u lţi oam eni. Ele
T e liu c este fe rm h o tă rît ca p rin In cleştă a p oi m ina p e m aneta sint în sem n a te însă în registrele
punerea în valoa re a noi rezerve Din care p in â Io 1 Mai: o contribuţie deosebita echipele sch im b ă to m lu i d e m ers. D e jos, re D ep ou lu i C .F .R S im eria şi stau
in te rn e să realizeze şi să depăşească & 3.000 tone minereu de fier; conduse de prim-topitorîi Haiduc v izoru l p riv e a in cord a rea d e pe d rep t m ă rtu rie a m u n cii plină de
p la n u l la to ţi in d ic a to rii, să în fă p Florian, loan Bolea, Constantin faţa m eca n icu lu i şi n u-i venea să dăruire. La ru b rica econ om ii pe
tuiască sa rcin ile trasate de p a rtid O 145.000 lei la producţia alo- Vâleanu, Viorel Baba şi Hristus crea dă că in situaţia aceea tre anul 19G4, în drep tu l n u m elu i m e
şi guvern. C o le ctivu l e xp lo a tă rii s-a balâ; Cocnaris. nul va a ju n ge la destinaţie. ca n icu lu i d e pe lo co m o tiv a 150092
an ga jat să realizeze peste prevede O 130000 lei In producţia N. AVRAM HSCU O u şoară apăsare şî locom o tiv a stă scrisă cifra : 78,S ton e com bus
r ile anuale de plan, urm ă to are le: marfa; se puse lin in m işcare. N ici o tib il. F ăcîn d u n ca lcu l sum ar, n u
corespondent zdru n cin ătu ră. V a goa n ele începură
♦ Sâ îmbunătăţească cu 0,5 la ❖ 100.000 lei economii la pre- să alu n ece prin faţa revizoru lu i, m ai cu această eco n om ie se pot
rem orca 58 tren uri dus şi în tors
suta conţinutul mediu de fier în tul de cost. DUPĂ DOUĂ ca re rosti cu un oftat. pe ruta S im eria-C oşla riu .
minereul livrat; Pix>punerile valoroase făcute cu — D ru m bun, G yu la i!
♦ Sâ realizeze planul fizic de p rile ju l dezbaterii sa rc in ilo r din a- — 6’d ne v ed em cu b in e! ven i S in t realizări şl fa p te care v o r
investiţii cu 15 zile inainte de nul acesta au fost incluse în p la n u l răspunsul m eca n icu lu i ca re cu u- besc d e firea m eca n icu lu i G yu lai,
termen; tehnico-organizatorice. DECADE rech ea atentă la zg om otu l trenului, de h ărn icia şi dragostea lui de
de m ăsuri m uncă. A p re ciin d u -le aşa cu m se
♦ Sâ sporeascâ cu 0,5 la sută care prevede : con stru ire a d ru m u auzise urarea. cu vin e, ad u n area de desem n are a
În cet, incet, tren ul prin se viteză.
pioductivitatea muncii; lu i d e fin itiv de acces în tre o rizo n tu l Colectivul de muncă de lo sta G yu la i u rm ărea atent viteza şi m i- ca n d id a tu lu i F.D.P. a a p rob a t in
♦ Sâ extraqâ în plus si sâ li C şi 7. punerea în fu n cţiu n e a c ir ţia C.F.R. Teiuş, îndrumat de orga nuia cu m ştia m ai bin e m anetele, u n a n im itate p rop u n erea de a fi
vreze furnaliştilor 10.000 tone c u itu lu i autom at de la o rizo n tu l 100 nizaţia de partid, a obţinut în cele în d eoseb i cea d e la n isipator. R o can dida t în circu m scrip ţia e le c to
rală nr. 15 pentru a legerile de d e
doua decade ale lunii
ianuarie
minereu de fier; al m inei centrale, constru ire a unei succese frumoase în producţie. Re binet m ecan ic, parcă n ici n -ar fi putaţi in M area A d u n are N aţio
avut lo co m o tiv a
Cu a ju toru l lui
♦ 500.000 lei la producţia plo- noi g a le rii de le gă tu ră în tre cele gularitatea circulaţiei a fost rea se frin ea ză şi d efrin ea ză trenul. nală
balâ; două p u ţu ri la o rizo n tu l 180 m. elec lizata în proporţie de 96,6 la sutâ, Dar G yu la i h olă rise să n u -l fo lo R. BUD1N
♦ 450.000 lei la producţia trific a re a a b a ta je lo r si a g a le riilo r iar staţionarea vagoanelor în tran sească pe p a rcu rs...
In C oşlariu , vestea se răsp ind i
marfâ; p rin c ip a le de tra n sp o rt etc. zit cu manevră a fost redusa cu 12 M aistrul p rin cip a l M oise L ob on ţ, d e la A te lieru l m ecan ic nr. 1 al repede. R ev izoru l d e vagoan e, în
la sutâ faţa de sarcina planificată. C.S. H u nedoara, e x p lică trasatoru lu i A ttila D ob oly şi strungarului V asile grijora t, anunţase că 150092 p leca
Cele mai bune realizâri le-au ob lorg a cu m trebu ie execu ta te piesele n ecesare reparaţiei capitale a ju r se in cu rsă cu arcu l de la bara de ACTUALITATEA
ţinut muncitorii din turele conduse tracţiun e rupt.
DEPOUL C. r. R. TEIU$ de tovarăşii Trifan Nicolae şi Ino- nalului nr. 2. — C in e-i pe locom otivă , se in
can Gheorghe care la regularita teresă m eca n icu l A u re l Ilon cea, © Astăzi m em brii cooperativei
au zin d despre ce se v orb ea !
tea circulaţiei au realizat un in — G yu la i! agricole dc producţie din Sarmisc-
PI ONOARE dicator de 97 la sutâ. Rezultate Unifăfi comerciale grijă. 11 cu n o sc bine, am fost c o geluza, raionul Haţeg, au ca oas
— K o n ra d ?
A ju n g e el, n -a v eţi
bune au obtinut şi tovarăşii Dra-
peţi a rtiş tii am atori ai Casei ra io
gu Alecu şi Pilţu loan, şefi de In u ltim u l tim p în C a pita lă şi in selor a lim e n ta re şi in d u stria le pen legi. nale de cultură din Haţeg. Aceş
manevră, Kuall Wilhelm şi Fleşe- a lte lo c a lită ţi au fost deschise noi tru necesităţi curente, rusia tiran te, — Cu toată asigurarea m eca n icu tia vo r prezenta pe scena căm inu
lu i cultu ral, în cadrul schim bului
iu Nicolae, magazioneri de tran u n ită ţi com erciale. ospătării, co fe tă rii, chioşcuri etc. lui Ilon cea, re v iz o n il de va g oa n e de experienţă organizat Intre căm i
zit, cit şi Tertescu Gheorghe, Popa In prezent, reţeaua com ercială cu N oile u n ită ţi au fost am plasate şi alţi clţiva nu s-au în depă rtat de nele culturale şi casa dc cultură,
Teodor, Stoichiţâ Dumitru, Daisa p rin d e cu circa o m ie de u n ită ţi noi m ai ales in ca rtie re noi de locuinţe staţie. De fieca re dată cîn d se p ri program ul a rtis tic : „M in d ră -i ţara
Laurentiu, Nistor Sorin şi altîi. m ea con firm a rea că m ă rfa ru l a tre haţegană",
m ai m u lt decît la începutul a n u lu i cum sînt cele diu lo c a lită ţile : B u cut de cite o staţie răsu flau u şu - j
tre cu t p rin tre care : m agazine u n i lin eşti, P loieşti. Bacău, laşi, G a la ţi, roţi. C în d s-a con firm a t şi de O - La program işi vo r da concursul
F. LITU brigada artistică dc ag ila ţic, soliş-
V . STREM ŢAN versale şi m ixte, com plexe com er Deva, Suceava, Baia M are şi altele! răştip, oa m en ii nu m ai aveau n ici lii voca li şi orch e stra . dc muzică
corespondenţi ciale, centre de' desfacere a p ro B li (7\ ger preş). I _ to în d oia lă : . * - populară' a casei dc cultură.
Tot aslăzi la căm inul cu l
tural din Brelea Romînă va 5i
prczeiitală conferinţa; „Lcg ălura
REALIZAREA $1 DEPĂŞIREA ANGAJAMENTULUI LA FONTA, CU COCS ECONOMISIT d in lrc fam ilie şi şcoală — factor
tin e re lu lu i
im portant iu educarea
şcolar". După conferinţă va avea
loc un program artistic. (AL. C H I
B IŢ A — corespondent).
D IN NOU LA ORDINEA ZILE unor s c h im b u ri de exp erienţă în tre conferen ţiari se vo r deplasa în co
se va realiza a tît p rin organizarea
© In cursul zilei de azi, 20 de
echipe şi brigăzi, cît şi p rin expu
neri, c o n s fă tu iri de pro du cţie şi a r munele şi satele raion ulu i Alba.
Ei vo r ţine la căm inele
culturale
ticole la gazeta de perele. Cu oca din S intim bru, T olo i, M ih a lţ, C islci,
Cu ocazia dezba te rii c ifre lo r de re p a ra ţii ş.a m d. In plus, cu oca rea p la n u lu i de pro du cţie şî reduce zia a d u n ă rilo r generale ale org a n i O brcja, Stremt şi în alte sale, con
plan pe ntru anul în curs co lectivu l zia p rim e lo r a d u n ă ri generale ale rea pe m ai departe a consum ului fe rin ţe le in titu la te : „R om înia pe
ele m u n cito ri, in g in e ri şi tehnicieni o rg a n iz a ţiilo r de bază P.M.R, pe specific de cocs. P lin ire ele se nu z a ţiilo r de bază, a a d u n ă rilo r tic glob. ie ri şi azî“ şi „Bunăstarea
de la sectorul fu rn a le al U zinei „V ic schim bu ri, ce au avu t loc în acest m ără: creşterea in d ic ilo r de u t ili grupă sindicală şî c o n s fă tu irilo r de o.im enîlor m uncii, ţelu l suprem al
to ria 0 din Călan s-<a angajat să dea an, co m u n iştii au discutat pe la rg producţie, cu fiecare p rile j, se vor
H A L A L A I IL A IU E B A R B U A N G H E L zare, reducerea declasatelor, reduce p o litic ii p a rtid u lu i nostru".
peste planul anual 1000 tone fonia. fe lu l în care s-au re a liza t sa rcin ile analiza fa c to rii ce conduc la re a li O In sala mică a clu b u lu i m un
fie ra r lăcătuş „A ce st angajam ent îl vom realiza şi de plan pe anul trecut şi căile ce rea p ie rd e rilo r de m ateriale, creşte citoresc din Teiuş s-a deschis o ex
depăşi num ai pe seama cocsului e- trebu ie urm a te p e ntru îm bun ătăţire a rea te m p e ra tu rii la caupere ş.a.m.d. zarea a n g a ja m e n tu lu i la fontă cu poziţie dc desene in culori, re a li
Pe baza lo r s-a tre cu t la organiza
conom isît'' — au spus ei. Ia r pe ntru re zu lta te lo r în a n u l 1965, accentuînd cocs econom isit şi se vo r s ta b ili m ă zate dc e le vii claselor V—VIII
atingerea acestui o b ie ctiv au făcut îndeosebi, pe reducerea consum ului rea tem einică a în tre c e rii în tre echi su ri operative atunci cînd va fi ne dc la şcoala generală dc 8 ani din
num eroase pro pu neri m enite să con specific de cocs. A tu n c i au fost sta pe, brig ă zi şi in d iv id u a lă . voie. localitate. Expoziţia, vizionată z il
ducă la folosirea deplină a rezer b ilite si sa rcin i concrete p e ntru m em In şedinţele de grupă sindicală ce F aptu l că oam enii cunosc s a rc in i nic de num eroşi cctăleni, cuprinde
ve lo r in te rn e şi îm b u n ă tă ţire a p ro b rii şi c a n d id a ţii de p a rtid . Spre au a v u t loc la înce putul a n u lu i s-a circ-a 100 exponate. (V. STREMŢAN
cesului de p ro d u cţie în toate com exem plu, la org an izaţia de bază «nr. le de plan şi angajam entele, că s-au — corespondent).
pa rtim en te le. Pe baza acestor pro 4, m a istru l V io re l M onda a fost în discutat pe larg im p o rta n ţa rea liză a p lica t din tim p o sc*amă de m ăsuri © C om itelui U .T M . de la T.C.S.
puneri, a un ui stu d iu m in u ţio s în să rcin a t să răspundă de fe lu l cum r ii şi d e p ă şirii p la n u lu i la fontă pe tehnico -orga niznlo riee chibzuite, a Hunedoara a organizat la clubul
to cm it de conducerea secţiei, sub în sin t reparate şi în tre ţin u te u tila je scama cocsului econom isit şi a îm bu făcut ca p rim e le zile ale a n u lu i să „C o n stru cto ru l" o seară p cn lru li-
drum area org an izaţie i de p a rtid , a le, m a istru l R u d o lf R enk sa 'veghe n ă tă ţirii c a lită ţii p ro d u cţie i, a ră tin - n crii fruntaşi în întrecerea socia
fost a lc ă tu it un plan de m ăsuri teh- ze asupra bunei fu n c ţio n ă ri a ..isla- se soldeze cu p rim e le succese. In listă. Astăzi, în aceeaşi sală co
du^se în acelaşi tim p o a m en ilo r şi le ctivu l b ib h o le cii prezintă în fala
nico-o rg an iza to rice bine gîndite. la ţiilo r electrice ş r.m .d . 'fiz ic ia perioada 1-19 ianuarie, spre exem
care sin t căile de atin ge re a acestor c itito rilo r recita lu l „P oe ţii, cinlâ-
P rin tre a lte le în el se prevede re n u lu i N icolae F ilip , l ' I ___.u- plu, pe g ra ficu l în tre c e rii socialiste reţi ai m un cii". (A N G E LA UNGHE-
obiective. s a în re g istra t o depăşire a p la n u lu i
pararea cap itală a ca u peru lu i de la lu i de sector, i s-a în cre d in ţa , sar UEA — corespondentă).
P en tru popularizarea angajam ente
fu rn a lu l nr. I. N um ai aplicarea a- cina ca, îm preună cu co le ctivu l pe cu peste 790 tone fontă şi o reduce © Alba lu lia — (de la corespon
lo r in perioada ce urm ează se va
cestei m ăsuri v i conduce la reduce problem e economice al b iro u l./, o r re a consum ului specific de cocs cu dentul nostru N. G iurg iu ). In z i
0 ja n îz a o a g ita ţie vizuală concre- lele de 21 şi 22 ianuarie au avut loc
rea consum ului s /> 'cific de cocs cu g a nizaţiei dc bază, să studieze po aproape 55 kg. pe tonă. Aceasta ne
1 ş; m ob ilizatoa re. Se vo r conh -- la V iu lu i dc Jos şi Teiuş consfă
circa 15 kg. pe tona de fontă. M a i s ib ilită ţile de ap lica re a m etodelor dă c e rtitu d in e a că a n ga jam e ntul pe tu iri ale a c tiv iş tilo r cu ltu ra li. La
ţhma pano uri şi lo zinci cuprinzând
sin t prevăzute apoi m ăsuri p riv in d avansate de lu cru , de creştere a gra care ni l-a m lu at va fi în d e p lin it şi aceste consfătuiri au luat parte d i
angajam entele şi căile de realizare
creşterea în con tinu are a te m pe ratu d u lu i de m ecanizare şi m ai buna depăşit cu succes. re cto rii dc cămine culturale, b ib lio
a lor. In vederea u rm ă ririi rezu lta tecarii şi responsabilii raselor de
r ii a e ru lu i cald, respectarea in s tru c organizare a ‘^u n ciî. c ilii de la Ciugud, Galda de Jos,
te lo r se va confecţiona un g ra fic s im L IV IU D E M îN E S C U
ţiu n ilo r tehnologice, a p a ra m e trilo r La in d ica ţia o ^a nizaţie5 de p a rtid , V in |u l de Jos, Slreni(. M ih alţ, Pe
plu, pe înţelesul fie c ă ru i m un citor, preşedintele co m ite tu lu i sin d ica l
M O ISEŞ IZ ID O R P O P A IU L IA N o p tim i de fu n cţio n a re u agregatelor, com ite tu l sin d ica l de s< a s ta b i pe care se v o r trece z iln ic p rin c ip a de secţie tele*, Teiuş şi din alte lo calită ţi.
lăcătuş lăcătuş a reţe te lo r de dozare, asigurarea cu lit c rite rii judicioase în i,.trecerea In cadrul e o n siă tu irilo r au fosl pre
lii in d ic a to ri de plan, p la n ific a ţi şi zentate d ife rite m ateriale în legă
piese de schim b şi de rezervă pentru socialistă, m enite să ducă la depăşi- tură cu concursul bienal de le a lru
re a liza ţi. A N D R E I IL IE
şi activitatea cu ltu rală în cam
O ate nţie deosebită se va acorda lo c ţiito r al se cre ta ru lu i org anizaţiei pania electorală. Un m arc num ăr
g e n e ra liză rii m etodelor bune dc de bază — schim bul IV , dc la dc a c lîv iş li cu ltu ra li au discutai pe
m uncă şi a e xp e rie n ţe i fru n ta ş ilo r sectorul fu rn a le al U zinei „ V k lo r ia " marginea m aterialelor.
LA BAZA S P O R I R I I R E C O L T E L O R în întrecerea socialistă. Acest lu c ru C ălan
punzătoare la m aşinile 2-S P.C.-2. In legum e aş vrea sâ am intesc doar
SEMINŢE VALOROASE de p o rum b la u n ită ţile agricole, tre 30,000 kg. de arpagic, ia r în p rim ă
ce priveşte d is trib u ire a sem inţelor
fa p tu l că în toam nă am re p a rtiza t
buie sâ arătăm că p in ă acum au vară se vo r m ai pune la dispo ziţia
fost rep a rtiza te peste 300 de tone, u n ită ţilo r ag rico le încă 20.000 kg.
ia r operaţiunea este în curs de des V om maî liv ra coo pe rativelor a g ri
U n ită ţilo r agricole socialiste le re re a sem inţelor. Ca urinare, această făşurare. B ine se desfăşoară aceas cole de pro du cţie 3.790 kg. diverse
vin , de la un an la a ltu l, sa rcin i spo acţiune se desfăşoară în c o n d iţiu n i tă acţiu ne în cooperativele agricole sem inţe de legum e din cele m ai va
rite p riv in d creşterea sim ţito a re a satisfăcătoare. Pină în prezent din de producţie din ra io n u l O răştie loroase so iu ri. In com erţ se v o r pune
p ro d u cţie i vegetale- lU nul din fa c to rii cele 610 tone de sem inţe du blu h i care au rid ic a t 57 tone de sem inţe în vînzare 400.000 p lic u ri cu sem inţe
esenţiali care co n trib u ie la realiza b ride de porum b p la n ifica te am a- din cele 80 p la n ifica te . De aseme fa ţă de num ai 120.000 cile s-au vîn -
rea cu succes a o b ie c tiv u lu i a m in tii sigura*. pe ntru desfacere 450 tone. nea, u n ită ţile agrico le din raion ul du t în anul trecut.
este folosirea un or sem inţe din cele lie stu l se m inţelor. în can tita te de A lba au p rim it 58 tone din cele 110 Pe lingă s o iu rile şi h ib riz ii a m in
m ai valoroase s o iu ri şi h ib riz i. Dar, 160 tone, le vom procura in zilele p la n ifica te , ia r cele d in ra io n u l Se tiţi, unitatea noastră m ai livrează şi
u tiliza re a acestora presupune ca ele acestea. R e fe rin d u -n c la fe lu l se beş 87 tone din 212 prevăzute. m a te ria l s â d ito r v itic o l şi pom icol.
să fie asigurate d in tim p în fiecare m in ţe lo r tre b u ie să a m in tim că 400 R e fe rito r la ap rovizionarea cu tu Num eroase u n ită ţi p rin tre care co
u n ita te şi să li se ştie d in vrem e pu tone v o r fj d is trib u ite d in H D.-103, b e rcu li de c a rto fi, această o p e ra ţi opera tivele agricole de pro du cţie d in
ritatea , g e rm in a ţia şi a lte c a lită ţi 100 de tone d in H D.-101, 60 de tone une s-a rea liza t în toam nă. In to Cistei, O haba şi alte le şi-au rid ic a t
sem inale. P en tru a cunoaşte m ai în din H.D.-208. Toate acestea se v o r tal s-au d is trib u it u n ită ţilo r agrico c a n tită ţile necesare de v iţe de vie a l
deaproape sta d iu l a p ro v iz io n ă rii cu u tiliz a pentru producerea de porum b le 481 tone de săm înţă de c a rto fi e- toite.
6em inţe valoroase a coope rativelor boabe. In vederea a s ig u ră rii unor lită . în m u lţire a I. din so iu rile U r
agricole de p ro du cţie d in regiune, c a n tită ţi m a ri de masă verde la genta, O ra, Kenebec, B in tje , G u l- In concluzie, aş vrea să a ră t că
ne-am adresat m ai in tîi tov. ing. hectar, pe ntru po rum b ul de siloz bobo şi M ercu r. este necesar ca rid ica re a se m in ţe lo r
A n d ro n ic H ondola, d ire c to ru l A g ro - vom rep artiza coo pe rativelor a g ri de c ă ite u n ită ţile agricole de pro
sem ului d in O râştie, care ne-a re la cole de p ro du cţie sem inţe d in h i P entru însăfnînţarea su p ra fe ţe lo r ducţie să se facă m ai o p e ra tiv. A -
ta t urm ătoarele : b rid u l d u b lu 311 în ca n tita te de 40 prevăzute cu mazăre şi m ă/âriche ,
în depozitul Agrosem există 100 şi tenţia cea m ai m are va tre b u i acor
— U n itatea noastră are de rezol tone şi din H.D.-405 circa 10 tone.
vat în această perioadă sa rcin i deo Demn de m en ţion at este fa p tu l că respectiv 210 tone sem inţe. Dc «ase dată u rg e n tă rii rid ic ă rii se m in ţe lo r
sebit de im p o rta n te legale de a p ro faţă de anul precedent, acum liv ră m menea. există 5,1 tone de săm înţă de legume, porum b, sfeclă, mazăre
vizionarea cu sem inţe d in so iu ri şi u n ită ţilo r agricole num ai sem inţe din de sfeclă de zahăr pe n tru fu ra j, etc.
h ib riz i valoro şi a tu tu ro r u n ită ţilo r un ul sau m axim um două ca lib re . A - 60 tone sem inţe de trifo i, 15 tone
de pe cu p ria su l re g iu n ii. De aceea, cest lu cru va pe rm ite ca însâ m in- A. P O TO PEA
d in tim p am u rm ă rit să organizăm ţă rile să se realizeze în c o n d iţii m ai de sem inţe de ie rb u ri perene etc.
bine m unca de p re lu are şi desface bune p rin folosirea d is c u rilo r cores Despre desfacerea se m in ţe lo r de (C on tinu are în pag. a 3-a) IN V IT A Ţ IE L A S C H I! Folo: ing. A U R E L D U L A