Page 74 - 1965-01

Pag. 2 Dramul socialismului’ rtr. 3132

7 — 7 ^ 7 2 3 2 5 5 ^ ^
7 /m m ţ i v ?

Coloana ciumei m uzicale d in oraşul K cghin, sc în-»
(Icletniecştc in tim p u l său lib e r cu
construirea dc v io ri m inuscule. T in ă
„C oloana ciu m e i" este denum irea
un ui g ru p .statuar din Tim işoara. O- acum, el a c o n s tru it două astfel dc
peră a ce le b ru lu i scu lp to r Knphacl in stru m en te . Una d in v io ri arc lu n ­
Elecl ea D onner (IG93-174I), le n u m it pentru gim ea de 10,5 cm. ia r cealaltă de
lu c ră rile sale in s til baroc, ca a fost
0.2 cm. A cum , m eşterul lucrează la
Datatul- de. sare în ă lţa tă în a m in tire a v ic tim e lo r c- o a treia, care va avea lungim ea
p id e m ici de cium ă care a
b în tu it
distruge bacteriile sud-vestul tă rii la înce putul secolu­ doar de 4.4 cm.
Iscusitul m eşter dc v io ri vrea să
lu i X V III.
C cb o T Îm p e tr e p te s p re a d in cu ri. L a în a p o ie r e , nu m a i urm ăm a- construiască cea m ai m ică vioară
L u m p c ş e l c a r u n c ă lu m in i c i u d a - ce la ş i d r u m In g in e r u l Iu lia n S t o i­ Urmele unor străvechi d in Iunie.
te p e pe re ţi, u c c c n l u i n d im p r e s ia ca n e c o n d u c e p r in la b ir in tu l g a ­ Ing. F r it/ din Jlcid clb e rg n sta­
că a m p ă tru n s iu t r - o lu m e s t r a ­ le riilo r s p r e sala d in a d în c u l m a ­ b ilit că un ci mp e lectric alungă san Primele avioane
n ie şi ireală. C o b o r i m m a i d e p a r ­ s iv u lu i d e sare. U r c ă m n oi trepte, ucide ba cteriile. Această descoperire cirezi de bouri
te... O r iz o n tu l l, O r iz o n tu l 11. a p o i s t r ă b a t e m g a le rii şi d e o d a tă lu ­
I I I .. C in e i a nu m ără t r e p t e l e : a- m in ile l ă m p a ş c lo r sc r e fle c tă in o - poate avea o im p o rta n ţă foa rte mare. Şesul dc la c o n flu ic n ta llîrs ă u lu i, romineşti în străinătate
p r u a p c 300. U lt im a p a r c a fi la g lin d a n e m iş c a tă a n u n i lac. G l a ­ în p rim u l rîn d pe ntru dezinfectarea I.a pu sulu i şi S ăsarului cu Someşul
peste SO m e tr i s u b punt in f. A c r u l su l in g in e r u lu i ră su n ă n e fir e s c în s ă lilo r de operaţie şi a cam erelor con stituia iu tre c u tu l în d e p ă rta t un r iim c lc avioane lo n iîn c s li au fost
c rece şi u m e d . R id ic lă m p a ş u l şi lin iştea c a r e n e în c o n jo a r ă . P a şii b o ln a vilo r. teren ce olcrea co n d iţii p rie ln ice dc prezentate peste g ra n iţe le ţă rii in
p r iv e s c c u r io a s ă perei ii. C ris ta le le n e p o a r tă m ai d e p a r te s p re lo c u l tra i num eroaselor cire zi dc bouri. an ul 1910. E ve n im e n tu l s-a petrecut
d e sa re a u o s tr ă lu c ir e d e d ia m a n t c a r e a a d u s fa i m a S a lin e i C a cica In tr-u n m etru cub de aer ch ia r M ă rtu rie acestui fa p t stă uu cra n iu Ia T a ris unde a losl deschis c c ld e -a t
L in iştea este în tr e r u p tă d o a r d e — sala d c s e r b ă r i d in s u b te ra n . La din p a rcu rile m ari din oraş se ai'Jă dc bour găsit la adîncim c dc 2 m e­ ll-le a Salon al a e ro n a u ticii, care a
p ic ă tu r ile d e a p ă c a r e c a d n e î n c e ­ 60 m e tri s u b p a m in t, în titn im o a- circa 1.000 b a cterii. Fireşte că nu tri in a lu v iu n ile riu lu i liirs ă u FI in tra t ea un m om ent im p o rta n t in
tat fo n n 'tn d s ta la ctite şi s ta la g m ite d e v u ia lu sală d c palat, cu b a lc o a n e toate cauzează bo li. Nnm ărînclu-se este cel m ai frum os şi m ai bine istoria m ondială a a v ia ţie i D in cele
cu f o r m e ciu d a te. M e r g e m d c m a i d c j u r î m p r e ju r , lo c pe n tru o r c h e s ­ păstrat d in tre toate ecic 15 exem ­ 12 avioane expuse, două erau ro m i­
b in e de o oră şi nu itililu im p e n i­ tră, săli p e n tr u g a r d e r o b ă şi bufet. la m icroscop m ic ro b ii din aerul d in - plare găsite la noi in ţară piuă în neşti. P rim u l fusese croat dc D u m i­
m en i. D e ta v a n al f in ă c a n d e la b r e . Î n ­ tr-o cam eră de spital s-a dovedit prezent. tru B ru m a r esc u, in v e n ta to r tale n­
G a le r iile ce stră b a t m a s iv u l d e tre a g a în c ă p e r e este dă ltu ita in că re v in un m ilio n de m icro b i pe tat, căruia dezinteresul şi lipsa dc
sare tota lizea ză a p r o a p e 7 K ilom etri sa re P e o p la că , lot din sare, c i­ m etru cub de aer. Dacă in podeaua s p rijin a o fic ia lită ţilo r dc alun ei i-a u
şi ju m ă ta te , u n la b ir in t iti ca re , tim an u l c in d a fo st fă c u t ă sala — Viori minuscule frin a t m ai tîr /iu e la n u rile entuziaste.
cam erei de spital se instalează o
fu ră o c ă lă u z ă sigu ră , uu te p o ţi 1014. Cel do-al doilea aparţin ea lu i H e n ri
d e s c u r c a . î n a i n t ă m pe o g a le r ie şi ..A m ieşit la s u p ra fa ţă . P o r n im placă m etalică şi se apropie de ca C o nstructoru l dc v io ri I lorca r r c - Coandă, pe atunci în v i istă dc 21
d is t in g e m u n biziit c e s c a m u n ă cu să v iz ită m in sta la ţiile c a r e p r o d u c , polul p o z itiv al unei surse de ener­ cup, de Ia Fabrica dc instrum ente ani.
z u m z e tu l u n u i s tu p d e a lb in e . A m in u ltim ă in sta n ţă , sarea P iu ă a- gie eu o tensiune de 2000 v o lţi, to r h i A n g lia a fo s t p e r fe c ţ io n a t ă o
a ju n s la ce le d o u ă s o n d e z e d in s u b ­ c u m o c u n o a ş t e m d o a r aşa c u m a r ă ­
podeaua se uneşle eu p o lu l negativ, la m p ă d e s e m n a liz a r e f o lo s ită în
teran . A p a p o m p a t ă in a d in e d i z o l ­ ta în m in ă şi s u b f o r m ă de s a ra ­ m i n e le d e c ă r b u n e p e n tr u a in d ic a
vă m a s iv u l d e s a r e şi este a p o i t r i­ m u ră . A d u s ă d in a d in e , s a r a m u r a in cîm p u l e le ctric fo i m at sînt dis­
p r o c e n t u l d e m e t a n in a tm o s fe r a g a ­
m isă d in n o u la s u p ra fa ţă . 20 d e este d e p o z ita tă în b a z in e u ria şe la truse 90-100 la sută d in bacterii. le riilo r.
m e tri c u b i d e s a r a m u r ă pe o r ă d o n su p ra fa ţă . D e a ici, p r in c ă d e r e li­
c e le d o u ă s o n d e z e , în lo c u in d m u n ­ b eră , p r in ţe v i in o x id a b ile , ajunge
ca a z e c i d c o a m e n i. P r ic in i o c l i ­ la e v a p o r a r e . În că lzită la peste 100 r fT H l? V H rIT A Bl B? &
p ă im e n s u l la c s u b te r a n — b a z i ­ d e g r a d e C elsiu s, a p a se e v a p o r ă s ■ J L i . \s 11 u Di v 0 ii la. Hvl ILl 1'jL
n u l d c 000.000 m c , u n d e se d e p o ­ lă s iu d o p u lb e r e fin ă , a lb ă , ca z ă ­
zite a ză sa ra m u ra . Ş i în a in te sarea p a d a D e aici, sarea este d u s ă in A I ' r r n Construcţii urbanistice m ul arhitectonic nu se poate vedea, un burete dc knpron. Cu tim p u l,,
de la C a c ic a se p r o d u c e a p rin e v a ­ silozu ri, u n d e s c zv in tă. T r e c e a p o i E l . . . I I . im MJ u fla nici sim ţi. U tiu d je a n speră să coree- p rin p o rii acestuia creste ţesut v iu * ’
p o r a r e . D a r su te d c o a m e n i lu cra u p rin c ic lo n u l d c u sca re , s c i o d u - leze această deficienţă, expnnînd si k a p ro in il devine parte din o r­
in a d in e cu c io c a n e şi pen e. llu l- rea ză in t r - o in sta la ţie s p e c ia lă şi V e n iţi d in m ai m u lte ţă ri ale lu ­ lu c ru ri se po t în tîm p la în această ju ­ subterane machete care să p e rm ită o m u lu i să ganism
g ă rii d e sa re c r a n s fă r im a ţi cu m i ­ a p o i se a m b a le a z ă in p u n g ile c a i c m ii pe ntru a asista la un congres m ătate de secundă: im aginea p e ri­ stabilească locul unde se află. Pen­ A lo p la stica — ş tiin ţa care în lo cu ­
na, d iz o lv a ţi in a p ă şi, a p o i p r in p o a r tă e m b l e m a S a lin e i C a c ic a , c u ­ in te rn a ţio n a l în Statele U n ite, agen­ co lu lu i este transm isă c re ie ru lu i p rin experimentale tru îm bunătăţirea atm osferei. el ieşte ţe su tu rile v ii cu m a teriale ne­
e v a p o r a r e , s c o b ţin e a s a re a c o m e s ­ n o s c u tă în întreaga (ară. ţii de c irc u la ţie au p u tu t vedea un nervul o p tic; cre ie ru l „hotărăşte" propune să se recurgă la p a rlu m u ii. am mate — se dezvoltă in ritm ra p id .
tibilă. D e c in ă se a p lic ă n o u a m e ­ E L E N A T U lC ir disp o zitiv cu to tu l nou care pe rm ite ceea ce trebu ie să facă ; el trim ite F u n cţio n a rii U.N.E.S.C.O., a căror
tod ă . in a d in e c o b o a r ă d o a r trei C orespondentul A gorpros să asigure cu adevărat respectarea un sem nal p ic io ru lu i drept care trece clă dire se află în piaţa Fontenoy clin Motor rachetă Anestezie naturală
o a m e n i. in regiunea Suceava lim ite lo r de v ite /ă de către conducă­ de pe pedala de accelerare pe pe­ Paris, s-au n e lin iş tit vâxind p lin fe­
to rii auto. C onducătorul auto trebu ie dala de frin a re . In tre tim p. m er- restre buldozerele înfig ind u-se în pa­
doar să apese pe un buton care co­ gînd cu o viteză de 100 lem pe oră, m in t: sub p re te xtu l conservării an­ miniatural In U niunea Sovietică a fost rea­
respunde vitezei m axim e perm ise .şi ve h icu lu l parcurge o distanţă tle 10 sa m b lu lu i arh ite cto n ic s-a prevăzut, lizată o m aşină electronică de a d o r­
«autom obilul nu va putea depăşi a- m etri pînă cind in tră în acţiune nici mai m u lt n ici mai p u ţin , ca a- In laboratoarele din S U .A . se ex­ m it. care va înlo cui anestezia A p a ­
ecastă viteză. frîn a . ccsta să fie cob orît sub păm int. perim entează în prezent un m otor ra tu l cin tă rcsle f>-7 kg şi poate ii
C ind şoferul ajunge pe ă p o rţiu n e E xperienţele făcute la U n iv e rs i­ rachetă ele m ărim ea unui bob de pus la o priză electrică obişn uită.
de şosea unde viteza este >1 im ita tă la tatea din Laibach. in Iugoslavia, tic M are Je-a fost m irarea cind în oc­ mazăre. D enum it „cap m otor" (m o­ Pe pleoapa p a cie n tu lu i se plusează
ion km pe oră, de exem plu, el a pa­ L. V nclovuik au a ră ta t că tim p u l tle tom brie. la s fîrs ilu l lu c ră rilo r. au to r capsulă), ol este co n stru it din un electrod p ro te ja t în p re a la b il ele
descoperit c ă. deşi încă perile sc aflau o com presă m uiată in tr-o soluţie su­
sa pe bu tonu l „100'’. Incepînd din reacţie al şofe ru lu i poale fi consi­ m aterial plastic şi cîn lă ie ste mai
sub pă m in t. ele erau in s o lite si. în
acest m om ent, a u to m o b ilu l accele­ derabil redus cu co n d iţia ca frîn a p u ţin de un tlecigram . F uncţio nîm l rată. C e lă la lt electrod este aşezat pe
rează sin gu r pînă la 100 l<m pe oră. ve h icu lu lu i să fie com andată ele plus, com plet izolate tle zgom otul pe bază de ca rb u ra n t solid, fo rţa ceafă. In m om entul cind cu re n tu l c -
Dacă in te rv in obstacole şi dacă şo- m uşchi situ a ţi mai aproape de cre­ străzilor. lui de tra cţiu n e este dc o jum ătate le ctrie face legătura în tre cei d o i
Ior»iT doreşte să frineze, d isp o zitivu l ier clccît sin t cei ai p ic io ru lu i. A - In prezent, există o întreagă teo­ de leg pe o durată echivalentă cu electrozi, pacientul sim te uşoare în ­
de con tro l ra d io -e le clric se debran- c vasta l-a determ in at pe savantul iu ­ rie despre a rh ite ctu ra subterană. La a doua suta parte d in lr-o secun­ ţe p ă tu ri pc pleoape şi vecie trecîncl
şeazu im ediat. D a r de incintă ce nu goslav să pună la punc t un dispozi­ New Y ork au av ut loc lu c ră rile C on­ dă, (cele mai puternice m otoare u- p rin faţa o ch iu lu i nişte lin ii albe si
mai apasă pe frînă. sistem ul de con­ tiv de frin a re acţionat p rin clip ire a gresului in te rn a ţio n a l de urbanistică tili/a te tle rachetele actuale au fo r­ negre im e d ia t după aceasta, el arc
tro l îşi recapătă autonom ia. Pe tim p pleoapelor. subterană, ia r în anul J96f> se va ţa tle tracţiun e de 700.000 kg tim p senzaţia de somn si adoarm e im e d ia t
dc ceaţă, lim ita re a vitezei poale li „O c lie la rii-frîn ă " electronici ai sa­ deschide la V arşovia cel dc-al 4-lea de eîlcva m inute). a tît de adine, in c it operaţia poale fi
aplicata pe străzile unde de obicei v a n tu lu i V aclovnik sensibili la c li­ Congres in te rn a ţio n a l de tehnică a Pentru a obţine o fo rţă continuă începută im e dia t. Acest somn a r tifi­
tra fic u l nu este reglem entat. pirea intensivă nu provoacă nici o lu c ră rilo r subterane. de tra cţiu n e tim p dc o secundă cial este m u lt m ai o d ih n ito r clei ît
A g e n ţilo r de c irc u la ţie Ic-a fost jenă şofe ru lu i care învaţă foarte le ­ Cn toate că noile c lă d iri ale esle necesară cuplarea a douăzeci cel natural. Două ore tle somn pro­
prezentat şi un disp o zitiv care are pede să se servească dc ci. C lipirea U N.IvS.C O. sin t inv iz ib ile la supra­ de asemenea motoraşe, care să ac­ vocat in mod a rtific ia l echivalează
sarcina să avertizeze şoferul atunci pune în acţiune d isp o zitivu l tle liî- faţa. num ai cel mai adine din cele ţioneze sim u ltan . cu o noapte de somn norm al.
rîn d acesta depăşeşte v ite z n -lim ita nare a a u to m o b ilu lu i in tr-o ju m ătate trei n iv e lu ri (in care va funcţiona M otoarele în m in ia tu ră voi- fi ex­
prescrisă. Dacă şoferul nu ţine sea­ ele secundă, exact tim p u l pentru ca un garaj pentru 384 m aşini) este perim entate pentru prim a oară în Ultrasunetele pot
ma de avertism ent, un claxon se p icio ru l să în tic m acţiune la n u ­ lip s it de lu m ină naturală. A lte două t in sul acestui an. Ele vor fi fo lo ­
dec lansează şi em ite un semnal fo a r­ dul său. S-a prec izat ca J rîn a -o c h c - ansam bluri, ocupind o suprafaţă to­ site ca stab iliza toare pe un sate­
te zgomotos c are ţin e pînă c inel şofe­ la ri" nu reacţionează la m işcările o- tală dc 4.800 mp. în care se vo r a- lit m eteorologic de tip u l Tiros. vindeca miopia?
ru l se hotărăşte să respecte c onsem ­ bisn u ile ale pleoapelor. N oul dispo­ fUi cabinetele tle lucru şi două săli T e h n icie n ii am ericani studiază,
n u l. iVu există n ici o p o sib ilita te z itiv reduce tim p u l de recirţie la a- de con ferin ţe , au o c u rie in te rio a ră tle asemenea, con stru ire a unei ve r­ C lin ica T o rils u din T o kio oferă
ele a dcbrnnşa arest claxon de a la r­ p ro x im a tiv un sfert din cel necesar cu gazon si pom i. deşi sin t situate siuni mai puternice a aceluiaşi mo­ v iz ita to rilo r un spectacol ciudat. B o l­
ma. Pe unele şosele am ericane spe­ pentru Irîn n rca cu pic io ru l. la o a dinei me tle 6 in. tor M ontate sub form a unei con­ na vii stau cu Lotiî < u capetele ple­
cial am enajate se intenţionează să tu ri. m otoraşele in această versiu­ cate şi cu ochii lip iţi dc ţeava unui
A rh ite c tu l
M ax A bra -
am erican
Ici de pistol. Acest pistol este un
se instaleze em iţătoare de m icrounde m o v iri a elab orat un proiec t şi mai ne m odificată vor perm ite cosmo­ generator u llra s o n ic c a ic a fost pus
si ch ia r lasere care vo r acţiona in
mod autom at asupra u n o r dispo zitive Slereovizcune îndrăzneţ: construirea „p rim e i clă ­ n a u ţilo r să părăsească nava cosmică. la pu nct de profesorul Y am nm oto.
de con tro l c u care sin t înzestrate au­ d iri a secolului X X I" — un centru M io p ii, care sînt foa rte num eroşi
in Aloplastica —
tovehiculele. Ş o fe rii ele pe ac este au­ subteran de cercetări am plasat în Japonia, v in in n u m ă r m are la
tom obile sint, aşadar, o b lig a li să in c u s c r i regiunea P ittsburg. clin ica p ro fe so ru lu i Yam am oto. Ei
respecte lim ita ele viteză. M aşina în ­ F vislă s itu a ţii cind prezenţa ne­ C om unicarea în tre d ife rite le n i­ o ştiinţă în plină se aşează pe bănci îşi fixează ţeava
săşi le im pune acest lucru. ve lu ri se va realiza cu a ju to ru l as- g e ne ratoru lui u llra so n ic pe ochi tim p
m ijlo c ită a o m u lu i este im p osib ilă
j j sau ch ia r contraindicată. Aşa, dc c- censoarclor. escalatoarelor si a scă­ dezvoltare tle 15 m inute. D upă părerea in v e n ­
rilo r obişnuite. Va exista si o calc
r- o vy, ,1 . * ..... I nele accidente de autom obil ar xem plu, in tr-o anum ită zonă a reac­ ferată subterană. Acest proiect in te ­ fteccnt, o revistă engleză a p u b li­ ta to ru lu i acestei metode, u ltra sun e­
W r w j M putea li evitate sau cel p u ţin g ra v i­ mecanice ale a p a ra tu lu i de m a n ip u ­ resant a fost elab orai în scopul de cat o nuvelă ştiin ţific'O -fanlastică. K- tele acţionează ca un m asaj a! re ti­
to ru lu i atom ic funcţionează m iin ile
tatea lo r atenuata dacă tim p u l de
reacţie al ş o fe rilo r a r putea fi re­ lare. Acestea sint con tro la te cu a ju ­ a atrage la P iltsb u ig . oraş care în roul acesteia, un m are ch iru rg . a nei. ceea ce stim ulează c irc u la ţia
m om entul de faţă se află în declin,
dus. In tr-a d e vă r, tim p u l care se to ru l in sta la ţie i dc televiziune. In noi în tre p rin d e ri in d u stria le . creat un om a rtific ia l. Toate p ă rţile sanguină în această parte a o ch iu lu i.
scurge clin m om entul pe rceperii pe­ laboratoarele chim ice şi bacteorolo* co rp u lu i acestui „hom unc ulus" erau
E L V E Ţ I A . — U n u l d in tr e c e le m a i m a r i şi m a i m o d e r n e d e p o z it e De aici rezultă o fle x ib ilita te a glo­
ric o lu lu i si cel al p u n e rii în a cţiu ­ Proiectul corespunde în lru to tu l confecţionate d in m ateriale sintetice.
d e m ă r f u r i d in E u r o p a este la Z iir ic h şi are o lungim e, d e ‘270 m e tri gicc uneori este in dica tă sup rave­ p rin c ip iilo r proclam ate ele Kcluard Fireşte că esle o fantezie. D a r în b u lu i ocular, care tre p ta t, revine la
S u p r a v e g h e t o r ii sin t e c h ip a ţi cu b ic ic le t e p e n tr u a econom isi tim p u l în ne a frin e i este în general de o rd i­ gherea dc In distanţă a transvazaru U tiucljean. care a organizat în anul zilele noastre, ch ia r şi ire a lu l se poa­ o poziţie norm ală.
lu n g ile lo r cu rse. nul a ju m ă ta te de secundă. M u lte substanţelor tovicc sau a exp e rie n ­ ItV.lît la Paris un grup de studiere le transfo rm a in realitate.
ţe lo r iu clem ente radioactive
şi coordonare a c o n s tru c ţiilo r urb a­ La In s titu tu l central de traum a to­
In asemenea s itu a ţii stc re o v i/o ru l nistice subterane. D a to rită perseve­ logie şi o rtop ed ic din M oscova e x i­
CARN fa C* 1 7 1 T¥ JP ¥ Sovietica va deveni tle n cin lo cu it. a rh ite ctu ră s-a tra n sfo rm a t d in tr-u n stă un la b o ra to r exp erim e ntal de m m
în c u lo ri, co n stru it recent în Uniunea
renţei lu i. in 30 de ani, această nouă
ir *
1
mase plastice. In d u la p u rile cu pe­
U jLj
V
vis în tr-o experienţă ş tiin ţific ă .
J. .£ ii
reţi de sticlă se pot vedea coapse a r­
In arest s lc rc o v i/o r cucclul de re­
lie f este o b ţin u t d a to rită în s u ş irilo r lată cum s-a pus această problem ă tific ia le , o m o plaţi a rtific ia li şi alte . In u r m a u n o r c e r c e t ă r i e f e c ­
speria Ic ale p o la ro izilo r — in s ta la ţii la congresul de la New Y o rk: c ir­ asemenea „a rtico le ", toate confecţio­ tu a te in la b o r a t o a r e le in d u strie i
optice care orientează undele lu m i­ cu la ţia supraintensă a autom obile­ nate din răşini acrilice. n o a s tre f a r m a c e u t ic e s-a c o n s t a ­
noase in tr-u n an um it plan. S tcrco-
Oare masele plastice nu dăunează
Bilanţ al cinematografiei p r e m ia te la F e s tiv a lu l d c la V c n c - zi d c lib e r t a te" (d e A l c x a n d r F ord ) v i/o ru l este prevăzut cu un hinescop lor. aglom erarea actuală a oraşelor organism ului? Nu. H ăşinile a crilice tat c ă fn r o ş iile şi f r u c t e le m i c i
şi lipsa aproape com pleta de spaţii
C it d e s p r e c i n e m a t o g r a fia ţă rii
lia. „ S ed u sa şi a b a n d o n a t ă " (regia
s c g ă seşte o ca n titate de d o u ă o ri
P ielru (ie rn ii), „ T o i u răşti“ (dc M u - n oa stre, tr e b u ie s u b lin ia tă s i m p a ­ care rctlă im aginea in cu lo ri n a tu­ lib e re îo cen tru l oraşelor ii obligă sînt in rud i le ca stru ctu ră chim ică cu m a i m a r c (le v it a m in ă C, d e c lt in
mondiale r io M o n ic c li) . „F a ta lui l i a b c ” (d c tia cu c a r e an fost p r im ite In n u ­ rale. Fxtc vorba tic o in sta la ţie tic pe u rb a n işti să utilizeze cea de-a proteinele din care sînt a lcătuite c e le d e d im e n s iu n i m a r i ? F e n o ­
t 'o m c n c in i) . „I n d if e r e n ţ ii" ( d c E ran - m e r o a s e p â rli a le lu m ii f ilm e le televiziune cu tre i canale, ta re poa­ treia dim ensiune, adică spa ţiul a fla t ţe su tu rile v ii. Şi organism ul ic ac­ m e n u l este p u s p e s e a m a f a p t u ­
l u c i n d b ila n ţu l r e a liz ă r ilo r c i n e ­ c cs< o M a s c lli) ş.a. „ T n d o r ” (d e L u cia n llra lu ) şi le fi folosită pe scaiă in d u stria lă . sub oraş Dacă vrem să lichid ăm ceptă cu bunăvoinţa. lui cu v it a m in a C este m a i a b u n ­
m a t o g r a f ic e m o n d i a l e in an u l ca r e In A n g lia , a m il c in e m a t o g r a fic „ S t r ă in u l“ (d e M ih a i la co b ). In sta la ţia este form ată d in tr-u n e m i­ haosul tle care sufe rim în mas. va­ B. V. Pctrov, m em bru activ al A - d e n tă in p ă r ţile d in s p r e s u p r a fa ţa
a trecu t, sta tisticile au stubilit că linii a fo st m u rea i d e s u cc e su l in ­ ţă to r de semnale, un p u p itru de co­ lo rifica re a sp a ţiu lu i subteran trebuie ( adem iei ele Ş tiin ţe M edicale a fr u c t e lo r . O r, ra p o r ta t la greu ta te,
a u fo s t tui n o te a p r o x im a t iu 1.300 c o n te s ta b il al f i l m e l o r „ T o m J o - Pregătiri pentru mandă şi o in s ta la ţi'' dc recepţie. realizată după un plan din a in te sta­ U li.S S .. la u re a t al p re m iu lu i L cn in , ro şiile şi f r u d e l e m a i m i c i au o s u ­
d e f ilm e artistice. n c s “ (d c T on ţi R ic h a r d s o n ), „ S e r v i ­ Cu a ju to ru l ci va deveni posibilă b ilii. a efectuat o operaţie extra o rd in a ră . p r a fa ţă m a re .
P r o d u c ă t o r ii d e f i l m e sint destul t o r u l” (ilc J u s c p k L o s cu ). „ D o c t o r u l aterizarea „o a rb ă " Iară riscu ri a a- Deşi nici nu poale fi vorba tle lo ­ El a în lă tu ra t unui pacient d ia fra g ­
f f u n n u z c s c u
este
.. D r a g o m i r
d e m u lţ u m iţi de a cea stă c ifr ă , d e ­ St r a n q c i o r c ” (rea liza i d e a m e r i c a ­ concursul Chopin vioanclor. Acest gen tic tele viziu ne cu in ţe subterane, totuşi, m unca sub ma dezvoltată defectuos şi a in lo - c o n s e m n a t in istoria ştiin ţei n o a s ­
o a r e c e in 1004, m ai m u lt d c c it in nul S tanh 'ţi K u b itc lu K, du r turnat arc m ari perspective dc r.scmenca şi p ă m in t va trebu i să ocupe un Im: cnit-o cu o m em brană d in p o lim e ri.
C el d c - a l 7-lea c o n c u r s de pia n de scamă în oraşul v iito ru lu i. Se tre ea „ d e c a n al fiz ic ie n ilo r r o -
a n ii p r e c e d e n ţi, au u r n i d c î n f r u n ­ in A n g lia şi a r i ud cu in te rp re t in m etalurg ic. C le ştii m ecanici cu O am enii ele ş tiin ţă sovietici au in ­
„ C h o p i n ” s c rn d e s fă şu ra la V a r ­ construiesc din ce in re m ai des sub m î n t " ? H n r m u z e s c u a in te m e ia t
tat c o n c u r e n ţa t e l e v i z i u n i i D u p ă p r in c ip a l p e b r it a n ic u l P c t c r S c l - a ju to ru l cărora s in i scoase lin g o u rile ven tat un clei special, pc care l-au la laşi p r im u l la b o r a t o r d e fizică
d a le le ex iste n te . O r ie n tu l ra m in c ler), „ M in ca lo rtil ile d o v l e a c " (de ş o v ia in tre 22 f e b r u a r ie şi 13 m a r ­ p ă m in t term o şi hidro centrale. d e n u m it osteoplast, şi care lipeşte
tie 7965. d in cu p to r vo r d o liîn tli „ve d e re ". şi e le c tr ic ita te d in (ara noastră şi
m a i d e p a r te in f r u n t e in < c p r iv e ş ­ J a i h C la iiton ) şi „F a ta cu o c h ii K duartl U tiu d je a n a stu d ia t unul ţesutul osos în num ai cîteva m inute.
P iu ă a c u m şi-au a n u n ţa t p a r ti­ Este im p o sib il ele enum erat toate a o r g a n iz a t Ş c o a la d c e le ctricita te
te n u m ă r u l d c f ilm e p r o d u s e R e ­ v e r z i“ (dc U c s n io n d D a ris). din tip u rile a rh ite c tu rii subterane, In ca zu rile de fra c tu ri, nu m ai este
cip a r e a la c o n c u r s VI d c c o n c u ­ do m en iile in care va pătrunde slc- d in la şi — n u c le u l In stitu tu lu i p o ­
c o r d u l H d e ţin e J a p o n ia cu 350 fil­ D in tre f i l m e l e fr a n c e z e s-au b u ­ care se caracterizează p rin s o lid ita ­ nevoie de ghips şî dc altele. Dacă se lit e h n ic d e azi d in a ce a s tă p a rte
m e (fa ţă d e 375 cil cm fo s t r e a li­ cu ra t de mare s u c c e s „ U m b r e l e l e ren ţi d i n 29 d c ţări. A fo st s ta b ili­ rcovi/inuv*a. Să a m in tim doar că în tea c lă d irii, pe ntru ca oam enii să în lă tu ră o parte d in p lă m in i se poa­ a ţării. S a v a n tu l e s le c o n s id e r a t şi
za te in ’63). u rm a tă în d e a p r o a p e d c d in ( ’h e r b o u r g ” (d c J a c g u e s D cm ţi) ta c o m p o n e n ţ a ju r iu lu i in t e r n a ţ io ­ v iito ru l iu i prea îndepărtat vom a- te în tîm p la ca in im a să se lase m ai ca p r o m o t o r al fizicii e x p e r i m e n ­
In d ia , cu 300 de film e . „ P i e l e ca tife la tă " ( d c I r a n c o i s nal in f r u n t e cu p r o f. Z b ig n ie io ven stercov i/.iunc in cu lo ri la d o m i­ fie lin iş tiţi. Un Inconvenient il con­ jos. „G o lu l" se um ple atunci cu ta le r o m în c ş li.
C u toa te că n u m ă r u l f i l m e l o r a- T r a fla u t), p r e c u m şi f ilm e le d e a- D i zcirccK i. D in ju r iu v o r f a c e p a r ­ ciliu . stitu ie fa p tu l că sub p u n u n t v o lu ­
s ia lic c a fo st atît d c m a re , c ir c u i­ v c n tu r i „ O m u l d in IU o ” ( d c P h i- te o s e r ic d c p ia n iş ti şi p e d a g o g i . . P r i m u l o r a ş d in E u ro p a c o n t i ­
tul lo r este fo a r te rest rin s, fiin d lip p e d c lin te a ) şi „E u n lu m a s " (d c s tră in i: l a k o v l-'ticr (U .K .S.S.), / lr - n e n ta lă în c a r e s-a in tr o d u s i l u m i ­
e x p o r ta t d o a r u n p r o c e n t a j m a i A n d r c H u n c b e llc ). th u r U c d h / (A n g lia ). F. List (S .U .A .), n atu l e le c tr ic p u b lic a fost 'l'im i-
m u lt dccit redus. \ l a d o P c r h n u l t c r (F ra n ţa ) şi alţii. ş o a ra ? E v e n im e n t u l s -a p e tre cu t
I ii S ta te le U n ite, c in e m a t o g r a f iu
S i ’ A. an p r o d u s 150 d e f ilm e din L a u re a ţii c o n c u r s u lu i to r fi d i ­ la 12 n o i e m b r i e 1884. in s c a r a <ă-
a fo st p u te r n ic c v n c u ia t u d c te le ­
c a r e au fost e x p o r ta t e 00 stinşi cu şase p r e m ii p r in c ip a le şi rci zile p c m a i m u lt e străzi a le lo ­
v iz iu n e . ce e a c e i-a d e te r m in a t pe
In E u ro p a o c c id e n t a lă , p c p r im u l şase m e n ţiu n i. In a fa r ă d e a c e a ­ ca lită ţii au în c e p u t să a r d ă 500 de
re g iz o rii am ericani să ( a n t e o c a lc
lo c s-a situat Italia, c a r e a r e a li­ sta, se t o r a c o r d a p r e m ii s p e c ia le b e cu ri.
d c m i jl o c p e n tr u s o lu ţio n a r e a a c e s ­
zat 210 f ilm e , u rin a tă la distanţă d e — p r e m iu l R a d io d if u z iu n ii p o l o ­ In acccQşi seară au fost aprinse
tei p r o b le m e . In c e le din u rm ă s o ­
Erau ţa tu 91 de. film e (u n e le din n e ze p e n tr u ce a m a i b u n ă in t e r p r e ­ şi 16 lămpi cu arc vollaic, plasate
luţia a fost găsită, re g iz o rii c r e in d
ele c o p r o d u c ţ i i d a to rită u n o r ra ­ tare d e m a z u r c i şi p r e m iu l Aso- ■ 'M S la cilcra intersecţii din centrul o-
n u m e r o a s e f i l m e s p e c ia le pen tru te­
ţiu n i fin a n c ia r e ) şi d c A n g lia . In cia ţici C h o p i n ** p e n tr u in te r ­ rasului.
le v iz iu n e (fa pt cu re s-a în tim p la t
G e r m a n ia F e d e r a lă s-an r r a li:o t p r e ta r e d e p o lo n e z e A sociaţia c e ­
şi in F ranţa). In f e lu l a cesta s-a . U n rontin este c o n s id e r a t p r e ­
fc a r te p u ţin e film e ; S u e d ia , d i m p o ­ h o s lo v a c ă „C h op in .” din M a r ia n s k e
creat o s im b io z ă i n h c f ilm şi te le ­ c u r s o r al p r e lu c r ă r ii c h i m i c e a p e ­
trivă, s-a G uşat p c uu lo c d estu l d e l.a z n e va acorda un prem iu celui
viziu n e. In ce p r iv e ş te f ilm e le a r ­ tr o lu lu i ? Acesta e c h im is t u l L a -
b u :i cu 18 film e . m ai bun in te rp re t al v a ls u lu i in
tistice p r o p r iu -z is e . c ritica in te r n a ­ z ă r Fd el ca nu ca re , fn a n u l 1908, a
Iu A m e r ic a L atin ă s-a în registra t l a b e m o l m a io r o p u s 34, scris d c
ţion a la a su b lin ia t ca lită ţile u n o r e la b o r a t m e t o d a d e r a fin a r e s c -
o s c ă d e r e s e rio a s ă a nu m ă r u lu i tle ) ilin c a m e r i c a n e : „ A m e r i c a , A m e ri­ C h o p in i ii tim p u l p e tre cu t în C c -
f ilm e , p u lin d u -s e v o r b i din atest, ca“ d c (E lia F a z a n ). „U n o m şi a- h ostu vacia. le c lii'a a p e t r o lu lu i la m p a n t. M e ­
to d a Ini se foloseşte şt a zi iu ra­
p u n c t d c ve.dcrc d e o a d e v ă r a t ă
tîla t o i ” (d e M ic h a c l Ito c m o r), „ T h e fin ă riile (lin în tr e a g a lu m e .
criz ă Statistic, situ aţia s c p r e zin tă Asociaţia internaţională
('a rp ctb o Q Q e rs '4 (d e D m i/try h ). „ C h c -
in f e lu l u rm ă to r: M e x i c 65 film e , . . I n a p r o p ie r e a lo ca lită ţii T ih u -
y e n u e A n t u m a “ (d e J o h n F ord).
lira z ilia 18. A r g e n tin a 15. U n a n im s u b lin ia te cm fo s t şi c a ­ Smetana fa, d in r e g iu n e a C lu j, cre ş te nn
I ii ce p r iv e ş te ţă rile s o c ia lis te . m o l i d d i n l r - o s p e c ie u n ică in l u ­
lităţile f ilm u lu i ja p o n e z „ F e m e ia
n im ic a S o v ie tic ă a realizat 85 d e m e ? C o p a c u l este n u m it m o l id u l
u is ip u r ito r“ (d e Itirosi T c s h ig a h a r a ). La F r a g a a fo st c re a tă A s o cia ţia
f ilm e , f iin d u rm a tă ilc R S. ('<•- c a n d e la b r u , d e o a r e c e r a m u r ile sate
D in p r o d u c i ia c in e m a t o g r a fie i iu tei n a ţio n a lă ..lie d r ic h S m e t a n a ” .
h o s lo v a c ă (40 de f i l m e ) şi R. P. P o ­ au o p o z iţie c a r a c te r is tic ă ob ie ctu­
s o v ie t ic e s-au re m a r ca t in s p e cia l L a a d u n a r e a co n stitu a n tă au p a r ti­
lo n ă (24 d c film e ). In R P. K o m in u lu i resp ectiv .
f i l m e l e „ V i i şi m o r ţ i“ ( d c A l c x a n d r cip at d e le g a ţi ai A s o c ia ţie i „11.
au fost tu rn a te 14 filn ie artistice. St ol per), .,I la m l e t ” (dc A. F o z n i - S m e t a n a “ din G o e t c b o r q (S u ed ia ), ..P en tru o b ţ in e r e a c a u c iu c u lu i
D in p u n c t d e v e d e r e ca lita tiv , fet') şi „P ă ş e s c prin M o s c o v a ’* (d e u n d e c o m p o z i t o r u l a trăit şi a cre a t s in te tic se f o lo s e s c c e r e a le , c a r t o fi
p e p r im u l plou a con tinu at să se D a n e lia ) D in tre f ilm e le c e h o s l o v u - in a n ii 1850— 1861 şi o ( le lc g a fie « sau s fe c lă d e z a h ă r ? In d u s tria
a f i r m e Italia, c a i c a o b ţin u t. d e a lt­ c e s -a u b u c u ra t d c s u c c e s p rin tre secţiei S m e ta n a d in Z ie lo n a G o r a n o a stră c h im ic ă u ttlizco ză in a c e ­
fel, n u m e r o a s e s u c c e s e la f e s t iv a lu ­ a lte le „ A s u l d e p ic ă ” (d e M ilo s (F o to n ia). laşi s c o p ga zu l m e ta n . P e n tr u o
rile in ie i n a ţion a le. D e o s e b it d e a - F o r m a u ) şi „ J o c I i m o n a d u ” ( d c S a r c in a unii a so cia ţii este să c n n - to n ă d e c a u c iu c sint n e c e s a r e 5
p r c c la te a n fost f i l m e l e ,.D eşertu l Jiri H rdel.a), iar d in tr e i e l e p o l o ­ tr ib u ie la s tu d ie re a cre a ţie i m a r e ­ to n e g a z e n atu rale. A c e a s tă c a n t i­
ro ş u ~ f regie M > c l:c lc u g c !o A n ton i o ­ n e ze „ P a s a g e r a “ ( d c A u d r z c j lui c o m p o z it o r , in s p e cia l a a titu ­ O ş o s e a s u s p e n d a t ă In jo iw â d c s p ira lă c a r e v a f i d o tă (n fo lo s in ţ ă p ie t o n i lo r în s c o p u l e v ită rii a c ­
ni), „ E v a n g h e lia d u p ă M a t e i" ( r e ­ M u n h ), ,.S firş itu l lu m ii n o a s tr e ” d in ii lui fa ţă d e d e z v o lta r e a m u ­ c id e n t e lo r d c c ir c u la ţie s c co n s tr u ie ş te in p r e z e n t la llu c h in q h a m s h ir c , A n g lia ) A c c e s u l p ie t o n i lo r p e n o u a ş o ­ tate (le ga z în lo c u ie ş t e 3 to n e d c
c e r e a le şi c a r t o fi sau 30 to n e s fe ­
gia P ier P a o l o P a so lin i), a m b e le (d c W a n d a J a b tib o tc s h a ) şi „ P r im a zicii ce h e şi u n iv e rs a le . sea se f a c e p r in in te r m e d iu l r a m p e i in lo c d c trepte, o s l/rj că g o s p o d in e le d u e in d c ă r u c io a r e p o t tr a v e rs a c lă d c zah ăr.
cu u şu rin ţa ,