Page 78 - 1965-01
P. 78

Pag.  2                                                                                                 Drumul  socialismului                                                                                                         Nr.  3133

                                                                                                                                                                                                                                           M W K a x M B

                                                                                                                                                                                     Lucrări  de reparaţii in G.A.S.


                                                                                                                                                                                       In  aproape  50  de  gospodării  a g ri­  parate  şi  pot  iuccpe  lu c ră rile   in  cim p.
                                                                                                                                                                                     cole  de  stat  p rin tre   care  Agigea,  N i-   P o triv it  d a te lo r  T ru s tu lu i  ce n tra l
                                                                                                                                                                                     colae  Băleescu,  M ih ai  Kogălm ceann,   Gostat,  pină  la  s firş itu l  să p tă m in ii
                                                                                                                                                                                     Şuteşti,  însurăţei  şi  Ruginoasn   s-a   trecute,  în  gospodăriile  agricole  de
                                                                                                                       ( U r m a r e   din   p a g    I)  tru   id en tificarea  de  noi  zone  m ine­  te rm in a t  repararea  tră ito a re lo r,  se­  slu t  din  întreaga  ţară.  tractoarele  au
                                                                                                                                                  ralizate.                          m ă n ă to rilo r  şi  a  ce lo rla lte   m aşini  a-   fost  re vizu ite   şi  reparate  în  p ro p o r­
                                                                                                                m u n cii  îl  prim esc  b rigă zile  de  m i­  ln   întrecerea  socialistă,  sectoarele   g ricolc  care  vor  fi  folosite  la  însă-   ţie  de  aproape  70  la  sută,  ia r  sem ă-
                                                                                                                neri  de  la  m aiştri  .şi  in g in e ri.  Aceş­  şi-au  s ta b ilit  ca  ob ie ctiv  p rin cip a l   m in ţă rile   de  prim ăvară .  In   m ulte   nă torile.  c u lliv a lo a i ele  si  grapele  de
                                                                                                                tia  sînt  re p a rtiza ţi  pe  sch im b u ri  şi                    alte  u n ită ţi  aceste  lu c ră ri  sin t  avan­  peste  UO  la  sulă.  In  toate  u n ită ţile
                                                                                                                sectoare  şi  acordă  asistenţa  tehnică   îm bun ătăţire a   con tinu ă  a  c a lită ţii
                                                                                                                                                  m in ereu lu i  extras.  Pentru  realizarea   sate  d a to rită   bunei  organizări  a  m u n ­  m ecanizatorii  grăbesc   lu c ră rile    de
                                                                                                                pe  ba/a  unui  g ra fic  de  in tra re   în   acestui  obiectiv,  in iţia tiv a   „M ici  un   c ii  şi  a te lie relo r.  In  gospodăriile  din
                                                                                                                m ină.  Cu  aceste  ocazii  se  fac  con­                            tru s tu rile   Constanţa,  Tulcea,  Braşov.   re p a ra ţii,  acordind  o  g rijă   deosebită
                                                                                                                troale  exigente  şi  în  p riv in ţa   c a li­  vagonet  de  m inereu  reb utat  pentru   Bacău  şi  T im işoara  75—00  la  sută   c a lită ţii  acestora.
                                                                                                                tă ţii  m in e re u lu i  extras.  Se  urm ăreş­  ste ril  v iz ib il"  capătă  o  e xtin de re  tot
                                                                                                                                                  mai  mare.                         din  nu m ăru l  tra cto a re lo r  au  fost  te-       (A gerprcs)
                                                                                                                te  dacă  sînt  aplicate  in  practică  dis­
                                                                                                                p o z iţiile   p riv in d   am enajarea  vetre-   Cu  p rile ju l  co n fe rin ţe i  de  p a rtid
                                                                                                                ior,  podirea  lor,  dacă  se  respectă   pe  exploatare  au  fost  scoase  în  e vi­
                                                                                                                in s tru c ţiu n ile   p riv in d   lă ţim ea  exca-   denţă  unele  rezerve  in te rne  de  creş­
                                                                                                                vaţiWor.  raţio na liza rea   consum ului   tere  a  producţiei,  de  îm b u n ă tă ţire   a
                                                                                                                de  exp lo ziv  în  abataje.  în  vederea   c a lită ţii  şi  reducere  a  p re ţu lu i  de
                                                                                                                respectării  n o rm e lo r  granulom etrice,   cost.  S-a  ară ta t  că.  în  anul  care   Un  am plu  volum ,   care   slrînge   tescu-Perpcssicius.  A le xa n d ru    H h i-
                                                                                                                                                  a  trecut,  nu  in  suficien tă   măsură   la o la ltă   lu c ră ri  apărute  in  „V ia ţa   Ro-   lippide ,  T u d o r  V innu.   vţ
                                                                                                                selecţionarea  m in e re u lu i  a tit  in aba­
                                                                                                                                                  s-au  fo lo sit  la  arm are   în lo c u ito rii   m inească"  şi  alte  p u b lic a ţii,  com u­
                                                                                                                taje  cit  şi  la  g u rile   de  rosiogoale.
                                                                                                                                                  le m n u lu i  de  m ină.  Deşi  s-au  u tiliz a t   n ică ri  de  la  şedinţele  Academ iei  şi   V olum u l  V I  din  „S c rie ri"  de  T u c e r
                                                                                                                R ezultatele   o b ţinu te  si  în  această
                                                                                                                                                  anc ore  m etalice  şi  susţinere  m etalică   lu c ră ri  inedite,  va  fi  e d ita t  în  cu-   A rghczi.  în  curs  de  ap ariţie.  în m ă ­
                                                                                                                p riv in ţă   co n firm ă   răspunderea   cu
                                                                                                                                                  in   g a le ţii,  zid ărie  de  p ia tră   sau  cu   rin d   sub  titlu l  „S tu d ii  em inesciene".   nunchează  lu cră ri  apărute  a n te rio r,
                                                                                                                care  prevederile  p la n u lu i  M.T.O.  sînt
                                                                                                                aplicate  in  practică.           m o rta r  şi  cu  tu b u ri  m etalice  la  ros-   P rin tre   cei  cate  semnează  in  acest   .sub  iii,Iu l  „C e-ai  cu  m ine  v in tu le "
                                                                                                                                                  logoale.  totuşi  consum ul  de  lem n  este   volum ,  in sum in d  aproape  800  pa gini,   şi  alte  poeme.  Cu  acesta  se  inau gu­
                                                                                                                                                  încă  rid ic a i.  In  acest  an.  la  în d ru m a ­  se  află  M ih a i  Benîuo,  S avin  B ratu,   rează  seria  volum e lor  de  proză  d in
                                                                                                                Rezerve  ce  vor  fi  puse        rea  co m ite tu lu i  de  p a rtid ,  conducerea   George  Călînescu,  M atei  Călînescu,   s c rie rile   argheziene.  V o lu m u l  V II  se
                                                                                                                                                  a d m in is tra tiv ă   a  h o tă rît  să  se  exe­                  află  sub  tip a r,  urm încl  ca  în  cursu l
                                                                                                                                                  cute  susţinerea  m etalică  a  600  m  de   M ih a i  G afiţa,  Iorgu  Iordan.  S ilv ia n    acestui  trim e stru   să  apară  şi  vo lu ­
                                                                                                                în  valoare                       galerie,  cu  in ele  de  b o lţa ri  700  m,   Iosifescu,  George  Ivaşcu,  D.  P anai-  m ul  V III.   (Agerpres)  ,
                                                                                                                                                  ia r  peste  500  m  de  rostogoale  să  fie
                                                                              M u n c it o r ii  din   e c h ip a   c o n d u s ă   d e    Ln   îndrum area   co m ite tu lu i   dc   susţinute  cu  zid ărie  uscată  de  piatră
                                                                            tov .  V la d   V a s ile   d in   secţia   l  p  F a ­  p a rtid ,  co le ctivu l  e xp lo a tă rii  a  stu­  sau  b o lţa ri.  De  asemenea,  s-a  arătat
                                                                                                                                                  cu  mai  sînt  p o s ib ilită ţi  de  îm bunătă­
                                                                                                                d iat  căile  de  creştere  a  p ro d u c tiv i­
                                                                            b ricii  c h im ic e   d in   O ră ştie   îşi  re a li­
        DIN  CTITflTEfl                                                      ze a z ă    n u m a i   p la n u l   de   p r o d u c ţie ,   tă ţii  m uncii,  de  îm b u n ă tă ţire   a  c a li­  ţire   a  tra n s p o rtu lu i  în  subteran  pe
                                                                                   r itm ic
                                                                                                                                                  ve rtica lă   a  m a te ria le lo r  p rin   in tro ­
                                                                                                                tă ţii  şi  continua  reducere  a  p re ţu lu i
                                                                             da u
                                                                                           p r o d u s e   d e   ca lita te
                                                                            bună.                              de  cost.  A stfe l,  un  colectiv  de  in ­  ducerea  tro liilo r.  Un  accent  deosebit
                                                                                                                gin e ri  studiază  p o sib ilita te a    valo­  trebu ie  pus  şi  pe  d iscip lin a   in  pro­
                                                                              IN    F O T O G R A F I E :   T o v a r ă ş u l  rific ă rii  m in e re u rilo r  com plexe  din   ducţie.  p e ntru  lichid are a  absenţelor
        ORGANIZAŢIILOR  U.  T.  M.                                          d in   m u n c it o r ii  d in   e c h ip a   p e   ca re    conduce  la  realizarea  de  im p o rta n te    Toate  aceste  m ăsuri,  aplicate  cu  spi­
                                                                             V la d   V a s ile   îm p r e u n ă   cu   o   p a r t e
                                                                                                                m in a  Săeărim b.  Acest  stud iu  va
                                                                                                                                                  n cm o tivn lc  şi  reducerea  în v o irilo r.
                                                                            o   c o n d u c e   u r m ă r in d   f e lu l  c u m   au
                                                                            ţo s t  rea liza te  s a r c in ile   d e   p la n   p e   econom ii.  Se  în tre p rin d ,  de  aseme­  r it  de  răspundere,  vor  rid ica   pe  o
                                                                            d o u ă   d e c a d e   a le  lu n ii  ia n u a rie.  nea,  lu c ră ri  geologice  de  cercetare   treaptă  superioară  re a liză rile   colec­
                                                                                         Foto:  V.  O N O IU   in   afara  c iin p u lu i  m in ie r  actual  pen­  tiv u lu i  de  la  E.M  C crtej-S ăcărim b.
        Instruirea
        noilor  orcane  alese
                                                                                                                  p f p n i l l   <siri£tT
         De  curînd ,  )a  C om itetul  raion al   tu ra l-cd u ca tive   care  să  vină  în  s p ri­                                                                                                                      UN T. L A P T E ,
        TJ.T.M.  O răştie  a  avu t  loc  in stru irea   jin u l  m un cii  ce  o  desfăşoară  orga­                ■ i n i   n i   ii
        n o ilo r  organe  alese  la  care  au  p a r­  nele  nou  alese.  A stfel,  a  fost  o rg an i­  Pe  p o rţile   C o m b in a tu lu i  siderurgic   pre  cci  m ai  buni  c itito ri  ai  b ib lio ­              SMINTÎNÂ
        tic ip a t  68  de  secretari  ai  organiza­  zai  un  sim pozion  pe  tema:  „R e a li­               ac ţiu n i  de  po pu larizare  n  c ă rţii,  faţă
                                                                             din  Hunedoara  iese  un  schim b,  un   de  nu m ăru l  de  zile  al  a n u lu i  aproa­  tecii  in  anul  19G4.   D rept  răspuns,          BRÎNZÂ  TELEMEA
        ţiilo r   U .T M.  d in   cooperativele  a-   zările  re g im u lu i   d e m o rra t-p o p u ’ ar      pe  în  fiecare  zi  cile   una.  P entru  hu-   ne-a  fost  prezentata  o  fişă  neobişnuit
        grieole  de  pro du cţie  şi  de  la  sate.   în  raion ul  O răştie".  De  o  apreciere   flu v iu   parcă  n e în tre ru p t  de  oameni.   de  mare  (cileva  fişe  sup lim e ntare  e-                         SCHWEtTER.  jK
        In   faţa  lo r  au  fost  expuse  m ateriale   unanim ă  s-a  bucurat  şi  m om entul   Care  sînt  pre ocu pările  lo r  dc  acum    nedoreni  a  devenit  ob işn uin ţă  să  au­
                                                                             piuă  se  vo r  întoarce  iarăşi  in  com ­  dieze  recenzii,  «ă  p a rticip e   la  sim po­  rau  prinse  cu  un  bold  de  cea  „ in i­
        p riv in d   s tilu l  şi  m etodele  de  muncă   litz ra r  „M .  Em in eseu-  prezentat  de                                             ţia lă ").                                                                                 JV
        ale o rg a n iz a ţiilo r  U.T.M ., p riv in d  ac­  prof.  M ircea  V ana  precum   şi  seara   binat,  Ja  ce  se  vo r  gîndi,  ce  vo r   zioane  şi  seri  lite ra re ,  să  vadă  m on­                      O l a n d a
                                                                             face ?                            taje  lite ra ie .  P rin   aceste  a c ţiu n i  ei   —   „Fişa  m inune  !"  exclam ă  una
        tiv ita te a   de  educaţie  com unistă  a   lite ra ră   „G eorge  Cosbuc  —   poet  al
                                                                              Ca  să  po ţi  răspunde  la  această  în ­  s-au  a p rop iat  de  tainele  fru m u se ţii   d in tre   bibliotecare.  A m   început  s-o
        tin e re tu lu i,  p rim ire a   de  noi  m em bri,   ţărăn im ii*4  — prezentată  de tov.  M a ­  trebare  trebu ie  să  stră b a ţi  H unedoa­  c ă rţilo r,  au  în vă ţa t  cum   să  le  in ­  răsfoim :  M.  Sadoveanu,  G.  Călines-   TBAPlSTşt  J  /
        m obilizarea  tin e rilo r  la  m uncă  în  u-   na   Dan,  A d ria n   F loran  şi  Lucia  Jo*
                                                                             ra  in  iung  şi  lat,  de  la  clu b u l  „S i-   terpreteze,  să  le  analizeze  şi  să  le   ru ,  M a rin   Preda,  C arducci,  Paustov-
        n ită ţile   socialiste  din  a g ricu ltu ră .  Pe   san.  A  m ai  fost  v iz ita t  m uzeul  din                                                                                                               M U R E Ş A N A ^
                                                                             d e ru rg is tu i"  la  c lu b u l  „B lu m in g ",  de   înţeleagă.  N u m ărul  m are  de  c itito r;   ski.  I.  VVelss,  E.  A.  Poe,  Thom as M ann
        m arginea-  m a te ria le lo r  prezentate  de   O răştie  şi  s-a  vizio n a t  în  colectiv  un   pe  C hizid  la  sălile  de  c u ltu ră   din   se  dalorcşte  în  bună  măsură  acestor   —  iată  p re fe rin ţe le   o ţe la ru lu j  F u rtu ­
        către  V io re l  Jianu,  p rim -secretar  al   film .               com binat.                        a cţiu n i.                        nă  Gheorghe  de  la  oţelăt ia  e le c tri­
        C o m ite tu lu i  raional  U .T.M .  Orăştie,   A îît  m aterialele  prezentate  în  ca­  In  d ru m u l  spre  o  în a ltă   c a lific a re    S-au  recenzat cele  m ai  s e m n ific a ti­  ca.
        M acarie  Borza,  A vra m   Loleanu  şî   d ru l  in s tru irii  cît  şi  d iscu ţiile   care   profesională  şi  o  bogată  educaţie   ve  opere  lite ra ie   clasice  şi  contem ­  C ă rţile   c itite   dovedesc  o  o rie n ta ­
        Tea ian  M o ra rii,  m em b ri  ai  b iro u lu i   au  avut  loc  pe  m arginea  lor,  a c ţiu ­  m u ltila te ra lă   siclerurg iştii   hunedo-   porane,  s-au  încercat  c h ia r  p riv iri   re  bună  in  alegere,  un  gust  a rtis tic
        co m ite tu lu i  raional  U.T.M .  s-au  p u r­  nile  c u ltu ra l-e d u ca tivc  care  au  fost   reni  şi-au  a lia t  în  c ă rţi  prie te n i  de   generale,  de  sinteză,  cum   au  fost   superior,  o  în c lin a ţie   deosebită  pen­
        tat  apoi  d is c u ţii  la care au  luat  p a r­  organizate  cu  acest  prilej,  au  în a r­  nădejde.  in  recenzia  culeg erii  „N u v e la   rom ină   tru   lectură.  O ţe la ru l  s-a  o rie n ta t  că­
        te  un  nu m ăr  însem nat  de  secretari   m at  se cre ta rii  o rg a n iz a ţiilo r  U .T.M .       contem porană” .                   tre  ooeie  lite ra re   de  ca lita te   supe­
        ai  o rg a n iz a ţiilo r  U.T.M .  prezenţi  la   cu  noi  cunoştinţe  teoretice  şi  prac­  Graiul  cifrelor  S im pozioanele   lite ra re    tem atice   rioară,  v e rifica te   de  practica  lite ra ­
        in s tru ire .                    tice.  ia r  aplicarea  lo r  va  conduce                            sin t  to i  m ai  m u lt  so licita te   de  c iti­  ră  şi  apreciate  ca  foarte  bune.
                                          In  continua  îm b u n ă tă ţire   a  a c tiv ită ­  P entru  cei  peste  J7.500  c itito ri,  ai
          In  cadrul  in s tru irii,  com itetul  ra­                                                          to ri  fiin d c ă   in   m ajoritate a  ca zu rilo r
                                          ţii  o rg a n iz a ţiilo r  U .T.M .  din  coope­  b ib lio te c ii  c lu b u lu i   „S id e ru rg is m r
        ional  U.T.M .  in  colaborare  cu  com i­                                                             s-au  adoptat  s o lu ţii  ingenioase,  lată   Colocviu
                                          ra tive le   agricole  de  producţie  şi  de   în  ra ftu ri  se  găsesc   63.500  volum e.
        tetul  pe ntru  c u ltu ră   şi  a rlâ   şi  b i­                                                      un  exem plu.  La  sim pozionul  „P re ­
                                          la  sate.                          Dacă  to ţi  c itito rii,  in tr-o   singură  zi   zenţe  lite ra re   rom îneşti  peste  ho ­
        blioteca  raională  a  organizat  d ife ri,    S ID O N IA   iMUHF.ŞAN   a r  solicita  că rţi,  pe ntru  fiecare  clin   tare'*  au  fost  in v ita ţi  cunoscuţii  po­  despre  realizări...
        te  a c tiv ită ţi  practice  şi  a c ţiu n i  cul-  corespondentă   ci  s-ar  găsi  aproape  4  volum e.  Deci
                                                                                                               eţi  M a ria   Thcresa  Leon   şi  R a faci
                                                                             o a p rovizion are  bună,  îm bogăţită  me­  A lb e rti  (a re   tocm ai  în  acele  zile  v i­  Stăm   de  vorbă  cu  tovarăşele  b i­
                                                                             reu  cu  cele  mai  noi  a p a riţii  din  li­                       bliotecare  despre  succesele  o b ţin u ­
        n           n a i  A                               a i               b ră rii.                         zitau  H unedoara.  P oeţii  s tră in i  au
          reocu I f d l       js n tr u                    u .şurare                                           răspuns  in v ita ţie i  şi  au  lu at  parte   te  în  anul  trecut.
                                                                              C olectivu l  de  conducere  al  b ib lio ­  Ja  sim pozion  vo rb in d   c u  căldură  des­  —  Se  observă  o  tot  m ai  m ate  ce­
                                                                             tecii  îm preună  cu  a ctivu l  v o lu n ta r   p ic   pre stig iu l  lite ra r  al  ţă rii  noastre   rin ţa   de  c a ile — ne  spune  tov.  Pîr-
        a  învâjămîntului  politic  U. T.  M.                                su  reu şit  să  atragă  la  lectură aproa­  peste  hotare.          lea  V ic to rin a .  A   crescut  n u m ă ru l  so­
                                                                             pe  14.500  m u n cito ri.  Faţă  de  to ta lu l                     lic ită rilo r  de că rţi  p o litice   .şi  tehnice
                                                                             c itito rilo r  (17.500)  p ro p o rţia   este  bună   Cu  a ju to ru l  co le ctivu lu i  dc  recita­  dar  in  acelaşi  tim p  şi  beletristice,  in
          In  acest  an  de  învă ţă m în t,  tin e rii   cursu ri,  cit  şi  din  partea  propagan­  ca  de  a ltfe l  st  fa p tu l  că  m ajoritate a   to ri  şi  c itito ri  a rtis tic i  s-au  ţin u t  nu­  special  poezie.
        din  com una  Boşorod.  raion ul  Haţeg,   d iş tilo r  Ladislau  H orciu  şi  M onica   covârşitoare  a  lu c ră to rilo r  com b in a­  meroase  seri  şi  m ontaje  lite rare.  Ele
        sin t  înscrişi  la  form a  de  în vă ţă m în t   Donţu  pe ntru  continua  îm b u n ă tă ţire    tu lu i  au  de ven it  buni  c itito ri  ai  b i­  au  fost  prezentate  şi  la  b ib lio te cile    In  rîn d u l  e le v ilo r  şcolii  profesio­
        p o litic  U.T.M . „Să  ne  cunoaştem   pa­  a  c o n ţin u tu lu i  le c ţiilo r,  a ctivita tea   b lio te cii.  m obile  din  secţii.  nale,   îm preună   cu   organizaţia
        tria   socialistă".  Un  cerc,  la  care  sînt   c e rc u rilo r  se  desfăşoară  în  bune  con­  In  anul  care  a  trecut  an  fost  c iti­  In  ca d ru l  „L u n ii  c ă rţii  tehnice",   U.T.M .,  s-an  organizat  m ulte  a cţiu n i
        înscrişi  32  de  cursanţi,  condus  dc   d iţii  A tîi  frecvenţa  la  cu rsu ri  cît  şi   te  aproape  200.000  de  volum e,  ceea   la  secţiile  m a ri  au  a v u i  loc  expu­  care  s-au  bucurat  de  m u lt  succes.
                                                                                                                                                    Spre  deosebire  de  a n ii  tre cu ţi,  b i­
                                                                                                               ne ri  b ib lio g ra fic e   pe  teme  de  pro­
        propagandista  M onicn  Donţu,  îşi  des­  d iscu ţiile   ce  se  poartă  pe  m arginea   ce  înseamnă  că  m edia  pe  c ililo r   ar
                                                                             fi  de  peste  10  cărţi.         du cţie  ca  :  „F uncţio na rea  term ică  a   b lio te cile   m obile  au  fost  m ai  m u lt
        făşoară  a c tivita te a   la  Başoiod,  ia r   tem elor  predate   dovedesc  do rin ţa                cu p to ru lu i  M a rtin   la  încălzirea  de
                                                                              T re b u ie   să  m enţionăm   p o zitiv  c-                        antrenate  la  a c ţiu n i  cu  cartea  in c it
        a ltu l  în  satul  C liîtid .    tin e rilo r  de  a  se  pregăti  cit  m ai  te­                                                                                                 ORICE CAKTtTATE
                                                                             xistenţa  celor  56  bibliotecă  m obile   amestec  de  gaze  ca rb u ra n te   cu  pă­  nu m ăru l  c itito rilo r  de  acolo  a  cres­
          ExLstînd  o  preocupare  perm anen­  m einic.  de  a-si  însuşi  noi  cunoştinţe.  în  secţii  de  unde  m u n c ito rii  isi  pot   cu ra ".  sim pozioane  tehnice  („P ro b le ­  cut  foarte  m ult.
        tă  din   partea  co m ite tu lu i   U.T.M .           A.  BOC A N    procura  m ai  o p e ra tiv  c ă rţile   dorite.   ma  consum ului  specific  de  cocs  la               1   DE ELEMEHTE PENTRU
                                                                             La  blum in g.  situ a t  ceva  m ai  depar­  fu rn a le le   m a ri” ),  in  total  org an izin -
        pentru   m obilizarea   tin e rilo r   Ja             corespondent                                                                                                                COÂTAS2 ,
                                                                             te  de  oraş,  s-a  în fiin ţa t  o  filia lă   a   du-se  în  această  perioadă  a p ro xim a ­  ...şi  despre  lipsuri
                                                                             b ib lio te c ii.                 tiv   23  de  a cţiu ni.
                                                                                                                 Dragostea  pentru  c itit  a  v iito rilo r
                                                                               In  anul  1064  biblioteca  a  c h e ltu it
        Vizionarea  colectivă  a  filmului                                   66.000  lei  pentru  com pletarea  fo n ­  o ţe la ri  si  fu rn a liş ti  se  naşte  încă   C o lectivu l  obştesc  al  b ib lio te c ii  nu   K k   D lS P E R S O M E
                                                                             d u lu i  de  că rţi,  dovadă  a  g r ijii  şi  a-   de  pe  băncile  g ru p u lu i   şcolar   «îl   a  fost  su ficie n t  a n tre n a t  la  a cţiu n ile    m   PENTftU TUBU&I
        romînesc  „Casa  neterminatâ“                                        tenţiei  care  se  acordă  acestei  in s ti­  C.S.II.  P entru  e le vii  de  aici,  b ib lio ­  de   masă  cu  cartea,  b iblioteca rele
                                                                             tu ţii.                           teca  a  organizat  a cţiu n i  perm anente   p re fe rin d   să  facă  singure  toată  m un­  FUJOCESCEHTE .
                                                                              C o m en ta riile  de vin  in u tile ,  con clu­  cu  cartea  p rin   care  se  urm ăreşte  fo r­  ca,  fa p t  care  a  dus  la  d ife re n ţe  .ca­
                                                                                                                                                  lita tiv e   m ari  dc  la  o  acţiune  la  alta,
                                                                             zia  firească  e  că  se  citeşte  m ult.  do­  marea  unui  gust  sănătos  pe ntru  lec­
          P rin tre   m u ltip le le   form e,  folosite   La  înţelegerea  tem einică  a  subiec­                                                 A u  m ai  fost  cazuri  eînd  unele  m a ­
        de  C om itetul  orăşenesc  U.T.M .  Deva,   tu lu i  a  c o n trib u it  şi  prezentarea  f il­  vadă  sigură  a  to iu lu i  pe  care  cartea   tură,  a  unui  c rite riu   selectiv  ju st  in   n ife stă ri  program ate  nu  s-au  p u tu t
        p riv in d   educaţia  cetăţenească  a  t i­  m u lu i  făcută  de  către  tov.  ing.  N i-   îi  joacă  în  viaţa  nouă  a  sid e ru rg iş-   alegerea  c ă rţilo r.  ţine  d in   diverse  m otive.  Aşa  s-a  în-
        n e rilo r,  se  num ără  şi  vizionarea  în                         t: lor.                             ln   atenţia  b ib lio te c ii  se  află  si  co­  tim p la t  cu   m o n ta ju l   lite ra r-m u z i-
        colectiv  a  un or  film e .  La  o  asemenea   colae  A rdcleanu,  m em bru  al  b iro u ­            p iii  m u n c ito rilo r  de  la  C.S.H.  D u m i­  zlcal  „M ih n i  E m inescu"  care  nu  s-a
        acţiune  organizată  recent  au  p a r­  lui  co m ite tu lu i  orăşenesc.  Acţiuni  cu  cartea        nica,  a p ro x im a tiv   500  d in tre   ei  se   p u tu t  ţin e   la  tim p   din  cauza  m obi­
        tic ip a t  peste  300  tin e ri  clin  oraş.  Ki
        au  vizio n a t  film u l  rom înesc  „Casa     C.  PU R C ELE AM U   $i  aici  ne  m tiln im   eu  cifre .  In  a-   intilne.se  la  club  unde  p a rticip ă  la   liz ă rii  defectuoase.
        neterm inată".                                     corespondent      nul  trecut  au  fost  prezentate  312  d im in e ţile   de  basme.   Lipsa  p rin cip a lă   a  b ib lio te c ii  con­
                                                                                                                                                 stă  in  aceea  că  nu  există  un  catalog      MARŢI  26  IANUARIE  1965
                                                                                                               Fişă  de  cititor                 sistem atic  din  care  cauză  a tit  m u n ­
                                                                              A ►
                                                                                                                                                 ca  de  d is trib u ire   cit  şi  cunoaşterea
                                                                                                                                                 fo n d u lu i  de  p u b lic a ţii  de  către  c i­
                                                                                                                 A m   cerut  tovarăşelor  bibliotecare
             IN  UNITĂŢILE                 EXPERIENŢA  ÎNAINTATA                                               P trlea  V ic to rin a   şi  Bogdănescu  Ele­  tito r  sz  face  foai le  anevoios.  D E V A   :   CINEMA  M endelsohn;  16,52  M e lo d ii  dc  d ra ­
                                                                                                                                                                                                                      goste;  17,15  D ialog  eu  a s c u ltă to rii;
                                                                                                                                                                                                40  de  m in u te   pină  in
                                                                                                                                                                                                                      18,00  U n iversita tea  tehnică  ra d io -
                                                                                                               na  să  ne  dea  cileva  in fo rm a ţii  des­        T.  IS T R A T E  z o ii  —  cin e m a to g ra fu l  „P a tria ";   c ic lu l  m e talurg ie-e on stru cţii  de mu­
               AGRICOLE :                  L A R G   RÂSPÎNDITÂ                                                                                                                       g ra fu l  „ A r ta " ;  P E T R O Ş A N I:   V ii   ş in i;  18,15  M uzică  uşoară  de  F lo ­
                                                                                                                                                                                      D ia vo lu l
                                                                                                                                                                                               d e şertului  —   cinem ato­
                                                                                                                                                                                      şi  m o r ţi— s e riile  I  şi  II  — cinem a­  re n tin   D c lm a r;  18,30  M e lo d ii  p o pu­
                                                                                                                                                                                                                                                 19,00
                                                                                                                                                                                                                      la re  cerule  de  a sc u ltă to ri;
                                                                                                                                                                                      to g ra fu l   „R e p u b lica "  ;   L U P E N I:
                                                                                                                 CREŞTEREA  PRODUCŢIEI  DE                                            Poveste de  pe  D o n —  cinem atogra­  L im b a   noastră:  „E x p re s ii  sim p le  şi
                                                                             să  asigurăm   b o v in e lo r  ra ţii  valoroase
                                                                                                                                                                                                                      exp re sii
                                                                                                                                                                                                                               com plicate*4  —   vorbeşte
         Pe  calea  rentabilizării                                           şi  e ch ilib ra te   in  U.N.  şi  A.D.  R aţia   L  a  p  t   '  r           1                         fu l  „C u ltu ra l";  SIM ER TA:  Dragos­  acad,  pro f.  A l.  G ra u r;  19,10   C on­
                                                                                                                 mm
                                                                                                                             »
                                                                                                                                     V
                                                                             m edie  ziln ic ă   pe ntru  fiecare  vacă
                                                                                                                                                                                      te  n e îm p lin ită   —  cin e m a to g ra fu l
                                                                             a fla tă   in  la claţic.  cu p rin de  6  kg  fin    PE CAP OE VACĂ FUGA3ATÂ  LA          $$  ri        „M u re ş u l";  A L B A   IU L 1 A :  C olabo­  cert  de  estradă;  20,00  Radiogazeta
                                                                                                                                                                                                                                      M uzică  de  dans;
                                                                                                                                                                                                                      de  seară;  20,30
                                                                             —  lucernă,  10  kg  g u lii  fu ra je re .  20   G.A.S. MINTIA                                          ra to ru l   Ceka  —  cin e m a to g ra fu l   21,03  C întă  Louîs  P rim a   —   m uzică
          Gospodăria  agricolă  de   stat   din   plan ul  de  producţie,  ia r  la   fiecare   kg  porum b  siloz  şi  cite  1.500   kg                                              „V ic to ria ";  N ă zd ră vă n iile   lu i  Ko-   uşoară;  21,15  D in   crea ţia  poetică a
        M in tia   dispLine  de  reale  p o s ib ilită ţi   kilo g ra m   de  carne  dc  pasăre,  pre ţu l   şro tu rî  de   floarea-soarelui,   tă rîţe    (m   HM)                  ja  —  cin e m a to g ra fu l  „23  A u g u st";   lu i  George  Cosbuc;  21,35  M uzică
        pentru  creşterea  continuă  a  produc­  de  cost  a  fost  redus  cu  2,94  lei.  A -   precum   şi  melasă.  Aceasta  înseamnă                                              SEBEŞ:  iir ip i  negre  —   cinem ato­  uşoară  in te rp re ta tă   de  Roxana  M a ­
        ţiei  de  cam e.  lapte,  ouă  etc.  Cînd   cest  lu cru  a  adLis  o  m are  c o n trib u ţie    că  ziln ic,  pe ntru  producerea  unui  l i ­                              g ra fu l  „P ro g re s u l";  M ic ii  visă to ri   tei  şi  C ică  Petrescu.
        spun  acest  lu cru  mă  re fe r  la  fa p tu l   la  reducerea  cu  2  la  sută  a  p re ţu lu i   tru   de  lapte,  râm în  d isp o n ib ile    1,20   a                    —   cin e m a to g ra fu l   „S ebeşul";  O-
        că.  de  la  un  an  la  a ltu l,  putem   asi­  de  cost  pe  gospodărie.  u n ită ţi  n u tritiv e .                                                                        R A Ş T IE :  Inspectorul  şi  noaptea  —   B u le tin e   de  ş tiri  şi  ra d io ju rn a ­
        gura  o  bază  fu ra je ră   lot  mai  cores­  A vem   în g rijito ri  m ulgă to ri  ca  N i-   Succesele  o b ţin u te   se  datoresc  şi                                    cin em a to grafu l   „P a tria ";   G o lfu l   le:   5,00;  6,00;  7,00;  10,00;  12,00;
                                                                                                                                                                                                                      14,00;  16,00;  22,00;  23,52  (p ro gra m u l
        punzătoare  —  fac tor  h o lă rito r  in  dez­  colae  M an  şi  M a rtin   Şazăr  care  au   fa p tu lu i  că  in   citeva  rîn d u ri  C om i­                             Elena  —  cin e m a to g ra fu l   „F la că ­
        voltarea  sectorului   zootehnic.   In   o b ţin u t  în  medie  cite  3.910  şi  res­  tetul  raional  de  p a rtid   Mia  a  ana­                                           ra ";  H A Ţ E G :  P rim u l  troleibuz.  —   1).  7,30;  9,00;  11,00;  13,00;   15.00;
        11)64  de  pildă,  noi  am  o b ţin u t  in  me­  pectiv  3.500  litr i  iapte  de  la  fiecare   liza t  activita tea   gospodăriei   noas­                                  cin em a to grafu l   „P o p u la r";  IL IA :   17,00;  19,00;  21,00;  23,00;  0,52  (p ro ­
        die  ci te  3422  kg  porum b  boabe   la   din  vacile  pe  care  le  au  in  p rim ire .   tre dîndu-ne  preţioase în d ru m ă ri  pen­                                     Insula  —   cin em a to grafu l   „L u m i­  g ra m u l  II).
        hectar,  15.110  leg  orz   masă   verde.   De  asemenea,  crescătoarele  de  pă­  tru   m unca  de  v iito r.  C o nsiliu l   de                                             na".                                 TELEVIZIUNE
        5.308  kg  trifo i  lucerna  pentru  fin ,  a-   sări  M a ria   M unteanu.  A u re lia   Cojoc   conducere  a  acordat  o  m ai  m are  a-
        proape  2,000  kg  orz  etc.  Toate  aces­  şi  altele  au  c o n trib u it  p rin   m unca   tenţie  şi  p re g ă tirii  profesionale   a                                              RADIO                   18,30  U n iversita tea  tehnică  la  te­
        tea  ne-au  perrrlis  ca  pe ntru  fiecare   lo r  la  creşterea  spo rului  z iln ic    în   m u n cito rilo r.  A stfe l,  în  prezent  to ţi                                                               le viziu n e :   E tilena  de  ing.  T ra ia n
        categorie  dc  anim ale  să  putem   în ­  greutate  la  pui,  de  la  8  la  12  grame.   cei  care  lucrează  in  sectorul  zooteh­                                           P R O G R A M U L   1:   5,00  Cîntece;  V ulpe ,  in g in e r  şef  la  C o m b in a tu l
        tocm i  ra ţii  chibzuite  şi  ech ilib ra te    In  prezent  m u n c ito rii  de  la  sec to ru l   nic  sin t  înca draţi  la  în v ă ţă m in tu l  a-                      5,30  Lecţia  de  gim na stică;  5,40  C in -   p e tro -ch im ic  —   P lo ie şti;  19,00  J u i-
        în  U.N.  şi  A.D.,  ceea  ce  a  in flu e n ţa t   avicol  acordă  o  mare  atenţie  în g ri­  grozootehnic  de  masă.   C unoştinţele                                       tece  şi  jo c u ri  populare;  6,20  J u rn a ­  n a ltil  te le v iz iu n ii;  19,15  C inlecelc
        p o zitiv  şi  asupra  produ cţiei  dc  lapte,   jir ii  şi  Im m irii  păsărilor.  A stfe l,  p rin    acum ulate  aici  sin t  aplicate  cu  suc­                           lu l  sate lor:  6,30  M e lo d ii  de  estra­  Polesiei.  T ransm isiun e  de  la  K ie v ;
        carne  şi  ouă.  Şi  b ila n ţu l  p ro d u c ţiilo r   m ăsurile  m edîco-veterînare  luate  din   ces  in  practica  de  zi  cu  zi.  In  plus.                             dă;  6,45   S alut  voios  de  p io n ie r;   19,45  E m isiune  de  ş tiin ţă :  Ce  este
        de  o rig in ă   a n im a lie ră  a  fost  în  anul   vrem e  nu  lost  reduse  m o rta lilă ţile    un  nu m ăr  de  15  crescătoare  de  pă­                                7,15  S olişti  de  m uzică  uşoară;  7,30   G ala xia  şi  M etugalaxia?  de  C o r­
        tre cu t  deosebit  de  rodnic.  La  lapte,   a tit  la  pui  c it  şi  la  păsările ouătoare.   sări  au  u rm a t  de  cu rîn d   un  curs  de                              S fatul   m e d icu lu i;   7,45   M uzică   ne lia  C ristescu;  20,05  T e a tru l,  a rta
        pro du cţia  pe  cap  de  vacă  fu ra ja tă   a   De  asemenea,  ra ţia   ziln ică    pentru   ca lifica re   cu  du rata  de  două   lu ni.                                  de   estradă  ;   8,00   S um a rul  pre­  rea listă  (X V )  „S c h ille r";  In    în ­
        fost  de  3.450  litr i,  ceea  ce  ne-a  per­  gă in ile  ouătoare; care se  ad m inistrea­  Sub  îndrum area  şi  cu  s p rijin u l  orga­                                  sei;   8,35   A rii   d in    opere;   9,00   cheiere:  B u le tin   de  ş tiri.  B u le tin
        mis  să  liv ră m   sta tu lu i  3.250  hl  lapte,   ză  sub  form ă  de  fu ra je   com binate,   nizaţie i  de  pa rtid,  co n siliu l  gospodă­                            M uzică  po pu lară ;  9,25  C oncert  dc   m eteorologic.
        cu  peste  100  hl  mai  m u lt  faţă  de  sar­  cu p rin d e   în  prezent  56  la  sută  po­  rie i  a  lu a t  m ăsuri  pentru  rep artiza­                                m uzică  uşoară;  10,20  M e lo d ii  popu­
        cina  de  plan.  De  asemenea,  la  so rti­  ru m b   precum   şi  orz,  ovăz,  şro tu ri  de   rea  in   sectorul  zootehnic  a  celor  mal                                  la re;  10,50  C iclu l  de  „C întece  de   Buletin  meteorologic
        m entul  carne  de  pasăre  s-a  liv ra t  cu   soia.  tă rîţe   de  grîu.  făină  de  carne   buni  m u n cito ri.                                                           dragoste"  de  Sabin  D ră go i;   11,05
        23  la  sută  peste  prevederile  p la n u lu i,   şi  peşte,  săru ri  m inerale  şi  super-   Si  în  acest  an.  in  ce n tru l  a c tiv i­                                D in  creaţia  de  m uzică   uşoară  a   P E N TR U   24  ORE
        ia r  producţia  totală  de  ouă  s-a  rid i­  nuclee.  In  afară  de  porum b,  fiecare   tă ţii  noastre  va  sta  buna  organizare                                         co m p o zito rilo r  n o ş tri;  11,30  R adio
        cat  la  1.100.000  bucăţi.  D in  cele  a-   clin  aceste  n u tre ţu ri  reprezintă  un   a  m uncii  în  sectorul  zootehnic,  sec­                                        P ric h in d e l;  11,45   Cîntece  p e n tru    Vrem e  schim bătoare  cu  cerul  m ai
         m in tile   rezultă  că  in  anul  trecut  la   procent  cup rin s  în tre   1-10  la  sută.   to r  care  reprezintă  o  m are  pondere                                     cei  m ici;  12,03  Muz.ică  de  estradă   m u lt  acoperit  ziua.  V o r  cădea  pre­
         p rin c ip a lii  in dica tori,  p la n u l  s ta b ilit   ia r  toate  la o la ltă    echivalează   cu   în  ansam blul  a c tiv ită ţii  economice  a                                                      c ip ita ţii  sub  fo rm ă   de   ninsoare.
         pentru  sectorul  zootehnic   a   fost   150  gr  fu ra je   ceea  ce  va  perm ite  să   gospodăriei.  P rocedind  astfel  sîntem                                           in te rp re ta tă   de  so lişti  ro m în i;  12,30   Tem peratura  a e ru lu i  va  fi  c u p rin ­
         rea liza t  şi  ch ia r  depăşit.  se  obţină  o  produc ţie  sporită  de  ouă.  convinşi  că  sarcina  pusă  în  fata  co­                                                  M uzică  p o pu lară ;  12,58  P rogram   in ­  să  ziua  în tre   0  şi  -[-3  grade,  ia r
                                                                                                                                                                                      te rp re ta t  de  orchestra  sim fon ică  a   noaptea  in tre   — 1  şi  — 2  grade;  lo­
          Sub  îndrum area  şi  cu  s p rijin u l  or­  Bogate  în  u n ită ţi  n u tritiv e   sînt  şi   le c tiv u lu i  nostru,  dc  a  face  ea  gos­                             Ş colii  de  m uzică  n r.  1  din  B ucu­  cal  m ai  coborîtă;  dim ine aţa  ceaţă.
        ganizaţiei  de p a rtid, con siliul  gospodă­  ra ţiile   pe  care  le  ad m in istră m    in   podăria  agricolă  de  stat  din  M in ­                                      re ş ti;  13,23  C uplete  d in   operete;
         rie i  a  acordat  o  mai  m are  atenţie   prezent  în  hrana  va c ilo r  de  lapte.   tia  să  devină  in  acest  an  o  unitate                                          14,10  M uzică  uşoară  in te rp re ta tă   la   PENTRU  URMĂTOARELE
         reducerii  p re ţu lu i  de  rost  al  produ­  D ispunînd,  in  afară  de  concentrate,   rentabilă,  este  pe  de p lin   realizabilă.                                      acordeon;  14,30  R adiorachela  pio­       3  ZILE
        selor.  L itru l  de  lapte,  spre  exem plu,   de  peste  J.070  tone  n u tre ţu ri  d ife ­
                                                                                                                                                                                      n ie rilo r;  15,30   Cîntece  şi   jo c u ri   V rem e  in   răcire  şi  eu  tem pera­
         a   fost   rea liza t   cu  0,07   -lei  mai   rite   ca  :  trifo i,  lucerna,  borceag.  fin    ing.  G H EO R G H E  D IA C O N E S C U                                   po pu lare ;  16,37i  Cîntece  de  A lfre d  tu ra   în   uşoară  scădere.
         p u ţin   fa ţă   de  cît  era  s ta b ilit  p rin  n a tural  şi  siloz,  avem  po sib ilita te  dire cto ru l  G.A.S.  d in   M in tia
   73   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83