Page 78 - 1965-01
P. 78
Pag. 2 Drumul socialismului Nr. 3133
M W K a x M B
Lucrări de reparaţii in G.A.S.
In aproape 50 de gospodării a g ri parate şi pot iuccpe lu c ră rile in cim p.
cole de stat p rin tre care Agigea, N i- P o triv it d a te lo r T ru s tu lu i ce n tra l
colae Băleescu, M ih ai Kogălm ceann, Gostat, pină la s firş itu l să p tă m in ii
Şuteşti, însurăţei şi Ruginoasn s-a trecute, în gospodăriile agricole de
( U r m a r e din p a g I) tru id en tificarea de noi zone m ine te rm in a t repararea tră ito a re lo r, se slu t din întreaga ţară. tractoarele au
ralizate. m ă n ă to rilo r şi a ce lo rla lte m aşini a- fost re vizu ite şi reparate în p ro p o r
m u n cii îl prim esc b rigă zile de m i ln întrecerea socialistă, sectoarele g ricolc care vor fi folosite la însă- ţie de aproape 70 la sută, ia r sem ă-
neri de la m aiştri .şi in g in e ri. Aceş şi-au s ta b ilit ca ob ie ctiv p rin cip a l m in ţă rile de prim ăvară . In m ulte nă torile. c u lliv a lo a i ele si grapele de
tia sînt re p a rtiza ţi pe sch im b u ri şi alte u n ită ţi aceste lu c ră ri sin t avan peste UO la sulă. In toate u n ită ţile
sectoare şi acordă asistenţa tehnică îm bun ătăţire a con tinu ă a c a lită ţii
m in ereu lu i extras. Pentru realizarea sate d a to rită bunei organizări a m u n m ecanizatorii grăbesc lu c ră rile de
pe ba/a unui g ra fic de in tra re în acestui obiectiv, in iţia tiv a „M ici un c ii şi a te lie relo r. In gospodăriile din
m ină. Cu aceste ocazii se fac con tru s tu rile Constanţa, Tulcea, Braşov. re p a ra ţii, acordind o g rijă deosebită
troale exigente şi în p riv in ţa c a li vagonet de m inereu reb utat pentru Bacău şi T im işoara 75—00 la sută c a lită ţii acestora.
tă ţii m in e re u lu i extras. Se urm ăreş ste ril v iz ib il" capătă o e xtin de re tot
mai mare. din nu m ăru l tra cto a re lo r au fost te- (A gerprcs)
te dacă sînt aplicate in practică dis
p o z iţiile p riv in d am enajarea vetre- Cu p rile ju l co n fe rin ţe i de p a rtid
ior, podirea lor, dacă se respectă pe exploatare au fost scoase în e vi
in s tru c ţiu n ile p riv in d lă ţim ea exca- denţă unele rezerve in te rne de creş
vaţiWor. raţio na liza rea consum ului tere a producţiei, de îm b u n ă tă ţire a
de exp lo ziv în abataje. în vederea c a lită ţii şi reducere a p re ţu lu i de
respectării n o rm e lo r granulom etrice, cost. S-a ară ta t că. în anul care Un am plu volum , care slrînge tescu-Perpcssicius. A le xa n d ru H h i-
a trecut, nu in suficien tă măsură la o la ltă lu c ră ri apărute in „V ia ţa Ro- lippide , T u d o r V innu. vţ
selecţionarea m in e re u lu i a tit in aba
s-au fo lo sit la arm are în lo c u ito rii m inească" şi alte p u b lic a ţii, com u
taje cit şi la g u rile de rosiogoale.
le m n u lu i de m ină. Deşi s-au u tiliz a t n ică ri de la şedinţele Academ iei şi V olum u l V I din „S c rie ri" de T u c e r
R ezultatele o b ţinu te si în această
anc ore m etalice şi susţinere m etalică lu c ră ri inedite, va fi e d ita t în cu- A rghczi. în curs de ap ariţie. în m ă
p riv in ţă co n firm ă răspunderea cu
in g a le ţii, zid ărie de p ia tră sau cu rin d sub titlu l „S tu d ii em inesciene". nunchează lu cră ri apărute a n te rio r,
care prevederile p la n u lu i M.T.O. sînt
aplicate in practică. m o rta r şi cu tu b u ri m etalice la ros- P rin tre cei cate semnează in acest .sub iii,Iu l „C e-ai cu m ine v in tu le "
logoale. totuşi consum ul de lem n este volum , in sum in d aproape 800 pa gini, şi alte poeme. Cu acesta se inau gu
încă rid ic a i. In acest an. la în d ru m a se află M ih a i Benîuo, S avin B ratu, rează seria volum e lor de proză d in
Rezerve ce vor fi puse rea co m ite tu lu i de p a rtid , conducerea George Călînescu, M atei Călînescu, s c rie rile argheziene. V o lu m u l V II se
a d m in is tra tiv ă a h o tă rît să se exe află sub tip a r, urm încl ca în cursu l
cute susţinerea m etalică a 600 m de M ih a i G afiţa, Iorgu Iordan. S ilv ia n acestui trim e stru să apară şi vo lu
în valoare galerie, cu in ele de b o lţa ri 700 m, Iosifescu, George Ivaşcu, D. P anai- m ul V III. (Agerpres) ,
ia r peste 500 m de rostogoale să fie
M u n c it o r ii din e c h ip a c o n d u s ă d e Ln îndrum area co m ite tu lu i dc susţinute cu zid ărie uscată de piatră
tov . V la d V a s ile d in secţia l p F a p a rtid , co le ctivu l e xp lo a tă rii a stu sau b o lţa ri. De asemenea, s-a arătat
cu mai sînt p o s ib ilită ţi de îm bunătă
d iat căile de creştere a p ro d u c tiv i
b ricii c h im ic e d in O ră ştie îşi re a li
DIN CTITflTEfl ze a z ă n u m a i p la n u l de p r o d u c ţie , tă ţii m uncii, de îm b u n ă tă ţire a c a li ţire a tra n s p o rtu lu i în subteran pe
r itm ic
ve rtica lă a m a te ria le lo r p rin in tro
tă ţii şi continua reducere a p re ţu lu i
da u
p r o d u s e d e ca lita te
bună. de cost. A stfe l, un colectiv de in ducerea tro liilo r. Un accent deosebit
gin e ri studiază p o sib ilita te a valo trebu ie pus şi pe d iscip lin a in pro
IN F O T O G R A F I E : T o v a r ă ş u l rific ă rii m in e re u rilo r com plexe din ducţie. p e ntru lichid are a absenţelor
ORGANIZAŢIILOR U. T. M. d in m u n c it o r ii d in e c h ip a p e ca re conduce la realizarea de im p o rta n te Toate aceste m ăsuri, aplicate cu spi
V la d V a s ile îm p r e u n ă cu o p a r t e
m in a Săeărim b. Acest stud iu va
n cm o tivn lc şi reducerea în v o irilo r.
o c o n d u c e u r m ă r in d f e lu l c u m au
ţo s t rea liza te s a r c in ile d e p la n p e econom ii. Se în tre p rin d , de aseme r it de răspundere, vor rid ica pe o
d o u ă d e c a d e a le lu n ii ia n u a rie. nea, lu c ră ri geologice de cercetare treaptă superioară re a liză rile colec
Foto: V. O N O IU in afara c iin p u lu i m in ie r actual pen tiv u lu i de la E.M C crtej-S ăcărim b.
Instruirea
noilor orcane alese
p f p n i l l <siri£tT
De curînd , )a C om itetul raion al tu ra l-cd u ca tive care să vină în s p ri UN T. L A P T E ,
TJ.T.M. O răştie a avu t loc in stru irea jin u l m un cii ce o desfăşoară orga ■ i n i n i ii
n o ilo r organe alese la care au p a r nele nou alese. A stfel, a fost o rg an i Pe p o rţile C o m b in a tu lu i siderurgic pre cci m ai buni c itito ri ai b ib lio SMINTÎNÂ
tic ip a t 68 de secretari ai organiza zai un sim pozion pe tema: „R e a li ac ţiu n i de po pu larizare n c ă rţii, faţă
din Hunedoara iese un schim b, un de nu m ăru l de zile al a n u lu i aproa tecii in anul 19G4. D rept răspuns, BRÎNZÂ TELEMEA
ţiilo r U .T M. d in cooperativele a- zările re g im u lu i d e m o rra t-p o p u ’ ar pe în fiecare zi cile una. P entru hu- ne-a fost prezentata o fişă neobişnuit
grieole de pro du cţie şi de la sate. în raion ul O răştie". De o apreciere flu v iu parcă n e în tre ru p t de oameni. de mare (cileva fişe sup lim e ntare e- SCHWEtTER. jK
In faţa lo r au fost expuse m ateriale unanim ă s-a bucurat şi m om entul Care sînt pre ocu pările lo r dc acum nedoreni a devenit ob işn uin ţă să au
piuă se vo r întoarce iarăşi in com dieze recenzii, «ă p a rticip e la sim po rau prinse cu un bold de cea „ in i
p riv in d s tilu l şi m etodele de muncă litz ra r „M . Em in eseu- prezentat de ţia lă "). JV
ale o rg a n iz a ţiilo r U.T.M ., p riv in d ac prof. M ircea V ana precum şi seara binat, Ja ce se vo r gîndi, ce vo r zioane şi seri lite ra re , să vadă m on O l a n d a
face ? taje lite ra ie . P rin aceste a c ţiu n i ei — „Fişa m inune !" exclam ă una
tiv ita te a de educaţie com unistă a lite ra ră „G eorge Cosbuc — poet al
Ca să po ţi răspunde la această în s-au a p rop iat de tainele fru m u se ţii d in tre bibliotecare. A m început s-o
tin e re tu lu i, p rim ire a de noi m em bri, ţărăn im ii*4 — prezentată de tov. M a trebare trebu ie să stră b a ţi H unedoa c ă rţilo r, au în vă ţa t cum să le in răsfoim : M. Sadoveanu, G. Călines- TBAPlSTşt J /
m obilizarea tin e rilo r la m uncă în u- na Dan, A d ria n F loran şi Lucia Jo*
ra in iung şi lat, de la clu b u l „S i- terpreteze, să le analizeze şi să le ru , M a rin Preda, C arducci, Paustov-
n ită ţile socialiste din a g ricu ltu ră . Pe san. A m ai fost v iz ita t m uzeul din M U R E Ş A N A ^
d e ru rg is tu i" la c lu b u l „B lu m in g ", de înţeleagă. N u m ărul m are de c itito r; ski. I. VVelss, E. A. Poe, Thom as M ann
m arginea- m a te ria le lo r prezentate de O răştie şi s-a vizio n a t în colectiv un pe C hizid la sălile de c u ltu ră din se dalorcşte în bună măsură acestor — iată p re fe rin ţe le o ţe la ru lu j F u rtu
către V io re l Jianu, p rim -secretar al film . com binat. a cţiu n i. nă Gheorghe de la oţelăt ia e le c tri
C o m ite tu lu i raional U .T.M . Orăştie, A îît m aterialele prezentate în ca In d ru m u l spre o în a ltă c a lific a re S-au recenzat cele m ai s e m n ific a ti ca.
M acarie Borza, A vra m Loleanu şî d ru l in s tru irii cît şi d iscu ţiile care profesională şi o bogată educaţie ve opere lite ra ie clasice şi contem C ă rţile c itite dovedesc o o rie n ta
Tea ian M o ra rii, m em b ri ai b iro u lu i au avut loc pe m arginea lor, a c ţiu m u ltila te ra lă siclerurg iştii hunedo- porane, s-au încercat c h ia r p riv iri re bună in alegere, un gust a rtis tic
co m ite tu lu i raional U.T.M . s-au p u r nile c u ltu ra l-e d u ca tivc care au fost reni şi-au a lia t în c ă rţi prie te n i de generale, de sinteză, cum au fost superior, o în c lin a ţie deosebită pen
tat apoi d is c u ţii la care au luat p a r organizate cu acest prilej, au în a r nădejde. in recenzia culeg erii „N u v e la rom ină tru lectură. O ţe la ru l s-a o rie n ta t că
te un nu m ăr însem nat de secretari m at se cre ta rii o rg a n iz a ţiilo r U .T.M . contem porană” . tre ooeie lite ra re de ca lita te supe
ai o rg a n iz a ţiilo r U.T.M . prezenţi la cu noi cunoştinţe teoretice şi prac Graiul cifrelor S im pozioanele lite ra re tem atice rioară, v e rifica te de practica lite ra
in s tru ire . tice. ia r aplicarea lo r va conduce sin t to i m ai m u lt so licita te de c iti ră şi apreciate ca foarte bune.
In continua îm b u n ă tă ţire a a c tiv ită P entru cei peste J7.500 c itito ri, ai
In cadrul in s tru irii, com itetul ra to ri fiin d c ă in m ajoritate a ca zu rilo r
ţii o rg a n iz a ţiilo r U .T.M . din coope b ib lio te c ii c lu b u lu i „S id e ru rg is m r
ional U.T.M . in colaborare cu com i s-au adoptat s o lu ţii ingenioase, lată Colocviu
ra tive le agricole de producţie şi de în ra ftu ri se găsesc 63.500 volum e.
tetul pe ntru c u ltu ră şi a rlâ şi b i un exem plu. La sim pozionul „P re
la sate. Dacă to ţi c itito rii, in tr-o singură zi zenţe lite ra re rom îneşti peste ho
blioteca raională a organizat d ife ri, S ID O N IA iMUHF.ŞAN a r solicita că rţi, pe ntru fiecare clin tare'* au fost in v ita ţi cunoscuţii po despre realizări...
te a c tiv ită ţi practice şi a c ţiu n i cul- corespondentă ci s-ar găsi aproape 4 volum e. Deci
eţi M a ria Thcresa Leon şi R a faci
o a p rovizion are bună, îm bogăţită me A lb e rti (a re tocm ai în acele zile v i Stăm de vorbă cu tovarăşele b i
reu cu cele mai noi a p a riţii din li bliotecare despre succesele o b ţin u
n n a i A a i b ră rii. zitau H unedoara. P oeţii s tră in i au
reocu I f d l js n tr u u .şurare răspuns in v ita ţie i şi au lu at parte te în anul trecut.
C olectivu l de conducere al b ib lio Ja sim pozion vo rb in d c u căldură des — Se observă o tot m ai m ate ce
tecii îm preună cu a ctivu l v o lu n ta r p ic pre stig iu l lite ra r al ţă rii noastre rin ţa de c a ile — ne spune tov. Pîr-
a învâjămîntului politic U. T. M. su reu şit să atragă la lectură aproa peste hotare. lea V ic to rin a . A crescut n u m ă ru l so
pe 14.500 m u n cito ri. Faţă de to ta lu l lic ită rilo r de că rţi p o litice .şi tehnice
c itito rilo r (17.500) p ro p o rţia este bună Cu a ju to ru l co le ctivu lu i dc recita dar in acelaşi tim p şi beletristice, in
In acest an de învă ţă m în t, tin e rii cursu ri, cit şi din partea propagan ca de a ltfe l st fa p tu l că m ajoritate a to ri şi c itito ri a rtis tic i s-au ţin u t nu special poezie.
din com una Boşorod. raion ul Haţeg, d iş tilo r Ladislau H orciu şi M onica covârşitoare a lu c ră to rilo r com b in a meroase seri şi m ontaje lite rare. Ele
sin t înscrişi la form a de în vă ţă m în t Donţu pe ntru continua îm b u n ă tă ţire tu lu i au de ven it buni c itito ri ai b i au fost prezentate şi la b ib lio te cile In rîn d u l e le v ilo r şcolii profesio
p o litic U.T.M . „Să ne cunoaştem pa a c o n ţin u tu lu i le c ţiilo r, a ctivita tea b lio te cii. m obile din secţii. nale, îm preună cu organizaţia
tria socialistă". Un cerc, la care sînt c e rc u rilo r se desfăşoară în bune con In anul care a trecut an fost c iti In ca d ru l „L u n ii c ă rţii tehnice", U.T.M ., s-an organizat m ulte a cţiu n i
înscrişi 32 de cursanţi, condus dc d iţii A tîi frecvenţa la cu rsu ri cît şi te aproape 200.000 de volum e, ceea la secţiile m a ri au a v u i loc expu care s-au bucurat de m u lt succes.
Spre deosebire de a n ii tre cu ţi, b i
ne ri b ib lio g ra fic e pe teme de pro
propagandista M onicn Donţu, îşi des d iscu ţiile ce se poartă pe m arginea ce înseamnă că m edia pe c ililo r ar
fi de peste 10 cărţi. du cţie ca : „F uncţio na rea term ică a b lio te cile m obile au fost m ai m u lt
făşoară a c tivita te a la Başoiod, ia r tem elor predate dovedesc do rin ţa cu p to ru lu i M a rtin la încălzirea de
T re b u ie să m enţionăm p o zitiv c- antrenate la a c ţiu n i cu cartea in c it
a ltu l în satul C liîtid . tin e rilo r de a se pregăti cit m ai te ORICE CAKTtTATE
xistenţa celor 56 bibliotecă m obile amestec de gaze ca rb u ra n te cu pă nu m ăru l c itito rilo r de acolo a cres
ExLstînd o preocupare perm anen m einic. de a-si însuşi noi cunoştinţe. în secţii de unde m u n c ito rii isi pot cu ra ". sim pozioane tehnice („P ro b le cut foarte m ult.
tă din partea co m ite tu lu i U.T.M . A. BOC A N procura m ai o p e ra tiv c ă rţile dorite. ma consum ului specific de cocs la 1 DE ELEMEHTE PENTRU
La blum in g. situ a t ceva m ai depar fu rn a le le m a ri” ), in total org an izin -
pentru m obilizarea tin e rilo r Ja corespondent COÂTAS2 ,
te de oraş, s-a în fiin ţa t o filia lă a du-se în această perioadă a p ro xim a ...şi despre lipsuri
b ib lio te c ii. tiv 23 de a cţiu ni.
Dragostea pentru c itit a v iito rilo r
In anul 1064 biblioteca a c h e ltu it
Vizionarea colectivă a filmului 66.000 lei pentru com pletarea fo n o ţe la ri si fu rn a liş ti se naşte încă C o lectivu l obştesc al b ib lio te c ii nu K k D lS P E R S O M E
d u lu i de că rţi, dovadă a g r ijii şi a- de pe băncile g ru p u lu i şcolar «îl a fost su ficie n t a n tre n a t la a cţiu n ile m PENTftU TUBU&I
romînesc „Casa neterminatâ“ tenţiei care se acordă acestei in s ti C.S.II. P entru e le vii de aici, b ib lio de masă cu cartea, b iblioteca rele
tu ţii. teca a organizat a cţiu n i perm anente p re fe rin d să facă singure toată m un FUJOCESCEHTE .
C o m en ta riile de vin in u tile , con clu cu cartea p rin care se urm ăreşte fo r ca, fa p t care a dus la d ife re n ţe .ca
lita tiv e m ari dc la o acţiune la alta,
zia firească e că se citeşte m ult. do marea unui gust sănătos pe ntru lec
P rin tre m u ltip le le form e, folosite La înţelegerea tem einică a subiec A u m ai fost cazuri eînd unele m a
de C om itetul orăşenesc U.T.M . Deva, tu lu i a c o n trib u it şi prezentarea f il vadă sigură a to iu lu i pe care cartea tură, a unui c rite riu selectiv ju st in n ife stă ri program ate nu s-au p u tu t
p riv in d educaţia cetăţenească a t i m u lu i făcută de către tov. ing. N i- îi joacă în viaţa nouă a sid e ru rg iş- alegerea c ă rţilo r. ţine d in diverse m otive. Aşa s-a în-
n e rilo r, se num ără şi vizionarea în t: lor. ln atenţia b ib lio te c ii se află si co tim p la t cu m o n ta ju l lite ra r-m u z i-
colectiv a un or film e . La o asemenea colae A rdcleanu, m em bru al b iro u p iii m u n c ito rilo r de la C.S.H. D u m i zlcal „M ih n i E m inescu" care nu s-a
acţiune organizată recent au p a r lui co m ite tu lu i orăşenesc. Acţiuni cu cartea nica, a p ro x im a tiv 500 d in tre ei se p u tu t ţin e la tim p din cauza m obi
tic ip a t peste 300 tin e ri clin oraş. Ki
au vizio n a t film u l rom înesc „Casa C. PU R C ELE AM U $i aici ne m tiln im eu cifre . In a- intilne.se la club unde p a rticip ă la liz ă rii defectuoase.
neterm inată". corespondent nul trecut au fost prezentate 312 d im in e ţile de basme. Lipsa p rin cip a lă a b ib lio te c ii con
stă in aceea că nu există un catalog MARŢI 26 IANUARIE 1965
Fişă de cititor sistem atic din care cauză a tit m u n
A ►
ca de d is trib u ire cit şi cunoaşterea
fo n d u lu i de p u b lic a ţii de către c i
A m cerut tovarăşelor bibliotecare
IN UNITĂŢILE EXPERIENŢA ÎNAINTATA P trlea V ic to rin a şi Bogdănescu Ele tito r sz face foai le anevoios. D E V A : CINEMA M endelsohn; 16,52 M e lo d ii dc d ra
goste; 17,15 D ialog eu a s c u ltă to rii;
40 de m in u te pină in
18,00 U n iversita tea tehnică ra d io -
na să ne dea cileva in fo rm a ţii des T. IS T R A T E z o ii — cin e m a to g ra fu l „P a tria "; c ic lu l m e talurg ie-e on stru cţii de mu
AGRICOLE : L A R G RÂSPÎNDITÂ g ra fu l „ A r ta " ; P E T R O Ş A N I: V ii ş in i; 18,15 M uzică uşoară de F lo
D ia vo lu l
d e şertului — cinem ato
şi m o r ţi— s e riile I şi II — cinem a re n tin D c lm a r; 18,30 M e lo d ii p o pu
19,00
la re cerule de a sc u ltă to ri;
to g ra fu l „R e p u b lica " ; L U P E N I:
CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE Poveste de pe D o n — cinem atogra L im b a noastră: „E x p re s ii sim p le şi
să asigurăm b o v in e lo r ra ţii valoroase
exp re sii
com plicate*4 — vorbeşte
Pe calea rentabilizării şi e ch ilib ra te in U.N. şi A.D. R aţia L a p t ' r 1 fu l „C u ltu ra l"; SIM ER TA: Dragos acad, pro f. A l. G ra u r; 19,10 C on
mm
»
V
m edie ziln ic ă pe ntru fiecare vacă
te n e îm p lin ită — cin e m a to g ra fu l
a fla tă in la claţic. cu p rin de 6 kg fin PE CAP OE VACĂ FUGA3ATÂ LA $$ ri „M u re ş u l"; A L B A IU L 1 A : C olabo cert de estradă; 20,00 Radiogazeta
M uzică de dans;
de seară; 20,30
— lucernă, 10 kg g u lii fu ra je re . 20 G.A.S. MINTIA ra to ru l Ceka — cin e m a to g ra fu l 21,03 C întă Louîs P rim a — m uzică
Gospodăria agricolă de stat din plan ul de producţie, ia r la fiecare kg porum b siloz şi cite 1.500 kg „V ic to ria "; N ă zd ră vă n iile lu i Ko- uşoară; 21,15 D in crea ţia poetică a
M in tia dispLine de reale p o s ib ilită ţi kilo g ra m de carne dc pasăre, pre ţu l şro tu rî de floarea-soarelui, tă rîţe (m HM) ja — cin e m a to g ra fu l „23 A u g u st"; lu i George Cosbuc; 21,35 M uzică
pentru creşterea continuă a produc de cost a fost redus cu 2,94 lei. A - precum şi melasă. Aceasta înseamnă SEBEŞ: iir ip i negre — cinem ato uşoară in te rp re ta tă de Roxana M a
ţiei de cam e. lapte, ouă etc. Cînd cest lu cru a adLis o m are c o n trib u ţie că ziln ic, pe ntru producerea unui l i g ra fu l „P ro g re s u l"; M ic ii visă to ri tei şi C ică Petrescu.
spun acest lu cru mă re fe r la fa p tu l la reducerea cu 2 la sută a p re ţu lu i tru de lapte, râm în d isp o n ib ile 1,20 a — cin e m a to g ra fu l „S ebeşul"; O-
că. de la un an la a ltu l, putem asi de cost pe gospodărie. u n ită ţi n u tritiv e . R A Ş T IE : Inspectorul şi noaptea — B u le tin e de ş tiri şi ra d io ju rn a
gura o bază fu ra je ră lot mai cores A vem în g rijito ri m ulgă to ri ca N i- Succesele o b ţin u te se datoresc şi cin em a to grafu l „P a tria "; G o lfu l le: 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; 12,00;
14,00; 16,00; 22,00; 23,52 (p ro gra m u l
punzătoare — fac tor h o lă rito r in dez colae M an şi M a rtin Şazăr care au fa p tu lu i că in citeva rîn d u ri C om i Elena — cin e m a to g ra fu l „F la că
voltarea sectorului zootehnic. In o b ţin u t în medie cite 3.910 şi res tetul raional de p a rtid Mia a ana ra "; H A Ţ E G : P rim u l troleibuz. — 1). 7,30; 9,00; 11,00; 13,00; 15.00;
11)64 de pildă, noi am o b ţin u t in me pectiv 3.500 litr i iapte de la fiecare liza t activita tea gospodăriei noas cin em a to grafu l „P o p u la r"; IL IA : 17,00; 19,00; 21,00; 23,00; 0,52 (p ro
die ci te 3422 kg porum b boabe la din vacile pe care le au in p rim ire . tre dîndu-ne preţioase în d ru m ă ri pen Insula — cin em a to grafu l „L u m i g ra m u l II).
hectar, 15.110 leg orz masă verde. De asemenea, crescătoarele de pă tru m unca de v iito r. C o nsiliu l de na". TELEVIZIUNE
5.308 kg trifo i lucerna pentru fin , a- sări M a ria M unteanu. A u re lia Cojoc conducere a acordat o m ai m are a-
proape 2,000 kg orz etc. Toate aces şi altele au c o n trib u it p rin m unca tenţie şi p re g ă tirii profesionale a RADIO 18,30 U n iversita tea tehnică la te
tea ne-au perrrlis ca pe ntru fiecare lo r la creşterea spo rului z iln ic în m u n cito rilo r. A stfe l, în prezent to ţi le viziu n e : E tilena de ing. T ra ia n
categorie dc anim ale să putem în greutate la pui, de la 8 la 12 grame. cei care lucrează in sectorul zooteh P R O G R A M U L 1: 5,00 Cîntece; V ulpe , in g in e r şef la C o m b in a tu l
tocm i ra ţii chibzuite şi ech ilib ra te In prezent m u n c ito rii de la sec to ru l nic sin t înca draţi la în v ă ţă m in tu l a- 5,30 Lecţia de gim na stică; 5,40 C in - p e tro -ch im ic — P lo ie şti; 19,00 J u i-
în U.N. şi A.D., ceea ce a in flu e n ţa t avicol acordă o mare atenţie în g ri grozootehnic de masă. C unoştinţele tece şi jo c u ri populare; 6,20 J u rn a n a ltil te le v iz iu n ii; 19,15 C inlecelc
p o zitiv şi asupra produ cţiei dc lapte, jir ii şi Im m irii păsărilor. A stfe l, p rin acum ulate aici sin t aplicate cu suc lu l sate lor: 6,30 M e lo d ii de estra Polesiei. T ransm isiun e de la K ie v ;
carne şi ouă. Şi b ila n ţu l p ro d u c ţiilo r m ăsurile m edîco-veterînare luate din ces in practica de zi cu zi. In plus. dă; 6,45 S alut voios de p io n ie r; 19,45 E m isiune de ş tiin ţă : Ce este
de o rig in ă a n im a lie ră a fost în anul vrem e nu lost reduse m o rta lilă ţile un nu m ăr de 15 crescătoare de pă 7,15 S olişti de m uzică uşoară; 7,30 G ala xia şi M etugalaxia? de C o r
tre cu t deosebit de rodnic. La lapte, a tit la pui c it şi la păsările ouătoare. sări au u rm a t de cu rîn d un curs de S fatul m e d icu lu i; 7,45 M uzică ne lia C ristescu; 20,05 T e a tru l, a rta
pro du cţia pe cap de vacă fu ra ja tă a De asemenea, ra ţia ziln ică pentru ca lifica re cu du rata de două lu ni. de estradă ; 8,00 S um a rul pre rea listă (X V ) „S c h ille r"; In în
fost de 3.450 litr i, ceea ce ne-a per gă in ile ouătoare; care se ad m inistrea Sub îndrum area şi cu s p rijin u l orga sei; 8,35 A rii d in opere; 9,00 cheiere: B u le tin de ş tiri. B u le tin
mis să liv ră m sta tu lu i 3.250 hl lapte, ză sub form ă de fu ra je com binate, nizaţie i de pa rtid, co n siliu l gospodă M uzică po pu lară ; 9,25 C oncert dc m eteorologic.
cu peste 100 hl mai m u lt faţă de sar cu p rin d e în prezent 56 la sută po rie i a lu a t m ăsuri pentru rep artiza m uzică uşoară; 10,20 M e lo d ii popu
cina de plan. De asemenea, la so rti ru m b precum şi orz, ovăz, şro tu ri de rea in sectorul zootehnic a celor mal la re; 10,50 C iclu l de „C întece de Buletin meteorologic
m entul carne de pasăre s-a liv ra t cu soia. tă rîţe de grîu. făină de carne buni m u n cito ri. dragoste" de Sabin D ră go i; 11,05
23 la sută peste prevederile p la n u lu i, şi peşte, săru ri m inerale şi super- Si în acest an. in ce n tru l a c tiv i D in creaţia de m uzică uşoară a P E N TR U 24 ORE
ia r producţia totală de ouă s-a rid i nuclee. In afară de porum b, fiecare tă ţii noastre va sta buna organizare co m p o zito rilo r n o ş tri; 11,30 R adio
cat la 1.100.000 bucăţi. D in cele a- clin aceste n u tre ţu ri reprezintă un a m uncii în sectorul zootehnic, sec P ric h in d e l; 11,45 Cîntece p e n tru Vrem e schim bătoare cu cerul m ai
m in tile rezultă că in anul trecut la procent cup rin s în tre 1-10 la sută. to r care reprezintă o m are pondere cei m ici; 12,03 Muz.ică de estradă m u lt acoperit ziua. V o r cădea pre
p rin c ip a lii in dica tori, p la n u l s ta b ilit ia r toate la o la ltă echivalează cu în ansam blul a c tiv ită ţii economice a c ip ita ţii sub fo rm ă de ninsoare.
pentru sectorul zootehnic a fost 150 gr fu ra je ceea ce va perm ite să gospodăriei. P rocedind astfel sîntem in te rp re ta tă de so lişti ro m în i; 12,30 Tem peratura a e ru lu i va fi c u p rin
rea liza t şi ch ia r depăşit. se obţină o produc ţie sporită de ouă. convinşi că sarcina pusă în fata co M uzică p o pu lară ; 12,58 P rogram in să ziua în tre 0 şi -[-3 grade, ia r
te rp re ta t de orchestra sim fon ică a noaptea in tre — 1 şi — 2 grade; lo
Sub îndrum area şi cu s p rijin u l or Bogate în u n ită ţi n u tritiv e sînt şi le c tiv u lu i nostru, dc a face ea gos Ş colii de m uzică n r. 1 din B ucu cal m ai coborîtă; dim ine aţa ceaţă.
ganizaţiei de p a rtid, con siliul gospodă ra ţiile pe care le ad m in istră m in podăria agricolă de stat din M in re ş ti; 13,23 C uplete d in operete;
rie i a acordat o mai m are atenţie prezent în hrana va c ilo r de lapte. tia să devină in acest an o unitate 14,10 M uzică uşoară in te rp re ta tă la PENTRU URMĂTOARELE
reducerii p re ţu lu i de rost al produ D ispunînd, in afară de concentrate, rentabilă, este pe de p lin realizabilă. acordeon; 14,30 R adiorachela pio 3 ZILE
selor. L itru l de lapte, spre exem plu, de peste J.070 tone n u tre ţu ri d ife
n ie rilo r; 15,30 Cîntece şi jo c u ri V rem e in răcire şi eu tem pera
a fost rea liza t cu 0,07 -lei mai rite ca : trifo i, lucerna, borceag. fin ing. G H EO R G H E D IA C O N E S C U po pu lare ; 16,37i Cîntece de A lfre d tu ra în uşoară scădere.
p u ţin fa ţă de cît era s ta b ilit p rin n a tural şi siloz, avem po sib ilita te dire cto ru l G.A.S. d in M in tia