Page 79 - 1965-01

Nr<~3133 Dramul socialismului Pog. 3

Acordam toatfă a ten fia Prind viaţă propunerile

fonne! desfăşurări

a învăfăBmnfuBui de partid oamenilor muncii

Cu ocazia p re lu c ră rii c ifre lo r de înecaniza transportarea m a te ria le lo r
De In bun început vreau să ic - tiv ita te a lo r practică. Un exem plu plan pentru anul in curs, m u n cito ­ şi pieselor necesare reparai iei cu p ­
rnarc fa p tu l ca în acest an şcolar, concret îl con stituie d is c u ţiile care rii. te h n icie n ii şi in g in e rii din cadrul toarelor şi dc a se ţine o evidenţă
în v ă ţâ m in lu l de p a rtid organizat in au avu t loc la lecţia : ..C alitatea de
C S. Hunedoara. !a îndem nul orga­ s trictă a re b u tu rilo r pe sch im b u ri.
coo pe rativa agricolă de pro du cţie m em bru de pa rtid . C um se face p ri­ n iz a ţiilo r de p a rtid din secţii şi sec­ Asemenea p ro pu neri, ca ic au îm ­
d in Boşorod, ra io n u l Ila ţe g sc va m irea in p a rtid ". C u rsan ţii Ion Feş- toare, au venit cu pro p u n e ri v a lo ­ bogăţit p la n u rile M .T O . întocm ite
desfăşura în c o n d iţii mai bune. că terean, D â n ilo iu loan, Golea şi Rc- roase, m enite să ducă la folosirea
eficien ţa lu i va creşte. Aceasta, pen­ mus M untean de la cercul de stu­ clin p lin a reze rve lo r interne, astfel de conducerile se cţiilo r, au fost fă ­
tru ră s-au lu a t din tim p m ăsuri e- diere u S ta tu tu lu i P M .lt. din Boşu- cute tu ocazia fiecărei ad un ări, de
in c it pe g ra ficele în tre c e rii socialiste p? fiecare schim b.
licace in ceea ce priveşte încadrarea rod. condus de propagandistul G m i-
să poală înscrie re a liză ri c it m ai fr u ­ Sub îndrum area co m ite tu lu i de
c u rs u rilo r şi c e rc u rilo r cu cei mai ţa Bruzan, du ^ă ce au ară ta t îna ltele
b u n i propagandişti, ia r co m ite tu l de c a lită ţi care trebu ie să-l ca ra cte ri­ moase. De pildă , J u rn a liş tii loan Ia- p a rtid pe com b in ai, a co m ite te lo r
p a rtid are o preocupare susţinută zeze pe un m em bru de p a rtid , au cob, Lăscuţ P ăcurar şi a lţii, preocu­ dc p a rtid şi b iro u rilo r o rg a n iz a ţiilo r
paţi de realizarea şi depăşirea an ­ de ba/ă P.M.R. d in secţii, conduce­
p riv in d prezenţa cu rsa n ţilo r, fe lu l v o rb it despre com u niştii loan B ro-
cum îşi însuşesc m a te ria lu l predat. znn. Tom a D ăniloi, A ch im Petrescu g a ja m e n tu lu i anual la fontă cu cocs rile teh n iro -a d m in i.stra tive au stu d ia t
P entru acest an. an fost sta b ilite şi N icolae M orcu care p rin munca econom isit, au ve n it cu propunerea cu m in u ţio zita te fiecare propunere
de a se îm bogăţi calitatea aglom e­ şi, pentru ducerea ei la în d e p lin ire
• să-şi desfăşoare a ctivita te a 2 cercuri lo r entuziastă, com portarea în fa m i­
' 2)e studiere a S ta tu tu lu i P .M.R. — lie şi societate, oferă un bun exem ­ ra tu lu i si a ce lo rla lte m a teriale in ­ în tim p u l op tim , au s ta b ilit term ene
lin cerc la cooperativa agricolă de plu pentru c e ila lţi ţă ra n i m unci to ii, troduse in fu rn a l. „In acest scop — si resp on sabilită ţi Asa sc* face că
p ro du cţie din Bosorod. fre cve n ta t fac cinste titlu lu i de com unist. au spus eî — o c o n trib u ţie preţioasă m ulte d in tre ele an început să p rin ­
de 55 de cursa nţi si unul in brigada D iscuţii legale de viată şi munca o putem avea si noi. p rin repararea dă via ţă d in p rim ele zile ale anului.
clin C h itid la ca ic sînt înscrişi 28 de practică a c u rs a n ţilo r s au p u rta t şi s e p a ra to ru lu i*. V ic to r Pop şi V asile S-au îm b u n ă tă ţit c o n d iţiile de a p ro ­
cursanţi. O pa rte din şefii de echipe, pe m arginea le c ţiilo r : ..S tatutul — A u re l, de la fu rn a lu l nr. 7. hu ven it viziona re a fu rn a le lo r cu m a te rii
b rig a d ie ri şi a lţi m em bri ai coope­ legea de bază a p a rtid u lu i*. „C e n tra ­ cu propunerea ca întrecerea socia­ p rim e de bună calitate. R e viziile
ra tiv e i de pro du cţie care au un n i­ lism u l de m ocratic - p rin c ip iu călăuzi­ listă să cu p rin dă şi brigă zile de la si re p a ra ţiile agregatelor se execu­ HUNEDOARA. Pe aici trece drumul metalului;
vel p o litic rid ica t, au fost în ca d ra ţi to r al s tru c tu rii organizatorice a granularea zgurei. tă con form g ra fic e lo r şi cu m ultă
la cercul de studiere a econom iei şi p a rtid u lu i". Acestea au c o n trib u it la P rop un eri valoroase au făcut si răspundere. La la m ino are s-a in tro ­
a o rg a n iză rii produc ţiei in cooperati­ 0 înţelegere mai profundă a tem e­ o te la rii Gheorghe Stinca, A le xa n d ru dus o evidenţă m inuţioasă a re b u tu ­
va agricolă de producţie. lo r predate, la m obilizarea cursan­ D ringă, N icolae D ra go m ir şi m aistru l rilo r pe sch im b u ri si cauze. S-au ţionarea s fe rtu rilo r de bovin e sau
ju m ă tă ţilo r de porc,
De la in ce p u lu l a n u lu i de studiu ţilo r pentru respectarea întocm ai a loan N iţă, de la O S.M. nr. I Ei au luat m ăsuri de ap ro vizio n a re ju d i­ Vă prezentă m : C O M P L E X U L în p ă rţi a n a ­
o parte din m e m b rii co m ite tu lu i de re g u lilo r v ie ţii in te rn e de pa rtid. sugerat idoea m ă ririi s p a ţiu lu i de cioasă a s e c ţiilo r cu piese de schim b tom ice, unde carnea este supusă
p a rtid au fost re p a rtiza ţi pe cercuri A rătă m că din partea co m ite tu ­ lu cru în hala de pre gă tire a tre n u ­ şi de rezervă ele. D re p t urm are, p la ­ procesului de dezosare. A b ia după
de în vă ţă m in t. Tov. loan Fidea. N i­ lu i de p a rtid din cooperativa a g ri­ rilo r de turna re, a s ig u ră rii cuptoa­ nul de pro du cţie pe com b in at se P E IN D U S T R IA L IZ A R E aceste o p e ra ţiu n i se trece la fa ­
colae Popovici. La zăr Tam ăşoi si colă de pro du cţie Boşorod există o re lo r cu term ocuple pentru m ăsura­ realizează ritm ic . F u rn a liş tii au în ­ b rica ţia pro p riu -zisă , m ecanizată
lto m u lu s V işoi care au p rim it aceas­ perm anentă preocupare pe ntru r id i­ rea te m p e ra tu rii o ţe lu lu i, re v iz u irii re g istra t pină acum o depăşire im ­ aproape total. Şi nici se lucrează
tă sarcină, se interesează îndeaproa­ carea pe o treaptă superioară a in - şi re p a ră rii periodice a lin iilo r teh­ portantă a p la n u lu i la fontă pe sea­ A C Ă R N II D IN H A Ţ E G in c o n d iţii igien ice desăvîrşite. In
pe de felu l cum se pregătesc cursa nţii v ă ţă iriin tu lu i de p a rtid si creşterea nologice. M a iş trii S im ion Cizu si ma cocsului econom isit. S-au dat în a ju to ru l m u n cii o m u lu i au v e n it
pentru d iscu ţii, de frecven ţa lo r la eficien ţe i sale. Pe această lin ie se G heorghe Baba. de la O.S.M. nr. 2, plus c a n tită ţi im p o rta n te de oţel C o nstrucţie zveltă d in oţel, be­ si cîtevn u tila je care lucrează sub
în vă ţă m in t. Acest lu cru face ca frec­ au sesizat necesitatea p ro c u ră rii unor şi lam inate. Cu alte cuvinte, tra d u ­ duse in această stare, anim alele
înscrie şi recenta analiză a desfăşu­ ton si sticlă, com plexul pe ntru in ­ s in t preluate de un elevator care v id : un m a la xo r şi o m aşină de
venţa la cursu ri să fie bună. ia r p ro ­ ră rii in v ă ţă m în lu lu i de p a rtid in ca­ electrom agneţi p e n tru hala de pre ­ cerea in via ţă d in tim p a m ă su rilo r du stria liza re a c ă rn ii d in Haţeg le trece pe co n ve i°ru l de sîngera- u m p lu t m em brane. Acestea asigură
pa gandiştii să-şi desfăşoare îri bune d ru l unei ad un ări generale. T o ţi gătire, controlarea lin g o tie re lo r la propuse de oam enii m un cii — care un grad s p o rit de s te riliz a re a m a­
co n d iţiu n i activita tea in cadrul ce r­ m em b rii şi candidaţi) de p a rtid în ­ tra n sb o rd a ie pentru a fi curăţate va sta şi pe v iito r în ate nţia orga­ con stituie o adevărată m in d rie a re. De aici, după un a n u m it tim p, te rie i prim e. Pină a ju n g in starea
c u rilo r pe care le conduc-. Asa se dc zgură si asigurarea cu d o lo m ilă n izaţie i dc p a rtid si a condu cerii lo c a ln ic ilo r, a lu c ră to rilo r a n g a ja ţi un e le va lo r de rid ic a re le tra n sp o r­ de produs fin it, m eze lu rile m ai
face că pînă acum, la fiecare curs. scrişi la c u v in t au apreciat buna pre­ a cu p to a re lo r nr. 7 şi 8. a d m in is tra tiv e — se dovedeşte de pe a iri. B in e vo ito r, tov. ing. D u m i­ tă pe lin ia de pre lu cra re de la trec p rin celulele de fie rb e re şi
\ le c ţiile s in i predate la zi. gătire a p ro pa gan diştilor, interesul Cu o ra /ia a d u n ă rilo r ce au avu t acum o cale sigură sp ic succese. tru Stâtescu ne-a re la ta t despre p a lie ru l superior. In mare, proce­ afu m a re la cald, p rin tu n e lu ri de
noua un itate, despre oam enii care
sul de asom are se desfăşoară ase­
D a to rită fa p tu lu i că fiecare cerc lo r pentru întocm irea un or le cţii bo­ ioc pe s ch im b u rile 2 şi 4 la la m i­ IO A N D Ă n  M U Ş muncesc aici. m ăn ător şi pe n tru vite... a fu m n re la rece. Toate încăperile
este condus dc către un bun pro pa­ gate în con ţinu t, lu in d în acelaşi no rul b lu m in g şi sem ifabricate s-a activist al C o m ite tu lu i dc p a rtid N im ic, pină acum nu se desfă­ sîn t prevăzute cu in s ta la ţii de aer
gandist. cu un rid ic a t nivel p o litic şi tim p poziţie c ritic ă faţă de cu rsa n ţii făcut propunerea de în lo cu ire a c ra ­ dc la C S Hunedoara — Ş tiţi, ca să fiu m ai sugestiv, şoară m anual. E fo rtu l oa m en ilo r co n diţiona t.
ideologic, le c ţiile predate au un con­ A n d re i Oeolişan. M a riţa T h irt. M a- terelor din tablă de la cuptoarele (responsabilul sulired acţie i vă in v it la o p lim b a re pe flu x . Im i este s u p lin it de u tila je d in tre cele — La noi n im ic nu se pierde —
uşu raţi şi m ie sarcina, vă fo rm a ţi
ţin u t bogat de idei. in st linsă legă­ 1 ia G ruiescu şi a lţii care au lip s it nc- adinei cu altele din fontă, de a se noastre voluntare) şi dum neavoastră o im presie mai mai m oderne Fasul urm ă to r, făcut şi-a co n tin u a t e x p lic a ţiile to va ră ­
tură cu a ctivita tea concretă a cursan­ com plexă de spic ceea cc există iu cu curio zita te , avea să ne prezinte şul in g in e r. De pildă , in te stine le
m o liva t de la cursuri.
ţilo r. D iscu ţiile care au avut loc pe Şi pentru v iito r vom avea in aten­ această u n ita te .. noi aspecte, mai com plexe ca cele rezu ltate la eviscerare sîn t folosite
m arginea le c ţiilo r expuse de pro pa­ ţia noastră buna desfăşurare a in - LA I. F. BAIA DE CRIŞ Am da t cur.s in v ita ţie i Deci. ia- an terioare. Sala de tăiere. Ceea ce la fab ricare a d ife rite lo r produse.
P icioarele se descopiteazâ, se pre­
atrage din nou a te n ţia este munca
gandişti dovedesc din partea cursan­ lâ-ne p o rn iţi pe flu x u l tehnologie.
v ă ţâ m în lu lu i de partid, pentru a-l r i ­ S in te ni în tr-u n colţ al c u rţii in te ­ caro se desfăşoară aproape total lucrează şi se dau în consum sau
ţilo r un studiu mai perseverent, o cu­ dica la n ive lu l sa rc in ilo r care ne stau rioare. m ecanizat. S in t m ontate două lin ii se extrage u le iu l de copite, caic
noaştere mai tem einică a cun oştin­ în faţă. TRANSPORTUL - — A ic i, în partea aceasta, este tehnologice: una pentru ovine şi este un bun lu b rifia n t. La fel se
în tim p lă si cu g ră sim ile ce rezu l­
ţe lo r predate. Ei fac o legătură strîn - BOC AM A V IS A LOM pu nctul de începere a procesului porcine, ia r c e a la ltă . pe ntru b o v i­ tă la tăiere O porte sc prelucrea­
ne. L in iile funcţionează a lte rn a tiv .
să în tre co n clu ziile teoretice ce se in stru cto r al C o m ite tu lu i raional MAS BINE ORGANIZAT! de fa b rica ţie . L o cu l în g ră d it de pe — L in ia de tăiere a p o rc ilo r in- ză si in tră în consum ul alim e n ta r,
desprind din stud iul le c ţiilo r şi ac­ Haţeg al P.M .IL p la tfo rm e se num eşte parcul dc ccpe si e i cu o noutate —- şi-a con­ ia r o altă parte, considerată neco-
recepţie, unde s in t p rim ite a n im a ­
tin u a t e x p lic a ţiile iov. ing. D u m i­ m cstîbilă, se transfo rm ă in grăsim i
lele. Recepţia sc face pe lo tu ri de
In anul ca ic a trecui, colectivu l m anifestat preocupare pentru p re ­ e a ljld ie . c a ic sînt determ in ate de tru Stâtescu. S a părăsit sistem ul in d u stria le . P ârul şi pieile, după
dc muncă al 1. F. Baia de C riş a gătirea din vrem e a p lu g u lu i pe ntru starea de ingrâşare a a n im a le lo r. înve ch it ele d cp ila re cu căpăruu). p re lu c ră ri pre alabile, sînt livra le
o b ţin u t rezultate frum oase în ceea cu ră ţa t zăpada. A bia după căderea Ţ a rc u rile care se văd pot adăposti U tiliz ă m nn d e p ila to r m e ca n ir.cn către D.C.A. Sîngele rezu ltat la tă­
ce priveşte realizarea sa rc in ilo r de zăpezii — tim p de două zile — s-a ta m b n ri prevăzuţi cu palete fle x i­ iere este p re lu cra t şi tra n sfo rm a t
plan. Şi în acest an, m u n c ito rii de trecut la repararea lu i In această cel p u ţin 150 de vite pe zi. De aici, bile. in făin ă fu ra je ră ...
aici s-au angajat să-şi îndeplinească perioadă şoferii au fost ne voiţi să-şi vite le sin t d irija te pe un culoa r A m ajun s la capătul sălii do tă­ D in tr-o discu ţie scurtă avută şi
sarcinile dc producţie, să lu pte pen­ croiască d iu rn sin gu ri, să nu poată la g ra jd u ri, ia r porcinele in pa­ iere. A lin ia tă pc benzile transp or­ cu tovarăşul loan P rejban, secre­
tru va lo rifica re a superioară a m a­ realiza nu m ăru l de tra n s p o rtu ri pre ­ docuri... toare. carnea proaspătă îşi aş­ ta ru l org an izaţie i de p a rtid , am a-
sei lemnoase* şi reducerea p ie rd e rilo r văzut. Fină acum. tra n sp o rtu l nu este Ne-am a p rop iat apoi de corpul teaptă exam enul de trichinoscopic. fla t că oam enii deşi n-au mai lu ­
p rin exploatare. In acest stup con­ organizat in bune c o n d iţiu n i. Z il­ p rin c ip a l al c lă d irii com p le xulu i, Cu a ju to ru l unui trichinoscop, a- cra t niciodată in asemenea co n d i­
ducerea în tre p rin d e rii, sub în d ru m a ­ nic. 4-5 m aşini staţionează cu d ife ­ la tă -ne în ă untru. parat ce funcţionează asem ănător ţii s-au fa m ilia riz a t repede cu u ti­
rea organizaţie* de p a rtid , a avut rite defec ţiu n i, ia r alte le efectuează — Întreaga a c tiv ita te se desfă­ m icroscopului, care m ăreşte im a ­ lajele, cu curăţenia, cu lot ceea ce
în atenţia sa pregătirea producţiei doar unii sau două ( in se. Aşa sc lace şoară in c o n d iţii dc igienă desă­ ginea de 80 de o ri. sc urm ăreşte reclam ă z iln ic munca in tr-o astfel
pe ntru anul 1065 A stfe l, s-a p re g ă tii că faţă de pla n u l ziln ic dc a se tra n ­ vârşită. În a in te de asomare. vite le p e probe de câine dacă in a n u m iţi de unitate.
din tim p stocul de masă lemnoasă sporta cel p u ţin 200 tone m aterial si p o rcii sin t tre cu ţi p rin boxele muşc hi ai po rcu lu i nu s u localizat
necesară p rim u lu i trim e stru . In par­ lemnos, s-au realizat num ai circa de spălare. tric h in e lla spiralis. — A vem m u lţi oameni p ricep uţi,
chetele Lupoaia. B ucureşci-P oduri. 100-140 tone. O nouă verigă a procesului teh­ ne spunea tovarăşul secretar. U ti­
G ligan, Valea G ă in ii si altei?, au Pentru v iito r, a lit conducerea I. F. nologic: sala de asomare. Faianţa In s fîrs it, carnea ajunge in tr-o la je le funcţionează bine în in im ile
fost m ontate noi fu n icu la re W isenn. Baia de Criş, care trebuie să asigu­ albă, m ontată de ju r îm p re ju r; dă u ltim ă fază de pre lu cra re, înainte lo r Aş da cîtcva exem ple: Teodor
s-au am enajat si con stru it (ă i de ac­ re fiecare punct de lu cru cu nu m ăru l de: e x p e d iţie : re frig e ra (-ea — 6pe- Tegla, A le x a n d ru M a rtin şi m a i­
ces si d ru m u ri pentru scos-apropia- de m u n cito ri necesari, cît si con­ să lii im presia unui la borator. U ti­ ra ţiu n e care se face in tr-u n tunel s tru l V asile Băneasa, de la tăiere,
lajele a trag atenţia
tu l lem nu lui. In toate parchetele fo ­ ducerea coloanei I.M .T.F., au dato­ — De aici începe, p ro priu -zis, fa ­ cu o capacitate de )0 tone pe zi. Nicolae A le x a n tlro iii. de la r e fr i­
la o tem peratură de m inus 5 grade
restiere a fost asigurat un stoc co­ ria de a asigura in d c p lin ire a r it ­ b rica ţia . Aceasla este sala în ra re Celsius. gerate, C ornel N istur, C ornelia
respunzător de masă lemnoasa Cu mică a s a rc in ilo r de plan, zi dc zi. sînt sa crifica te bovinele, ovinele, Dar, vizita Ia această un itate nu G heorghîoni. Floarea Boia. de la
toate acestea, pină în ziua de 21 ia­ decadă cu decadă. In cadrul coloa­ porcinele. în tre g u l proces se des­ preparate, Fra ucise U ngur, do la
nuarie ac. plan ul de producţie al nei lucrează soleri buni, conştiincioşi. făşoară pe vertica lă . La porci, a- s-a încheiat. A ici se fa b rică si an u­ in sta la ţia de făin ă fu ra je ră si a lţii.
I. F. Baia de C ris n-a fost realizat Va trebui dovedită însă mai m ultă som arca se lace e lectric, cu a ju to ­ m ite p re m ia te , m u lt so licita te de Cti to ţii ne stră d u im să m uncim
la nici un sortim ent. La buşteni de preocupare pentru organizarea ju d i­ consum atori: diverse sortim e nte de astfel in c it să atingem , în tim p
fag. faţă de sarcina de plan pe luna cioasă a munc ii #lor, pentru fo lo ­ ru l unui cleşte care dezvoltă in ­ salam u ri, sunră presată, m uşchi ţ i­ scurt, capacitatea de producţie p la ­
ianu arie (1.800 m.c.) s-au realizat, sirea la întreaga capacitate a parcu­ tre poli o tensiune de 80 v o lţi <e gănesc, afu m a tu l i etc. A m v iz ita t nifica tă , să îm b u n ă tă ţim calitatea
pină la data de 21. doar 010 m.c., la lu i auto. paralizează c e n trii nervoşi şi de si această secţie, care începe cu produselor.
buşteni de ste ja r pentru gater 113 S. CER BU re laţie exte rn ă ai an im a lelor. A - sala de tranşare, unde arc* Ioc po r- A OARGA
m c. faţă de 300 m.c. cît prevede
pla n u l etc.
Una din cauzele n c in d e p lin irii
p la n u lu i pe cele două decade ale lîiilSzîftpea toi noaS Bargă
lu n ii in curs constă in fa p tu l că la
începutul a c tiv ită ţii din acest an n-a
fost asigurată fo rţa de lu cru nece­ a gazefloi* de sondă
sară în toate parchetele, ia r pentru
lem n de foc nici în prezent. Cauza
p rin cip a lă îşi găseşte însă e x p lic a ­
U tilizare a gazelor dc sondă in
ţia in slaba organizare a tra n sp o r­ pentru realizarea în term en a in ­
măsură tot mai mare. ca m aterie
tu lu i masei lemnoase. Deşi coloana s ta la ţiilo r de captare, colectare si
1 M .T F. are la dispo ziţie un în ­ p rim ă in in d u stria chim ică sau drept tra n sp o rt a gazelor. A stfel, au fost
com b ustib il, con stituie una clin pre­
sem nat nu m ă r dc m aşini, acestea nu ocupările im p o rta n te ale m u n c ito ri­ co n stru ite noi pa rcuri de separa­
sin t folosite judicios. La num ai 7 toare şi ie le le de colectare în sche­
lor. in g in e rilo r şi te h n icie n ilo r din lele C iureşli, M oineşti şi altele. A u
km de Baia de C riş. in parchetul schelele pe tro life re. In anul caic a
Şteia, există peste 1.000 m c. buşteni fost m ontate noi sta ţii de com p rc-
de ste ja r p re g ă tiţi pe ntru a fi trans­ trecut, coe ficie ntul de u tiliz a re a a- soare şi in s ta la ţii de degazolinare.
p o rta ţi. Dar, pînă Oa data a m in tită , ceslor gaze a fost de 08 la su­ Pentru asigurarea în con tinu are a
se efectua doar cîte un transport, tă, procent neatins niciodată unei cît mai com plete u tiliz ă ri a
două pc zi. Este d re p t că in această încă in in d u stria noastră p e tro lieră gazelor de sondă, anul acesta vo r fi
perioadă c o n d iţiile de tra n sp o rt sin t
şi care a depăşit prevederile pla n u ­ executate astfel de lu cră ri în alte
îngreunate de căderea zăpezii. Dar,
faptele dovedesc că tovarăşii din lu i şesenal. La obţinerea acestor cinci schele p e tro life re din (ară
Aspect din solo compresoorelor de la I. M. Jebea. conducerea coloanei I.M .T.F. n-au succese au c o n trib u it m ăsurile lu a te
(Agerpres)
CABINDA i-a îm piedicat pe pa rtizan i să adu­ niciodată aplicate. F iecărui ango­
ne toate arm ele lăsate de ja n d a rm i
lez i se cere să lucreze m in im u m
pe cim p u l de luptă. De aceea, ope­
ra ţia este considerată num ai pe ju ­ 6 lu n i pe an. S a la riile prevăzute
in „co n tra la d o s” — 25 esc ud os pc
m ătate victorioasă, deoarece scopul lună — sin t achitate după e x p ira ­
ei p rin cip a l era să sirin g ă arm e. rea co n tra ctu lu i. D ar, cum de aici
D ru m u l de la P ointe-N oire pină da seama dacă era lo cu it sau nu. gură dată P rînzu l se com pune din „Dacă am fi avu t m ai m u lt a r­
la A m brizete, străbate o regiune Am fast dus in tr-o colibă pustie peste uscat, sikenga (nişte cu b u ri m am ent — m i-a spus unul d in tre sc calculează valoarea peştelui us­
cu o geografie p o litică deosebit de unde m i s-a spus : „A ştep tă m pa­ cenuşii de m anioc uscat şi presat) o fiţe ri — am fi p u tu t elibera ju ­ cat si al sikengăi, ia r în m agazinul
p la n ta ţie i to tu l costă de tre i ori
în c îlc iiâ : la o de părtare dc num ai tru la *. După citeva m in ute am şi aceleaşi banane verzi. Sikenga m ătate dîn C abinda".
300 k ilo m e tri de Congo (B ra zza vii­ po rnit. înlocuieşte piinea. De astă dată Am riscat o p ă re re : m ai m ult, cînd se face socoteala
le), a ju n g i la C abinda (enclavă a A m mers orc in şir, in tîi pe nu s-a găsit peste uscat. La cină — D ar are să vă vină greu să „c o n tra c ta n tu lu i", nu i se cuvine
nici un ban. M a i m u lt încă, dacă
A ngolei). apoi d in A ngola în Con­ dru m . apoi, cînd s-a lu m in a t, pc — din nou surogat de c îfea şi ba­ i-a mers prost si a făcu t d a to rii,
go. d a r in a lt Congo — Congo (Leo- pantele îm p ă d u rite ale m u n ţilo r. nane verzi. m e n ţin e ţi oraşele a lita tim p cit nu
dispuneţi de apărare antiaeriană. este o b lig a t să continue să m u n ­
p o ld ville ), apoi traversînd estuarul De fapt. in pădurea tropicală este In tim p ce ne beam cafeaua de — O. da, fireşte. în schim b pu­ cească ca să le poată plăti...
flu v iu lu i Congo, tc pom eneşti din în tu n e ric şi ziua. P rin tre copaci dim ineaţă, au ve n it nişte oam eni tem izola pe de p lin aceste oraşe,
nou în Angola. De fapt, sin t puţine şerpuiesc poteci tainice şi dacă nu pe care nu -i m ai văzusem. Era pa­ A m pus asemenea în tre b ă ri d ife ­
şanse să faci o asemene î călătorie. le cunoşti de m ic copil este sig u r tru la care se schim ba şi care pă­ putem fiice pra ctic im p osib ilă co­ rite lo r persoane şi am p rim it de
m unicarea cu ele. V edeţi ce a fă ­
In p rim u l lin d , pe acest itin e ra r că ai să le rătăceşti pe aicî. Deo­ zea tabăra. Am a lia t că am trecut cut C abrai in Guineea... fiecare dală răspunsuri identice.
nu există d ru m u ri, in al doiiea dată, pe neaşteptate, pădurea s-a pe lingă ei cînd urcam m untele, — Şi care a fost p o litica p o rtu ­ M i s-n e xp lica t, de asemenea, că
m uncile „p e n tru binele obştesc"
rin d , ch ia r m ergînd pe jos, pe po­ te rm in a t si ne-am pom enit in v ir- dai nici nu i-am observat — ei rm ghezilor in C abinda, să zicem de (de pildă, construirea d ru m u rilo r
teci, te izbeşti de m ari g re u tă ţi — fu l m u n te lu i Acolo ne aştepta un şi-au m anifestat cu n im ic prezenţa. exem plu, în dom eniul economic,
gru p de solda ţi în a rm a ţi. A ju nse­ sau curăţarea lo tu rilo r de pădure
in toate re g iu n ile A ngolei se duce Toate d ru m u rile care duc spre in a in te ca dv. să puneţi m ina pe
ră zb o iu l îm p o triva c o lo n ia liş tilo r sem la ţin tă . tabără sin t păzite de lu p tă to ri as­ a m ie ? pentru colon işti), trebu ie efectuate C a lita tea p r o d u s e lo r este m e r e u în c e n tr u l a te n ţie i m u n c i t o r i l o r F a ­
de ţă ra n i în mod absolut g ra tu it.
portughezi. „A cu m o să bem o cnfca“ — mi-a cunşi p rin tre copaci şi ie rb u ri. De — O, este cît se poate de s im ­ P ractic nu există şcoli N im eni nu b ricii d e in c ă lfă m in t e „ A r d e l e a n a ’4 d in A l b a htlia. P r in tr e ce i c a r e ş i-a u
Şi lotuşi, eu am reuşit să pătrund spus unul d in tre o fiţe ri Ora 8 este fapt, şi fără aceasla. este greu să-ţi plu. E xistă nici o societate care are voie să-si părăsească satul tură în scris lu n ă d e lu n ă n u m e le p e p a n o u l e v id e n ţ ia ţilo r în a n u l 1964 se
în Cabinda. Fireşte, nu are rost de obicei ora m icu lu i de ju n pen­ în ch ip u i cum ar putea ajunge aici, dispune de 140 000 hectare Se nu­ perm isia a u to rită ţilo r. n u m ă r ă şi m u n c it o a r e a M a r ia M o r a r d in s e cţia „ cu s u t i e t e “ , c a r e a
să am intesc de toate am ănuntele tru toţi, in afară de sentinele şi neobservată, o coloană de p o rtu ­ meşte „C om panhia do C abinda". e x e c u ta t n u m a i lu c r ă r i d e b u n ă ca lita te .
p a tru le P entru cineva neobişnuit P ortughezii ţin în C abinda. unde
călătoriei. V reau, de fapt. să v o r­ ghezi O p rim e jd ie reală nu a r pu­ Pe p la n ta ţiile ci se c u ltivă cafea, trăiesc a p ro x im a tiv 200.000 de oa­
besc num ai despre o căsuţă izolată, cu viaţa de aici este greu să desco­ tea prezenta decît un bom barda­ cacao, banane, se obţine ulei de m eni, circa 15 000 de solda ţi M o­ N o t ă
unde nc-a dus maşina pe m ine şi pere „su fra g e ria * : de am bele p ă rţi m ent aerian. p a lm ie r In a lară de aceasla, e xis­
ale p la to u lu i acoperit cu iarbă se ra lu l lo r este scăzut, so ld a ţii se
pe doi angolezi, m em b ri ai M işcă­ De citeva lu n i această regiune a tă citeva societăţi care se ocupă tem de p a rtiza n i care pot apare in
r ii na ţion ale de elib e ra re a Ango­ în tin d păduri. A ici sînt adăpostite fost de fapt părăsită de portughezi. de e xp lo a tă ri forestiere. Dar m ulte orice clipă La cîţiva k ilo m e tri de
lei Era noapte şi nu se vedea n i­ „b u c ă tă ria * 1*, „d o rm ito a re le " si alte A rm a ta lo r se străduieşte să păs­ d in tre ele şi-nu încetat a ctivita tea tabără, în vale, am văzut o clă d ire N u p e t r o t u a r e
m ic, căci d in co lo de ce n tru l m a ri­ asemenea „în c ă p e ri", legate p rin - treze co n tro lu l asupra sin gu rei şo­
ir-o potecă abia v iz ib ilă ce şerpu­ M a jo rita te a c o lo n iş tilo r au fu g it si in flă că ri. Era fostul post m ilita r
lo r oraşe, A fric a tropicală nu c u ­ sele con stru ită pe n tru tra n sp o rtu l ci la oraş. Fină şi „C om panhia do d istru s de un atac p rin s u rp rin ­ A n de an, oraşul A lb a Julia şî-a urcă cu m aşinile pe trotuare, b lo ­
noaşte lu m in a electrică. In camera ieşte pe platou. „D a r in sezonul m a te ria lu lu i lemnos Cu citeva zile C abinda* şi-a părăsit unele p lan­ dere al lu p tă to rilo r d in M işcarea schim bat tot m ai m u lt în fă ţişa ­ când circu la ţia . Un astfel de as­
în care ardeau două opaiţe şi unde p lo ilo r, ce se în tiin p lă ?", am în tre ­ îna inte de sosirea mea, p a rtiz a n ii
bat. „A tu n c i constru im şopreane taţii. naţională de e libe rare a Angolei. rea, a d e ven it mai frum os, m ai pect îl găseşti m ai ales în p lin
m au in lim p in a t doi bă rba ţi în u- aruncaseră in aer un pod de pe P ortughezii nici nn au încercat mă­ p rim ito r. Acest lu cru reflectă cen tru l oraşului. !a m agazinul
n ifo rm ă a înce pui războiul, a înce­ sub copaci", m i s-a răspuns. această sosea, apoi atacaseră o co­ Stăteam de vorbă, în lr-u m din car să-) redobinclească. g rija cu care con du cătorii oraşu­ O.C.L. com erţ m ix t „A u to s e rv i­
pu t ilegalitatea. D enum irea pompoasă de „cafea" loană m ilita ră portugheză, ucigînd „casele” strim te , unde o fiţe rii toc­ re" sau in alte p â r|i.
este dată a ici unei b ă u tu ri com ­ mai sc adunaseră pentru elabora­ P rin cipa la im presie care m i-a ră­ lu i s-au preocupat si se preocu­
După cilcva ore a ve n it să ne ia J5 ja n d a rm i şi un ofiţe r. Cei cinci rea p la n u lu i v iito a re lo r operaţii. mas din călătoria în C abinda este pă de buna lu i gospodărire. O r, se ştie că tro tu a re le au fast
o altă m aşină şi ne-am re lu a t că­ pusă din apă fie rb in te , îndulcită. atacanţi erau în a rm a ţi cu puşti au­ Se în tim p lă insă ca uneori a- con stru ite pe ntru pietoni si nu
Au in că lzit-o pe lam pa cu petrol tom ate şi au deschis focul cînd a d ­ M -am interesat de unde se ia forţa că războiul se duce cu toată serio­
lă to ria pc un dru m pe care sezo­ de muncă si in ce c o n d iţii lo cal­ cest aspect cita d in să fie ş tirb it p e ntru cam ioane. De aceea, gos­
nul p lo ilo r, care de-abia se te rm i­ şi în cinstea noastră au ameste- versarul s-a a p rop iat la o distanţă n icii lucrează pentru co lo n ia lişti. zitatea. M duc oam enii care sc s tră ­ d in cauza unor p ra ctici care nu po da rii oraşului trebu ie să ia m ă­
ent-o cu p u ţin lapte condensat L î duiesc să fie la înă lţim ea răspun­
nase, il transform ase în tr-u n sir de c iliv a m etri. Dar, un gru p de a r trebu i să aibă loc. Se în tim ­ su ri ca această stare de fa p t să
„cafea'* se servesc banane sălbatice Ca şi înainte, există sistem ul de
com pact dc gropi, rid ic ă to ri şi h ir- portughezi cu o m itra lie ră a reuşit d e rii ce ii aşteaptă atunci cind îşi plă — nu ra re o ri — ca m ergind nu mai continue deoarece nea­
verzi, in care d in ţii se în fig cu muncă fo rţa tă — „con trata dos".
loape In cele d in urm ă ne-am să se ascundă în spatele delu şoru­ vor lua soarta în p ro p riile lor pe tro tu a re le oraşului, d ru m u l ju n su l a m in tit, nu num ai că în ­
greutate. Este dre p t < ă. o ficia l, au fost a-
o p rit. Furca un sal, dai noaptea era A poi. în tot restul zilei nu se lu i de la m arginea d iu rn u lu i şi să doplnie legi care desfiinţează arest m îinî. să-ţi fie în tre ru p t din cauză că curcă c irc u la ţia p ie to n ilo r şi dă
u n ii conducători auto care a p ro ­ un aspect u rît, dar duce şi la dis­
a tît de neagra, in c it nu ne puteam m â n ia tă m ai consistent decîl o sin- deschidă dc acolo focul. Aceasta sistem, dar, de fapt ele nu au fost .MOU AiVIEi) AISN1
vizionează u n ită ţile com erciale, trugerea trotu a re lo r.